1. Idealul educational -formarea integrala si creativa a personalitatii- se realizeaza prin intermediul componentelor educatiei, obiectivelor si continuturilor
acestora. Educatia contemporana cuprinde, in principal, urmatoarele dimensiuni: educatia intelectuala, educatia morala, educatia profesionala, educatia
estetica, educatia fizica. Contributii importante la formarea personalitatii au si alte laturi ale educatiei cum sunt: educatia civica, educatia axiologica,
educatia religioasa, educatia pentru sanatate, educatia ecologica, etc.
Problema formarii si educarii profesionale este de mare actualitate in conditiile societatii moderne. Tanarul trebuie sa fie pregatit nu pentru a face fata
numai unei anumite profesiunii, ci pentru intreaga sa cariera profesionala in mecanismul schimbarilor care se vor produce. Educarea carierei reclama o
munca educativa sustinuta in baza unei pregatiri temeinice teoretice si practice. Pregatirea tanarului este indispensabila indiferent de aspiratia lui
profesionala, pentru a putea face fata schimbarilor, innoirilor, salturilor din societate. Este nevoie de o mai buna corelare intre pregatirea teoretica si
instruirea practica.
Prin formare profesionala se intelege devenirea individului datorata celor mai diverse influente si actiuni care marcheaza personalitatea sub unghiul de
incidenta cu activitatea profesionala. Insasi ambianta psiho-sociala din clasele cele mai timpurii sau din familie influenteaza copilul din punct de vedere
profesional, cultivand si structurand atitudini, trasaturi, deprinderi ce se vor rasfrange pozitiv in activitatea profesionala(punctualitate, meticulozizate,
responsabilitate, capacitatea de a lucra in echipa).
Prin educatie profesionala se intelege orice forma de pregatire sau perfectionare in vederea unei activitati profesionale, care cuprinde insusirea
cunostintelor teoretice, formarea deprindelor, priceperilor si transmiterea valorilor etice si de comportament social necesare unei asemenea
activitati.Esenta educatiei profesionale consta in formarea unui orizont cultural si tehbologic cu privire la o anumita profesiune, concomitent cu
dezvoltarea unor capacitati necesare exercitarii ei.Educatia profesionala cuprinde atat initierea in profesie cat si perfectionarea, specializarea si se
realizeaza atat in scoala cat si in societati comerciale si intreprinderi.
Pregatirea prin scolile pofesionale si liceele de specialitate este o secventa a educatiei profesionale si urmareste initierea in profesie, dobandirea
competentei. Ea cuprinde unitar orientarea scolara, calificarea si inzestrarea cu valori etice si de comportament social.
Educatia profesionala se fundamenteaza pe toate celelalte dimensiuni ale educatiei:
pe cunostintele, deprinderile dobandite in plan intelectual
pe deprinderile competentele in plan moral, actional
pecomportamenteleestetice
pe calitatea dezvoltarii si funtionarii corpului (pe sanatatea acestuia) Notiunea de educatie profesionala nu este sinonima nici cu cea de educatie
tehnologica nici cu cea politehnica. Educatia tehnologica formeaza elevii pentru actiune, pentru a fi apti sa explice cunoasterea stiintifica in actiunea. Ea
este legata de educatia intelectuala, deoarece tehnologia este o dimensiune a cunoasterii stiintifice, dimensiunea praxiologica. Continutul educatiei
tehnologice este constituit din notiunile, principiile, legile si teoriile stiintifice fundamentale, orodnate din punct de vedere al aplicabilitatii lor. O
temeinica educatie tehnologica constituie platforma pentru educatia profesionala. Educatia politehnica vizeaza pregatirea profesionala pentru tehnica in
calitate de domeniu distinct al activitatii umane.
Formarea orizontului cultural-profesional Acest aspect contine ansamblul cerintelor necesare executarii unei profesiuni sau unui grup de profesiuni.
Orizontul profesional se constituie pe fondul culturii intelectuale, interdependenta dintre cultura intelectuala si cea profesionala asigura o pregatire de
specialitate de profil larg, care asigura omului posibilitatile de adaptare la schimbari, mutatii in stiinta si tehnica, in productie si profesiuni; ca unitate
dintre cunostintele stiintifice si cele tehnologice, tehnologia fiind o domensiune a cunoasterii stiintifice, dimensiunea sa praxiologica. Aceasta inseamna
ca in activitatea de predareinvatare legile si teoriile stiintifice fundamentale sa fie ordonate din punct de vedere al aplicabilitatii lor. Predarea stiintei in
scoala trebuie sa se faca in scopul educarii tehnologice a elevilor. Pe de o parte sa se urmareasca intelegerea si insusirea cunostintelor stiintifice de catre
elevi, a semnificatiei si legaturilor reciproce dintre ele si pe de alta parte formarea, in activitati distincte de primele, a capacitatii de a le folosi, de a le
explica. Deci, aplicarea cunostintelor sa se faca nu numai in interiorul disciplinei respective, ci si in alte domenii de activitate in functie de valoarea
transdisciplinarea a acestora.
Formarea unor deprinderi, capacitati si competente in plan actional in vederea desfasurarii unei activitati productive Acest obiectiv formativ-
psihomotor se realizeaza preponderent in cadrul pregatirii practice, in laboratoare si atelierelor didactice corespunzatoare cerintelor contemporane, in
cadrul practicii de specialitate in unitatile de profilproductie, cerctare, proiectare. In cadrul pregatirii practice, cunostintele teoretice, capacitatile
intelectuale, modelele informational-operationale sunt puse in lucru, elevul se va exersa in activitati tehnologice astfel incat actiunilor sale sa se
integreze functionarii mecanismelor, dispozitivelor, utilajelor in vederea realizarii unor rezultate determinate.

2. Prin exersare in procesul desfasurarii activitatilor practice elevii isi vor forma priceperi si deprinderi practice, cum ar fi: priceperea de a citi o schita, un
plan, o diagrama; priceperea de a demonta un aparat sau o masina; priceperea de a folosi diferite unelte si instrumente de munca in vederea efectuarii
operatiilor de masurare, taiere, de control si verificare in conditiilor si stuatiilor noi.
In categoria capacitatilor pe care le are in vedere educatia profesionala se includ: gandirea tehnica, aptitudinea tehnica, capacitatilor senzoriomotorii.
Gandirea tehnica este o forma specifica a gandirii ce se diferentiaza in functie de continutul sau de domeniul in care se aplica. In cadrul ei distingem
materialul cu care se opereaza, reprezentarii din domeniul tehnicii, operatiile pe care le foloseste in vederea rezolvarii anumitor sarcini tehnice.
Materialul este asigurat prin intocmirea schitelor, planurilor, diagramelor, schemelor diferitelor obiecte si mecanisme tehnice care faciliteaza aparitia
reprezentarilor si imaginilor care vor fi supuse la randul lor prelucrarii pe plan mintal pentru a se ajunge la descoperirea unor solutii.
Aptitudinea tehnica presupune elaborarea prealabila pe plan mintal a unor solutii optime care apoi vor fi aplicate in vederea rezolvarii sarcinilor din
domeniul tehnic. Aptitudinea tehnica reprezinta complexul de insusiri psihice -in special o gandire tehnica conturata- capacitati perceptivo-spatiale
evoluate si abilitati motorii dezvoltate, precum si de insusiri fiziceindeosebi o rezistenta fizica necesara in anumite profesiuni- care asigura succesul in
domeniul tehnicii.
Capacitati senzorio-motorii includ perceptiile spatiale, sensibilitatea analizatorilor, aptitudinea motrica, dexteritatea manuala.
In cadrul instruirii practice elevii isi formeaza si competente practice care nu sunt doar rezultatul aplicarii cunostintelor teoretice ci provin si din
transferul a ceea ce se numeste Äsavoir-faire´ (a sti sa faci).
Formarea si dezvoltarea intereselor de cunoastere, a dragostei fata de profesia in care se pregateste tineretul Interesul apare si se dezvolta in cadrul
activitatii fiind expresia intelegerii si adeziunii la anumite domenii si forme de activitate.El reprezinta satisfacerea anumitor nevoi si trebuinte
individuale. Este un stimul intern al orientarii spre anumite domenii de cunoastere si de activitate, generand si intretinand motivatia necesara.
Concomitent cu familiarizarea elevilor cu anumite profesiuni, cu formarea interesului pentru acestea, se formeaza si o anumita atitudine fata de munca
intelectuala si cea productiva. Sensul educatiei profesionale este asigurarea competentei profesionale, ca o rezultanta a cunostintelor, priceperilor,
deprinderilor, aptitudinilor temperamentale si caracterologice de care individul dispune in vederea indeplinirii profesiei.
Orientarea scolara si profesionala Orientarea scolara si profesionala este definita ca un ansamblu de actiuni si influente pedagogice, sociale, medicale
etc. ce se exercita in mod continuu cu scopul realizarii de catre indivizi a optiunilor scolare si profesionale in concordanta cu particularitatile
personalitatii lor si cerintele contextului social la care se raporteaza.
Educatia si orientarea sunt doua laturi complementare ale aceluiasi proces. In procesul orientarii sunt implicate trei categorii de fenomene psihologice
aflate in interdependenta. Cele intelectuale se refera la dezvoltarea aptitudinilor generale si speciale, a calitatilor proceselor psihice de cunoastere, la
formarea unui stil individual de munca, la aprofundarea cunostintelor elevilor despre un domeniu al realitatii. Cele afectiv-motivationale includ tot
ceea ce ar putea constiui un mobil in realizarea optiunii: interese, nazuinte, inclinatii, preferinte, aspiratii, atractii, atitudini, ideal profesional. Cele
volutivcaracteriale sunt indispensabile pentru mobilizarea personalitatii in vederea realizarii scopurilor, dorintelor si aspiratiilor sale. Orientarea scolara
si profesionala trebuie sa se faca in functie de individ si de cerintele societatii. Ea se cere sa fie totalitatea componentelor ei structurale: cunoasterea
elevilor, pregatirea lor psihologica pentru o autocunoastere plauzibila, informarea asupra domeniilor de activitate, asupra grupelor de profesiuni
inrudite, asupra diversitatii profesiunilor si asupra profilurilor de licee, scoli profesionale si asupra celor postliceale; instruirea profesionala incipienta;
stabilizarea aspiratiilor si cristalizarea optiunilor privind drumul de urmat in viata; cultivarea unor interese, inclinatii si aptitudini speciale. Toate aceste
inlesnesc procesul de autoorientare, printr-un sfat de orientare competent si corect acordat.
Pregatirea tineretului pentru optiunea profesionala trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
domeniulactivitatii de pregatire a tineretuluipentruoptiunescolara/profesionalaapartineeducatieisi se implica in toatecompartimentelesi la
toatenivelurileinvatamantului
caracterulinterdisciplinar al activitatilor de orientarescolarasiprofesionala
rolulpersonalului didactic in procesulorientariiscolaresiprofesionale, in accelerareamaturizariiprofesionale a tanarului
actiunea de orientarescolarasiprofesionalapresupuneextindereacampului educational la tot ceeacepoateimbogatisifavoriza o dezvoltarecomplexa,
globalasimai ales creatoare
sub aspectulmetodologieiorientariiscolaresiprofesionale, se puneproblemaselectionariisicombinariimetodelorprin care fiecaretanarpoate fi
ajutatsarealizezeconcordantaaspiratiilor sale profesionale cu cerinteledomeniuluivizat
un cadru institutional, un personal specializatsi o anumeorganizaresidotare a scolilor, care sacorespundaobiectivelorpropuse