1. zandu-i Ins~ pe muncitori. Desigur c~ nu le
era mult mai r:1udecat 1nainte,cand efectuau
munci agricole, ms~ suferinta li se citea pe
fat~. O nou~ nesiguranta le str:1b~teaexis-
tent~, necunoscuta lor pan~ atunci. Expansiu-
nea capitalista era dur:1, pro.vocand o dez-
voltare economic~ extraordinar:1,Insotit~ Ins~
de crize teribile ce atr~geaudup~ ele un mare
num~r de ~omeri.
Viziunea socialista
Terorile industrializ~rii din Marea Britanie au
fost criticate de mai multi reformatori: roman-
cierul Charles Dickens, ~i p~rintele legislatiei
muncii: Lordul Shaftesbury nici unul dintre
,
ace~tianefiind sociali~ti.Altii In~~ priveau din-
colo de reform~, considerand c~ dezavanta-
jele capitalismului puteau fi lril~turate doar
prin abolirea Intregului sistem: In locul con-
curentei acerbe, In care cel mai slab trebuia s~
cedeze, societatea tebuia s~ se sprijine pe
cooperare, iar marile averi trebuiau Imp~rtite
Intre toti. in ciuda numeroaselor diferente de
interpretare, aceasta era viziunea fundamen-
tal~ a socialismului.
pan~ In anul 1830 ideile acestea erau
sustinute de c~tre Robert Owen (1771-1858),
~ proprietarul scotian al unei fabrici textile:
~ .~
O Partidul laburist O Karl Marx,
ILuptand
pentru
o
societate
Independent a fast un personaj central
fandat in anul 1893. in istoria socialis-
bazata
pe
bunastare
~i
egalita-
Pasterul de mai sus mului, ~i-a petrecut
te,
m4carea
sociaUsta
s-a
dez-
reprezinta cea de-a cea mai mare parte
21-a aniversare a a vie~ii in exil,
voltat
la
sfat1itul
secolului
XIX
acestuia. in Anglia.
De-a
lungul
epocii
moderne,
o
urma parasirii pamanturilor de catre oameni
epoca
foarte
dinamicii,
aceasta
In favoarea ora~elor $i fabricilor. Formidabila
actiune a maselor -agitatie, tumult, revolutie
s-a
raspandit
in
diferite
forme
-a reprezentat o trasatura a mai multor crize,
~i
a
suferit
multe
transformiirL
fiind folosita In scopul a numeroase cauze:
Inlaturarea tiraniei, dobandirea independentei
nationale, ca~tigarea dreptului de a vota.
D
e-a lungul istoriei au avut loc multe Speranta Intr-o socie!;ate egala ~i perfecta
proteste Impotriva asupririi s~racilorde nu era probabil o noutate. Insa, dupa succe-
c~tre cei inst~riti. Din cand In cand, sele Revolutiei Franceze reformatorii au
aceste nedrept~ti erau atat de insuportabile, devenit Increzatori ca visele lor s-ar putea
incat clasa asuprit~ aiungea la revolte, luptand transforma In realitate. New Lanark, celebra prin locurile sale de
pentru o societate bazat~ pe dreptate;
munca moderne. Owen a fondat Marea
proteste de acest gen au avut loc In Marea Capitalismul intra in scena Uniune Nationala Comerciala, prin care spera
Britanie: Mscoala T~ranilor din 1381 ~i activi- Socialismul modern era mai presus de toate, sa uneasca toti muncitorii britanici Intr-o sin-
t~tile "Msculatilor" ~i "Minerilor" din secolul o reactie Impotriva transformarii lumii de
XVII; secte cu caracter radical, care au luat gura organizatie. Aceasta organizatie era
catre Revolutia Industriala, care crease o noua capabila sa paralizeze economia, declan~ind
.lna~tere In perioada R~zboiului Civil ~i In cea societate, In care predominau ma~inile, fabri- o greva generala, dind astfel posibilitatea
[ Cromwellian~.
. cile, caile ferate ~i vapoarele cu aburi, ~i In M.U.N.C. sa transforme Intreaga tara Intr-o
I. M~c~rile de acest gen erau de scurt~ care muncitorii se concentrau In ora~e, al avere comuna. De~i planul era foarte ambi-
~durat~ In societ~tile ce se spriiineau In special caror numar continua sa creasca.
! pe agricultura, ~i viat~ rural~. Cu toate aces- tios, autoritatile au luat toate masurile pentru
Primele etape ale Revolutiei Industriale au a Inabu~i uniunea.
a, marirea ora~elor a dat acestor mi~c~ri avut In multe privinte un caracter haotic ~i Cuvintele "socialist" ~i "socialism" au fost
osibilitatea de a mobiliza populatia urban~, amenintator: murdarie, maghernite, instalatii folosite pentru prima data de catre owen ~i
ezistand astfel mai mult timp. O dovad~ a periculoase, patroni duri ~i munca dificila de discipolii sai, Intre 1830 ~i 1840. Termenii
cestui fapt a fost Revolutia Francez~, dintre efectuata ~i de copii; erau piincipalele trasa- echivalenti ai ace()tora au aparut In Franta
1789-1794, cand monarhia francez~ a fost turi ale acesteia. Revolutia Industriala a adus cam In aceea~i perioada, de~i numeroase idei
nl~turata. beneficii importante clasei capitaliste Cclasa socialiste au fost vehiculate mai devreme de
in timpul Revolutiei Industriale din secolul care detinea ~i co~trola sursele aducatoare de catre contele Henri de Saint-Simon (1776-
X, mi~carea socialista a luat amploare In venituri, ca de exemplu uzinele), defavori- 1837) ~i de Charles Fourrier (1772-1837).
233

2. SOCIALISMUL
Saint-Simon propunea viziunea unei lumi in
care s~ predomine lini~tea ~i ratiunea, Ins~
fiind conttient de impactul tehnologiei, el
considera c~ aceasta trebuia stapanit~ de con-
duc~tori instruiti ~i nu de popor; din contra,
Charles Fourrier era sustin~torul comunelor
ce se administrau singure, asemenea lui
Robert Owen. Aceast~ discrepanta Intre pla-
nurile amintite rnai sus ~i detinerea controlu-
lui absolut al muncitori.lor asupra vietilor lor,
urma s~ apara din ce In ce mai des In istoria
socialismului, provocand astfel dispute teri-
bile In ceea ce privette ideologia (doctrina)
socialist~, precurn ~i diviziuni de lung~ durat~
Intre grup~rile socialiste.
Spectrul comunism.~luj
Viitorul socialismului a fost profund inf1uentat
de lucrarile lui Ka,cl Marx (1818-1883) ~i ale
colaboratorului s~u Friedrich Engels ..c1820-
1895). jn 1848, In timp ce In Europa au avut
loc mai multe revolutii liberale ~i nationale,
ace~tia au publicat "Manifestul Comunist", ce
In~lta sceptrul comunismului ~i al unei revo-
lutii care trebuia s~ schimbe total ordinea
social~ ~i economic~. Folosirea termenului
"comunist" reprezenta o provocare, deoarece
acesta avea un sens rnai mult revolutionar
decat socialist, de~i nu exista inc~ o opozitie
definitorie Intre cei doi termeni. Manifestul
O Fabrici in Communista avut un impact imediat redus, iar
Sheffield, Anglia, in dup~ In~bu~irea revolutiilor din 1848, Marx ~i
1884. Mii de barbati Engels au p~r~sit Germania, pentru a se sta-
~i femei munceau bili mai apoi In Anglia ca exilati. jn exil, Marx
din greu pentru un a scris celebra sa carte, "Das Kapital", precurn
numar mic de capi- ~i multe alte lucrari alimentate cu idei ~i argu-
tali~ti -care erau de mente politice, economice, istorice ~i filo-
fapt proprietarii zofice.
fabricilor . jn viziunea lui Marx, tr~s~tura-cheie a isto-
riei a constat Intr-o serie de lupte Intre clase-
le sociale. Spre exemplu, dezvoltarea econo-
O
Bancnota
ce
miei medievale a avut ca rezultat constituirea
putea
fi
schimbata
unei clase capitaliste, sau burgheze (negus-
in
bunuri
de
larg
tori, oameni de afaceri ~i industria~i), care au
consum,
dupa
un
dobandit destul~ putere, Incat s~ detroneze
sistem
introdus
de
clasa feudal~. jn lucrarile sale, Marx prezicea
Robert
Owen.
O Un grup de
dansatori in New
Lanark, Sco,ia, unde,
in jurul fabricii sale
de textile, Robert
Owen a construit
case pentru munci-
tori ~i ~coli pentru
copiii acestora. in
anul 1830, Owen a
fondat o mare
uniune federala de
comer', prin care a
sprijinit mi~carea
cooperatista a clasei
muncitoare.
De~i Marx ii consi-
dera pe Owen ~i pe
al,ii care aveau ace-
lea~i concep,ii ca
fiind "utopi~ti" (fara
o teorie socialista ~
~
"~tiin'ifica"), Owen a :3
avut o influenta mult ~
..t
mal mare asupra il:
miscarii laburiste din ~
M~rea Britanie. ~
..
~
234