2. PRECOMPRIMAREA CU ARMATURI PREINTINSE
ETAPELE:
1. Intinderea armaturii intre doua puncte
fixe (culeele standului de
precomprimare sau peretii tiparelor
rigide), urmata de blocarea acesteia.
3. PRECOMPRIMAREA CU ARMATURI PREINTINSE
ETAPELE:
2. Turnarea betonului in tipare, in contact
direct cu armatura.
4. PRECOMPRIMAREA CU ARMATURI PREINTINSE
ETAPELE:
3. Suprimarea legaturii armaturii cu
punctele fixe, dupa ce betonul atinge
rezistenta necesara transmiterii
efortului din armatura in beton.
6. Transferul se poate efectua:
- lent, cu ajutorul preselor hidraulice,
- brusc, prin taierea armaturilor sub efort.
Se recomanda realizarea unui transfer lent al
eforturilor de la armatura la beton.
Daca transferul se realizeaza brusc, lungimea
de transmitere se sporeste cu 25%.
7. Dupa modul de realizare se deosebesc urmatoarele procedee:
precomprimarea pe standuri lungi,
precomprimarea in tipare metalice autoportante,
precomprimarea prin deflectarea armaturii,
precomprimarea prin intreruperea aderentei armaturilor,
precomprimarea cu armatura preintinsa continua,
precomprimarea prin procedeul electrotermic,
precomprimarea cu bare prismatice de beton armat cu
sarme preintinse.
8. PRECOMPRIMAREA PE STANDURI LUNGI
Se utilizeaza la productia elementelor prefabricate.
1-stand, 2-culee, 3-blocaje, 4-placa de blocare, 5-distantieri, 6-capat de tragere
9. PRECOMPRIMAREA PE STANDURI LUNGI
ETAPELE:
intinderea armaturii de otel intre placile de blocare situate la
cele doua extremitati ale standului de precomprimare,
introducerea, temporara, a unor distantieri intre placa metalica
si culeea metalica,
intinderea individuala a firelor cu ajutorul unei prese cu gol
central si blocarea la capete,
inlocuirea distantierilor, dupa ce betonul s-a intarit suficient,
cu cricuri (prese hidraulice) care permit un transfer lent al
eforturilor la beton
10. PRECOMPRIMAREA PE STANDURI LUNGI
Tensionarea sau detensionarea simultana a tuturor armaturilor :
1-sarme sau toroane, 2-distantieri, 3-presa hidraulica, 4-culee, 5-fundatie de beton
11. PRECOMPRIMAREA IN TIPARE METALICE
AUTOPORTANTE
Acesta tehnologie poate deveni economica atunci cand numarul
de elemente identice ce urmeaza sa fie executate este foarte mare,
astfel incat sa se poata amortiza costul relativ ridicat al tiparelor.
Tensionarea armaturilor se face fir cu fir, cu ajutorul unei prese
cu gol central, iar blocarea armaturilor se face pe capetele tiparului,
urmand ca forta de precomprimare sa fie preluata de elementele
longitudinale ale tiparului. Pentru blocarea armaturilor se pot utiliza
dispozitivele prezentate mai jos.
12. PRECOMPRIMAREA PE STANDURI LUNGI
Blocaje metalice pentru sarme si toroane cu inel si pana tronconica (a,b), cu inel si
resort (c) si cu inel si resort cu doua capete (d) : 1-inel, 2-pana tronconica realizata din
doua (4) sau trei bucati (5), 3-colier de sarma, 6-resort, 7-cap filetat (prevazut cu gaura
pentru trecerea armaturii), 8-cap filetat dublu (conector).
13. PRECOMPRIMAREA PRIN DEFLECTAREA ARMATURII
Atunci cand urmeaza a fi realizate elemente prefabricate cu
inaltime mare, la care greutatea proprie este importanta, se
utilizeaza tehnologia de deflectare a armaturii. Ce consta in
dispunerea armaturii dupa un traseu cu excentricitate maxima in
zona centrala a elementului pentru obtinerea unei eficacitati mari a
precomprimarii la valori relativ reduse ale fortei de precomprimare.
In plus, ridicarea armaturii la capetele elementului conduce la
centrarea fortei de precomprimare si la diminuarea eforturilor unitare
principale de intindere.
14. PRECOMPRIMAREA PRIN DEFLECTAREA ARMATURII
Mod de realizare:
1. Prin fixarea armaturii in punctele de deflectare inainte de
tensionarea ei, cu ajutorul unor dispozitive ca cel din figura de
mai jos, caz in care trebuie luate in considerare pierderile de
tensiune ce se produc prin frecare.
1-armatura deflectata, 2-armatura nedeflectata, 3-brida cu role
nerecuperabile, 4-bolt, 5-placa de ancorare la standul de
recomprimare
15. PRECOMPRIMAREA PRIN DEFLECTAREA ARMATURII
Mod de realizare:
2. Prin tensionarea armaturii dupa un traseu rectiliniu la un
efort mai mic decat cel prescris, urmand ca prin deflectarea
armaturii efortul din armatura sa fie sporit la valoarea din
proiect.
16. PRECOMPRIMAREA PRIN INTRERUPEREA
ADERENTEI ARMATURILOR
Consta in intreruperea aderentei armaturilor preintinse pe
zonele de capat ale elementelor pentru obtinerea unei
precomprimari cu efect variabil. O parte din armaturi se
introduc pe o anumita lungime in tuburi din material plastic ,
(astfel incat lungimea de transmitere incepe numai la
sfarsitul tuburilor, iar forta de precomprimare este redusa in
mod convenabil inspre capetele elementului, realizandu-se
concomitent si o centrare a ei.
17. PRECOMPRIMAREA CU ARMATURA
PREINTINSA CONTINUA
Este folosit la realizarea placilor, grinzilor cu zabrele si a panourilor de cale
ferata, si consta:
1. derularea sarmei de pe un tambur (1) printr-un dispozitiv de franare (2),
2. mentinerea unei tensiuni corecte in sarma prin intermediul greutatilor
(3),
3. montarea capului de intindere (5) si a tiparului pe o masa rotativa (4),
4. realizarea retelei de armatura pretensionata,
5. blocarea armaturii si schimbarea directiei acesteia cu ajutorul unor dornuri
metalice fixate pe tipar si al unor cupoane de teava care imbraca dornurile,
6. turnarea betonului,
7. ridicare tiparului dupa intarirea corespunzatoare a betonului
18. PRECOMPRIMAREA PRIN PROCEDEUL
ELECTROTERMIC
Acest procedeu consta in:
1. incalzirea armaturii libere, sub forma de bare groase, pe cale
electrica
2. blocarea ei la capete dupa realizarea alungirii preconizate,
3. racirea barelor, datorata intreruperii curentului electric,
4. tendinta de revenire la lungimea initiala,
5. aparitia eforturilor de intindere, care pot fi riguros controlate.
Dispozitivele de blocare utilizate sunt alcatuite in sistemul de filet si
piulita.
19. PRECOMPRIMAREA CU BARE PRISMATICE DE
BETON ARMATE CU SARME PREINTINSE
Acest sistem utilizeaza bare prismatice de beton
armate cu sarme preintinse, asezate in zona intinsa
a elementului. Conlucrarea barelor cu restul
elementului de beton se asigura prin aderenta.
Procedeul se preteaza si la realizarea elementelor
din beton precomprimat armate cu fibre de sticla.
21. PRECOMPRIMAREA CU ARMATURI POSTÎNTINSE
În aceasta tehnologie de precomprimare operatia de
întindere a armaturii se realizeaza dupa întarirea betonului.
Pentru a fi asigurata deformarea independenta a celor doua
materiale care alcatuiesc elementul (alungirea armaturii si
scurtarea betonului) este necesar sa se evite aderarea
betonului la armatura, motiv pentru care ea se introduce în
canale speciale executate în elementul de constructie, cu
ajutorul tecilor.
22. PRECOMPRIMAREA CU ARMATURI POSTÎNTINSE
Procedeul consta în parcurgerea urmatoarelor etape:
întinderea armaturii cu ajutorul preselor hidraulice care
reazema direct pe elementul de beton, precomprimându-l
atingerea efortului necesar în armatura si mentinerea în aceasta
stare prin fixarea la capete cu ajutorul ancorajelor,
injectarea de lapte de ciment sau mortar de ciment pentru a
proteja armatura împotriva coroziunii si pentru a realiza
aderenta ei cu betonul,
betonarea capetelor elementului pentru protejarea ancorajelor.
23. PRECOMPRIMAREA CU ARMATURI POSTÎNTINSE
Schema de precomprimare a unui element de beton prin
postîntinderea
24. PRECOMPRIMAREA CU ARMATURI POSTÎNTINSE
Tehnologia de executie a elementelor cu armatura postîntinsa este
caracterizata de urmatoarele aspecte:
1.difera de cea a elementelor cu armatura preîntinsa prin aceea ca tensionarea
armaturii are loc concomitent cu transferul,
2. nu necesita investitii pentru realizarea unor standuri sau a unor tipare speciale,
3. sunt suficiente instalatii mobile de tensionare,
4. se poate realiza în conditii bune si pe santiere,
5. elimina inconvenientele de limitare a dimensiunilor si a greutatii elementelor
prefabricate pe considerente de gabarit la transport sau de capacitate a utilajelor
de ridicare,
6. se poate realiza din tronsoane care se ansambleaza pe santier.
