1. 1
Cuprins
I. Originea si istoricul plantei ………………………………………..…3
II. Descrierea plantei………………………………………………..…….6
III. Compozitia chimica……………………………………………..…….7
IV. Recoltare……………………………………………………………....9
V. Utilizari ale nucului………………………………………………...….9
VI. Actiunea farmacologica……………………………………………...10
VII. Precautii……………………………………………………………...12
VIII. Forme farmaceutice utilizate ………………………………………...13
IX. Indicatii………………………………………………………………15
2. 2
Acelaşi loc iubit umbreşti
Şi-un colţ de cer întreg cuprinzi,
Nuc falnic, strajă din poveşti,
Deasupra casei părinteşti
Aceleaşi crengi întinzi…
Stefan Octavian Iosif ( Nucu l)
3. 3
I.Originea si istoricul plantei
Nucul este supranumit si regele pomilor, originea sa pare a se
pierde în negura timpului şi se crede că a fostprezent înaintea
perioadei glaciare, după care a rezistat doar în câteva zone. Există (ca
peste tot, şi la fiecare legendă) opinii că patria lui adevărată ar fi Iranul
şi de acolo ar fi plecat în Asia Mică, Caucaz, Asia Centrală –unde se
întâlneşte şi astăzi în stare sălbatică. Legendele antice povestesc cu
mare admiraţie despre zeiţa Artemis Coryatis, iubită de Zeus şi trans-
formată într-un nuc cu roade bogate, datorită clarviziunii ei magice.
In Europa sudica nucile au fostconsiderate vreme de secole un
simbol al norocului. In zilele noastre, in America, ele constitue
insemne ale fericirii, dragostei, sanatatii si norocului in America.
O nuca tinuta in buzunar era vazuta ca un remediu sigur contra
reumatismului. De asemeni, o femeie ce purta o nuca intr-un buzunar
risca sa se marite cu un om batran!
Intr- o alta veche superstitie, doua nuci tinute intr-un buzunar
alungau o oricat de mica durere de dinti.
O mare recolta de nuci era frecvent un semn ca in tinutul respectiv
urmau sa se nasca multi copii in acel an.
In Franta, se recomanda evitarea dormitului la umbra nucului, acest
lucru putand provocao mortala raceala. Tot in aceasta tara, atunci cand
un flacau ii vizita pe parintii iubitei sale pentru a-i cere mana, si i se
aduceau pe masa nuci, i se transmitea, in acest fel, fara cuvinte, ca nu
era acceptat drept ginere.
“Noaptea spargerii nucilor”, asa cum era numita adeseori sarbatoarea
de Halloween, era extrem de populara printre tinerii din nordul
Britaniei. Nucile erau impartite cu generozitate, sparte si mancate cu
pofta. Mai mult decat atat, intr-o straveche practica magica, se asezau
4. 4
una langa cealalta doua nuci (sau alune) pe un gratar asezat deasupra
unui foc. Fructele ii reprezentau pe partenerii sau indragostitii dintr-un
cuplu, dandu-li-se fiecareia cate un nume corespunzatorcelor doi
iubiti. Daca nucile ardeau stralucitor si linistit, acesta era un semn ca
intre membrii perechii exista o reciproca sinceritate si afectiune. Daca
una din nuci se crapa sau sarea de pe gratar, se prezice necredinta
unuia din cei doi. In cazul cand nucile ardeau impreuna pana se
carbonizau, partenerii din cuplu aveau mari sanse de a se casatori.
Intr-o alta superstitie occidentala, se spunea ca ai parte de mari
necazuri daca aduni de pe jos mere sau nuci in ziua de Craciun. La fel,
exista zicala ca cine mananca nuci fara miere de Craciun era sortit sa-si
piarda in curand dintii. Nu trebuie neglijat ca in multe parti ale Europei
nucile constituiau, alaturi de mere sau bomboane, cadouri traditionale
pentru copii, in special pentru cei cuminti.
Intr-o traditie poloneza de ghicire a viitorului, mai multe fete puneau
pe marginea unui vas mare umplut cu apa biletele cu numele barbatilor
pe care si-I doreau drept soti, dupa care asezau in mijlocul vasului o
coaja de nuca in care se gasea o lumanare aprinsa. Daca nuca plutea
pana in dreptul unui biletel, si lumanarea il aprindea, se prevestea care
fata careia ii apartinea hartiuta urma sa isi implineasca visul despre
petitorul sau.
Nuca este un simbol aparut frecvent in simbolistica rabinica. Ea
este un insemn al invatatului si al lui Torah pentru ca, la fel cum
miezul acestui fruct ramane curat chiar dacanuca este aruncata in
mizerie, invatatul ce ce pacatuieste fata de Torahul pe care il studiaza
ramane neatins de murdarie. Nuca este simbolul evreilor din mai multe
motive: este formata din patru parti in care este ascuns miezul, asa cum
israelitii au fost divizati in patru grupuri in drumul lor prin salbaticie.
Exista trei feluri de nuci: tari, cu o duritate medie, si moi. In mod
5. 5
asemanator, se intalnesc trei tipuri de evrei: cei care fac acte caritabile
in mod voluntar, cei care au nevoie sa fie imbolditi pentru a face fapte
bune si cei care, in ciuda indemnurilor, refuza sa le fie de ajutor celor
aflati la nevoie. Radacinile nucului, spre deosebire de cele ale altor
copaci, isi revin dupa ce au fost scoasedin pamant, chiar daca au
inceput a se usca; evreii declara despreei insisi ca, altfel decat celelalte
neamuri ale lumii, sunt iertati de Dumnezeu daca isi marturisesc
pacatele.
Romanii considerau nuca drept un simbol al fertilitatii atat pentru
oameni cat si pentru animale, obisnuind, din acest motiv, sa presare
nuci inaintea mirelui si miresei. Acest obicei a fost adoptatsi de evreii
din vremea talmudistilor, fiind regasit in orasele poloneze pana in
zilele noastre.
O superstitie spune ca nu e bine sa tai un nuc, intrucat acest lucru
aduce ghinion sau iti moare cineva din familie. Se mai zice ca nu este
de bun augur sa ai casalanga un nuc.
Fiind considerat nucul un simbol al belşugului, avuţiei şi longevităţii.
În timpul festivităţilor solemne, grecii antici îşi ofereau unul altuia
fructe de nuc, totodata în antichitate, nucile erau folosite ca monede
de schimb. În cultura noastră, nucul era sădit pe lângă casă cu ocazia
unui eveniment special, cum ar fi venirea pe lume a unui copil. Cu toţii
ştim că nucile se dăruiesc colindătorilor de Crăciun, de Anul Nou şi
Bobotează, iar pe vremuri, se înveleau în hârtii colorate şi se agăţau în
bradul de Crăciun, în locul globuleţelor (mai ales în casele copiilor
nevoiaşi). Există zone în tara noastra, unde de Rusalii, femeile duc la
biserică frunze de nuc, iar după ce sunt sfinţite, le pun la streşinile
caselor sau la icoane. În „Descrierea Moldovei” domnitorul cărturar
Dimitrie Cantemir aminteşte despre procesiunea cununiei, când
părinţii şi rudele mirilor îi presară pe însurăţei cu monede şi nuci,
6. 6
demonstrând prin aceasta că le doresc prosperitate, belşug, şi dăinuirea
neamului. Este copaculcare şi-a găsit loc, alături de tei, în folclorul
popular, în opera scriitorilor, în cântece, poezii, romanţe. Este pomul
care ne oferă toate părţile şi organele sale, dar este cultivat mai ales
pentru fructele sale şi este printre cei mai iubiţi pomi fructiferi.
In India, nucul se pomeneşte încă din sec. I î. Hr, în manuscrisele
sanscrite, iar în China, nucul se cultiva cu 140-150 ani înaintea erei
creştine. În Mesopotamia (Irakul de astăzi), au fost găsite plăcuţe de
ceramică (de argilă), cu inscripţii ce confirmă faptul că nucul creştea
în vestitele grădini suspendateale Babilonului. Treptat, s-a extins în
zonele cu climat temperat, subtropicalşi tropical, în emisfera de nord
şi cea de sud a Terrei. Cele mai mari păduri se află înKârgâzstan, unde
copacii se dezvoltă extensiv, în păduri aproape exclusiv de nuc, la
altitudini de 1.000–2.000 m (Hemery 1998) — mai ales la Arslanbob,
în provincia Jalal-Abad. Zonele importante ale culturii nucului
cuprind Franța, Serbia, Grecia, Bulgaria și Romania (în
Europa), China (în Asia), California (în America de Nord) și Chile în
America de Sud. Mai recent, cultura nucului s-a răspândit pe scară
largă și în alte regiuni: Noua Zeelandă și sud-estul Australiei.
II .Descriereaplantei
Exista peste 30 de varietati de nuci, insa cele mai populare 3, cultivate pentru
consum sunt Nucul Englezesc sau Persan - Juglans regia; Nucul Negru - Juglans
nigra si Nucul Alb sau butternut- Juglans cinerea. Acestia sunt intalniti in
special in tari ca Statetele Unite, Romania, Franta, Turcia sau China
Denumirea lui ştiinţifică este Juglans Regia, care în latină ar proveni de la
cuvintele Jupiter (stăpânul zeilor), glans-nucă şi regia-regesc, iar anticii greci îl
numeau „corion basalion“, adică „ghinda împărătească”.
7. 7
Nucul este un arbore viguros, care poate ajunge la 30 de metri înălțime.
Prezinta radacina pivotanta, puternica, cu ramificatii laterale pina la 14 m.
Tulpina este dreapta , scoarta neteda, argintie-cenusie, la batrinete prezinta
ritidom cenusiu-inchis cu crapaturi mari. Lemnul este cu duramen frumos
colorat , brn, cu vine negricioase sau rosiatice; alburn lat, albicios spre cenusiu,
razele medulare vizibile in sectiune radiala; inele anuale vizibile. Coroana este
strinsa in masiv si larga , globuloasa, cu ramificatii puternice cind creste izolat.
Lujerii vigurosi, bruni-verzui, lucitori, glabrii, miros aromat, cu maduva
lamelar-intrerupta. Mugurii cenusii, tomentosi, adeseori grupati cite doi. Frunze
imparipenat- compuse, cu 5-9 ( 11) foliole obovate, mari ( 6-12 cm lungime),
asimetrice, acute sau acuminate, pe margini intregi , pe fata glabre, pe dos cu
smocuri de peeri la subsuoara nervurilor. Flori unisexuate-monoice, cele
mascule in amenti negriciosi, pendenti; cele femele terminale , sesile cu stigmate
rasfrinte, purpurii. Infloresc in luna mai. Polenizare anemofila. Fructele drupe,
globuloase, mari, cu invelis carnos, verde care la maturitate crapa neregulat;
nuca ovoida, brazdata neregulat, in interior cu o saminta mare, comestibila.
Capacitate germinativa, 60-80%. Prima fructificatie la virsta de cca 10 ani .
Urmeaza fructificari anuale, dar abundente , la 2-3 ani. Productie 100-300 kg
nuci anual. Longevitate 300-400 ani. Creste bine si fructifica abundent in
regiunea colinara, altitudinea 200-500 m. Cere o temperatura medie anuala de 9-
10,5 ̊ C . Suporta geruri pina la minus 30 ̊ C. Pretinde 700-800 mm precipitatii
anual, iar in sol pinza de apa freatica sa fie la 4-6 m adincime. Creste si in zone
cu 400-600 mm precipitatii anual. Foarte pretentios la lumina. Prefera solurile
mijlocii, usoare , adinci, cu reactie ionica usor acida pina la neutra ( pH 6-7,5).
III . Compozitia chimica
Nucile contituie o bogata sursa de energie, continand multi nutrienti,
minerale, antioxidanti si vitamine esentiale pentru o buna functionare a
organismului Semințele conțin foarte puțină apă, protide 15%, grăsimi 63%,
8. 8
hidrați de carbon14%, săruri de Na 4mg% K 545mg% Ca 70mg% P 430mg%
vitamina A 4m% vitamina B1 0,35mg% riboflavină 0,10 mg%, niacin 1mg%,
vitamina C 15mg%. Frunzele conțin taninuri elagice 4-5%, inozitol, juglonă, α si
β- hidroiuglona cantități mici de ulei volatil, vitamina C, tirozina . Pericarpul
conține juglonă (5 hidroxil 1-4 naftochinonă), taninuri, ulei eteric,
clorofile, amidon, pectine, acizi organici, aminoacizi liberi si multe substante
minerale ( As, Ba, Ca, Cl, Co, Fe, K, Mg, Mn, Na, Ni, P, S, Zn ), dar nu contine
iod. Juglona formează o combinație cu proteinele din piele și dă o colorație
brună.
Acidul elagic se formează prin hidroliza taninurilorelagice (elagotaninuri).
Forma redusă juglonei se găseşte în procent de 2% în pericarp şi 0,6%în frunze.
9. 9
Constituentul principal a pericarpului
IV. Recoltare
Frunzele de nuc Juglandis folium se recolteaza cu mana in mai – iunie , iar coaja
verde a fructelor Juglandis perisarpium in august-septembrie. De la frunze se
culeg numai foliolele. Se usuca in strat foarte subtire in poduri acoperite cu
tabla. Uscarea artificiala sub 40 ̊ C sau la 100̊ C, ultima protejeaza mai bine
continutul in vitamine. Coaja verde a fructelor se obtine la recoltarea nucilor ,
alegind fragmente tari, verzi. Coaja moale , galbena sau negricioasa se arunca.
Se usuca in poduriacoperite cu tabla , asezate cu scobitura in sus, intr-un singur
strat. Uscarea artificiala la cel mult 40̊ C. Se ambaleaza in saci textili.
V. Utilizarea nucului
Nuca, fructul nucului, este unul din fructele mult folosite de români. Ea apare în
alimentație, în nenumărate forme ale produselor
românești: cozonaci, colaci, plăcinte și alte produsede același tip, în alimente
rituale cum sunt coliva sau măcinicii, în anumite alimente de post(sarmale de
postși altele asemenea) etc. De asemenea, miezul de nucă e folosit în unele
tratamente populare, mai ales din pricina uleiului pe care îl conține. Acest ulei
era folosit în vechime de români, alături de untdelemnul de fag sau jir, atunci
10. 10
când nu se putea folosi untedemnul de măsline si este recomandat in alimentatia
dietetica pentru prevenirea aterosclerozei. Uleiul obtinut din seminte se foloseste
pe linga alimentatie si in fabricarea sapunurilor, vopselelor, lacurilor .
Cojile de nucă, lemnoase, tari, sunt folosite pentru confecționarea de mici jucării
pentru copii - în special bărcuțe, dar nu numai - pentru realizarea unor piese de
mobilier și ornamente rustice. În trecut erau folosite și pentru anumite pedepse
(statul pe coji de nucă). Coaja de nuca se foloseste si pentru prepararea
dulcetii.In industria cosmetica pericarpul se utilizeaza pentru prepararea de
creme si alte produsecu rol in protejarea pielii contra arsurilor solare si la
obtinerea unor uleiuri necesare ingrijirii parului cit si pentru obținerea de
pigment negru (colorant negru), foarte rezistent, folosit pentru păr, textile
naturale și altele asemenea.
Florile sunt folosite în popor, sub formă de infuzie, ca tratament pentru întărirea
și însănătoșirea părului și a pielii capului.
Lemnul de nuc este un lemn greu, fin, închis la culoare, foarte rezistent, prețios.
Se folosește pentru mobilă de lux, pentru piese de lux în ornamentații și
decorări, pentru elemente speciale sau ornamente în realizarea iahturilor de lux,
în confecționarea de casete scumpe pentru bijuterii
VI. Actiunea farmacologicaa nucului
Frunzele si pericarpul fructelor au utilizari terapeutice in medicina veterinara si
umana. Principiile active pe care le contin actioneaza :
Bactericid
Bacteriostatic
Astringent
Usor hipotensiv
Hipoglicemiant
11. 11
Calmant
Cicatrizant
Emolient
Antitoxic
Antimitotic
Antidiareic
Tonic-stomahic
Antisudoral
Antigalactogog
Antieczematos
Antireumatismal
Farmacodinamic principiile active impiedica inmultirea bacteriilor, produc o
stringere a tesuturilor, a capilarelor sanguine si a orificiilor imprimind o
actiune hemostatica locala. Datorita faptului ca sunt extrem de bogate in acizi
grasi monosaturati (aprox 72%), cum este acidul oleic si sunt o excelenta
sursa de acizi grasi esentiali de omega 3 ca acidul linoreic, acidul alfa
linoreic(ALA) si acizi arahidonici ajuta la reducerea colesterolului negativ si
la cresterea nivelului de colesterol pozitiv, benefic pentru organism. Studiile
au scos in evidenta ca dieta mediteraneana, bogata in acizi grasi de omega 3
ajuta la prevenirea bolilor arterelor coronariene si a infarctului prin
favorizarea profilului unui sange sanatos, totodata realizeaza o usoara scadere
a tensiunii arteriale.Consumul de nuci duce la scaderea concentratiei de
glucoza din singe, diminueaza excitabilitatea nervoasa inlaturind spasmele
musculare, favorizeaza procesulde epitelizare si vindecare a ranilor,
relaxeaza tesuturile si determina scaderea starilor inflamatorii. Fiind bogate in
substante cu actiune antioxidanta puternica : melatonina, acidul ellagic,
vitamina E, carotenoidele, si compusii poli-fenolici inlatura toxinele din
organism , ajuta organismul sa lupte impotriva cancerului, inflamatiilor,
12. 12
bolilor neorologice si imbatranirii.Stimuleaza digestia prin stimularea
secretiei sucurilor gastrointestinale, actioneaza impotriva transpiratiei,
suprima diareea , diminueaza si oprestesecretia de lapte a glandelor mamare,
actioneaza activ impotriva eczemelor. Actiunea cea mai pregnanta este cea
astringenta si amaro-tonica, cu aplicatii in tratamentul dispepsiilor si
inflamatiilor catarale gastrointestinale. In prezent se admite existenta unui
produs hiperglicemiant alaturi de unul hipoglicemiant. Eczemele cronice ale
copiilor sunt mai greu de vindecat. Raspund in mica masura la tratament, in
comparatie cu eczemele acute. Pentru vindecarea lor, multi dermatologi
acutizeaza o eczema cronica si apoi o trateaza pentru vindecare. Acutizarea se
face prin aplicarea de compresecu decoctconcentrat obtinut din radacina de
patrunjel. Dupa acutizare eczemele raspund favorabil la tratamentul cu
preparate din frunze de nuc. Datorită efectelor sale se întrebuințează în
tratamentul simptomatic al manifestărilor subiective de insuficiență venoasă
(dureri de gambă, hemoroizi), diarei ușoare, descuamările pruriginoase ale
capului (mătrață), afecțiuni dermatologice contra arsurilor superficiale și
puțin întinse (antipruriginos și antibacterian), afecțiuni ale cavității bucale și
faringiene (antialgic), cosmetică la colorarea părului (reacționează cu grupele
tiol –SHale cheratinei având efect tinctorial). Medicina traditionala foloseste
pericarpul verde al nucilor ca depurativ si ca antireumatic.
VII.Precautii
Frunzele de nuc conțin și degajă o mare cantitate de iod și juglonă. Din această
cauză petrecerea unui timp îndelungat la umbra unui nuc nu este indicată. Există
o credință în poporcăumbra nucului nu este sănătoasă. Această recomandare se
bazează pe observațiile făcute de-a lungul generațiilor asupra influenței
„umbrei” de nuc asupra sănătății omului. Genialitatea populară își arată și aici
roadele. Astfel fără laboratoare, analize chimice, experiențe, oamenii din popor
13. 13
dotați cu o inteligență remarcabilă au dat sfaturi cu mult înaintea descoperirii
substanțelor emanate de nuc ce sunt dăunătoare sănătății. Tot observațiile
populare au indicat și zona periculoasă din preajma nucului, adică zona umbrită,
adică un perimetru limitat în jurul pomului. Nu numai omul este influențat
negativ de substanțele emanate de nuc, dar și plantele anuale și perene ce cresc
în imediata vecinătate a copacului. Sub umbra nucului (deci într-o zonă limitată
din preajma tulpinii) aproape toate plantele nu se pot dezvolta și mor. Există,
totuși, și plante rezistente la juglonă: fagul, arțarul și mesteacănul.
VIII.Forme farmaceutice utilizate
Frunzele de nuc intra in compozitia ceaiului antidiareic si dietetic Plafar.
Extractul hidroalcoolic de coji verzi de nuca
Este cel mai activ preparat obtinut din nuc, fiind foarte bogat in iod, flavonoide
si taninuri. Se obtine astfel: se pun intr-un borcancu filet 20 de linguri de
pulbere de coji verzi de nuca, peste care se adauga doua cani (500 ml) de alcool
alimentar de 50 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa la macerat
vreme de doua saptamani, intr-un loc calduros, dupa care se filtreaza, iar tinctura
rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza din acest
remediu, de patru ori pe zi, cate o lingurita diluata in putina apa.
Decoctulcombinat de coji verzi de nuca
Se lasa la macerat 4 lingurite de coji verzi, maruntite in prealabil, intr-o cana de
apa (250 ml) la temperatura camerei, vreme de 8 ore, dupa care se filtreaza.
Extractul rezultat se pastreaza, iar planta ramasa se fierbe la foc mic, vreme de 5
minute, in inca o cana de apa clocotita, dupa care se lasa sa se raceasca si apoi se
strecoara. La sfarsit se combina cele doua extracte, rezultand aproximativ
14. 14
jumatate de litru de preparat, care se foloseste extern sau intern.
Infuzia combinata de frunze de nuc
Se pun la macerat 3-4 linguri de frunze de nuc maruntite, in jumatate de litru de
apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune
deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se oparestecu inca o jumatate de litru
de apa, dupa care se lasa sa se raceasca si se strecoara. In final, se amesteca cele
doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de preparat, care se foloseste
intern.
Decoctulobtinut din axul nucilor
Se obtine prin fierberea a 3-4 lingurite de produs vegetal, maruntit in 300 ml de
apa, vreme de 10-15 minute, dupa care se filtreaza. Se administreaza indulcit cu
miere, cat mai fierbinte posibil.
Pulberea de frunze de nuc
Se obtine prin macinare cat mai fina cu rasnita electrica de cafea. Depozitarea
pulberii de frunze de nuc se face in borcanede sticla inchise ermetic, in locuri
intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 2 saptamani (deoarece
substantele sale volatile se evapora foarte rapid). De regula, se administreaza
de 3-4 ori pe zi, cate o lingurita rasa de pulbere de frunze de nuc, pe stomacul
gol.
Cataplasma din cojiverzi de nuca
O mana de coji verzi uscate si maruntite se lasa timp de 1-2 ore sa se inmoaie
in apa calda (40-50 de grade Celsius). Dupa trecerea acestui interval de timp se
aplica direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon, si se lasa vreme de 1
ora.
15. 15
Uleiul de nuca
Se obtine doar pe cale industriala, prin presare la rece. Are un puternic efect de
reducere a colesterolului, fiind, de asemenea, tonic vascular si vermifug. Se
administreaza 3-4 lingurite pe zi, de preferinta pe stomacul gol.Unguent se
obtine din 15 g frunze maruntite macerate 7 zile in 100 ml ulei , dupa care se
tine 3 ore la foc slab pe baia de apa. Se strecoara. Se adauga 15 g ceara de
albine . Se tine inca o jumatate de ora pe baia de apa, apoi se omogenizeaza.
IX. Indicatii
Nucul este indicat in :
1. Tratamentul diareei, diabetului zaharat, rahitism
2. Combaterea sudoratiei excesive si tonic pentru convalescenti
3. Pentru eliminarea sarurilor din corp si ca tonic stomahic
4. Tratamentul starilor catarale ale tubului digestiv, orpirea hemoragiilor
banale
5. Tratamentul litiazei renale si incotinenta urinara
6. Combaterea oxiurilor si limbricilor
7. Antidot in intoxicatiile cu compuside mercur
8. Combaterea aterosclerozei
9. Pentru tratarea inflamatiilor cronice ale mucoaselor respiratorii,
urogenitale,bronsitei cronice neobstructiva, pielonefritei cronice, cistite si
prostatite cronice
10.In afectiuni hepatice si colecistice, sindrom de malabsortie
11. In tratamentul dermatozelor pustuloase, seboreice,acnee rosacee cu
comedoane, eczeme infectate, piodermite.
In cosmetica se utilizeaza pericarpul pentru :
16. 16
Obtinerea unor preparate de protectie a pielii contra arsurilor solare si
a unor uleiuri pentru ingrijirea parului
Pentru cosmetica si igiena oculara cu actiune dezinfectanta
Pentru tonice capilare, cu intarirea radacinii firului de par, regenerarea
lui si obtinerea de reflexe brune.
