Terapie individuala

1. TERAPIE INDIVIDUALĂ ŞI DE GRUP.
DESPRE CREDINŢE
18-20 iulie 2014
Braşov
ASOCIAŢIA ROMÂNĂ DE PSIHOTERAPIE INTEGRATIVĂ

2. ZIUA I
Moto:
„Tot ce ne înconjoară este atât de multilateral, atât de profund,
că nu ne va reuşi niciodată să cuprindem tot şi să percepem
toate detaliile. De aceea decidem continuu, conştient sau
inconştient ce percepem şi ce ignorăm.”
Carlos Castaneda

3. Tematică:
 1. Credinţele - principiile acţiunilor noastre. Ce sunt credinţele? Cum se formează?
 2. Psihoterapia şi credinţele. Credinţele în timp
 3. Tipurile de credinţe. Credinţe pozitive. Credinţe limitative
 4. Posibilitate. Abilitate. Merite. Importanţa limbajului folosit de către pacient
Aplicaţie practică: Explorarea unui obiectiv important prin metoda de identificare
a credinţelor limitative
 5. Metoda schimbării credinţelor
 Aplicaţie practică - Axa credinţelor.
 Aplicaţie practică – Conştientizarea trecutului ce influenţează prezentul
 Aplicaţie practică - Conştientizarea prezentului, cele 5 prize de conştiinţă

4. Ce sunt credinţele?
1. Credinţele sunt regulile vieţii noastre, normele după care trăim.
 Aceste reguli pot fi eliberatoare şi stimulative, oferindu-ne şansa
de ne atinge obiectivele şi de a trăi conform propriilor valori.
 Ele se pot dovedi uneori obstacole în calea atingerii obiectivelor
sau ne pot aduce în situaţia de a crede că nu suntem suficient de
capabili pentru a obţine ceea ce dorim.

5. 2.Credinţele sunt principii în acţiune, nu pure teorii.
 Atunci când ne dorim să aflăm care sunt credinţele unei anumite
persoane, examinăm comportamentul acesteia şi nu ce spune ea
despre propriile principii.
 Comportamentul, relaţiile, aptitudinile şi posibilităţile noastre
sunt influenţate decisiv de credinţele care le susţin.

6. 3.Ne formăm credinţele în urma experienţelor trăite.
 Acţionăm ca şi cum ele ar fi adevărate.
 Sunt profeţii care se împlinesc prin propria forţă.
 Sunt formate de experienţă şi, în aceeaşi măsură, experienţele
sunt rezultatul credinţelor.

7. Credinţele şi emoţiile
 Credinţele noastre sunt puncte de vedere emoţionale despre noi
înşine, despre alţii şi despre situaţiile pe care le considerăm
adevărate.
 Conectează sentimente intense cu semnificaţii ale lucrurilor.
Oferă un sentiment absolut de certitudine, atestat de experienţe
trecute. Sunt responsabile de starea noastră interioară
 Cred că, în general, oamenii sunt de încredere.
 Cred că pot să învăţ din orice experienţă pe care o am.
 Cred că nevoile clienţilor sunt esenţa afacerilor de succes.
 Cred că integritatea reprezintă cheia unei afaceri de succes.

8. Credinţele sunt reguli care stabilesc cum ne trăim valorile
 Valorile determină în linii mari direcţia vieţii şi personalitatea.
 Credinţele determină ce facem şi cum facem ca să corespundem
valorilor.
 Valorile şi credinţele sunt cei doi factori ce stabilesc identitatea şi
identificarea noastră.
 Credinţele conduc lumea, ne dirijează viaţa.

9. Viaţa mea este oglinda gândurilor/credinţelor mele
 C- gânduri care crează în corp procese chimice (Bernie Siegel)
 C- presupoziţii, şi nu fapte sau advevăr absolut
 C- reprezentări interioare, care determină realitatea: ce este adevărat,
original, drept, bun
 C- au efectul unui filtru prestabilit, determină ce percepem şi ce nu
 C- ne spun ce este posibil şi ce este imposibil
 C- deschid/închid uşi către abilităţile noastre (pot/nu pot)
 C- ancore, asocieri cu experinţedin trecut, ce ne dictează comportamentul.

10. Psihoterapia şi credinţele
 Dacă clientul are îndoieli în ceea ce priveşte capacitatea sa de a
atinge obiectivul propus, psihoterapia este nevoită să-i exploreze
credinţele.
 Programele de psihoterapie care abordează problema credinţelor
sunt puternice: rezolvă problema în cauză şi modifică tipul de
gândire care a condus la apariţia ei.
 Clientul învaţă că însăşi credinţele sale sunt parte a problemei cu
care se confruntă.
 Prin schimbarea credinţelor, el ajunge să adopte noi acţiuni, care
nu numai că soluţionează situaţia, dar şi conduc către noi
experienţe în afara contextului problemei.


11. Cum se formează credinţele?
 În situaţii percepute intens
 Din rezultatele pe care le-am obţinut în trecut
 Prin modelare din mediu: familie, şcoală, mass-media, cultură
 Cum sunt întipărite crezurile?
În condiţii parţial nedeterminate, mai degrabă „întâmplătoare” din
viaţa noastră luăm decizii privind semnificaţia pe care o poartă
anumite lucruri pentru noi pe termen lung. Aceste semnificaţii le
menţinem nedisputate în viaţa, le generalizăm şi le acceptăm ca fiind
date, adevărate, reale şi din acest motiv nu le mai chestionăm. Sunt
conectate şi asociate în minte situaţii exterioare cu semnificaţii.

12. Credinţele la nivelul identităţii
 „Vreau să am fericire„ sau "Vreau să fiu fericit„?
 „Sunt obosită.” sau „Sunt Dana”?
 Uneori, clienţii generalizează pornind de la stări de spirit
şi credinţe temporare, pe care le ataşează identităţii lor.
Ei sunt induşi în eroare de propriul limbaj. Credinţele
negative temporare sunt mai uşor de abordat.

13. Limbajul ca instrument terapeutic
În terapie este importantă identificarea credinţelor la nivelul
identităţii şi a erorilor de limbaj, prin conştientizarea diferenţei
între temporalitate şi permanenţă.
O regulă utilă, pe care terapuţii ar trebui să o urmeze:
 Transformaţi credinţele negative într-unele temporare, iar
pe cele pozitive într-unele permanente.
 Explicaţi-le clienţilor distincţia dintre cele două stări, chiar
dacă limbajul pe care îl folosesc nu admite diferenţa.

14. CREDINŢELE ÎN TIMP
Criteriu Copilărie 15 ani 25 ani 35 ani 50 ani 65 ani
Vârstă
Frumuseţe
Fericire
Locuinţă
Dragoste
Carieră
Previziuni

15. Presupoziţiile psihoterapiei
 Dacă vreţi să înţelegeţi, acţionaţi.
 Nu exista eşec, există doar feedback.
 Deţinem deja toate resursele de care avem nevoie sau ni le putem crea oricând.
 În spatele oricărui comportament există o intenţie.
 A avea o singură opţiune e mai bine decât a nu avea niciuna.
 Faceţi tot ce puteţi mai bine în acest moment şi probabil că, pe viitor, veţi avea rezultate şi mai bune.
 Sunteţi creatorul propriei realităţi.
 Psihoterapia este un parteneriat sinergic, pe picior de egalitate.
 Relaţiile înseamnă mai mult decât suma părţilor lor.
 Pacientul deţine răspunsurile. Psihoterapeutul are .....

16. Credinţele limitative
 Obstacole majore în realizare obiectivele şi trăirea valorile.
Acţionează ca reguli, care ne împiedică să obţinem ceea ce
putem dobândi prin forţe proprii şi ceea ce merităm. Atunci când
un psihoterapeut întreabă "Ce vă opreşte să vă atingeţi
obiectivele?", răspunsul implică deseori credinte restrictive.
 Îşi pot avea sursa în copilărie, perioadă a vieţii în care ne-am
imitat părinţii - dar aceştia n-au fost niciodată perfecţi.
Dobândite la vârste fragede rămân în stare latentă, iar ca adulţi
nu ajungem niciodată să fim conştienţi de ele şi să le examinăm.
 Alte credinţe limitative provin din mass-media.

17. Credinţele limitative
 "Trebuie să trudesc din greu ca să-
mi pot asigura un trai decent".
 "Fără durere, nu există câştig".
 "Trebuie să fiu bogat, ca să pot fi
fericit".
 "Succesul necesită eforturi
îndelungate".
 "Nimeni nu poate fi de încredere".
 "Nu e om mai ghinionist decât
mine".
 "Sărac te naşti, sărac mori".
 "Nu aş putea supravieţui fără acest
loc de muncă".
 "Nu pot să câştig decât atunci când
ceilalţi pierd ceva".
 "Nu obţin niciodată ceea ce-mi
doresc".
 "Ceilalţi sunt mult mai pricepuţi decât
mine".
 "Psihoterapia este dificilă".
 "Nu sunt o persoană flexibilă".
 "Nu merit să am succes".
 "Nu sunt capabil să-mi ating
scopurile".
 "Mi-am atins limitele".

18. Credinţele limitative
 Nu devin adevărate decât dacă ne comportam ca şi cum ele ar fi.
Să ne închipuim că ele sunt eronate: ce schimbări ar aduce acest
lucru în viaţa dvs.? Sunt aceste schimbări valoroase?
 A fi capabil să articulezi credinţele limitative şi să sesizezi
efectele acestora este suficient, uneori, pentru a ne schimba
credinţele şi, prin urmare, realitatea.
 De obicei, nu suntem conştienţi de credinţele restrictive care ne
obstrucţionează acţiunile. Primul pas pe care trebuie să-l facem
este acela de a le introduce în limbaj. Astfel, vor ieşi la iveală şi
le vom putea examina. CUM?

19. 1. Metoda de identificare a credinţelor limitative
 Notaţi un obiectiv important.
1.Merit să am.....................................................................................
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Eronat Complet adevărat
2. Dispun de aptitudinile şi abilităţile necesare pentru a avea............
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Eronat Complet adevărat
3. ...................................................................................este realizabil.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Eronat Complet adevărat
4. ............................................................................................este clar.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Eronat Complet adevărat
5.......................................................................................este dezirabil.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Eronat Complet adevărat
6. .....................................................................................este ecologic.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Eronat Complet adevărat
7. ......................................................................................este valoros.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Eronat Complet adevărat

20. 2. Identificarea credinţelor restrictive
 De ce crezi că nu-ţi poţi atinge obiectivul propus? Ce crezi că te
împiedică să obţii ceea ce-ţi doreşti?
 Răspunsul va indica lucrurile pe care clientul le percepe ca pe
nişte limite. Adesea, aceste limite se referă mai mult la client şi
mai puţin la lume.
Două principii bune ce pot fi extrase din această metodă :
 Oricare ar fi lucrurile pe care clientul le consideră obstacole în
demersul său de a-şi atinge obiectivul, acestea sunt credinţe şi vin
din percepţia clientului, nu din realitate.
 Obstrucţiile sunt create în lumea exterioară de credinţele
limitative prezente în mintea clientului.

21. Vizualizare creativă
Recunoaşterea şi modificarea în 3 părţi a totalităţii crezurilor
(muzică de relaxare

22. ZIUA A II-A
Moto:
„Nu realitatea ne influenţează pe noi – ci crezurile noastre.”

23.  Proces de grup: prelucrarea experienţei din ziua precedentă –
Ce e nou/valoros pentru tine? Ce s-a schimbat/clarificat? Ce
noi posibilităţi se nasc?
 Ex: Verificarea presupoziţiei lui Feldenkrais - Corpul nu ştie
dacă facem ceva cu adevărat sau doar ne imaginăm

24. Relaţia credinţe – rezultate
Posibilitatea, Abilitatea şi Meritele sunt cele trei chei pentru poarta succesului.
Pentru a-şi atinge obiectivul, clientul trebuie să creadă în:
 Posibilitate – Este posibil să îmi realizez obiectivul.
Nu te grăbi să decizi că ceva este imposibi sau nu-l poţi realiza. Nu poţi şti până
nu încerci. Nu te autolimita.
 Abilitate – Sunt capabil să îmi realizez obiectivul.
Asumă-ţi responsabilitatea pentru acţiunile tale.
 Merite - Merit să obţin ceea ce îmi doresc.
Ecologia - preţul care îl voi plăti.
După ce răspunzi la cele 3 întrebări, notează-ţi toate obstacolele la care te
poţi gândi şi analizează-le. Clarifică-ţi crezurile şi reprezentările.

25. Explorarea unui obiectiv important prin
Metoda de identificare a credinţelor limitative
1. Alegerea unui obiectiv. Fomulare la: prezent, pozitiv, sub control propriu.
2. Autoevaluare: pot, sunt capabil, merit?
3. Explorăm cadrul obiectivului:
Îşi doreşte cu adevărat obiectivul. Obiectivul fixat îi aduce beneficii?
Obiectivul este conform valorilor sale?
Este ecologic: va influenţa negativ persoane din anturaj?
4. Descoperim credinţele restrictive: Ce îl împiedică să îşi realizeze obiectivul?
Tratăm obstacolele ca pre credinţe şi nu ca lucruri reale.
5. Reflecţie - Axa credinţelor
În privinţa căror C este foarte sigur? De care nu este sigur? Ale cui sunt aceste C? De
unde provin?Care sunt credinţele necesare pentru atingerea obiectivului? Care sunt
credinţele uşor de depăşit?
6. Scoaterea C la lumina feebackului. Alege una din credinţe pe care le consideri importante.
Gândim împreună o sarcină prin care să o testeze. Scop: a primi feedback, nu a testa dacă C
este eronată.

26. AXA CREDINŢELOR
(sunt sigur în privinţa acestei credinţe)
Important
(Acest lucru este foarte important
pentru scopul meu) (Acest lucru nu are importanţă)
Nesigur
(Nu sunt deloc sigur în privinţa acestei credinţe)
Sigur
Neimportant

27. Identificarea credinţelor limitative:
Conştientizarea trecutului ce influenţează prezentul
 Este important să avem discuţii cu părinţii, cu prietenii din
copilărie pentru a vedea cum a trăit fiecare dintre noi acelaşi
eveniment.
 Este necesar să discutăm cu persoane care caută răspunsuri la
aceleaşi întrebări ca şi noi.

28. Identificarea credinţelor limitative:
Conştientizarea prezentului
 Prima priză: vine din interior prin învăţare (profesorul predă şi noi descoperim
în noi ceea ce trebuie să învăţăm)
 A doua priză: hărţile pe care noi le proiectăm tot timpul (a fi conştient de
aceste proiecţii şi transferuri tot timpul)
 A treia priză: să devenim conştienţi de proiecţiile noastre cele mai frecvente
(teamă, agresivitate, etc.)
 A patra priză: conştientizarea conflictelor pe care le creem prin proiecţiile
noastre (supărări, reproşuri – suntem în luptă). Trebuie să clarificăm: am
autoritate dar sunt autoritar?
autoritate – mediere – siguranţă interioară, putere interioară.
autoritar – persoane slabe.
Este important să creăm relaţii deschise.
 A cincea priză – conştientizarea proceselor ce se desfăşoară în noi înşine. Sunt
importante discuţiile cu persoane ce au aceeaşi hartă cu noi, persoane în care
avem încredere.

29. Metoda schimbării credinţelor
 Identificaţi credinţa limitativă. Descrieţi-o prin cuvinte exacte. Ce beneficiu
obţineţi/intenţia pozitivă?
 Cu ce aţi dori să schimbaţi această credinţă? Noua credinţă ar trebui să aibă
următoarele caracteristici: formulată pozitiv, să poată fi testată prin intermediul
experienţei, să fie ecologică, să îndeplinească intenţia pozitivă iniţială.
 Notaţi noua credinţă. E important ca aceasta să fie atent concepută - să se refere la
progres personal şi să fie descrisă la timpul prezent, ca şi cum ar avea loc exact în
acel moment.
 Ce se întâmplă când vă îndoiţi de o anume convingere? Daţi-mi un exp. "Care
sunt neajunsurile acestei foste credinţe?" "Este ea conformă cu ceea ce este
important pentru dvs.?" "A existat vreo întâmplare care a negat această credinţă?"
"Cum era când acţiunile dumneavoastră se ghidau după această credinţă?"

30. • Ce se întâmplă atunci când sunteti receptiv la o nouă convingere? "Care
este senzaţia?„
"Prin ce caracteristici pozitive se diferentiază de vechea convingere?„
"Cât de mult respectă intentia pozitivă a fostei convingeri?„
"Cum ar fi dacă aţi avea această convingere?"
"Ce schimbări ar aduce ea vietii dumneavoastră?"
"Ce actiuni imposibile în prezent ar deveni posibile cu ajutorul ei?„
"Ce anume ati înceta să mai faceti, dacă ati avea această convingere"
• Evaluaţi atât vechea credintă, cât şi pe cea nouă. Simţiţi nevoia de a aduce
unele retuşuri noii convingeri? Există vreun "da, dar"? În ce fel este noua
credintă mai utilă decât cea veche?
• Sfătuiţi-l pe client să plaseze vechea credintă într-un "Muzeu al fostelor
credinţe" (unde va fi oricând disponibilă, în cazul în care va avea vreodată
nevoie de ea).
• Prezentaţi-i o sarcină, imediat ce noua credinţă devine parte a fiinţei sale

31. Oameni care cred că afirmaţia
„fiecare persoană este unică”
este adevărată
Oameni care nu cred că afirmaţia
„fiecare persoană este unică”
este adevărată
Abordează lucrurile în acest mod:
Sunt cooperanţi, respectuoşi şi sunt
deschişi la diferenţă şi feedback.
Sunt rigizi, inflexibili şi dogmatici.
Au acest gen de convingeri:
Diferenţa este importantă. Opinia lor este cea corectă. Ei ştiu cel mai bine.
Au asemenea capacităţi/limitări:
Au abilitatea de a asculta,
sensibilitate şi respect pentru diferenţă.
Manifestă determinare şi încăpăţânare.
Ce fac şi ce spun:
Se arată interesaţi, cooperanţi,
solicită întrebări, sunt curioşi în ce
priveşte experienţele eltora şi explorează
diferenţele.
Când primesc feedback, cer lămuriri
cu privire la lucrurile pe care nu le
remarcaseră înainte.
Vorbesc despre ceea ce „trebuie” să facă alţii.
Dezaprobă şi întrerup. Refuză. Fac ceea ce au făcut
înottdeauna. Se apără şi încearcă să îndepărteze în mod logic
feedback-ul.
Cum se simt:
Sunt relaxaţi şi curioşi. Sunt frustraţi, iritaţi şi stresaţi.
Experienţă:
Descoperă noi aptitudini, Stagnează.

32. Bibliografie:
 Chiriac. G. (2011). Răspunsuri psihoterapeutice pentru fiecare zi. Craiova: Ed. Liber Mundi
 Chiriac. G (manuscris). Terapie individuală şi de grup. Despre credinţe
 Dilts, R; Hallbom, T; Smith, S (2007). Convingeri: Căi spre sănătate şi starea de bine.
Bucureşti: Ed. Elena Francisc
 Dilts, R. (2007). Schimbarea sistemului de crezuri prin programare neurolingvistică.
Bucureşti: Ed. Excalibur
 Evans, K.; Gilbert, M. (2010). Introducere în psihoterapia integrativă. Un model relaţional
integrativ al psihoterapiei. Craiova: Ed. Liber Mundi
 Yalom, I. D. (2011). Darul psihoterapiei. Scrisoare deschisă către noua generaţie de
psihoterapeuţi şi pacienţii lor. Bucureşti: ed. Vellant
 Porumbu, D. (2011). Coachingul - Dezvoltare personală pentru succes academic. Braşov:
Ed.Universităţii Transilvania
 Robbins, A. (2002). Puterea nemărginită. Bucureşti: Ed. Amaltea