2. Masivul Central Francez (franceză Massif Central)
este un masiv hercinic care ocupă partea central-
sudică a Franței. Cu o suprafață de 85.000 km², fiind
masivul cel mai vast din regiune. Este un masiv bătrân
(format acum 500 de milioane de ani), cu o altitudine
medie. Cea mai înaltă altitudine este de 1.886 m, în
vârful vulcanic Puy de Sancy.
3. • Relieful Franţei este dispus sub forma unor trepte cu largă extindere, remarcându-se
o regiune înaltă în centru, vest şi sud(Masivul Central Francez şi Alpii), iar la
periferie, spre est şi nord, câmpii(Bazinul Aquitaniei, Bazinul Parizian s.a.). Masivul
Central Francez este situat în partea central-sudică a Franţei, fiind cea mai veche
unitate de relief, ceea ce-i conferă o mare varietate a peisajelor şi a formelor de
relief. Are aspectul unui uriaş platou de calcar şi de granit cu peisaje vulcanice şi
carstice de o rară frumuseţe.
• Spre culuarul Rhône, culmile descresc de la sud spre nord, în extremitatea sudică
regăsindu-se Munţii Cevennes, urmaţi la nord de Munţii Vivarais(vf. Mézenc 1754m),
apoi de Munţii Lyonnais, Beaujolais şi Charloais, unde înălţimile scad sub 1000m.
Culmile principale sunt separate de văi adânci sculptate de apele râurilor Lot, Tarn,
Allier, afluente ale fluviilor Rhône, Loire şi Garonne. Partea interioară a Masivului
Central Francez ce se suprapune regiunii Auvergne, se impune prin relieful vulcanic
de vârstă neozoica şi păstrează încă platouri vulcanice şi conuri. În regiunea Cantal
se găsesc peste zece cratere, destul de erodate, cel mai impresionant fiind Plomb du
Cantal cu o altitudine de 1885m. Craterele sunt însă mai vizibile în extremitatea
nordică a podişului, unde se remarcă Puy de Dôme cu înălţimea de 1465m, iar mai
la sud, Puy de Sancy cu 1886m, cea mai mare altitudine din Masivul Central
Francez.
4. Spectacolul carstic
A doua treaptă de relief este dată de platourile situate la altitudini ce variază
între 1400m(Margeride, Forez) şi sub 1000m(Segala, Limousine si Marche),
dezvoltate în cea mai mare parte pe roci cristaline. În sud-vestul Masivului Central
Francez se impun în peisaj o serie de platouri aflate la 800-1000m altitudine,
dezvoltate pe calcare puternic fisurate, ceea ce a permis apei să genereze, de-a
lungul timpului, un relief carstic impresionant(văi carstice, doline, avenuri şi peşteri),
cu deosebire în Podişul Causses(Causse-Mejan, Causee de Sauvetere). Râurile au
dat naştere unor sectoare de chei foarte adânci, adevărate canioane cu pereţi
apropiaţi de verticală, cu înălţimi de câteva sute de metri, aşa cum sunt cele din
bazinul râului Tarn, din sudul Masivului Central Francez.
Cea de-a treia treaptă de relief majoră este reprezentată de ariile
depresionare(culoarele), situate în special în partea centrală a Masivului Central
Francez, în lungul văilor fluviilor Loire(Forez, Le-Puy, St. Etienne, Roanne şi Le
Creusot) şi Allier(Limagne).
5. Clima
Climatul regiunii suferă influenţa oceanică în partea occidentală, cu precipitaţii
anuale a căror cantitate se situează în jurul valorii de 900mm, pe când în sud şi est
se fac simţite influenţele mediteraneene, în lungul culoarului Rhône suflând mistralul,
un vânt rece şi uscat. În partea centrală plouă în medie 150 zile pe an, canitatea de
precipitaţii căzută fiind de circa 1000mm, iar temperatura în luna ianuarie scade sub
0°C, pentru că în luna iulie să urce la circa 17°C.
6. De aici pornesc apele
Hidrografia Masivului Central Francez este foarte bogată, aceata fiind un important centru de dispersie a apelor
către Oceanul Atlantic şi Marea Mediterana. Se distinge fluviul Loire cu un bazin a cărui suprafaţă este de circa
120.000 km pătraţi(aproximativ 1/2 din suprafaţa României), iar lungimea depăşeşte 1000 km. Principalii săi afluenţi
dinspre Masivul Central Francez sunt Allier, Cher, Indre şi Vienne. Alte râuri ce îşi au izvoarele în această unitate de
relief sunt Dordogne(cu afluenţii Corezze, Cere şi Dronne), Lot şi Tarn, ultimele două vărsându-se în fluviul Garonne.
Partea estică a Masivului Central Francez este drenată de apele fluviului Rhône împreună cu Saône şi de afluenţii
acestora(Ardeche, Gard şi Ouche). O mare parte a acestor cursuri de apă sunt amenajate hidroenergetic, iar
numeroasele canale care fac legătura între ele(de exemplu Canal du Midi) asigură transportul naval între toate
regiunile Franţei.
Vegetaţia este direct influenţată de condiţiile climatice, astfel că în unităţile vestice, nordice şi centrale ale
Masivului sunt prezente pădurile de foioase; o mare parte a acestora au fost defrişate de-a lungul timpului, locul lor
fiind luat de păşuni, fâneţe şi terenuri de cultură. În est şi mai ales în sud, unde se face simţită influenţa climatică
mediteraneană, peisajul caracteristic este cel de stepă pietroasă şi de tufărişuri cu specii termofile(maquis).
7. Oamenii din jur
Masivul Central Francez reprezintă o veche arie de locuire, urme ale prezenţei omului datând
din perioada preistorică. În prezent, în raport cu alte regiuni ale Franţei, Masivul Central Francez este
mai puţin populat, cele mai multe aşezări, de mici dimensiuni, fiind localizate pe platourile superioare
şi mai puţin în văile înguste. Totuşi, în lungul marilor vai limitrofe(Saône, Rhône, Garonne, Loire) se
găsesc unele din cele mai importante centre urbane ale Franţei, aşa cum este cazul oraşelor Lyon, St.
Etienne, Avignon, Nîmes, Montpellier, Bezies, Toulouse, Limoges s.a. Cea mai mare parte a Masivului
Central Francez se remarcă prin aşezări mici, unde populaţia este ocupată în agricultură, mica
industrie, meşteşuguri şi servicii(activitate turistică).
8. Printre coloane vulcanice şi capiteluri
Masivul Central Francez are un potenţial turistic extraordinar, valorificat în cea mai mare parte, deoarece
zona dispune de o puternică infrastructură turistică. Peisajele tipic vulcanice şi carstice, micile aşezări rurale de un
pitoresc aparte, pierdute în imensitatea acestui spaţiu, dar şi marile centre urbane cu numeroase obiective culturale,
istorice şi arhitecturale atrag anual milioane de turişti din toate colţurile lumii.
Parc Régional des Volcans este o imensă rezervaţie peisagistică unde elementele de origine vulcanică sunt
dominante. Este brăzdată de cărări de drumeţie cu marcaje ce trec prin păduri, peste pajişti cu flori sălbatice, iarbă şi
afine.
Auvergne este o regiune de un pitoresc deosebit în partea central-vestică a Masivului Central Francez,
remarcabilă prin stilul propriu imprimat bisericilor în stil romanic ridicate în secolele XI şi XII, frumos proporţionate,
construite din roci vulcanice şi gresie. Pot fi admirate absidele proeminente, capitelurile complicat sculptate cu scene
biblice şi galeriile susţinute de piloni puternici. Cele mai vizitate biserici romane sunt cele din Brioude, Clermont-
Ferrand, Issoire, Orcival, Le Puy, St. Nectaire si St. Saturnin. Tot acestei regiuni îi sunt specifice Fecioarele Negre,
statui din lemn negru care au apărut sub influenţa bizantină a cruciaţilor.
Salers, un orăşel renascentist se remarcă prin numeroasele case cu turnuri(bartizans) şi trepte în spirală,
specifice secolului al XV-lea. În apropiere se află Château d’Anjony, un interesant castel din secolul al XV-lea.
Le-Puy-en-Velay, oraş situat în Munţii Velay, este recunoscut prin cele două coloane de piatră vulcanică ce-l
domină, prin Cathédrale Notre-Dame, cu detalii arhitectonice deosebite(mozaic roman din piatră galbenă, neagră şi
roşiatică, modele din piatră cu influenţe arabe), dar şi prin dantela confecţionată tradiţional, celebră în lume şi expusă
în Musée Crozatier.
Clermont-Ferrand este capitala regională a regiunii Auveragne şi a luat fiinţă în secolul al XVIII-lea prin unirea
a două oraşe până atunci rivale, Clermont şi Montferrand. În Montferrand ies în evidenţă casele renascentiste, iar în
Clermont merită vizitată basilica Notre-Dame-du-Port, construită în stil romanic în secolele XI-XI.
Masivul Central Francez, prin peisajele sale unice, prin pitorescul orăşelelor şi satelor vechi de sute de ani,
prin tradiţiile recunoscute, reprezintă o regiune turistică importantă pe harta lumii, milioane de turişti străbătând
potecile ascunse şi înguste ce-l brăzdează. Cei care l-au vizitat rămân impresionaţi de ospitalitatea oamenilor locului
şi promit de fiecare data că vor reveni.
9. The End
Clasa: a XII-a A
Iacob Ovidiu
Fetco Andrei
