Analiza realizarii planului urbanistic general precedent

1 Dezvoltarea i sistematizarea teritorial
1.1 Analiza realiz rii Planului urbanistic general precedent

Fiecare document urbanistic bine echilibrat trebuie s reflecte nivelul dezvolt rii
economice a statului într-o perioad anume i în condi ii social-economice concrete.
Planul Urbanistic General, aprobat în anul 1989, a fost elaborat cu o cre tere
preconizat a poten ialului economic al rii, cre terea volumelor construc iilor
industriale, de locuin e, social-culturale. Amploarea construc iei de locuin e i a celei
industriale solicitau valorificarea masiv a terenurilor. Treptat ora ul s-a extins
ocupând terenuri pre ioase din punct de vedere agricol.

Schimb rile politice i ca rezultat, cele economice din anii 90, au adus la
imposibilitatea realiz rii prevederilor planului general elaborat anterior. Produc ia
industrial s-a stopat, se închid întreprinderi de producere, ramuri întregi ale industriei
degradeaz , inclusiv a industriei în construc ii.

Dac timp de zeci de ani pân la elaborarea planului general existent, construc ia
or eneasc se efectua în cartiere masive de cl diri multietajate, prefabricate
industrial, a a ca Botanica, Buiucani, Râ cani, Bude ti 1, cu centre sociale bine
determinate, iar zonele industriale se formau dup principiul planurilor generale unice
ale nodurilor industriale, atunci spre anul 92 acest sistem a fost distrus. Pe parcursul
ultimilor zece ani nu s-a finisat nici un complex locativ cu multe etaje. Construc ia
municipal s-a axat doar pe între inerea în stare de func ionare a re elelor inginere ti
existente i a sistemului de transport. Construc ia de locuin e, a obiectelor de menire
social-cultural i comercial a fost încredin at diferitor firme i persoanelor
particulare.

Aceast situa ie se poate privi din dou puncte de vedere. Pe de o parte s-a restabilit
declinul, existent în anii preceden i, când ritmul construc iilor locative întrecea de mai
multe ori ritmul construc iei obiectelor de menire social-cultural . Ast zi echilibrul a
fost restabilit. Pe de alt parte nu a fost perfectat sistemul de dirijare i gestionare a
procesului de construire a ora ului, ce a adus la pierderea complexit ii construc iei.
Ca exemplu poate servi construirea centrului sectorului Ciocana – b-dul Mircea cel
B trân, unde construc ia locativ cu multe etaje serve te ca fon pentru obiectele de
deservire i cele social-culturale cu 1-2 nivele construite haotic.

Construc ia de locuin e s-a redus la construc ia de locuin e individuale (de regul case
de elit ). Starea aceasta, de fapt, nu rezolv problema asigur rii popula iei cu spa iu
locativ, deoarece în ora lipse te construc ia de locuin e sociale. Astfel îmbun t indu-
se condi iile de locuit a celei mai asigurate p turi a popula iei, care de regul au în
posesie locuin e, în a a mod ne fiind îmbun t ite condi iile de trai a popula iei cu
venituri reduse. Situa ia existent a ameliorat par ial problema locativ , dar a
complicat-o pe cea teritorial .

Cartierele locative noi practic au înghi it toate rezervele de terenuri libere, destinate
conform Planului General precedent pentru construc ie compact . În a a mod odat cu
trecerea de la construc ii compacte multietajate la cele cu nivel redus particulare, s-a
pierdut aproximativ 840000 m² de spa iu locativ, unde s-ar fi putut amplasa 54000 de
oameni. Teritoriul s-a pierdut – problema locativ a r mas ne rezolvat . Aceasta este
cu atât mai trist, deoarece odat cu schimb rile de orientare politic , economic i
1

social a statului s-a schimbat i atârnarea c tre p mânt. P mântul a devenit marf ,
transformându-se într-un instrument de reglementare a dezvolt rii teritoriale a
ora ului.

Tabelul 1-1 Analiza utiliz rii spa iilor urbane contemporane
Pentru anul 2002, De facto, suprafa a
Diferen a
conform PUG total 43 m²/locuitor

Popula ia,

Popula ia,

Popula ia,
Teritoriul,

Teritoriul,

Teritoriul,
locuitori

locuitori

locuitori
Sectorul ora ului

locativ,

locativ,

locativ,
Fondul

Fondul

Fondul
2

2

2
ha

ha

ha
m

m

m
Ceucari 64,3 150,6 9400 - - - 64,3 150,6 9400
Ie irea din ora din
193,1 836,0 52000 75,0 185,7 3500 118,1 650,3 48500
partea de nord
Bude ti I 76,5 190,0 12000 6,0 17,5 300 70,5 172,5 11700
Bude ti II 634,8 1440,0 90000 39,0 112,5 2000 595,8 1327,5 88000
Coloni a 149,6 412,0 26000 - - - 149,6 412,0 26000
Schinoasa 17,6 80,0 2500 17,6 45,0 750 - 35,0 1750
Buiucani 15,6 76,0 2500 15,6 40,0 660 - 36,0 1840
În total pe ora 1151,5 3184,6 194400 153,2 400,7 7210 998,3 2783,9 187190
Sursa: calculele autorului

Dup cum vedem din tabel, utilizarea teritoriilor prev zute pentru construc ia locativ
se efectueaz ira ional. Conform datelor medii de asigurare cu spa iu locativ suprafa
total pentru un locuitor este de 16,0 m², de facto acest indice pe teritoriile noi
constituie 43 m² suprafa total pentru un locuitor, ceea ce dep e te de 2,7 ori
mediana pentru ora ul Chi in u. Datele din tabel reflecteaz situa ia recent a
amplas rii construc iilor locative în ora .

La momentul actual spre toate direc iile posibile de dezvoltare teritorial a ora ului,
hotarul lui este m rginit de terenuri agricole înalt productive privatizate (p mânt
arabil, vii, livezi), iar fondurile de rezerv din cadrul ora ului s-au epuizat.

Dac în Planul General precedent 30% din construc iile noi se amplasau în hotarele
existente ale ora ului, iar 70% pe terenuri noi, scoase din circuitul agricol, atunci la
momentul elabor rii noului Plan General pre ul p mântului dicteaz renun area la
extinderea teritorial a localit ilor i trecerea la reconstruirea compact a teritoriului
urban.

2

Tabelul 1-2 Indicii principali ai realiz rii planului urbanistic general al or. Chi in u
Indicii planului general
Situa ia Situa ia Situa ia

Unitatea de
Termen
Etapa de Planificat existent existent în

m sur
Indicatori I calcul pe anul compara ie
cu anul
1989 2000 2002 2002 1989
2010
Suprafa a total a
teritoriului în limita
localit ii ha 12966 14485 15696 14727 12075 -891
Inclusiv zone:
- Locative ha 6520 7936 9041 8157 8612 +2092
În calcul pentru un
locuitor m2 98 88 90,4 88,5 129,4 +31,6
- Industriale ha 1004 1202 1400 1242 1056 +52
- Comunale i
depozitare ha 330 415 500 430 479 +149
- Agricole ha 685 588 510 573 694 +9
Inclusiv tov r ii
pomicole ha - - - - 46,55 +46,55
Sursa: calculele autorului

1.2 Evaluarea poten ialului urbanistic

Odat cu sporirea poten ialului economic al Republicii Moldova i majorarea
volumelor construc iilor locative, civile i industriale, în dezvoltarea teritoriului or.
Chi in u are loc intersectarea a dou tendin e – extensiv , cauzat de valorificarea
terenurilor neutilizate ca regul , cele ce sunt scoase din circuitul agricol i intensiv –
din contul utiliz rii terenurilor ob inute în rezultatul reconstruc iei executate la etapele
anterioare.

Pe m sura sporirii poten ialului economic i perfec ion rii bazei tehnico-materiale în
domeniul urbanismului putem urm ri, cum în mod relativ în procesul urbanistic
predomin m surile de reconstruc ie. De asemenea, un rol dominant îi apar ine
tendin ei de valorificare a teritoriilor neutilizate.

Dezvoltarea teritorial a ora ului s-a desf urat în toate direc iile, începând cu
forma iunea istoric central deja creat . Formarea raioanelor locative noi pe colinele,
care înconjurau centrul i zonele industriale, în valea râului Bâc, au creat un ora
compact cu sistem radial-inelar.

Condi iile dificile tehnico-geologice i relieful dezmembrat au influen at în mare
m sur procesul form rii structurii de sistematizare i zonificarea func ional a
teritoriului.

Valea râului Bâc i sistemul de v i i coline despart ora ul în teritorii diferite. Fiecare
colin în parte reprezint un obstacol natural deosebit. Ca rezultat, raioanele locative
mari, care înconjoar partea central a ora ului, practic i-a pierdut leg turile
periferice. Sistema de magistrale i structura leg turilor func ionale au un caracter

3

radial, neajunsul c rora este supraînc rcarea p r ii centrale, în ce prive te fluxurile de
transport de tip tranzit, care asigur leg turile dintre raioanele periferice. Datorit
acestui fapt, înc în perioadele ini iale persista deficitul accesibilit ii transportului
între magistralele centrului i cele auxiliare.

Condi iile naturale au o mare influen asupra zonific rii func ionale a ora ului în
integral i a caracteristicilor structural-planimetrice a diferitor zone func ionale.
Fiecare raion locativ în parte este caracterizat prin organizarea planimetric
determinat din punct de vedere istoric.

Structura planimetric a centrului ora ului a fost ini iat în prima jum tate a secolului
XIX i, pân în prezent, nu a fost modificat . Construc iile noi, amplasate în partea
central a ora ului, se executau, de regul , în limitele sistemei de cartiere locative deja
create.

Contradic iile dintre func iile centrului unei capitale moderne i sistemei stradale,
create cu dou secole în urm , în prezent au atins nivelul critic. Acestui fapt, i-a
contribuit decizia Guvernului Republicii Moldova cu privire la zona istoric a ora ului
datorit c reia toat partea central , în limitele str zilor Ismail – Albi oara –
M.Viteazul – Mateevici, a fost considerat parte istoric . Decizia practic a închegat
contradic iile men ionate, care, în prezent, au determinat supraînc rcarea
magistralelor, cauzat i de sporirea nivelului de automobilizare a popula iei.

În perioada postbelic , când construc ia individual a locuin elor predomina, s-au
format raioanele locative Po ta Veche, Buiucani i partea de jos a Botanicii.

Formarea sectorului Râ cani revine perioadei ini iale de dezvoltare a construc iei
locative în mas , asupra aspectului acestuia au influen at tendin ele de sistematizare i
posibilit ile tehnice ale începutului anilor 60. Aceast perioad este caracterizat prin
masivele caselor de locuit cu dezmembrarea clar func ional în teritorii cu destina ia
de re edin i industriale.
Un principiu analogic a fost utilizat la formarea sectoarelor Botanica i Ciocana.

Fiind atât de diferite schemele de sistematizare a acestor raioane, duc la o
particularitate de structur – orientarea modului de habita ie spre una din magistralele
sectorului, ce asigur leg tura dintre sector i centrul capitalei, care, datorit acestui
fapt, devine centru liniar public al sectorului.

Nu face excep ie nici partea central a ora ului – edificiile publice treptat se extind
dup limitele cartierelor, al turate bulevardului tefan cel Mare – centrul principal
liniar public al ora ului. Acest fapt reiese din amplasarea cl dirilor administrative i a
infrastructurii sociale din cartierele locative conexe. Are loc o includere treptat a
func iilor publice în forma iunile locative. Concomitent are loc procesul activ de
înlocuire a caselor de locuit din partea central a capitalei unui stat independent, care
necesit amplasarea în partea central a ora ului într-un num r mare a diferitor
servicii diplomatice, reprezentan e ale companiilor i firmelor str ine etc., care în
mare m sur influen eaz asupra situa iei planimetrice a centrului. Acest proces nu a
fost prev zut de planul urbanistic general în vigoare i a cauzat înlocuirea caselor
locative din partea central a ora ului.

Deci, principala concluzie poate fi urm toarea: situa ia recent a ramurii construc iei
în ora a cauzat lipsa rezervelor de terenuri libere, iar cele ce mai exist sunt utilizate

4

ira ional. Fapt care nu a solu ionat aceast problem , iar în viitor, situa ia poate fi i
mai dificil .

Este evident, c solu ionarea problemei nu ine de domeniul urbanismului, ci de cel al
economiei i necesit o justificare pentru investi iile care exist în construc ia
ora ului.

Un factor nu mai pu in principal este i posibilitatea popula iei de a procura o
locuin , fapt ce nu le permite solu ionarea de sine st t tor a problemelor locative. La
finele anilor 90, s-a creat o situa ie, care în mod radical a schimbat atitudinea fa de
aceast problem . Sursele financiare acumulate pentru executarea diferitor servicii în
afara hotarelor republicii în prezent se investesc, în mare m sur , în procurarea unei
locuin e în ora . Popula ia cu venit mediu se bucur de faptul c au posibilitatea
îmbun t irii condi iilor locative.

Este evident, c în condi iile lipsei de terenuri libere, aceast problem poate fi
solu ionat doar din contul edific rii construc iilor locative de tip tronson dens
populate. O a a solu ie va face posibil economisirea teritoriilor urbane în condi iile
reconstruc iei din contul demol rii locuin elor ce sunt în stare deplorabil . Aceast
solu ie va rezolva problema locuin ei pentru o parte considerabil a popula iei i va
face posibil formarea unui aspect modern a teritoriilor deja construite în zonele de
reconstruc ie.

În prezent complexul industrial al municipiului include peste 1800 obiective
industriale i comunal-depozitare grupate în 19 zone industriale, incluzând trei
sectoare industriale (Ciocana Nou , strada Uzinelor, Vatra) i ase noduri industriale
(Coloni a, Munce ti, Botanica, Bubuieci, Sângera).

Problema principal const în urm torul fapt: o parte considerabil a întreprinderilor
industriale este amplasat în valea râului Bâc, num rul c rora este permanent în
cre tere. Nu s-a luat în considerare faptul, c conform planului urbanistic general
aceast zon a fost rezervat pentru formarea unei centuri verzi de-a lungul râului
Bâc, ce va ameliora situa ia ecologic în ora i va forma o zon de agrement bine
amenajat pentru odihna popula iei. Planurile urbanistice generale precedente
prevedeau str mutarea tuturor întreprinderilor industriale d un toare, amplasate în
aceast zon pân în prezent. Str mutarea acestor întreprinderi nu a fost efectuat nici
în perioada planific rii centralizate a gospod riei urbane a anilor 80. Actualmente este
cu mult mai dificil: dac nu vor fi luate m surile necesare - nu vor fi utilizate
mecanismele de influen asupra antreprenorilor i posesorilor loturilor de p mânt în
aceast zon . În prezent are loc procesul de desconsolidare i dezmembrare a
obiectivelor mari industriale într-un ir de întreprinderi i organiza ii mici, dotarea
acestora cu tehnologii ecologic incompatibile.

Spre exemplu, în apropierea obiectivului, ce produc îngr minte chimice, este
amplasat întreprinderea de produse alimentare. Un a a amplasament, ca urmare,
reprezint o situa ie dificil : capacitatea de producere fiind diferit , infrastructura
edilitar este comun . Aceste momente poart un caracter juridic neadecvat i reflect
o politic iresponsabil i f r control în luarea deciziilor din domeniul respectiv.
Consider m, c partea juridic , ecologic i tehnic trebuie s devin prioritare la
solu ionarea problemelor de acest gen.

5

De asemenea, în a a cazuri, este necesar determinarea nivelului daunei ecologice
pentru fiecare din întreprinderi în parte i în conformitate cu aceste studii, la etapele
posterioare, s se prevad reprofilarea, reutilarea tehnologic sau str mutarea acestora
în extravilanul ora ului. În asemenea cazuri solu ionarea este dubl : eliberarea
teritoriului de producerea d un toare, din punct de vedere ecologic, pentru amplasarea
altor întreprinderi sau construc ii, i crearea locurilor de munc pentru for a de munc
din localit ile amplasate în apropiere.

O mare parte din bilan ul teritoriilor urbei îl ocup obiectivele Ministerului Ap r rii.
În deciziilor aprobate, o parte din acestea r mân în intravilanul ora ului, iar alt parte
- va fi str mutat în extravilan, terenurile eliberate fiind examinate ca rezerv pentru
construc iile noi.

Consider m, c pentru viitor, la elaborarea documenta iei de urbanism i amenajare a
teritoriului se va ine cont de acela i mod de repartizare - conform destina iei
func ionale i dot rii, în m sura posibilit ilor, cu obiective ale infrastructurii sociale
sau de producere, ce nu va afecta starea ecologic a ora ului. Scopul principal const
în amplasamentul apropiat dintre locurile de munc i cel de trai.

6

1.2.1 Concluzii

Avantaje: Dezavantaje:
• Comparativ în plan ora ul este compact • Amplasarea dep rtat a locurilor de munc
• Exist zonificarea func ional în sensul de locul de trai
teritoriilor locative i industriale • Prezen a întreprinderilor nefavorabile din
• Structura spa iilor verzi în sistema urban punct de vedere ecologic în intravilanul
d posibilitatea de a urm ri respectarea ora ului
zonific rii func ionale asigurând locuri de • Prezen a în limita ora ului a întreprinderilor
odihn în mas de depozitare, care trebuie s fie
amplasat în extravilanul ora ului
• Prezen a în limita ora ului a întreprinderilor
cu tehnologice joas
• Utilizarea ira ional , atât a teritoriilor de
re edin , cât i a celor industriale
• Construc ia caselor individuale în schimbul
construc iilor dens populate
• În m sur insuficient este solu ionat
problema sistemei transportului urbei
• Dezmembrarea întreprinderilor mari în mai
mici preponderent cu tehnologii
incompatibile
Oportunit ii: Constrângeri:
• Este oportun trecerea de la construc ia • P mântul este deja marf . Teritoriile din
extensiv , cauzat de valorificarea extravilan sunt privatizate
terenurilor neutilizate, ca regul , cele ce • Lipsa rezervelor de teritorii libere pentru
sunt scoase din circuitul agricol la cea construc ie în intravilanul ora ului
intensiv cu utilizarea terenurilor ob inute în • Construc iile anilor 60 s-au uzat i necesit
rezultatul reconstruc iei executate la schimb ri
etapele anterioare • Este necesar o interven ie în situa ia
• De a asigura ora ul, i, în deosebi, partea ecologic a teritoriului adiacent v ii râului
central a acestuia cu func iile specifice Bâc
capitalei
• De a efectua construc ii noi pe teritoriile
eliberate dup extragerea unit ilor militare
ale Ministerului Ap r rii, întreprinderilor
industriale ecologic d un toare i
întreprinderilor ce nu corespund func iilor
capitalei
• Edificarea, în prioritate, a construc iilor
locative dens populate

1.3 Patrimoniul cultural

1.3.1 Scurt istoric

A ez rile umane din zona ora ului actual apar înc din perioada paleoliticului.
S p turile arheologice atest o continuitate cultural începând din mileniul I î.e.n., cu
anumite întreruperi ce in de evul mediu timpuriu i care sunt legate de p trundere în
zon a structurii statale Hoarda de Aur. Astfel, la intersec ia oselelor Balcani – Calea
Ie ilor au fost cercetate urmele unei a ez ri tracice timpurii cu locuin e de suprafa
f cute din nuiele împletite i lipite cu lut, datat cu secolul 10–9 î.e.n. — procedeul este
utilizat în arhitectura vernacular pân în secolul 19 e.n. Gradul de organizare social
demonstreaz vestigiile unei cet i getice din sec. 4 – 3 î.e.n. din p durea din preajma
satului Durle ti.

7

Descre terea forma iunii statale a popula iilor turcice aduce la structurarea statal
local a popula iei romanice i apari ia statului moldovenesc, în care este cuprins c tre
secolul 14 i teritoriul actualului Chi in u.

Chi in ul ca atare este men ionat pentru prima dat la 17 iulie 1436. Informa ia este
incert , i nu se poate spune cu precizie dac documentul consemneaz o a ezare
rural , care ar fi apar inut unui oarecare Acba , o construc ie sau chiar un monument
natural distinct, situat “pe râul Bâc în apropiere de o “seli te” (a ezare populat sau
nepopulat , adic p r sit ) t t reasc . Un document mai sigur ine de anul 1466,
timpul domniei lui tefan cel B trân (cel Mare), p strat într-o traducere din slavon
f cut în prima jum tate a sec. al 18 — i aici iar i exist o incertitudine în privin a
toponimului “Albi oara”, pe care unii savan i consider drept o interpretare gre it a
cuvântului turcic “Akba ”.

Probabil era o a ezare rural ce num ra la vreo 5–10 gospod rii. Totu i pe parcursul
evului mediu satul Chi in u era situat într-o zon geografic destul de dens populat ,
deoarece înc din secolele 15–17 în vecin tatea imediat a Chi in ului sunt atestate
mai multe localit i s te ti cu mo iile lor: 1436 – Visterniceni, 1457 – Buiucani, 1502
– Spiroasa ( Schinoasa), 1517 – Râ cani, 1548 – Hru ca etc.

Chi in ul în calitate de târg este men ionat pentru prima dat la 1661–65 într-un uric
domnesc, prin care este înt rit satul Visterniceni târgove ilor de Chi in u pentru a- i
l rgi hotarul târgului. In general, secolul 17 este al transform rilor calitative i destul
de rapide: devenit ora , Chi in ul începe a îngloba satele învecinate; apar bariere la
intr rile ora ului unde sunt percepute încas rile; în fruntea ora ului este numit un
pârc lab (1669), pe urm chiar doi, ca în cele mai mari ora e ale Moldovei. C l torul
turc Evlia Celebi constat în 1665 c la Chi in u erau multe pr v lii, f r a indica un
num r concret. C tre ultimului sfert al sec.17 i prima jum tate a sec.18 Chi in ul
devine un important centru comercial al rii. Devine stabil comer ul sus inut de
dughene i cârciumi ale negustorilor, precum i ale m n stirilor, care erau foarte
active în comer ul de la ora e. De aici apare i conflictul permanent dintre târgove i i
m n stiri, care a durat pân la începutul sec.19. Spre finele sec.18 în Chi in u erau 70
de dughene i 30 de cârciumi, porne te construc ia caselor cu etaj a lui Andronache
Donici, autorul unui vestit cod de legi i stolnicului Dimitrie Râ can.

Drept reper indirect al întinderii ora ului pot servi pietrele funerare i memoriale:
piatr din curtea bisericii Sf.Ilie: “Acest stâlp l-a rîdicat robul lui Dumnezeu tefan
Nour […] v leat 1781 mai 11”, tot dintr-a doua jum tate a sec.18 erau pietrele g site
lâng bisericile Sf.Gheorghe i Haralamb. A ezarea precis a ora ului din partea
dreapt a rîului la anul 1813 arat planul întocmit de Ozmidov. Despre partea din
stânga Bâcului se poate documenta cu mai mult aproxima ie din harta militar de la
1789.

Ora ele moldovene ti i muntene ti lesne se puteau l rgi sau a se strânge, în
dependen de conjuctur , nefiind re inu i de ziduri de cetate, producând impresia de
ni te “sate mari”, “o mare aglomera ie mai curând rural decât urban ” în ochii
str inilor, obi nui i cu conceptul de identitate ora –cetate. Or, în timp de restri te,
lumea de aici se ascundea nu “în untru” ci “în afar ”, l sându- i acareturile prada
n v litorului. Astfel de soart împ rt ea i Chi in ul (1690, 1739, 1788, 1941).

La 1812 Chi in ul devine capitala p r ii Moldovei anexate de Rusia, luarea deciziei i
se atribuie mitropolitului Gavriil B nulescu-Bodoni, motivul s u fiind caracterul

8

evident ecleziast al ora ului. Din ini iativa lui porne te conceptul de organizare a unui
cartier nou cu numele de “parte Alexandrin ” în cinstea împ ratului Rusiei, la care
mitropolitul ardelean avea o mare trecere.

Incorporarea în imperiu Rus coincide cu revolu ia tehnologic din Europa, astfel c
multele schimb ri ce a suferit ora ul pe parcursul sec.19, din motive ideologice se
puneau pe seama schimb rilor politice. (Dac am urma aceast logic , s-ar putea
spune c numai dup ob inerea independen ei Republicii Moldova a ap rut
Internetul).
În 1834 este pavat prima strad (Mincu) care ducea spre fântâna artezian renovat
tot c tre acela i an; din 1871 apare primul periodic i este terminat construc ia c ii
ferate; în 1885 este instalat în gr dina public bustul lui A.S.Pu kin. Rând pe rând se
impun elementele civiliza iei: b ncile, tramvaiul, mai întâi cel tras de cai, apoi
electric, conducta de ap , sta ia electric , consulate, aerodrom, sta ie de radio,
trandul, troleibuz, televiziunea, conduct de gaz, etc.

1.3.2 Dezvoltarea structural

Trei direc ii ce formeaz un triunghi au determinat structura de mai departe a târgului
medieval: 1) Calea de comunicare pe rîul Bâcu, care era navigabil în evul mediu;
drumurile paralele cu cu rîul; 2) Drumul de comunicare Est-Vest: vadul Nistrului –
C priana; 3) Drumul de comunicare Nord-Sud: Orhei – Gura Galbinei.

Comunica iile principale din sec. 16
re
ul ma
drum

dru
mu
l lui
vod

La r scrucea celor dou drumuri, care tradi ional se numeau în ora ele medievale
moldovene ti unul “cel mare” iar cel lalt “a lui vod ” s-a format pia , centrul
economic al târgului care începând din secolul 16 este numit i cu termenul persan
‘bazar’ sau ‘pazar’. Dup organizarea în sec. 19 a unei pie e comerciale noi, a purtat
numele de “Pia veche” sau “Bazarul vechi”, pân la demolarea total în anii 50 ai
sec. 20. In zona pie ei la mijlocul sec. 17 a fost în l at biserica târgului Sf.Nicolae.
Tot pe aici trebuiesc localizate i casele administra iei locale, dintre care primii
pârc labi de Chi in u atesta i documentar la 1669, Luca i Andronachie. Ora ul de pe
atunci avea tendin de cre tere concentric , pe la mijlocul sec.18 ocolul târgului
trecea pe unde sunt actualele str zi Zaichin, Andrei, bd. Cosmonau ilor, O.Goga,
podul Ismail.

9

Structura urbanistic la mijlocul sec. 18
TA
PO

in
Zaich
RÂ CANI
Co

iaz
sm

a
pia

ul
on
au
ilo
r

Oc
tav
ian
Go
ga
mail
podul Is

C tre începutul secolului 19 se stabilesc elementele constituante structurale : bariere,
centrul comercial-administrativ, re eaua de str zi.

Structura urbanistic c tre anul 1812

Toponimia veche a str zilor ne este mai mult cunoscut în transcrierea rus , totu i
pân la jum tatea sec.19 limba dominant a majorit ii or enilor r mânea cea
româneasc . Din a doua jum tate a aceluia i secol numele de strad înceteaz de a
mai fi doar un reper în orientare, i începe s poarte un caracter politic, stârnind astfel
fenomenul rebotez rii str zilor. In decursul a unui veac i jum tate unele str zi au
avut de suferit nenum rate schimb ri, de pild : C u enilor— —
10

—Stefan-cel-Mare— —Columna. Încerc ri de reconstruc ie a
denumirilor primare române ti ale str zilor au f cut mai mul i autori - unele sunt
plauzibile, altele mai pu in.

Ora ului Nou, celui planificat, i s-a dat o structur ortogonal , luându-se ca suport de
re ea str zile existente paralele cu rîul Bâc: Alexandru cel Bun, Columna, Varlaam i
Dosoftei, tefan cel Mare. Perpendicular la acestea s-au prelungit unele str zi
existente (de pild drumul Galbenei – Vlaicu Pârc lab) iar altele s-au trasat.

Astfel s-a creat o diferen structural dintre Ora ul de Jos i cel de Sus, ce crea
individualitatea ora ului Chi in u, i care a reu it s dureze pân la a doua jum tate a
sec. 20, când structura Ora ului Nou a fost extins în mod deliberat asupra Ora ului
Vechi.

Desfiin area structurii medievale continu i ast zi, deoarece sistematizarea se
conform Planului General aprobat în 1987. Din structura medieval prezervat
aproape în întregime pe parcursul a câteva secole i pân la a doua jum tate a sec. 20,
la ora actual au mai r mas doar câteva insule disparate.

Motiva iile acestor distrugeri contravin flagrant recomand rilor forurilor
interna ionale ce se îngrijesc de patrimoniu arhitectural i istoric. “Planificarea urban
poate fi distructiv când autorit ile se supun prea u or presiunilor economice i
necesit ilor traficului rutier.” se spune la p. 6 al Cartei Europene a Mo tenirii
arhitecturale, adoptat la 1975. C ci “Trebuie te remarcat c p strarea integrat nu
elimin introducerea arhitecturii moderne în zonele ce cuprind construc ii vechi,
asigurându-se c sunt din plin respectate contextul, propor iile, formele, m rimile i
scara existente i sunt utilizate materiale tradi ionale.” se zice la p. 7 al aceluia i
document.

1.3.3 Obiecte edilitare

Prima construc ie datat de anul 1517 este iazul – “iezerul Chi in ului”, care
presupune i existen a primelor construc ii industriale – mori de ap , men ionate
documentar ceva mai târziu la 1576.

Casa tipic or eneasc se deosebea de cea rural prin prezen a unui subsol de piatr ,
ce servea de depozit. Partea superioar avea structura din bârne de lemn umplute cu
nuiele acoperite cu lut, i dat cu var. Varul se d dea de câteva ori pe an, pojghi a
calcaroas devenind tot mai solid . Strea ina se f cea destul de lat , pentru a preveni
umezirea pere ilor. Astfel de construc ii erau rezistente la cutremure de p mânt. Dup
incediul din 1788 martorii descriau “resturile pr v liilor formau un patrat de piatr de
300 stânjeni împrejur (cca 600m).”

Niccolo Barsi trecând prin Moldova în prima jum tate a secolului 17 consemneaz :
“Locuin ele ora ului, foarte pu ine la num r, sunt din p mânt, îns în cea mai mare
parte ele sunt f cute din bârne îmbucate unele într-altele. Peste ele se a terne lut
amestecat cu pleav , cu b ligar de cal i cu ap . Dup ce se usuc acest material, se ia
var i se albesc aceste case ca i cum ar fi nu din p mânt ci din zid, datorit c rui fapt
cine nu se pricepe, ia u or drept piatr ceea ce de fapt nu e decât lut. Aceste case ei le
împodobesc cu pridvoare i cu balcoane ie ite în afar , pentru a putea sta în timpul
verii la r coare, i le acoper de cele mai multe ori cu paie. Numai casele boierilor i

11

cea a domnului sunt acoperite cu indril . Toate sunt izolate una de alta i fiecare din
ele î i are ograda sa cu grajduri pentru vite.”

Pe timpul domniei lui Vasile Lupu, prin m rturia lui Paul de Alep, secretarul
Patriarhului Macarie, se tie c în ora ele române ti casele “toate sunt de lemn i
v l tuci încât ninsoarea nu se poate ine pe ele. În untru sunt a ezate lai e de jur
împrejur i o mas în mijloc, ca în casele Frâncilor. Paturile lor sunt formate din
scoar sau pâsl i totdeauna apropiate de zid. In fiecare este câte o sob , vatr sau
c min. Deasupra acestuia din urm , pentru a ap ra de fum, e format un fel de p trat de
lut verde sau ro u, iar la casele celor boga i de olane lustruite, sprijinit pe doi stâlpi i
cu un capac în vârf. Acesta se nume te în limba româneasc ‘cuptoriu’. Asemenea
cuptoare sunt foarte obi nuite la ei, încât casele lor iarna sunt mai calde decât b ile la
noi.”

Când la cump na secolelor 18–19 se face trecerea masiv la piatr ca material
principal de construc ie, devine evident ubrezenia lor seismic , care este dep it
de abia cu apari ia structurilor din beton armat. Japonia, fiind situat într-o zon
puternic afectat de seism, în general a trecut peste perioada construc iilor din piatr ,
f când salt direct de la cl diri de lemn la cele din beton armat. A a c imaginea
generalizant de “umeri albi din piatr ” este accidental pentru Chi in u.

Centrul comercial era împrejmuit de casele îndesate a târgove ilor: “Din cauza nevoii
de a spori spa iul de locuit i de depozitare, casele negustore ti se dezvolt mai ales pe
axul longitudinal, cu un front limitat spre strad , din pricina lotului îngust în ora , fapt
care duce la desf urarea pe întreaga lungime a unui coridor, deschis sau acoperit cu
geamlîc, o adaptare, dup unii cercet tori, a pridvorului casei r ne ti.”

Îns construc iile medievale militare i cele cu destina ie social erau f cute din piatr .
Prima cl dire din piatr din Chi in u trebuie considerat biserica Sf. Nicolae din
1645, care se p streaz i azi cu anumite modific ri mai recente – actualmente
biseric armeneasc , fiind cedat comunit ii armene pe la sfâr itul secolului 18. În
1739 ora ul este ars i de asemenea i biserica Sf.Nicolae “fiind înainte domneasc i
în vremea tulbur rilor ce au vinit moscalii aice în ar s-au r s pit de t tari din
temelie”
În 1741 Lupu N stas ctitore te în locul celei arse o biseric nou Sf. Arhangheli
Mihail i Gavriil, mai înspre mo ia Buicanilor. La 1812 B nulescu-Bodoni i-o alege
drept catedral , probabil i din considerente c -i purta numele sfântului. Dup
construirea catedralei noi în 1836, bisericii i se zicea “Sobor Vechi”. A fost demolat
în anii 50 ai secolului 20.

Probabil de 1752 sau 1772 ine biserica “M z rache”. Curioas este men ionarea
bisericii Binavestire. Consemnat pe o hart militar din 1789 ca fiind de piatr :
“Biserica Bunavestire de piatr . Devastat ”, în 1795 apare deja ca fiind de lemn, iar
placa votiv indic anul 1811.

De secolul 18 apar in i bisericile Sf. Ilie (demolat în anii 50 ai sec.20), Sf. Gheorghe
– finisat în 1819, Costatin i Elena (nu mai târziu de 1765), Sântavineri, ai c rei
cl direa actual este terninat în 1830. Biserica Sf.Haralamb este cl dit în 1834, în
locul uneia mai vechi. În orice caz în anul 1788 ofi erul armatei ruse secund-maiorul
von Raan consemneaz 6–7 biserici z când în ruine. Pe harta hotarnicului Ozmidov
“în ora ul vechi al Chi in ului” la anul 1817 sunt ar tate 8 biserici, cea de la Râ cani
nefiind pus la socoteal .

12

Arhitectura laic tradi ional moldoveneasc era reprezentat de Casa Mitropolitului
B nulescu-Bodoni (Muzeul Bisericesc), Casa Gladilin, unele case negustore ti din
Pia a Veche (toate demolate în a doua jum tate a sec.20).

În 1817 este f cut Ospitalul or enesc de piatr , dar i pu c ria de piatr (Ostrogul).
Din 1813 începe construc ia Mitropoliei, care va desemna centrul administrativ cel
nou al Chi in ului (explodat în 1941). În prima jum tate a sec. 19 toate cl dirile
importante ridicate în acest timp, au fost influen ate de clasicism (Biserica cimitirului
central, Sf.Haralamb, Catedrala Nou , Clopotni a). C tre mijlocul sec. 19 sunt
amenajate Gr dina public i Gr dina Catedralei (numit pe atunci “Bulevard”).

În a doua jum tate a sec.19 devine preponderent stilul arhitectural pseudo-rus, în
perioada interbelic apar cl diri în stil pseudo-românesc, dar are Chi in ul i unele
mostre de arhitectur în stil mauritan (Muzeul Natural). Începând cu mijlocul sec.19
activitatea edilitar începe s fie controlat din punct de vedere ideologic.

1.3.4 Zonarea i sistematizarea în retrospectiv

În secolele 17–18 însu i târgul este împ r it în trei domenii controlate de m n stirile
Galata, Sfânta-Vineri, i de domnitor. Stabilirea hotarelor pentru delimitarea zonelor
de impozitare este în majoritatea cazurilor sursa noastr de documentare asupra
realit ii medievale a Chi in ului. C tre mijlocul sec. 18 târgul este definitiv împ r it
între cele dou m n stiri: “c este Chi in ul a Sfintei Vineri i Buecanii a Sfintei
m n stiri a G l ii, loc domnescu nu r mâne” (19 martie 1739). Linia de demarcare
trecea pe actuala strada Co buc-Pu kin, aceast împ r ire este preluat în 1823 i
r mânea mult timp valabil , dup secularizarea ora ului i apari ia sectoarelor de
poli ie, manifestându-se la început probabil în existen a a dou parohii: Sântavineri i
Sf.Arhangheli. Spre începutul sec.19 Chi in ul deja cunoa te 6 parohii – microraioane
de pe atunci.

Parohiile la începutul sec. 19

• M z rache
7 • Sântavineri
4
• Sf.Ilie
• Bunavestire
• Haralamb
• Sf.Gheorghe
3 centru 1 • Râ cani

2 Legenda.
-----limita domeniilor –str. Co buc-
i
a er Pu kin
lat vin 5
Ga nta 6
Sâ

În 1823 hotarnicul Ozmidov propune o împ r ire administrativ a ora ului în cinci
sectoare: 4 în ora ul de jos, i una pentru ora ul nou, cel virtual, mai la deal de drumul

13

Moscului (actualmente bulevardul tefan cel Mare): “…îmi închipui a hot rî p r ile
ora ului precum urmeaz :

Proiect de împ r ire administrativ la a. 1823

ul
ia
M I
os
c
II
ulu
III
i (b
d.
te
fa

V
n
IV
ce
lM
ar
e)

La mijlocul sec.19 ora ul era împ r it în patru circumscrip ii “sectoare de poli ie” prin
dou sec ion ri est-vest – strada Galbenei (Vlaicu Pârc l b) – strada Mincu (Co buc-
Pu kin) i nord-sud – strada C u enilor.

Împ r irea ora ului în patru “sectoare de poli ie”
n
hi
ic
Za
str

III
.C
str

u
.M

u
en

inc
os

il

.M
cu

I
or

str
lu
i(

IV
(C
bd

i
o

ne
lu
.

e
m

alb
te

na
fa

.G
st r
n

)
ce

II
lM
ar
e)

zzi
Neg ru

Sistematizarea Chi in ului porne te de la începuturile a ez rii, mai întâi rudimentar,
manifestându-se în forma de tras ri de hotare. Prima consemnare documentat este
din 12 februarie 1525 (la anul 7033 de la facerea lumii) care indic preocuparea
delimit rii zonale: “Iar hotarul acestei mai înainte zise jum t i de sat, care este de
cealalt parte a Bâcului, în dreptul B ii lui Alba , la Fântâna Mare, jum tate de sus i
cu balta i cu moara pe Bâc, s fie din sus dup hotarul vechi, iar din jos s fie
începând dela z gazul iezerului Che en ului, în afar de hotarul lui arpe postelnic,
pân la vârful dealului, care este pe Togatin. Acesta este tot hotarul.”

14

Planurile care s-au p strat sunt sporadice, mai mult legate de anumite opera iuni
militare din zon . Cel mai vechi plan care se poate depista trebuie s ne parvin din a
doua jum tate a secolului 18 dintr-o hart general a Moldovei care este foarte
detailat i deci a necesitat mai mul i ani pentru alc tuirea ei. Situa ia politic reflect
starea de lucruri înainte de 1775 – anul anex rii Moldovei de nord, cunoscut mai
târziu sub denumirea de Bucovin , de c tre Austria.

Apoi urmeaz câteva cartografieri de c tre ru i, care ne spun de asemenea foarte
pu in, c ci conform m rturiilor ora ul era completamente distrus în urma opera iunilor
militare. Mai exist o schem -desen de delimitare a mo iilor de la 1800 care e f cut
drept r spuns la dispozi ia domnesc “s cerceta i, ca s dovedi i semnele acestea, i
ve i m sura cu stânjeni în curmezi aceast jum tate de sat partea de sus, i asemenea
cu acea m sur ve i da i ceilalt jum tate de sat de Visterniceni parte de jos spre
întregime a tot trupul mo iei ace tia i apoi s cerceta i de unde s va dovedi iez tura
hele teului Chi in ului, în dreptul a tot trupul mo iei Visterniceni i a Buicanilor, câte
iazuri sau vaduri de moar vechi sînt în apa Bâcuui, i de poate s aib i Visternicenii
i Buicanii iazuri i mori în apa Bâcului, a ijderea ve i îndatori pe stolnicul R canul
ca s scoat toate scrisorile vechi a mo iei Ghi eoanii ca s se vaz de au i
Ghe eoanii vaduri de moar în Bâc, i de vor fi ar tând c au vreun vad, iar i s
cerceta i i s dovedi i, la ce loc au fost i câte vaduri de moar vechi sau hele tei sînt
pe Bâc în dreptul Chi in ului i a Ghi eoanilor, i a ea dup cum ve i afla i ve i
dovedi pentru toate, s da i m rturie prelarg în hart cu bun închipuire i de plin
în elegere de stare locului…” — “am f cut i hart de starea locului i luminatul
divan va da hot rîre dup cum va fi drept.”, deci s-a f cut planul, care urma s fie
aprobat de parlament. Pe schema aceast este prezentat într-o oarecare masur i
ora ul, dar f r respectarea sc rii i nu poate servi drept surs adecvat .

O alt schem de sistematizare teritorial local parvine din anul 1814: “Planul
a ez rii loturilor în partea alexandrin a o. Chi in u, orânduit pentru înzestrarea
ora ului nou cu cl diri de stat, publice, op te ti i particulare i însemnate cu numerele
urm toare—adic telea: 1 Lotul ales i ocupat de c tre Multpreasfin itul Mitropolit i
Exarh Gavriil pintru cl direa casei Mitropolitane cu acareturi, al turea de care în
acela i cvartal pintru cl direa Seminariului; — pe carele lot anul trecut se i cl dea
casa aceast cu acareturi. 2 Trei cvartaluri numite de c tre Multpreasfin itul Mitropolit
i Exarh pintru cl dire de apte case la slujitorii bisericii; din cari dup încuviin area
planului general, pe aceast parte, patru loturi au fost date la cererea acelora i anume:
[… urmeaz lista] 3 În mijlocul pie ei de parade locul însemnat pentru cl direa
bisericii cathedrale. 4 Cvartalurile însemnate pentru cl diri de stat, i anume
a ez minte de ocârmuire i case guverniale. 5 Magazine de provizii însemnate
pentru d rîmare…” Acest document, aprobat de Inginerul General Maiorul Harting,
este prima documnetare scris a demol rilor planificate în istoria Chi in ului.

Prima hart detailat de care dispunem este cea f cut de hotarnicul Ozmidov, adus i
protejat de Mitripolitul Gavriil B nulescu-Bodoni, cel favorizat de împ ratul Rusiei
Alexandru I. Aceast hart pe lâng c documenteaz minu ios situa ia existent c tre
anul 1817, mai este i primul proiect de sistematizare general a ora ului. În ea sunt
delimitate clar dou zone: Ora ul Vechi, constituit pân la 1812 (Ora ul de Jos –
Downtown, în tradi ia anglofon ) i zona în devenire, pornit conform comentariilor
de pe hart din 1813 – Ora ul Nou. Structura Ora ului Vechi este medieval ,
constituit spontan, în urma cre terii naturale a târgului cuprinzând secolele 15 – 18,
pe când cea proiectat a Ora ului Nou este con tient geometrizat într-un sistem
ortogonal, având la baz str zile paralele cu rîul Bâcu. Mai târziu, în 1834 este

15

acceptat planul general de dezvoltare a ora ului, aprobat de instan ele înalte de la
St.Petersburg, care în principiu confirm proiectul din 1817 a lui Ozmidov-Bodoni:
“Preaînalt încuviin atul Plan al ora ului regional Chi in u”, executat în Comisiunea
Regional a Zidirilor i Drumurilor de c tre desenatorul Volkov i cola ionat cu
originalul de eful biroului de Desen – inginer-colonel-locotenentul Savlovski i
ajutorul de arhitect Grigora . Copia planului are o remarc : “Pe original cu mâna
îns i a Maiest ii Sale st scris: A a s fie. Nikolai I-ul. Alexandria, lâng Peterhoff. 9
August al anului 1834”.

Chi in ul la anii 1840

Pân la a doua jum tate a secolului 20 dezvoltarea Chi in ului se conform acestui
plan. Începând din perioada postbelic apare un nou plan general de sistematizare a
ora ului, cu o atitudine i o abordare nihilist , care prevede demolarea p r ii istorice
medievale – Ora ul Vechi.

Sistematiz rile dintre
1817-1940

Prin culoare ro ie este ar tat
proiectul din 1817.
Partea medieval ce r mânea
aproape intact pân la prima
jum tate a sec.20 este
eviden iat prin culoare sur .

16

1.3.5 Situa ia actual

Trei perioade de istorie a Chi in ului s-au întruchipat în trei zone istorice:

a. Ora ul Vechi medieval, de la întemeiere în sec.15 i pân la începutul
sec. 19. Teritoriul Ora ului Vechi era cuprins dintre zona Circului i
str zile Negruzzi, Dosoftei, Varlaam i Zaichin. La rândul lui Ora ul
Vechi se împarte în dou zone:
b. Zona arhaic (sec.15 – jum. sec. 18): de la albia rîului Bâc pân la
bd. Cosmonau ilor
c. Zona veche (a doua jum. sec.18 – înc. sec. 19).
d. Perioadei a doua îi corespunde Ora ul Nou (începutul sec. 19 —
jum tatea sec. 20) cu plan regulat. Se întinde de la Ora ul Vechi spre
gar , str. A.Mateevici, pia a Cantemir.
e. Ora ul Modern — perioada sovietic — cu o expansiune
surprinz toare pe toate dimensiunile.

Trei zone cu trei destine diferite: Ora ul Modern se dezvolt , Ora ul Nou se p streaz ,
iar Ora ul Vechi se distruge.

Crescând i dezvoltându-se, Chi in ul a devenit o urbe modern i atr g toare, îns
mi cându-se a a de viguros spre viitor, a cam r mas f r trecut... cam f r memorie.
S-a creat o dilem artificial “ori–ori” — sau vechi, sau modern. “Amenin rile
curente la mo tenirea noastr istoric sunt incomparabile celor din timpuri de înainte,
deoarece tr im într-o lume care se supune unor schimb ri tot mai rapide începând din
ultimele decade a sec. 20. Aceast dezvoltare rapid , are loc sub presiunea cre terii
mondiale a popula iei i a industrializ rii progresive, duce la i mai mare consum de
distrugere a p mântului — distrugând nu doar eviden a arheologic de sub p mânt ci
i întreg land aft cultural istoric — i la cicluri tot mai rapide a demol rilor i a noilor
construc ii împreun cu povara inerent asupra mediului înconjur tor” (World Report
on Monuments and Sites in Danger)

Îns “dilema” poate fi u or înl turat , dac se elimin presiunea ideologic , dac
mo tenirea nu se mai împarte în cea bun i cea rea, dac se adopt atitudinea c
societatea este “tot mai con tient de unitatea valorilor umane, le consider drept
patrimoniu comun, i, cu gândul la genera iile viitoare, se recunoa te în întregime
resposabil de ocrotirea lor.” Atunci apar i solu ii de împ care a monumentelor cu
modernizarea “prin dedicarea acestora unei func iuni utile societ ii. Astfel de
dedicare este deci dorit , îns f r ca s altereze amplasarea sau decorul edificiilor.
Doar în aceste limite trebuiesc concepute i pot fi autorizate modific rile cerute de
evolu ia func iei.” (Carta de Vene ia).

Tabelul 1-1 Cronologia num rului de monumente ocrotite
durata monumente ocrotite
statutul Chi in ului perioadele
ani
Localitate 1436 – 1666 230 1
Ora 1666 – 1812 146 9 plus vreo 5 conexe

17

durata monumente ocrotite
statutul Chi in ului perioadele
ani
Centru regional
Imperiul Rus 1812 – 1917 105 din cele 250, la vreo 200 obiecte din lista
monumentelor ocrotite in de aceast
perioad — înainte vreme, aceast
propor ie uria avea motiv ri politice — nu
este clar ce motiveaz perpetuarea atitudinii
pe ziua de azi…
Perioada interbelic 1918 – 1944 26
Centru republican 1945 – 1990 45 30
Centru na ional 1990 – 2000 10
din cele din urm apar drept curiozit i astfel
de monumente ca “Teatrul de oper i balet
«A.S. Pu kin»” sau “basorelief «Circul»”

Din perioada mai veche i mai de durat (cca. 4 secole) sunt luate sub protec ia
statului doar vreo câteva la num r. A a c înainte ca s se pun în discu ie realizarea
ocrotirii monumentelor, ar trebui s fie rev zut lista obiectivelor — anume ce avem
de ocrotit.

Monumente ocrotite, ce in de perioada medieval sunt bisericile Râ cani, M z rache,
Bunavestire, Armeneasc . Prezint o continuitate b tina i bisericile recl dite ceva
mai târziu pe locul unor edificii mai vechi Sf. Vineri, Sf. Gheorghe, Sf. Haralamb.

Cea mai veche cl dire a ora ului este biserica Armeneasc , monument de arhitectura
moldoveneasc din sec. 17 — de pe vremea domniei lui Vasile Lupu, cedat
comunit ii armene ti abia la sf. sec 18. Al turi de biseric a existat din sec. 17 pân
la mijlocul sec. 20, la intersec ia a câteva drumuri — artere principale — Pia a Veche;
ast zi aici, în loc de s p turi arheologice se desf oar mai multe antiere de
construc ii, care distrug ultimele urme medievale.

Nu exist în lista monumentelor nici o cas de locuit dinainte de 1812 (cu excep ia
caselor legate de A.S. Pu kin — Naumov, Ca ica). Case de acest tip, studiate i chiar
introduse în listele patrimoniului na ional în perioadele antebelic i postbelic , au
fost demolate sau greu avariate. Totu i, dac s-ar face cercet ri tiin ifico-arheologice,
unele dintre ele ar putea fi recuperate.

Administra ia municipal a aprobat o list a monumentelor, ca adaos la cele de
valoare na ional (Anexa nr.4 la decizia prim riei or. Chi in u de la 18 august 1994)
în care figureaz 740 de monumente de valoare local — toate fiind ni te edificii din a
doua jum tate sec. 19 – prima jum tate sec. 20. La elaborarea acestui registru au fost
luate în considera ie doar criteriile estetice. “Restaur rile supra-entuziastice ce se
bazeaz pe argumente estetice sau câteodat chiar cele religioase de asemenea pot
prezenta un pericol în unele împrejur ri” (ICOMOS World Report 2000 on
monuments and sites in danger).

Se recurge la o confundare inten ionat a no iunilor. Or, comparând un monument
“care ne ofer m rturia unei civiliza ii particulare, a unei faze reprezentative a
evolu iei, sau a unui eveniment istoric” cu un “monument ridicat în cinstea
evenimentului”, vom vedea c doar în primul caz monumentul are valoare istoric ,
doar la acestea se refer Carta de Vene ia: “este de datoria noastr s le transmitem în
toat bog ia autenticit ii lor”. Tot felul de pl ci, stele, busturi, obeliscuri etc., n-ar

18

trebui s figureze în listele mo tenirii, ele nu cad sub jurisdic ia conserv rii
patrimoniului — noi nu le-am mo tenit, noi le-am f cut.

Sunt admise criterii estetice subiective la aprecierea vestigiilor trecutului — dac -i
frumos, îl p str m, — dac urît — ba. Dar gusturile mai evolueaz , se mai schimb .
i gradul de cultur a celor în drept s - i spun verdictul, de asemenea.

Conform normelor actuale interna ionale (Carta de Vene ia) ar trebui ocrotite nu doar
anumite cl diri ci i zone întregi — termen “situri”: “No iunea de monument istoric
cuprinde nu doar crea ia arhitectonic izolat , ci i situl urban sau rural care ne
ofer m rturia unei civiliza ii particulare, a unei faze reprezentative a evolu iei, sau a
unui eveniment istoric. No iunea se refer nu doar la opere mari ci i la opere
modeste care au c p tat, cu timpul, o semnifica ie cultural .” (Art. 1). In municipiul
Chi in u astfel de zone sunt cu des vâr ire ignorate.

Astfel ar trebui puse sub protec ie vestigiile medievale ale re elei str zilor. C tre
începutul secolului 19 ora ul se întindea de la gara actual pân la strada Zaikin —
de-a lungul rîului Bâc, iar transversal de la Circul actual pân la cl direa Prim riei.
Nefigurarea în registrul monumentelor ocrotite de stat a siturilor — re elelor de str zi,
cartiere, land afturi (precum ar fi albia veche a Bâcului), acord urbani tilor carte-
blanche pentru alterarea lor sau complet desfiin are.

C de fapt aceste probleme sunt cam perimate, ne va servi drept exemplu un citat
vechi de vreo zece ani, ce reflect atitudinea autorit ilor municipale din Germania:
“Arhitec ii i politicienii Republicii Federale Germania au redescoperit ora ul.
Timpurile reconstruc iei radicale a structurilor urbane sunt date trecutului,
necesit ile locative a popula iei sunt pe de plin satisf cute. «Un ora care corespunde
cerin elor transportul auto» a încetat de mult s fie scopul primordial al urbani tilor.
A pornit procesul de revalorificare: arhitectura urban nou înceteaz s se mai
inspire din viziuni futuriste. Dimpotriv , în cuget rile sale ea se adreseaz
perpetuit ii — istoriei. Iar i sunt onorate cartierele nedivizate în cl diri aparte,
iar i casele noi sunt zidite în conformitate cu a ezarea istoric a str zilor. Asupra
structurilor vechi a ora ului nu mai d n val betonul, ele sunt p strate cu grij ,
introducând armonios inov rile. La ordinea de zi este «repara ia ora ului»”

Trebuie te considerat drept patrimoniu cultural i toponimia veche a str zilor, din care
au fost p strate doar vreo dou –trei, restul fiind supuse rebotez rilor nemiloase în
diferite perioade. Mai multe monumente s-ar prezenta drept “ne-tipice”, cum ar fi
locuri sau obiecte sacralizate — cimitire, morminte, izvoare, arbori, vaduri, terenuri
unde au stat bisericile, etc. — toate acestea ar trebui s figureze în lista memoriei
ocrotite de stat.

Nu sunt protejate zonele din jurul monumentelor care chiar i sunt ocrotite de stat, în
flagrant contradic ie cu normele interna ionale: “Conservarea unui monument
implic p strarea mediului la scara sa. Când mediul tradi ional subzist , acesta va fi
conservat. Toate construc ii noi, toate demol rile i toate îmbun t irile ce ar putea
altera rela iile de volume i culori, trebuiesc interzise.” (Art. 6) — “Monumentul este
inseparabil de istoria ai c rei martor este i de asemenea de mediul în care acesta
este situat.” (Art. 7).

Deocamdat din Ora ul Vechi au mai supravie uit, cât de cât, dou por iuni: prima —
cartierele cuprinse între casa Pu kin i biserica Bunavestire; cea de-a doua —

19

cartierele din zona bisericilor Sf.Gheorghe – Sf.Haralamb – Armeneasca – Sfânta
Vineri. Ne-am pomenit cu ni te r m i e, care totu i mai pot fi salvate, astfel ca în
viitor s se revin încetul cu încetul la restabilirea centrului vechi, la rezidirea celor
mai valoroase monumente de istorie i arhitectur demolate, ale c ror planuri i
fotografii s-au p strat.

Dezvoltarea p r ii istorice a municipiului se conform ultimei variante a Planului
General, care prevede desfiin area total a structurii medievale care se mai p streaz .
Potrivit lui vor fi demolate str zile O.Goga (Goliei i Op tii – ocolul târgului de
cândva), irelman (Popii), Sârbeasc , B l nescu, por iunea veche a str zii Armean ,
vestigii ale str zilor C prianei, Armene ti (Vechi), etc. Bulevardul Cantemir vine s
taie ce a mai r mas din cartierele vechi. În general, majoritate a “ora elor istorice sunt
vulnerabile la proiectele de dezvoltare care rateaz s în eleag i s ia în seam
textura istoric , morfologia i modalit ile tradi ionale de utilizare.”

1.3.6 Concluzii

Avantaje Dezavantaje
• Ora ul are o istorie semi-milenar • S-au p strat foarte pu ine obiecte cu
• Exist por iuni r mase din structura vechime de peste 200 ani
urban medieval • Demolarea masiv a structurilor arhaice
• Povara mentalit ii ideologiei totalitariste
• Neaderarea RM la structurile mondiale i
Europene de ocrotire a mo tenirii
cultural-istorice; lipsa RM în World
Heritage List –UNESCO
• Insuficien a eviden ei patrimoniului

Oportunit i Constrângeri
• Con tiin a unit ii valorilor umane i • Lipsa unei idei na ionale
atitudinea fa de monumentele vechi • Impactul social: interesele birocra iei de a
drept o mo tenire comun . extinde la maxim sferele supuse
Recunoa terea responsabilit ii comune controlului; consumerismul ; substituirea
de a le p stra pentru genera iile viitoare. diversit ii culturale prin cultura global
• Dorin a societ ii de avea un ora cu o • Presiuni economice: transform ri urbane
fa individual (gentrifica ie, densitatea urban sporit ,
• Modernizarea cadrului politic, juridic i façadism, demolare prin neglijare);
economic; vectorul general de orientare economia de pia global (impactul
European asupra diversit ii culturale, tradi iile
• Promovarea i îmbun t irea locale, meste uguri, identitate);
implement rii conven iilor interna ionale; • Proiectele de dezvoltare majore:
promovarea recunoa terii diversit ii Infrastructura a transportului urban;
culturale i a dimesiunilor ei patrimoniale; Existen a Planului General precedent,
dezvoltarea unei baze largi educa ionale elaborat în epoca totalitar , care ignor
pentru înt rirea identit ii culturale într-un vestigiile medievale
context global; promovarea diversit ii
culturale
• Asigurarea recunoa terii mo tenirii drept
un indicator al dezvolt rii sus inute;
aplicarea utiliz rii p mântului care
protejeaz terenurile cu patrimoniu i
vecin tatea lor; asigurarea legisla iei
pentru creare a unor zone de tampon.

20

1.4 Compozi ia urbanistic

1.4.1 Analiza compozi iei urbanistice a or. Chi in u sec. XVII – XIX

Determinarea c ilor de perfec ionare a expresivit ii arhitectural-artistice a
compozi iei urbanistice într-un mare centru contemporan, format istoric, cum este
Chi in ul, cere o trasare de la origine i pân în prezent a procesului de apari ie i de
dezvoltare a valorilor culturale, a obiectelor principale din spa iul urban, a treptelor de
creare a specificului urban.

Studierea evolu iei urbanistice drept sistem de expresivitate artistic , inând cont de
factorii interni i externi ce au influen at-o, va permite clarificarea compozi iei
planimetrice i volumetrice contemporane a ora ului.

Crearea individualit ii compozi iei planului Chi in ului la diferite etape a fost
influen at de factori naturali, socio-culturali i cultural-istorici. Rela iile specifice
dintre factorii sociali, istorici i naturali s-au stabilit înc la etapa ini ial de formare a
compozi iei viitorului ora , ceea ce s-a reflectat i asupra alegerii locului edific rii lui.

Pentru prima dat Chi in ul este men ionat în anul 1436. Chi in ul acelor timpuri,
consemnat ca o mic a ezare rural , era situat în valea râului Bâc, la intersec ia unor
c i importante de comunica ie. Selectarea teritoriului unde mai târziu începe formarea
ora ului – nu este întâmpl toare. A fost ales un loc din cele mai pitore ti,
incomparabil, care în complex cu arhitectura bisericilor crea un sit de o expresie
deosebit , cu înalte calit i compozi ional-artistice.

Compozi ia centrului târgului timpuriu se forma din biseric i câteva case a celor mai
avu i rani, transforma i în târgove i, comercian i cu buticurile lor. Casele erau
amplasate liber, f r o dependen de str zile pe marginea c rora se în irau. Ca i
multe alte ora e moldovene ti, Chi in ul p stra aspecte medievale.

Odat cu cre terea spontan a localit ii la acel moment, o importan deosebit în
formarea individualit ii artistice a compozi iei urbanistice i a sistematiz rii
structurale o au elemente morfologice active ca: biserici amplasate pe în l imi, troi e
de lemn sau de piatr , care se a ezau la intersec iile drumurilor etc., ce serveau ca
anumite puncte de reper, de la care se dezvolta sistematizarea compozi ional i de
asemenea c ile, ce legau mo iile monastice cu alte localit i. Odat cu cre terea de
mai departe, viitorul ora se forma fa de str zile ap rute în dependen de relieful
existent, c p tând astfel re eaua de str zi a ora ului. Prin urmare, dezvoltarea
spontan a târgului, a stabilit ni te calit i compozi ionale a sistemului planimetric.
Multe necesit i ale perioadelor istorice au l sat amprenta în stabilirea compozi iei
urbanistice a Chi in ului vechi. Aceast perioad a l sat în structura planimetric i
spa ial-volumetric un exemplu de sistematizare liber , artistic . Realiz rii structurale
a planului Chi in ului din acea perioad îi era caracteristic monocentrismul structurii.

Caracteristicile structurii urbanistice ale Chi in ului secolelor XVI-XVII au ap rut nu
numai datorit condi iilor sociale i materiale create. Una dintre p r ile componente
ale culturii acelei perioade era influen a activ a bog iei principiilor artistice i
estetice, care st tea la baza tradi iilor na ionale a culturii române. În general, în
condi iile dificile de dezvoltare a regiunii se punea baza individualit ii concep iei
artistic-estetice. Chi in ul se deosebea prin specificul mediului arhitectural-spa ial –

21

plasticitatea, ceea ce i ast zi îi uime te pe cei ce viziteaz pentru prima dat capitala
Republicii Moldova. Mediul spa ial nu se croia strict geometric, ci parc „se contura”.
Datorit conturului lin, str zile se priveau ca segmente aparte, legate la cotituri
completate cu elemente de construc ii. În temele urm toare ale individualit ii i
expresivit ii, aceast perioad a creat caracterul planimetric al str zii – întins, u or
ondulat i unit sub diferite unghiuri cu str zile intersectate i spa iile libere.

Studierea materialelor de arhiv , literatur , ilustr ri, permite afirmarea, c formarea
capacit ilor caracterului artistic expresiv al ora ului din perioada ini ial , a fost
caracterizat printr-o rela ie a compozi iei planului creat spontan i a peisajului natural
irepetabil. Aceasta se confirm i printr-un ir de legit i:

• Plasticitatea compozi iei volumetric-spa iale supuse peisajului pitoresc
• Armonia dintre mediul artistic i cel natural, ce formeaz caracterul „peisajului
arhitectural”
• Compozi ia monocentric (unitar ) a nucleului compozi ional-spa ial, dictat
de caracterul reliefului (depresiune înconjurat de apte coline).

Individualitatea peisajului natural al acestui mic ora era compus din planta iile verzi
dense, ce înconjurau ora ul, colinele din interiorul s u i albia pitoreasc a râului Bâc,
care a devenit un element compozi ional important în solu ionarea compozi iei
urbanistice, ca form arhitectural-urbanistic a ansamblului Chi in ului. Legitatea
observat permite constatarea, c principiul reflect rii caracteristicilor peisajului
natural în caracterul artistic al ora ului a fost decisiv pentru acea perioad .

În rezultatul adapt rii la condi iile naturale existente i a influen ei active a tradi iilor
i a caracterului vie ii, au primit o expresie individual i alte elemente ale
expresivit ii caracteristice culturii urbanistice române ti:

Subordonarea str zilor elementelor compozi ionale, care înlesneau utilizarea
mediului înconjur tor
Curtea ie ea spre strad , iar în spate erau amplasate acareturile.

Claritatea delimit rii masivului de construc ie în irat i în acela i timp compactat într-
un cerc de coline permiteau cunoa terea i con tientizarea ca un întreg pitoresc în
spa iul natural. Îns din cauza factorilor de expansiune pe parcursul dezvolt rii
istorice, aceste principii doar par ial au fost folosite în dezvoltarea ora ului Chi in u
la sfâr itul sec. XVIII.

La începutul sec. XIX, dezvoltarea ulterioar a compozi iei urbanistice i, ca rezultat a
caracterului mediului arhitectural-spa ial, se caracteriza prin atribuirea importan ei
strategice i politice nu numai pentru via a regiunii, dar i a imperiului Rus din acea
perioad (în condi iile europene existente, poten ialul strategic al întregii Moldove i
nu numai al Chi in ului, la hotarul între Europa i Asia, nu numai rena te, dar i
cap t alte forme). Reie ind din situa ia geografic i geopolitic Chi in ul trebuie s
ocupe un loc pe merit nu numai din punct de vedere diplomatic, dar i din punct de
vedere a înaltului poten ial cultural, care poate fi materializat prin forma urbanistic în
condi iile noi existente.

Deosebirile stilistice (compozi ional-artistice) a compozi iei planimetrice a
Chi in ului sec. XVIII-XIX au fost influen ate de schimbarea principiilor de alegere a
metodelor expresiei artistice, inerent urbanismului European i Rus începând cu sf.
22

sec. XVIII. În locul compozi iilor pitore ti apar sistematiz ri de tip regulat, ce
corespundeau cerin elor perioadei noi (mijloace de transport tehnic, zonare
func ional a ora ului conform domeniilor de activitate).

Compozi ia planimetric a ora ului Chi in u în aceast perioad începe s se dezvolte
pe baz bipar ial : sistematizare liber , pitoreasc a p r ii vechi „de jos” a ora ului, ce
m rgine te cu râul Bâc i re eaua regulat ortogonal în partea „de sus”, ce formeaz
ora ul clasic. De rând cu aceasta se stabile te o zonare clar (diferen iere urbanistic )
a teritoriului ora ului dup gradele de importan urbanistic i ierarhia situa iei în
structura comun a ora ului, ce dicta tipurile de case, nivelurile, durabilitatea
construc iilor, comodit ile de trai i dotarea cu infrastructur social , prestigiul.

În partea de sus se concentrau cl diri cu nivel redus. Construc ii capitale, menite s
creeze acel tip de ansamblu clasic, la care trebuia s se alinieze noul ora . Pentru
zonele periferice a r mas o „sistematizare inexpresiv ” cu o construc ie extensiv . În
aceasta i consta deosebirea fa de solu iile sistematiz rii localit ii medievale, când
zonele periferice, chiar de erau foarte s r c cioase, totu i f ceau parte dintr-un total
întreg, caracterizându-se prin individualitatea aspectului s u.
Începutul dezvolt rii capitaliste a Chi in ului a intensificat asimilarea a noi terenuri
libere (ca una din c i la etapa actual ) în direc ia Sud-Vest, mai convenabil pentru
trasarea str zilor, amplasarea cl dirilor mari, amenajarea parcurilor i a pie elor.

În anul 1834 în baza prospec iunilor i a proiectului schematic, este aprobat planul
urbanistic conceptual al viitorului municipiu – Chi in u. Sistematizarea efectuat în
conformitate cu el a p r ii mai plane a ora ului se deosebe te în primul rând prin
regularitatea sa, dimensiunile majorate a cartierelor i reprezint , în planul ora ului
„etalonul” structurii ordonate, p strate pân în ziua de azi în majoritatea sa în stare
ini ial , caracteristic ce deosebe te Chi in ul de multe ora e Europene istoric
formate.

Cu realizarea planului general este legat i schimbarea centrului ora ului din locul
unde s-a creat, în preajma râului Bâc (pierzând din prioritatea sa), în zona prezentului
nucleu al centrului. Odat cu schimbarea centrului ora ului din zona râului Bâc, acest
teritoriu treptat î i pierde însemn tatea sa dominant . Stabilirea în timpuri medievale a
nucleului istoric al ora ului, i-a pierdut din func iile compozi ionale în structura
întregului centru or enesc, iar dominantele lui arhitecturale ce constau din biserici au
r mas ne reperate în re eaua geometric a planului i, din aceste considerente sfera de
importan compozi ional se îngusta. Împr tiate prin întreg spa iul ora ului „vechi”
i în l ându-se fa de construc iile simple, ele, chiar dac par ial mai p strau
importan a lor dominant , dar odat cu dezvoltarea de mai departe a ora ului rolul lor
în compozi ia urbanistic se mic ora intens.

În rezultatul m surilor urbanistice întreprinse în Chi in u s-a conturat o ax spa ial
nou , principal , ca o leg tur compozi ional-spa ial i hotarul a dou tradi ii de
dezvoltare urbanistic . Existen a unei axe compozi ional-spa iale puternice, ca baz
sublinia expresivitatea caracteristicilor siluetei spa ial-volumetrice noi a mediului
or enesc. Un exemplu urbanistic expresiv de importan nu numai local , dar i a
ora ului în întregime a devenit pia a Catedralei, ce includea un ansamblu de edificii
unice, în care s-a concentrat principiul spa ial-volumetric nou de creare a mediului
arhitectural or enesc.

23

În solu ia arhitectural-planimetric a Chi in ului de la sfâr itul sec. XIX schimb ri
calitative nu s-au produs. În acela i timp, apari ia grup rilor noi sociale, caracteristice
perioadei dezvolt rii capitalismului, au adus la varietatea în arhitectur , apari ia
sistemelor de calitate diferen iat – case cu dependen e, construc ii perimetrale, cu
nivel redus, tipic , de ansamblu, unitare. Astfel fiecare dintre aceste sisteme în cadrul
schemei sale de sistematizare avea capacit i individuale. A a, casele cu dependen
„exemplare” i cele unitare se caracterizau prin deschidere, „accesibil ” vizion rii
spa iale (sistem diametral opus celei din construc ia de ast zi), cea perimetral , din
contra – închis , lipsa leg turii spa iului interior al cur ii, cartierelor cu spa iul str zii
(deschiderea alternativ modern a cartierelor istorice din centrul ora ului). De rând
cu aceasta, perspectivele liniare a str zilor regulate, decorate cu fa adele caselor
(construc ia frontal a str zilor) de diferite stiluri, devine înc o component a
expresivit ii caracterului Chi in ului (ast zi acest indiciu este unul dintre primele la
evaluarea artistic a Chi in ului). Într-o oarecare divergen la nivelul examinat se
afl i a a calit i, ca distribuirea ordonat într-o structur ritmic a cl dirilor
dimportante de menire social i accentuarea subliniat a edificiilor de cult, în
structura neregulat . În a a fel multitudinea deosebirilor spa iale i compozi ionale,
creau o deosebit expresivitate: de la compozi ia planimetric a fragmentului mediului
la caracterul-siluet al formei urbanistice a ora ului.

În acela i timp, de rând cu multitudinea de curente stilistice, compozi ionale, ce au
venit în perioada eclectic în schimbul clasicismului mai târziu, aceast perioad a
creat un ir de situa ii complicate în dezvoltarea spa ial-planimetric a Chi in ului.
Exagerata aten ie acordat expresivit ii fa adelor arhitecturii de elit a adus la
cre terea spontan a teritoriilor or ene ti cu mult în afara centrului format. Planul
existent al ora ului, cu toate c avea un ir de caracteristici pozitive, nu prevedea
dezvoltarea activ i de perspectiv precum a industriei atât i a zonei locative pentru
deservirea acestei zone industriale.

Încercuind ora ul „bistructural” format, construc ia locativ haotic de la periferii,
precum i obiectele industriale noi, stopau direc iile dezvolt rii ora ului în
perspectiv . Mai mult a avut de suferit în rezultatul acesta teritoriul albiei râului Bâc,
care s-a transformat într-o zon de depozite i, practic a pierdut însemn tatea sa
compozi ional-spa ial în structura ora ului.

În rezultat, neîn elegerea rolului principal al factorului de formare urbanistic –
dezvoltarea industrial a avut un efect dublu asupra form rii compozi iei urbanistice a
Chi in ului. Pe de o parte, aceasta se reflecta în multitudinea caracteristicilor
expresiv-artistice a dou structuri planimetrice, metode compozi ionale de creare
spa ial-volumetric a p r ilor aparte i a fragmentelor ora ului. Pe de alt parte, din
cauza avans rii haotice (lipsa zon rii normative permanente în condi iile Chi in ului)
pe terenuri libere, diferen iate func ional, ora ul î i pierdea unitatea sa armonioas , tot
mai mult intrând în conflict cu mediul natural (dup mai mul i parametri ai dezvolt rii
de perspectiv a Chi in ului în timpul de fa – situa ia se repet ).

Astfel, analiza efectuat ne d posibilitatea s eviden iem factorii de baz , ce se
r sfrâng esen ial asupra cre rii compozi iei urbanistice a Chi in ului în dezvoltarea sa
istoric i actual în prezent. La acestea se refer :

• Influen a condi iilor natural-peisagistice, ca baz pentru construirea carcasei
natural-peisagistice

24

• Condi iile social economice (dinamica rela iilor intersociale i rela iilor
economice exterioare), care s-au reflectat în urbanism ca înc lc ri a unor
principii unitare de creare a factorului urbanistic i a structurii arhitectural-
planimetrice
• Dinamica dezvolt rii stabile a culturii, condus de tendin a de a m ri aten ia
unor arhitec i spre formarea con tient a valorilor artistice a mediului
arhitectural or enesc.

În m sura importan ei sale i stabilit ii ace ti factori cap t importan realit ii
obiective, ce deschid spre schimbare a form rii mediului compozi ional-artistic al
Chi in ului, a evolu iei ca sistem artistic.

1.4.2 Particularit ile compozi iei spa ial-volumetrice la etapa actual

În rezultatul analizei efectuate a fost stabilit, c sistemul arhitectural-artistic al
ora ului const din diferite grupe i componen i, ce au termeni concre i de stabilitate
i instabilitate într-o continuitate temporar-spa ial . La prima grup de componen i
stabili se atribuie caracteristicile naturale i structura urbanistic .

Influen a factorilor urbanistici i a sistematiz rii constituie baza form rii expresivit ii
compozi iei urbanistice. Mai ales se eviden iaz ace ti factori atunci când la baza
solu iei planimetrice, reie ind din condi iile istorice, se contureaz clar existen a în
acela i timp a diferitor structuri planimetrice, care la rândul lor constituie una din cele
mai importante condi ii în crearea chipului artistic irepetabil al ora ului.

Dezvoltarea ora ului s-a reflectat în primul rând asupra planului s u (amplasarea celor
mai importante elemente func ional-planimetrice, noduri compozi ionale, osii, leg turi
vizual-spa iale i compozi ionale între ele, caracterul teritoriului etc.). în leg tur cu
aceasta compozi ia expresiv a ora ului, ca o component obligatorie a imaginii
artistice, trebuie privit la niveluri diferite din dou aspecte:

1. Compozi ia planimetric , ce se formeaz i se dezvolt prin elementele
existente ale planului ora ului, cu stabilirea în teritoriul ora ului a axelor
compozi ionale, nuclee i stabilirea între ele a leg turilor compozi ional-
spa iale
2. Compozi ia spa ial-volumetric , conform m surii de completare cu „masa
arhitectural ” i caracterizându-se cu rela ii spa iale concrete, cu timpul se
transform în principiile compozi ional-spa iale principale de organizare a
organismului integru al ora ului.

În baza celor nominalizate s-a urm rit dezvoltarea compozi iei urbanistice în
condi iile contemporane, cuprinzând i timpurile cre rii primului plan conceptual,
tiin ific-argumentat al Chi in ului, elaborat sub conducerea lui A. ciusev în anii
1945-1947, pân la ultimul plan general al municipiului Chi in u, datat cu 1989,
luând în considerare faptul, c planul general al lui A. ciusev i în condi iile actuale
de dezvoltare a ora ului constituie documentul regulatoriu de baz , ca prima concep ie
închegat de dezvoltare spa ial-planimetric a Chi in ului pentru perspectiv ,
eviden iem cele mai actuale tr s turi la momentul de fa .

În primul rând – dorin a de a aduce organizarea structural-func ional a ora ului în
dezvoltare la o sistem integr , ce îmbin factorii naturali i artificiali de formare
urbanistic . Pe lâng aceasta, cum arat analiza grafic a schemei planului general,
25

într-o form ce îmbin i în acela i timp independent a compozi iei urbanistice a
devenit ansamblul compozi iei spa ial-planimetrice. Urm toarea deosebire a
concep iei const în crearea posibilit ii dezvolt rii deschise, dinamice a sistemului de
formare, datorit includerii în structur a elementelor planimetrice active. Aceste
elemente se observ i în urm toarele scheme modernizate a planului general al
Chi in ului din anii 1963, 1969, 1989 i în important m sur pot decide dezvoltarea
ora ului pentru o perspectiv îndep rtat . Cum arat analiza detaliat a documentelor
planurilor generale de la începutul perioadei sovietice, dezvoltarea Chi in ului, ca
ora -socium completat cu con inut divers ce se caracterizeaz prin factori economici,
func ionali, procedee existen iale, s-a conceput artistic într-o oarecare m sur
formulat . Îns subaprecierea posibilit ilor acestei concep ii, ca început artistic, ca
sintez a mai multor aspecte urbanistice, a condus la stabilirea p rerii, c excesul de
aten ie asupra problemelor arhitectural-artistice au dat gre . De aici, importan a
principal a planurilor generale a fost dedus la folosirea lor ca „plan-prognoz ” de
dezvoltare a ora ului. O p rere stabil (ce persist i ast zi), precum c la etapa
planului general, în el pot fi prev zute toate cerin ele, ce se refer la un ora în
dezvoltare în sens direct i indirect, urm rind toate procesele de la „în l imea
zborului”, a adus la suprapunerea începutului artistic i utilitar de formare a
organismului ora ului.

Cercetând i analizând planurile generale din ultimele decenii, se poate constata, c
caracteristicile structurii planimetrice or ene ti la fiecare etap erau dictate de
cre terea dinamic a Chi in ului, bazat pe factorul social-economic. În rezultatul
leg turii între completarea i compactarea construc iei zonelor centrale ale ora ului
înc în sec. XIX începutul sec. XX dezvoltarea ulterioar a Chi in ului s-a petrecut
mai întâi de toate, asimilând terenuri din afara hotarelor sale, spa iu pe care la început
a ap rut o construc ie extensiv .

În a a mod a avut loc diferen ierea centrului istoric i a zonelor periferice ale ora ului.
Atenu rii într-o oarecare m sur a controverselor au servit m surile urbanistice din
anii 70-80, privind crearea sectoarelor locative noi contemporane, complexe locative
construite intensiv. De rând cu aceasta, zonei de contact intermediare, amplasat la
hotarul dintre aceste zone, pân în prezent, a a i nu i sa acordat aten ia necesar . Dar
aceast centur , cum a demonstrat analiza planului urbanistic, elaborat în anul 1989,
de ine un poten ial enorm din punct de vedere a compozi iei urbanistice perfecte a
centrului or enesc complex, centrul care într-un viitor apropiat, posibil v-a ocupa
acest spa iu.

În rezultatul structurii spa ial-volumetrice s-a creat o varietate morfologic expresiv
a Chi in ului – divizarea structurii or ene ti i în primul rând celei „planimetrice”,
în forma iuni masive. Se poate de presupus, c la momentul cre rii concep iei noului
plan urbanistic al municipiului Chi in u, este necesar de al completa cu aspecte
eviden iate, ce traseaz tendin a îmbin rii reciproce a noilor i vechilor forma iuni
compozi ionale i a transform rii acestei multitudini într-o sistem arhitectural-
artistic armonioas în permanent dezvoltare. Trebuie subliniat, c planul general al
Chi in ului elaborat i aprobat în anul 1989, cu dezvoltarea pentru perspectiv pân în
anul 2010, ine cont numai de suportul teritorial i func ional al acestei tendin e, ceea
ce constituie înc o caracteristic a tr s turilor dezvolt rii actuale ale ora ului.

Toat analiza precedent a dezvolt rii spa ial-planimetrice a structurii compozi iei
urbanistice a Chi in ului a ar tat, ce rol important în tr s turile acestei dezvolt ri o au
principiile i tendin ele urbanistice mo tenite. Crearea noilor structuri planimetrice,

26

sau transformarea celor existente, se face i trebuie înf ptuit nu la libera alegere a
formelor i principiilor, dar sub influen a legit ii obiective, con tientizate prin prisma
construirii carcasei artistice a ora ul, procesului de adaptare a tradi iilor, importan ei i
valorificarea cultural a mediului arhitectural al ora ului.

Analiza deosebirilor compozi iei spa ial-volumetrice a Chi in ului în condi iile
contemporane, a ar tat, c la baza dezvolt rii structurii spa ial-planimetrice a
Chi in ului contemporan stau un ir de principii i legit i de organizare
compozi ional-artistic a mediului arhitectural-spa ial, a c ror eviden iere stabil în
viziunea conceptual , actual la momentul de fa , într-o m sur impun toare vor
contribui la formarea compozi iei urbanistice de nivel artistic înalt al Chi in ului
noului mileniu.

Structura arhitectural-spa ial contemporan a Chi in ului, ce a p strat caracterul
istoric al organiz rii sale, este asigurat cu destule condi ii necesare pentru o
dezvoltarea durabil . Aceasta constituie o corelare a peisajului natural, compozi iei
planimetrice i completarea cu volume arhitecturale, care fac posibil organizarea
armonioas i ideal a formei urbanistice ce prezint o leg tur complex unic .

În urma stabilirii variet ilor spa ial-volumetrice de dezvoltare a mun. Chi in u la
etapa actual de dezvoltare, tot mai accentuat se eviden iaz orientarea spre
perfec iunile artistice a formei urbanistice a Chi in ului. Astfel pe primul loc între
obiectivele prioritare apare necesitatea de a crea o concep ie artistic clar a viziunii
îndep rtate a mun. Chi in u, acceptabil de c tre întreaga popula ie, dar nu numai de
c tre speciali ti.

1.4.3 Concluzii

• Compozi ia urbanistic format istoric, • Nu se utilizeaz poten ialul dezvolt rii
constituie un model unic de îmbinare a continue: trasarea noilor magistrale (B-1
formelor urbanistice clasice i medievale Cantemir) – distrug structura cultural-
• În structura spa ial – planimetric a istoric constituit i imaginea ora ului
ora ului stau principiile de baz ale • Lipse te o concep ie arhitectural-artistic
perfec ion rii în condi iile urbanistice noi clar (dictat de statutul economic, social
(poten ialul dezvolt rii continue) i de cult), dezvoltarea spa ial-
• O situa ie urbanistic unic pentru un ora volumetric a ora ului
european, ce necesit o nou concep ie • Situa ii conflictuale în construirea
privind formarea noului centru or enesc compozi ional a p r ii centrale: nu este
• Prezen a formelor urbanistice simbolice în clar compozi ia spa ial a nucleului
compozi ia ora ului ca un algoritm al central, ap rut în rezultatul abord rii ne
dezvolt rii estetice argumentate a în l imii cl dirilor i a
• accentelor principale dup în l ime;
pierderea treptat a complexit ii
mediului istoric din cauza includerii
masive în centrul istoric a construc iei de
vile, transformând centrul ora ului într-un
„Village Space”
Oportunit i Constrângeri
• Atribuirea statutului ora ului conform • Insolvabilitatea i ineficien a Planului
cerin elor parametrilor europeni pentru General din anul 1989 ca baz pentru o
ora e mari, capitale constituite istoric dezvoltare ideal a compozi iei
• Includerea ca obligatorii în Planul General urbanistice
de dezvoltare a municipiului Chi in u a • Nu este luat în considerare importan a
compartimentelor ce dezv luie concep ia ora ului între a ez rile europene ca un

27

dezvolt rii compozi iei urbanistice ca factor prioritar în dezvoltarea de
elemente a imaginii sale artistice perspectiv
• Crearea modelului „zon rii legale” ce ar
permite normelor de drept de a stabili
restric ii, dar nu permisiuni, ce se includ
tradi ional în Planul General
• Elaborarea documentelor reglementatorii
(în baza instruc iunilor europene),
sistemei de restric ii pentru capitalele
europene cu un poten ial cultural-istoric
i geografic înalt

1.5 Spa ii verzi i zonele de agrement

1.5.1 Organizarea structural a zonei verzi a ora ului

Ora ul Chi in u, ca centru de atrac ie pentru întreaga popula ie a republicii i capital
a rii, trebuie s corespund cerin elor deosebite ce corespund acestui statut. Una
dintre acestea este mediul natural, crearea c ruia se bazeaz pe cre terea cantitativ i
calitativ a spa iilor verzi.

Relieful favorabil i albia râului Bâc, ce întretaie ora ul, reprezint o baz minunat
pentru crearea re elei or ene ti de spa ii deschise i zone înverzite.

Procesul istoric de creare a structurii arhitectural-planimetrice a ora ului în aceste
condi ii naturale unicale au permis or. Chi in u s devin un exemplu al armoniei
spa iilor or ene ti înverzite.

Sistemul planta iilor verzi în cadrul hotarului terenurilor or ene ti, poate fi considerat
istoric format. Povârni urile accidentate a v ilor i vâlcelelor împ durite cu scopul
stop rii proceselor de alunec ri de teren au f cut posibil crearea parcurilor spa ioase
i a parcurilor împ durite. Z g zuirea afluen ilor râului Bâc au permis ridicarea
nivelului de amenajare a teritoriilor înverzite, prin crearea bazinelor de ap artificiale.
Majoritatea teritoriilor unde construc ia este imposibil , v ile râule elor i vâlcelele
afectate de inunda ii au fost ocupate cu planta ii verzi.

Potrivit datelor prezentate de Direc ia Funciar , la momentul de fa în limitele
existente ale ora ului, aria total a planta iilor verzi este de 2741 ha, f r terenurile
înverzite interioare din cartiere. Spa iile înverzite din cadrul cartierelor i a
microraioanelor permit crearea unui climat favorabil pentru locuitori, prin aceasta
m rind confortul de trai în mediul urban.

În rest terenul se împarte în felul urm tor: la balan a Asocia iei de Gestionare a
spa iilor verzia mun. Chi in u sunt aproximativ 1840 ha de terenuri înverzite, care
conform nivelului de amenajare i a sarcinii antropogene se divizeaz în p duri-
parcuri, parcuri, gr dini, scuaruri i bulevarde. În afar de acestea, în hotarele ora ului
sunt amplasate zone verzi de folosin redus , cum ar fi parcul dendrologic, gr dina
botanic , sectorul etnografic al muzeului plaiului, poligonul pentru petrecerea
motocrosului, gr dina zoologic , zona economic liber cu o suprafa total de 407,1
ha.

Teritoriile înverzite cu destina ie special , cum sunt cimitirele, parcurile memoriale,
pepinierele, serele ocup o suprafa de 493,9 ha.
28

Având o suprafa total a spa iilor verzi de 2247 ha la o popula ie de 663 mii de
locuitori, nivelul de înverzire ce revine la un locuitor este destul de înalt i constituie
33.8m².

Îns în ultimul timp au ap rut o serie de factori activi ce destabilizeaz sistemul de
înverzire:

• S-a m rit sarcina antropogen asupra parcurilor ca zone recreative
• În leg tur cu m rirea num rului de automobile, s-a m rit pericolul
degrad rii parcurilor-p duri din cauza travers rii automobilelor a teritoriilor
înverzite
• Problema salubriz rii ne rezolvat a transformat periferiile zonelor verzi în
gunoi ti
• Din lipsa terenurilor libere de construc ii se intensific expansiunea
teritorial a obiectelor locative, industriale i de comer în zonele verzi, de
exemplu: amplasarea locuin elor particulare în parcul „Mirce ti”, „Valea
Morilor”, „Butoia ”, obiectivului capital cu caracter distractiv chiar în
centrul parcului „Râ cani” etc.

În cadrul planului general existent pentru perfec ionarea ulterioar a organiz rii
structurale a teritoriilor verzi ale ora ului s-au acumulat rezerve din contul demol rii
fondului locativ avariat, evacuarea din albia râului Bâc a unor întreprinderi industriale
(Uzina de beton i mortar, Ma ina electric , Fabrica de prelucrare a pieilor) i un ir
de depozite, dar s-a realizat numai o mic parte a m surilor preconizate – s-au
demolat locuin ele avariate din parcul Golbaciha.

Conform prevederilor planului general spa iile noi înverzite (în hotarele existente ale
ora ului) trebuia s constituie 3668.6 ha. Dintre acestea la momentul de fa 628 ha
sunt ocupate cu diferite construc ii i numai 299,5 ha pot fi considerate ca o rezerv
adev rat pentru dezvoltarea planta iilor verzi.

Unii dintre factorii care nu au permis realizarea programului prev zut de planul
general sunt:

• Stabilitatea structurii create a spa iilor verzi i lipsa necesit ilor reale pentru
l rgirea ei în limitele existente ale ora ului
• Dificitul de terenuri urbane libere i, ca rezultat includerea activ a terenurilor
cu construc ii locative degradate pe pia a imobiliar , ceea ce în condi iile
actuale a exclus posibilit ile de a prevedea fondul locativ degradat ca
rezerv pentru l rgirea teritoriilor înverzite.

1.5.2 Concluzii

• Nivelul înalt de dotare cu spa ii verzi de • Nivelul sc zut de organizare peisager –
diferite categorii pe fonul unei organiz ri planimetric a unor parcuri, parcuri –
structurale a fondului verde relativ stabile p duri i scuaruri le aduc în pragul
• Amplasarea echilibrat a spa iilor verzi de degrad rii din cauza afect rii negative a
folosin comun în sectoarele locative, factorilor antropogeni
ceea ce permite accesul lor normativ • Se m re te influen a tehnogen i
29

Analiza realizarii planului urbanistic general precedent

Analiza realizarii planului urbanistic general precedent

Recommended

Recommended

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (15)

More from Ghenadie Sontu

More from Ghenadie Sontu (20)

Analiza realizarii planului urbanistic general precedent