1. ISTORIE UNIVERSALA 24
.
La inceput nesemnificativi, ramur:l a dinastiei lui Charlemagne. lnsa dinas-
, I
tata fara Intrerupere perioade lungi de tinip.
tia ~i-a pierdut puterea iar autoritatea regala s-a Mai mult, fiecare rege capetian l~i Incorona
regii Frantei au creat treptat o pr:lbu~it in cele din unn:l. cand ultimul caro- propriul fiu In timpul vietii, o mi~care Inte-
monarhie nationalit lingian a murit, iar Hugues Capet a fost numit leapta care elimina alti pretendenti la tron.
rege In 987, puterea sa era limitata la zona lIe In lumea medievala izolata, popularitatea
puternica. Principalul obstacol de France, o regiune restr:1nsiI In jurul ora~elor regelui avea importanta majora Insa, inevi-
Paris ~i Orleans. Supu~ii lui Hugues, In special tabil, nu toti capetienii au fost conducatori
in calea expansiunii au fost ducii de Normandia, controlau de fapt teritorii straluciti. Totu~i, la sfar~itul secolului XI ~i
teritoriile detinute de regii mai lntinse ~i detineau o putere mai mare Inceputul secolului XII, domeniul regal
decat a regelui. (regiuni controlate In mod mai mult sau mai
Angliei, care au fost disputate putin direct de rege) s-a marit treptat.
timp de mai multe secole. Capeienii Sub conducerea regelui Ludovic al VII-lea
Primii capetieni au supravietuit cu greu, de$i (1108-37), baronii de pe domeniu au fost
pilna In 1328 dinastia lor ar fi trebuit sa dom- "lmblanziti" iar oamenilor de conditie umila,
An secolullX s-a destrarnat marele imperiu a! neasca asupra unui regat mult mai mare. Pe loiali regelui le-au fost oferite functii politice
I l~i Charlema.gne din no~dul E.uropei. O parte lilnga pozitia centrala a regiunii lIe de France, importante In stat. Conducatorul acestora era
dm acesta, tinutul francilor dm vest -Franta capetienii au avut norocul de a avea viata Suger, staret de la St. Denis, celebru ~i pentru
-a c!evenit un regat condus de Carolingieni, o lunga, astfellncilt politica lor a putut fi exerci- manastirea sa, prima construita In stil gotic.
O Acest detaliu de
pe o fereastra pic-
tata in biserica St
Denis, Paris, il
reprezinta pe Suger
( 1081-1151 ), con-
silierul principal al lui
Ludovic al VI-Iea ~i
al lui Ludovic al VII-
lea. St Denis a fost
prima biserica con-
struita in totalitate
in noul stil gotic.
O Filip al 11-lea a
fost fondatorul put-
erii regale franceze.
El a marit teritoriile
domeniului regal, pe
seama imperiului
Angevin. ~i i-a
dublat veniturile. in
acest manuscris. Filip
este prezentatjude-
candu-i pe eretici.
Regele francez nu a
luat parte la cruci-
adele organizate
impotriva ereticilor
albigenzi. dar ~i-a
incurajat vasalii sa
faca acest lucru.
O Monograma lui
Hugues Capet, rege
al Fran1ei intre 987-
>- 996. El a fondat
;g
"'" dinastia Cape1ienilor,
I
"'
2
care urma sa dom-
o
"' neasca in Fran1a
pana in 1328.
73

2. FORMAREA FRANTEI
jntre timp, situatia politic~ din Franta fus- jn secolul XIII Frantaa devenit centrul cul-
ese complicat~ de William, duce de tural al Europei, , celebr~ pentru teologii ~i
Normandia, care cucerise Anglia In 1066. scriitorii s~i, ~i pentru marile catedrale de la
Ducii Normandiei au continuat s~ aduc~ Chartres, Reims ~i Amiens. Ludovic al IX-lea
Hugues devine primul rege capefian
omagii regilor Frantei 1n schimbul regiunilor (1226-70), canonizat (trecut in randul sfintilor)
franceze, Ins~ faptul c~ detineau un regat sep- in 1297, a fost considerat regele medieval ide-
arat li f~cea posibili adversari. Ducii au al ~i a fost acceptat de monarhii vremurilor ca Ducele de Normondia devine rege
al Angliei
devenit ~i mai puternici cand aliantele matri- mediator la conflictele dintre ei. jns~, de~i a
moniale au creat un "imperiu Angevin", In fost un cruciat infocat, principala lui preocu- 1154
"Imperiul Angevin" al 'ui Henric al 1,-
care Henric al II-lea a devenit rege al Angliei, pare, ca ~i predecesorilor s~i, a fost supre-
~i st~pan peste Normandia, Anjou, Aquitania matia regal~ a Frantei.
Filip all'-Iea cucere~te Normandia
~i regiunile care Insumau mai mult de
~i Anjou
jum~tate din teritoriul Frantei. Filip cel Drept
1:114
Nepotul lui Ludovic, Filip al IV-lea 0285- Lupta de la Bouvines
Realistul incapa,anat 1314), cunoscut ca Filip cel Drept, a avut un
Unul dintre cei mai renumiti capetieni, Filip al caracter foarte diferit, cu ambitii Inalte ~i puti-
Cuciadele albigenze
II-lea (1180-1223), s-a angajat s~ rezolve situa- ne scrupule. A reluat conflictul cu regii
tia. Cunoscut maltarziu sub numele de Filip Angliei, dar In cele din urm~ nu a reu~it s~
Domnia 'ui Ludovic allX-Iea
Augustus, s-a urcat pe tron la 15 ani ~i In confi~te posesiunile lui Edward I din sud-ves-
curand s-a ar:Itat 1nc~p~t:1nat, dar realist. Aliin- tul Frantei. pe asemenea,Filip nu a reu~it s~
Rilzboi Intre Filip allV-Iea ~i Edward I
du-se cu Henric al II-lea In scopullnfrangerii p~trund~ In Flandra, nordul Frantei; ~i, de al Angliei
altor du~mani, el i-a 1ncurajat pe fiii lui Hemic fapt, victoria flamand~ de la Courtrai din 1302
s~ se revolte, profitand apoi de pe urma a demonstrat c~ cavaleria feudal~ nu mai era Filip allV-Iea In conflict cu
sl~biciunii Angevinilor . forta irezistibila de odinioara. Totu~i, triumful Bonifaciu al VII'-Iea
Filip a fost incapabil s~ actioneze Impotriva lui Filip asupra celui mai inver~unat dintre toti
succesorului imediat al lui Henric, regele papii Evului Mediu, papa Bonifaciu al VIII- Lupta de la Courtrai
r:Izboinic Richard I, 1nsa, In timpul domniei lui lea, a dus la aparitia statului national.
John (1199-1216), el s-a folosit inteligent de Din mai multe motive, biserica francez~ a Clement 01 V-I eo devine
faptul ca succesiunea lui John era contestata de devenit supusa autoritatii regale, iar la acest
Arthur de Brittany. Folosindu-se de statutul de lucru a contribuit alegerea unui pap~ francez, Evreii sunt asediafi ~i expulzafi; templierii
suveran al lui John pentru a provoca un con- Clement al V-lea. Filip incerca sa-~i acopere persecutafi (ordinul destiinfat in 1312)
f1ict, Filip a declarat pierdute pamanturile aces- cheltuielile politicii sale expansioniste costisi-
tuia, iar 1ntre 1202-04 a 1ncercat s~ cucereasc~ toare, asediindu-i pe evrei ~i ordinullnstarit al
Normandia, Anjou ~i celelalte posesiuni din cavalerilor Templier. Ace~tia au fost siliti sa
nord ale lui John. jnfrangerea lui John In lupta marturiseasc~crime blasfematoare,oferind un
de la Bouvines, din 1214, a f~cut ca aceste motiv pentru abolirea acestui ordin ca-
regiuni s~ fie pierdute pentru totdeauna. valeresc.
Pentru a-~i consolida ca~tigurile teritoriale, Ultimul din linia directa a Capetienilor,
Filip i-a l~sat pe Simon de Montfort ~i pe ba- Carol al IV-lea C1322-28), fost urmat la tron
a
ronii francezi din nord s~ r~spund~ chem~rii de primul Valois, Filip al VI-lea C1328-50),
Papei la o cruciad~ religioas~. Aceasta nu era care a mo~tenit o monarhie puternic~, dar nu
Indreptat~ Impotriva Islamului, ci 1mpotriva st~panea Bretania, Flandra ~i regiunea sud-
catarilor, sau albigenzilor -o sect~ neorto- vestic~ aflata sub dominatia englezilor. De
dox~ r:Ispandit~ In regiunea sudic~, izolat~, asemenea, de~i s-a atins un anumit grad de
Provence. Manati de credint:!I ~i l~comie, unitate, cativa membri ai familiei regale, In
baronii i-au In~bu~it In sange pe catari, ~i o special ducii de Burgundia, erau deosebit de
dat~ cu ei ~i cultura proven<;:al~, Provence puternici. jns~, o dat~ cu izbucnirea Razboiu-
fiind In curand Inglobat~ In regatul Frantei. lui de 100 de Ani, situatia avea s~ se schimbe.
]
"3
"'
O Ludovic al IX-Iea a ca~tigat respectul
bisericii prin pietate ~i faptele lui bune, in
timp ce cavalerii sai ii admirau entuziasmul
fa~a de cruciade. iar supu~ii sai ii laudau
administrarea impa~iala a justi~iei.
O Plecarea lui Ludovic al IX-Iea in cruciada,
in 1254. Ludovic ~i o mare parte din armata
sa au murit de ciuma cand asediau Tunisul, in
timpul cruciadei din 1270.
Istorie universal:l 20 -CRUCIADEL Istorie universa MzBOn DE 100 DE ANI I