2. O rușine-i azi credința la poporul românesc
Ca e “Dumnezeu” știința și dezmățul omenesc!
O rușine-i azi credința la poporul românesc
S-a uitat credința sfântă cu tradiții strămoșești
Ca e “dumnezeu” știința și dezmățul sufletesc!
Azi la moda-i desfrânarea și slujirile trupești!
3. Să te-nchini azi azi rușrușine”, lumea râde păcat
Să te-nchini “e „e ine”, lumea râde de de păcat
Dumnezeu e-nchipuire, fiindcă de de.…ne-am cultivat!
Dumnezeu e-nchipuire, fiindcă …ne-am cultivat!
4. De! Strămoșii din vechime nu erau prea
Iar, strămoșii din vechime nu erau prea cultivați,
cultivați,
Astăzi merg să se închine numai cei înapoiați!
Astăzi merg să se închine numai cei înapoiați!
5. Azi, cu-atâta învățătură, cum să crezi în Dumnezeu,
Când cunoști perfect atomul și-i despici nucleul său?
Azi, cu-atâta învățătură, cum să crezi în Dumnezeu,
Când cunoști perfect atomul și-i despici nucleul său!
6. Azi, când munca grea cu brațul e făcută de motor,
Azi, când munca grea cu brațul e făcută de motor,
Azi, când vezi în casă lumea, privind lala televizor?!…
Azi, când vezi din casă lumea, privind televizor?!…
7. Ce câștig ai din credință când ai azi tot ce dorești?
Cum, tu om cu-nvățătură, iarăși să te umilești?…
Ce câștig ai din credință când azi ai tot ce dorești?
Cum, tu om cu-nvățătură, iarăși să te umilești?…
8. O, dar iată că azi omul s-a schimbat fundamental,
Este drept, are cultură, dar e rău, nedrept, brutal..
Iată, lipsa de credință de la cei ce-s cultivați,
Iată, lipsa de credință de la cei ce-s cultivați,
Că ajung să se ucidă chiar și rude, chiar și frați!
Că ajung să se ucidă chiar și rude, chiar și frați!
9. ! Ce frumos era românul,
milostiv, cinstit, smerit,
Credincios și cu
nădejdea vieții fără de
sfârșit!
Toți strămoșii cei din
veacuri, iată că au fost
uitați,
Sau, sunt defăimați de
unii, că n-au fost prea
cultivați.
Toți strămoșii cei din veacuri, iată că au fost uitați,
Sau, sunt defăimați de unii, că n-au fost prea cultivați!
10. Oare limba românească care-o scriem și-o vorbim
Nu din cărțile lor sfinte, ce le-au scris, o moștenim?
11. Prima frază tipărită în iubitul nostru grai
Este-o sfântătipărită în iubitul nostru grai plai.
Prima frază rugăciune pe acest picior de
Este-o sfântă rugăciune pe acest picior de plai.
12. Diaconu Coresi
Coresi nu aveau cultură? Varlaam era ateu?
Oare nu aveau cultură? Varlaam era ateu?
N-aveau minte sănătoasă de chemau pe pe Dumnezeu?
N-aveau minte sănătoasă de chemau Dumnezeu?
13. Dosoftei n-avea cultură, sausau Ivireanul Antim?
Dosoftei n-avea cultură, Ivireanul Antim?
Oare nu erau tot oameni, despre dânșii noi ce șce știm?
Oare nu erau toți oameni, despre dânșii noi tim?
14. Dosoftei cu-a lui cultură peste tot recunoscut
Purta moaște în trăsură ca odor neprețuit.
Mucenicul din Suceava peste tot l-a însoțit,
Mucenicul din Suceava peste tot l-a însoț it,
Pentru ce-l purta cu dânsul Marele Mitropolit?
Pentru ce-l purta cu dânsul Marele Mitropolit?
15. Oare așa de scurtă minte să fi fost la Dosoftei!?
Câți ca ei au azi cultură dintre cei mai mari atei?
Oare așa de scurtă minte să fi fost la Dosoftei!?
Câți ca ei au azi cultură dintre cei mai mari atei?
16. În trecut mai zice lumea preoții au exploatat
țărănimea cea săracă, oare chiar adevărat?
În trecut mai zice lumea preoții au exploatat
Arătați cu argumente toți acei azi vorbiți, ce averi
Țărănimea cea săracă, oare chiar adevărat?
adunat-au Sfinții, care sunt cei ce-s asupriți?
17. Poate Ștefan Voievodul de cultură-a fost lipsit,
Poate Ștefan Voievodul de cultură-a fost lipsit,
El, doar conducea poporul, prin Sihastrul cel sfințit!
El, doar conducea poporul, prin Sihastrul cel sfințit!
18. Câții din cei ce au cultură cunosc azi amănunțitit
Câț din cei ce au cultură cunosc azi amănunț
Ce averi aveaSihastrul care ȘȘtefan l-a iubit?
Ce averi are Sihastrul care tefan l-a iubit?
19. Dar câți știu că Sfântu-acesta înțelept și luminat,
știu că Sfântu-acesta înțelept și luminat,
Știa pe de rost Psaltirea șii pe câțiii-a vindecat!?!
ș pe câț i-a vindecat!?!
20. Și câți știu că atunci Ștefan sta la ușa lui smerit
Și câți știu atunci că Ștefan sta la ușa lui smerit
Așteptând, el domn, la ușă obosit și istovit?
Așteptând, el domn, la ușă obosit și istovit?
21. Știți că-n ruga lui vorbire a cerut lui Dumnezeu
Ca s-ajute Voievodul, izbăvind poporul său?
22. Tot poporul cu credință apară acest pământ,
Mii și mii sunt sub ț ță apară popor martir
Tot poporul cu credinărână, unacest pământ, și sfânt!
Mii și mii sunt sub țărână, un popor martir și sfânt!
23. AuAu zdrobit păgânătatea cu puterea Sfintei Cruci,
zdrobit păgânătatea cu puterea Sfintei Cruci,
Tot pământul țariiarii noastre este plin mucenici!
Tot pământul ț noastre este plin de de mucenici!
24. „Sfântul Gheorghe din Capadocia”.
Sfântul Gheorghe pe drapele întărea pe-acești străbuni,
Presărând urgia morții îndrapele întărea pe-acești străbuni,
Sfântul Gheorghe pe puhoaie de păgâni!
Presărând urgia morții în puhoaie de păgâni!
25. Mircea, Alexandru, Ștefan, brazi zidițțide Dumnezeu
Mircea, Alexandru, Ștefan, brazi zidi i de Dumnezeu
Stavila păgânătății – au slăvit Numele Său!
Stavila păgânătății – a slăvit Numele Său!
26. Până la noi răzbeau adesea milioane de păgâni,
Până la noi răzbeau adesea milioane de păgâni,
Dar cădeau zdrobițțide Domnul prin acești creștini români!
Dar cădeau zdrobi i de Domnul prin acești creș tini
români!
27. Brâncoveanu, omom cu carte, între voievozi cinstit,
Brâncoveanu, cu carte, între voievozi cinstit,
A murit păstrând credința,țunun “creștin desăvârșit”!
A murit păstrând credin a, “creștin desăvârșit”!
28. Chiar de-au fost și sunt și astăzi preoți lacomi de
câștig
Dumnezeu face dreptate, judeca-va la
Nu credința-i vinovată, dacă în focul veșnic plâng
sfârșit
Dumnezeu face dreptate, judeca-va la sfârșit
29. Martirii români ai se
O, dar astăzi Sfinții noștri, ce puțin sunt cunoscuți,
Au sfințit aceste plaiuri în cumplite suferințe!
30. Port popular Preotul, soția și copilul
Banat-1925 - 1930 Îmbrăcat în țoale nemțești din
Anul cca.-1873
Azi când gradul de cultură este mult mai ridicat,
Azițcând gradulSfinți ai noeste mult mai ridicat,i-a uitat.
To i strămoșii de cultură ștri, neamul nostru
Toți strămoșii Sfinți ai noștri, neamul nostru i-a uitat.
31. Câte vieți fără prihană, vrednice azi dede urmat.
Câte vieți fără prihană, vrednice azi urmat.
Sunt trecute vederea, câți români le-au cercetat?
Sunt trecute cucu vederea, câți români le-au cercetat?
32. Sf. Cuv. Ioan Iacob HOZEVITUL
De la Daniil la Iacob, de curând mort la Iordan,
De la Daniil la Iacob, de curând mort la Iordan,
Un popor întreg de Îngeri sunt din plaiul Dunărean!
Un popor întreg de Îngeri sunt în plaiul Dunărean!
33. La Cernica, un luceafăr este Sfântul Calinic,
Teodora de la Sihla și Nicodim cel sfințit!
SF. TEODORA
DE LA SIHLA
La Cernica, un luceafăr este Sfântul Calinic,
Teodora de la Sihla și Nicodim cel sfințit!
34. Moșu Gheorghe de la Piatra, din
clopotniță de sus
Sau Vichentie la Secu, și câți sunt
întru Iisus!?
Moșu Gheorghe de la Piatra, din clopotniță de sus
Sau Vicenție la Secu, și câți sunt întru Iisus!?
35. Doar o parte dintre dânșiișpoate-s scriși și în Pateric,
Doar o parte dintre dân ii poate-s scri în Pateric,
Despre care, lumea cultă, n-a aflat încă nimic!
Despre care, lumea cultă, n-a aflat încă nimic!
36. O, dar țara noastră-i plină dede sfințite ctitorii
O, dar țara noastră-i plină sfințite ctitorii
Ale Domnului Altare, aleale noastre bucurii!
Ale Domnului Altare, noastre bucurii!
37. Iată-n zilele de astăzi au rămas fără de preț
Vin străinii să se-nchine frescelor la Voroneț,
Vin străinii și se miră de așa minunății
Vin străinii și se miră de așa minunății
Care…, cei fără cultură, le-au zidit ca mărturii!
Care…,cei fără cultură, le-au zidit ca mărturii!
38. Câți cunosc că la Iordan,
îndurând vânturi și ploi,
De curând Iacob-Ioan este Sfânt
din Dorohoi?!
Câți cunosc că la Iordan, îndurând vânturi și ploi,
De curând Iacob-Ioan este Sfânt din Dorohoi?!
39. Trupul Sf.Cuv. Ioan Iacob Românul,
Hozevitul de la HOZEVA
Care-i viața lui sfințită, știu că pentru noi a scris
O comoară numai în versuri până-n clipa când s-a stins!
Trupul lui plin de miresme și de Dumnezeu Sfințit,
Trupul lui plin de miresme și de Dumnezeu Sfințit,
Se găsește la HOZEVA, de străini astăzi cinstit!
Se găsește la HOZEVA, de străini astăzi cinstit!
40. În Galileea, locul de răscruce al păgânilor
Mai cer unii azi dovada să arate Dumnezeu
Mai cer unii azi dovada să arate Dumnezeu
Cum să creadă doar în semne azi poporul cel ateu?
Cum să creadă doar în semne azi poporul cel ateu?
41. Citirea Sfintei Scripturi
Dacă nare-n el voința să citească din Scripturi,
Dacă nare-n el voința să citească din Scripturi,
Nu urmează nici credința sfintelor învățături
Nu urmează nici credința sfintelor învățături
42. câte ceva din Sfânta Scriptură, din Vieţile
Sfinţilor, din Pateric.
Ei cred tot ce spune lumea, fără să ceară dovediri,
Dar Scriptura, Patericul, nu-s decât închipuiri!
43. Iată cum cinstim credința și pe Bunul Dumnezeu
Noi românii, creștini de astăzi, am ajuns popor ateu!
POPOR ADUS LA UMILINŢĂ !
Iată cum cinstim credința și pe Bunul Dumnezeu
Noi românii, creștini de astăzi, am ajuns popor ateu!
44. Iată cum cinstim strămoșii și pe toți ai noștri Sfinții
Tăvălindu-ne în rele și-n spurcatele dorințe.
Iată cum cinstim strămoșii și pe toți ai noștri Sfinții
Pentru ce-au luptat creștini să ne scape de păgâni,
Tăvălindu-ne în rele și-n spurcatele dorințe.
Dacă noi trăim ca hunii, dar ne socotim creștini…???
45. Dumnezeu să ne ierte și să ne ajute să nu pierim ca popor în lașitate, să nu ne
stingem trist și fără noimă, să nu aruncăm în neant mărgăritarul inimii cel dat
de Dumnezeu,pentru un colț de pâine, pentru o călătorie în valea morții. Noi
vrem să fim VII, și viața cea adevărată este în Lumină și în Adevăr, iar fără
acestea nu vrem să fim nici în viața aceasta nici în cealaltă. Doamne, caută din
cer spre noi și ne deschide mințile și sufletele să înțelegem Voia Ta și să o
săvârșim cu curaj și cu dragoste, să fim uniți, ROMÂNI UNIȚI-VĂ ÎN
CREDINȚĂ SĂ SALVĂM ȚARA DIN NEGURA ÎN CARE SUNTEM ACUM!.
Amin.
