SlideShare a Scribd company logo
1 of 2
Download to read offline
,
Violenta era un lucru obi~nuit
in Anglia secolului al XV-lea.
Rivalitiitile dintre baroni ~i
disputa pentru tron au
culminat cu un riizboi civi~
cunoscut sub numele de
Riizboiul celor Douii Roze.

M          onarhia: engleza: a secolului al XV-lea
           nu avea puterea de a-i controla pe
           nobili -care      erau foarte bogati,
influen:i ~i puternici -acest     lucru devenind
aproape irnposibil dup~ W~turarea lui Richard
alll-lea ~i venirea la tron a lui Henric al IV-lea,
prirnul rege al familiei de Lancaster.
     Henric era un uzurpator ~i depindea de cei
care 11 adusesern la tron. in plus, regatul s~u era
rnscolit de revolte, In special de cea condus~ de
familia Percy, ~i cea condus~ de Owen
Glendower (Glyndwr), In fruntea galezilor.

               Lovitura       fatali                    O Henric al VI-Iea a
Fiul lui Henric, Henric al V-lea, era un foarte         devenit rege la varsta
bun militar, care si-a condus armata, spre              de daar naua ani.
satisfaC:ianobililor, Intr-un r:1zboi de cucerire      Curtea sa era divizata
Impotriva Frantei. ins~ succesul s~u pe plan            de lupta pentru pute-
extern nu avea s~ aduc~ o solu:ie durabil~             re, care a candus la
problemelor interne. Cu toate acestea, moartea          izbucnirea Razbaiului
sa prematur:1 a fost o lovitur:1 pentru monarhia        celar Daua Raze.
engleza:, deoarece fiul s~u nu avea decat nou~
ani. Consiliul care a condus In numele regelui          O Richard a! !!!-!ea,
era dominat de nobili; ace~tia nu au facut decat        care venise la tron
s~ jefuiasc~ ~i ~ provoace rnzboaie de interese,        prin in!aturarea nepo-
care au dus, In cele din urma, la dec~derea legii       tu!ui sau, Edward a!
~i la distrugerea ordinii publice. In 1437, Henric      V-!ea, a domnit peste
 a fost declarat suficient de matur pentru a urca       O curte dominata de
                                                        intrigi.


                                                        O In batalia de la
                                                        Barnet din 1471,
                                                        Warwick    a fost ucis
                                                        ~i astfel Edward a
                                                        redevenit   rege.

                                                          pe tron, fusa: lucrurile nu s-au imburulta:tit cu    incepeau sa se adauge manifestarile             de
                                                          nimic, Intrucat el era u,$or de influentat ~i        dezechilibru mental ale regelui. in sf~it, in
                                                          condus de nobili ~i rnai tarziu de sotia sa,          1455, York ~i Somerset se intalnir:I intr-a luptil
                                                       ~ Margareta de Anjou.                                   deschisa care sfa~i cu uciderea lui Somerset.
                                                      .5      La mijlocul secolului al XV-lea, situatia            In ciuda acestei victorii        timpurii     a
                                                      ~ ajunsese deja la un moment                de criza:.   Yorkezilor, s-a facut un compromis care avea
                                                       " Majoritatea nobilimii se ala:turase uneia dintre      sa asigure pana in 1460 evitarea unui rnzboi
                                                        : cele doua: tabere de interese, conduse de            civil. Apoi a izbucnit Razboiul celor Doua Raze
                                                        r Richard, Duce de York ~i de Contele de               -cea ro~ie reprezentand Lancaster ~i cea alba
                                                        : Somerset, favoritul regelui ~i a! reginei -de aici   reprezentand York. Batillia de la Northampton
                                                      j ~i numele celor doua: tabere adversare:                s-a sfa~it cu victoria Lancastrenilor ~i regele a
                                                          "Yorkezi" ~i "Lancastreni". In acest timp,           fast capturat. Richard, Duce de York prerinse
                                                          ra:zboiul din Franta mergea din ce In ce rnai        dreptulla tron, ca nepot allui Edward allI-lea.
                                                       ~ prost, iar In Kent, ca rnanifestare a nemultumirii    in cele din urma, sa decis ca Henric va dornni
                                                        ~ fat:1 de ca:derea "bunei guverrulri", izbucnise o     pam la moarte, cand va £1 urmat la tron de
                                                        , rascoala: condusa: de Jack Crade, care a fost cu
                                                                                                                Richard.
                                                        , mare greu Inna:bu~ita:. La aceasta: situatie
                                                                                                                    Spre deosebire de Henric, regina Margareta

                                                                                                                                                              93
LANLA~It:K     ~I   YUKK




                                                       O Richard al 111-lea a pierdut sprijinul
                                                       armatei sale, fiind invins ~i ucis in Batalia               de
                                                       la Bosworth,  din 1485.

                                                       O La indemnul     lui Richard al 11-Iea, Edward
                                                       a! V-Iea ~i Ducele de York au fost uci~i in
                                                       Turnul Londrei.

                                                       O      Richard      Neville,   Cantele    de Warwick,       a
                                                       fast    ucis     pe campul     Bataliei   de   la Barnet.




nu a fost de acord, intrucit aceast:l hot:lrare 11
priva pe fiul s~u, Frintul Edward, de dreptul de
mo$tenitor al tronului. In fruntea galezilor ,
regina Margareta l-a i:nfruntat pe Richard la
Wakefield $i $i-a eliberat sotul. York a fost ucis
in lupt:l, iar dup~ b~t:llie, lorzii de York au fost
capturati $i m~cel~riti. Fiullui York, in varst:l de
 19 ani, a fost la randul sau la fel de nemilos
dup~ victoria sa de la Mortimer's Cross $i, apoi,
ajungand la Londra, s-a proclarnat rege sub
numele de Edward allV-lea. La 28 rnartie 1461, ~                                                                                                                  ~
Ca$tigand B~t:llia de la Yorkshire, a r:lstumat :3
intreaga putere a familiei Lancaster.

                    Zdrobi1i                         ~                                                       O inlaturandu-1     pe Richard a! 111-lea in Bata-
Futerea Yorkezilor         era acum in plin~ ~                                                               lia de la Bosworth,   Henric al VII-Iea a inteme-
ascensiune, cu toate c~ Regina Margareta ~                                                                   iat pe un fundament     solid dinastia Tudorilor.
solicit:l ajutor din partea Frantei $i a Scotiei $i
organiz~ atacuri. Dup~ o lupt:l crancerul la           fost executatij chiar ~i Regele Henric, care nu
Hedgeley Moor, soldat:l cu capturarea Regelui          era acum decat un simplu figurant, a fost
Henric (1465), cauza Lancastrenilor p~rea              executat in Tumul Londrei.
practic pierdut:l.                                         Dup~ ce-~i elimiru1 toti adversarii ~i se
    insa in tab~ra Yorkezilor incepusera sa se
                            -imbog~ti                              cu averile confiscate, Edward allV-lea
formeze dou~ grupuri. Cel mai puternic                 deveni mai putemic decit oricare dintre regii
sustirultor allui Edward, Ducele de Warwick, se        care se perindasern pe la tronul Angliei de-a
simti i:ns~ ofensat de c~s~toria lui Edward cu o       lungul secolului al XV-lea. De asemenea, i:n
fat:l care nu era de sange nobil, pe nume              aceasU vreme se simlea acut nevoia restabilirii
Elizabeth Woodwill, $i de ascensiunea rapi~ a          ordinii ~i a legii, ceea ce avea s~ serveasc~ ca
familiei acesteia -probabil o meto~ gandit:l de        un rr;lare avantaj i:n favOarea monarhiei de-a
Edward de a crea o tab~r:l de nobili pentru a          lungul secolului u~tor.
contrabalansa influeta lui Warwick. Dup~ o                 O ultima shimbare a soartei impiedic~
serie de comprornisuri $i !n$el~ciuni, Warwick         familia de York s~ profite de beneficiile
$i-a reorientat interesul c~tre Regina Margareta,      obtinute. I..a moartea subiU a lui Edward al
iar Edward a fost obligat s~ p~r:lseasc~ regatul.      IV-lea, fiul s~u cel mare avea doar 12 ani.
Henric a fost proclamat din nou rege, cu               Numit Protector, fratele lui Edward, Ducele de
Warwick al~turi, care era, ca intotdeauna,             Gloucester, se .proclama rege sub numele de
puterea din spatele tronului                           Richard al III-lea ~i circul~ zvonul cum c~ acesta
                               --"c --i-ar                  fi ucis pe cei doi fii lui Edward alIV-lea. in
    Lancastrenii au triulnfat cu ajutorul Frantei $i
au dus o politic~ externa: orientat:l spre Franta.     acest timp, profitand           de nemullumirea
Fe de alt:l parte, du$rnanul Frantei, Ducele de        general~, Henric Tudor, Conte de Richmond,
Burgundia l-a sprijinit $i ajutat pe Edward s~ se      originar din Tara Galilor, se proclama el i:nsu~i
preg~teasc~ pentru un nou efort. Au avut loc           pretendentul I..ancastrenilor la tronul Angliei.
dou~ b~t:llii decisive. La Barnet, unde, pe timp       Cele doua tabere se i:nfruntarn i:n baUlia de la
de ceat:I, Warwick a fost injunghiat $i la             Bosworth, unde Richard fu tradat, i:nvins ~i ucis.
Tewkesbury, unde Frintul Edward, unicul                Cu venirea la tron a lui Richmond, proclamat
mo$tenitor al Regelui Henric $1 al Reginei             rege sub numele de Henric VII, i:ncepe istoria
Margareta a disp~rut. Dup~ aceste victorii ale         dinast~ei ~udo:ilor,.      care avea sa. creeze 1
Y orkezilor, rnarea parte a Lancastrienilor au         putemlca dlnaStie nalional~ a secolulul XVIc        ~

94

More Related Content

Viewers also liked (9)

Diseñando secuencias didacticas
Diseñando secuencias didacticasDiseñando secuencias didacticas
Diseñando secuencias didacticas
 
Libros auxiliares
Libros auxiliaresLibros auxiliares
Libros auxiliares
 
Secuencia (1)
Secuencia (1)Secuencia (1)
Secuencia (1)
 
Exposición de google académico
Exposición de google académicoExposición de google académico
Exposición de google académico
 
Assuring Quality in Online Courses
Assuring Quality in Online CoursesAssuring Quality in Online Courses
Assuring Quality in Online Courses
 
Curriculo nacional-2016-2
Curriculo nacional-2016-2Curriculo nacional-2016-2
Curriculo nacional-2016-2
 
PIT - Construção Sustentável em Saneamento, por Carlos Rosito
PIT - Construção Sustentável em Saneamento, por Carlos RositoPIT - Construção Sustentável em Saneamento, por Carlos Rosito
PIT - Construção Sustentável em Saneamento, por Carlos Rosito
 
PROJECT 2: THE IMAGE OF THE CITY
PROJECT 2: THE IMAGE OF THE CITYPROJECT 2: THE IMAGE OF THE CITY
PROJECT 2: THE IMAGE OF THE CITY
 
Koushik Datta Roy
Koushik Datta RoyKoushik Datta Roy
Koushik Datta Roy
 

More from gruianul

Arbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan ZamfirescuArbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan Zamfirescugruianul
 
Copilaria Regala - Catalog
Copilaria Regala  -  CatalogCopilaria Regala  -  Catalog
Copilaria Regala - Cataloggruianul
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)gruianul
 
Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012gruianul
 
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor MilitareGhidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militaregruianul
 
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012gruianul
 
Raport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASRaport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASgruianul
 
Alexandru Graur - Nume de persoane
Alexandru Graur   -  Nume de persoaneAlexandru Graur   -  Nume de persoane
Alexandru Graur - Nume de persoanegruianul
 
Monitorul Oficial 1832 1932
Monitorul Oficial  1832 1932Monitorul Oficial  1832 1932
Monitorul Oficial 1832 1932gruianul
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescugruianul
 
Zeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticeZeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticegruianul
 
Tinara republica americana
Tinara republica americanaTinara republica americana
Tinara republica americanagruianul
 
Subcontinentul indian
Subcontinentul indianSubcontinentul indian
Subcontinentul indiangruianul
 
Sua o superputere
Sua   o superputereSua   o superputere
Sua o superputeregruianul
 
Stalin si urss
Stalin si urssStalin si urss
Stalin si urssgruianul
 
Spania ca mare putere
Spania ca mare putereSpania ca mare putere
Spania ca mare puteregruianul
 
Societatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediuSocietatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediugruianul
 
Socialismul
SocialismulSocialismul
Socialismulgruianul
 
Sfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeanSfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeangruianul
 

More from gruianul (20)

Arbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan ZamfirescuArbore genealogic Dan Zamfirescu
Arbore genealogic Dan Zamfirescu
 
Copilaria Regala - Catalog
Copilaria Regala  -  CatalogCopilaria Regala  -  Catalog
Copilaria Regala - Catalog
 
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
Catalogul documentelor Tarii Romanesti (1657 1659)
 
Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012Anuarul arhivelor muresene 2012
Anuarul arhivelor muresene 2012
 
Ghidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor MilitareGhidul Arhivelor Militare
Ghidul Arhivelor Militare
 
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
Bilantul activitatii Arhivelor Nationale 2012
 
Raport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVASRaport de activitate 2006 AVAS
Raport de activitate 2006 AVAS
 
Alexandru Graur - Nume de persoane
Alexandru Graur   -  Nume de persoaneAlexandru Graur   -  Nume de persoane
Alexandru Graur - Nume de persoane
 
Monitorul Oficial 1832 1932
Monitorul Oficial  1832 1932Monitorul Oficial  1832 1932
Monitorul Oficial 1832 1932
 
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. PanaitescuContribuţii la istoria culturii româneşti  -  Petre P. Panaitescu
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Petre P. Panaitescu
 
Zeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii anticeZeii si miturile lumii antice
Zeii si miturile lumii antice
 
Vikingii
VikingiiVikingii
Vikingii
 
Tinara republica americana
Tinara republica americanaTinara republica americana
Tinara republica americana
 
Subcontinentul indian
Subcontinentul indianSubcontinentul indian
Subcontinentul indian
 
Sua o superputere
Sua   o superputereSua   o superputere
Sua o superputere
 
Stalin si urss
Stalin si urssStalin si urss
Stalin si urss
 
Spania ca mare putere
Spania ca mare putereSpania ca mare putere
Spania ca mare putere
 
Societatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediuSocietatea si comertul in evul mediu
Societatea si comertul in evul mediu
 
Socialismul
SocialismulSocialismul
Socialismul
 
Sfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului europeanSfirsitul colonialismului european
Sfirsitul colonialismului european
 

Lancaster si york

  • 1. , Violenta era un lucru obi~nuit in Anglia secolului al XV-lea. Rivalitiitile dintre baroni ~i disputa pentru tron au culminat cu un riizboi civi~ cunoscut sub numele de Riizboiul celor Douii Roze. M onarhia: engleza: a secolului al XV-lea nu avea puterea de a-i controla pe nobili -care erau foarte bogati, influen:i ~i puternici -acest lucru devenind aproape irnposibil dup~ W~turarea lui Richard alll-lea ~i venirea la tron a lui Henric al IV-lea, prirnul rege al familiei de Lancaster. Henric era un uzurpator ~i depindea de cei care 11 adusesern la tron. in plus, regatul s~u era rnscolit de revolte, In special de cea condus~ de familia Percy, ~i cea condus~ de Owen Glendower (Glyndwr), In fruntea galezilor. Lovitura fatali O Henric al VI-Iea a Fiul lui Henric, Henric al V-lea, era un foarte devenit rege la varsta bun militar, care si-a condus armata, spre de daar naua ani. satisfaC:ianobililor, Intr-un r:1zboi de cucerire Curtea sa era divizata Impotriva Frantei. ins~ succesul s~u pe plan de lupta pentru pute- extern nu avea s~ aduc~ o solu:ie durabil~ re, care a candus la problemelor interne. Cu toate acestea, moartea izbucnirea Razbaiului sa prematur:1 a fost o lovitur:1 pentru monarhia celar Daua Raze. engleza:, deoarece fiul s~u nu avea decat nou~ ani. Consiliul care a condus In numele regelui O Richard a! !!!-!ea, era dominat de nobili; ace~tia nu au facut decat care venise la tron s~ jefuiasc~ ~i ~ provoace rnzboaie de interese, prin in!aturarea nepo- care au dus, In cele din urma, la dec~derea legii tu!ui sau, Edward a! ~i la distrugerea ordinii publice. In 1437, Henric V-!ea, a domnit peste a fost declarat suficient de matur pentru a urca O curte dominata de intrigi. O In batalia de la Barnet din 1471, Warwick a fost ucis ~i astfel Edward a redevenit rege. pe tron, fusa: lucrurile nu s-au imburulta:tit cu incepeau sa se adauge manifestarile de nimic, Intrucat el era u,$or de influentat ~i dezechilibru mental ale regelui. in sf~it, in condus de nobili ~i rnai tarziu de sotia sa, 1455, York ~i Somerset se intalnir:I intr-a luptil ~ Margareta de Anjou. deschisa care sfa~i cu uciderea lui Somerset. .5 La mijlocul secolului al XV-lea, situatia In ciuda acestei victorii timpurii a ~ ajunsese deja la un moment de criza:. Yorkezilor, s-a facut un compromis care avea " Majoritatea nobilimii se ala:turase uneia dintre sa asigure pana in 1460 evitarea unui rnzboi : cele doua: tabere de interese, conduse de civil. Apoi a izbucnit Razboiul celor Doua Raze r Richard, Duce de York ~i de Contele de -cea ro~ie reprezentand Lancaster ~i cea alba : Somerset, favoritul regelui ~i a! reginei -de aici reprezentand York. Batillia de la Northampton j ~i numele celor doua: tabere adversare: s-a sfa~it cu victoria Lancastrenilor ~i regele a "Yorkezi" ~i "Lancastreni". In acest timp, fast capturat. Richard, Duce de York prerinse ra:zboiul din Franta mergea din ce In ce rnai dreptulla tron, ca nepot allui Edward allI-lea. ~ prost, iar In Kent, ca rnanifestare a nemultumirii in cele din urma, sa decis ca Henric va dornni ~ fat:1 de ca:derea "bunei guverrulri", izbucnise o pam la moarte, cand va £1 urmat la tron de , rascoala: condusa: de Jack Crade, care a fost cu Richard. , mare greu Inna:bu~ita:. La aceasta: situatie Spre deosebire de Henric, regina Margareta 93
  • 2. LANLA~It:K ~I YUKK O Richard al 111-lea a pierdut sprijinul armatei sale, fiind invins ~i ucis in Batalia de la Bosworth, din 1485. O La indemnul lui Richard al 11-Iea, Edward a! V-Iea ~i Ducele de York au fost uci~i in Turnul Londrei. O Richard Neville, Cantele de Warwick, a fast ucis pe campul Bataliei de la Barnet. nu a fost de acord, intrucit aceast:l hot:lrare 11 priva pe fiul s~u, Frintul Edward, de dreptul de mo$tenitor al tronului. In fruntea galezilor , regina Margareta l-a i:nfruntat pe Richard la Wakefield $i $i-a eliberat sotul. York a fost ucis in lupt:l, iar dup~ b~t:llie, lorzii de York au fost capturati $i m~cel~riti. Fiullui York, in varst:l de 19 ani, a fost la randul sau la fel de nemilos dup~ victoria sa de la Mortimer's Cross $i, apoi, ajungand la Londra, s-a proclarnat rege sub numele de Edward allV-lea. La 28 rnartie 1461, ~ ~ Ca$tigand B~t:llia de la Yorkshire, a r:lstumat :3 intreaga putere a familiei Lancaster. Zdrobi1i ~ O inlaturandu-1 pe Richard a! 111-lea in Bata- Futerea Yorkezilor era acum in plin~ ~ lia de la Bosworth, Henric al VII-Iea a inteme- ascensiune, cu toate c~ Regina Margareta ~ iat pe un fundament solid dinastia Tudorilor. solicit:l ajutor din partea Frantei $i a Scotiei $i organiz~ atacuri. Dup~ o lupt:l crancerul la fost executatij chiar ~i Regele Henric, care nu Hedgeley Moor, soldat:l cu capturarea Regelui era acum decat un simplu figurant, a fost Henric (1465), cauza Lancastrenilor p~rea executat in Tumul Londrei. practic pierdut:l. Dup~ ce-~i elimiru1 toti adversarii ~i se insa in tab~ra Yorkezilor incepusera sa se -imbog~ti cu averile confiscate, Edward allV-lea formeze dou~ grupuri. Cel mai puternic deveni mai putemic decit oricare dintre regii sustirultor allui Edward, Ducele de Warwick, se care se perindasern pe la tronul Angliei de-a simti i:ns~ ofensat de c~s~toria lui Edward cu o lungul secolului al XV-lea. De asemenea, i:n fat:l care nu era de sange nobil, pe nume aceasU vreme se simlea acut nevoia restabilirii Elizabeth Woodwill, $i de ascensiunea rapi~ a ordinii ~i a legii, ceea ce avea s~ serveasc~ ca familiei acesteia -probabil o meto~ gandit:l de un rr;lare avantaj i:n favOarea monarhiei de-a Edward de a crea o tab~r:l de nobili pentru a lungul secolului u~tor. contrabalansa influeta lui Warwick. Dup~ o O ultima shimbare a soartei impiedic~ serie de comprornisuri $i !n$el~ciuni, Warwick familia de York s~ profite de beneficiile $i-a reorientat interesul c~tre Regina Margareta, obtinute. I..a moartea subiU a lui Edward al iar Edward a fost obligat s~ p~r:lseasc~ regatul. IV-lea, fiul s~u cel mare avea doar 12 ani. Henric a fost proclamat din nou rege, cu Numit Protector, fratele lui Edward, Ducele de Warwick al~turi, care era, ca intotdeauna, Gloucester, se .proclama rege sub numele de puterea din spatele tronului Richard al III-lea ~i circul~ zvonul cum c~ acesta --"c --i-ar fi ucis pe cei doi fii lui Edward alIV-lea. in Lancastrenii au triulnfat cu ajutorul Frantei $i au dus o politic~ externa: orientat:l spre Franta. acest timp, profitand de nemullumirea Fe de alt:l parte, du$rnanul Frantei, Ducele de general~, Henric Tudor, Conte de Richmond, Burgundia l-a sprijinit $i ajutat pe Edward s~ se originar din Tara Galilor, se proclama el i:nsu~i preg~teasc~ pentru un nou efort. Au avut loc pretendentul I..ancastrenilor la tronul Angliei. dou~ b~t:llii decisive. La Barnet, unde, pe timp Cele doua tabere se i:nfruntarn i:n baUlia de la de ceat:I, Warwick a fost injunghiat $i la Bosworth, unde Richard fu tradat, i:nvins ~i ucis. Tewkesbury, unde Frintul Edward, unicul Cu venirea la tron a lui Richmond, proclamat mo$tenitor al Regelui Henric $1 al Reginei rege sub numele de Henric VII, i:ncepe istoria Margareta a disp~rut. Dup~ aceste victorii ale dinast~ei ~udo:ilor,. care avea sa. creeze 1 Y orkezilor, rnarea parte a Lancastrienilor au putemlca dlnaStie nalional~ a secolulul XVIc ~ 94