Elvetia

1. ELVETIAELVETIA
TARA DINTRE MUNTITARA DINTRE MUNTI

2. •Elve iaț este o republica federala formată din 26 de cantoane autonome, cu capitala
federală la Berna. ara se situează în partea de vest a Europei Centrale,Ț [b] unde se
învecinează cu Germania la nord, cu Fran aț la vest, cu Italia la sud, i cuș Austria iș
Liechtenstein la est.
• Elve ia nu are ie ire la mare i este împăr ită întreț ș ș ț Mun iiț Alpi, Platoul Elve ianț iș
Mun iiț Jura, întinzându-se pe o suprafa ă de 41.285 km². De i Alpii ocupă cea mai mareț ș
parte a teritoriului, popula ia elve iană de aproximativ 8 milioane de persoane esteț ț
concentrată mai ales în zona Platoului, unde se află marile ora e. Între aceste ora e seș ș
numără ora eleș globale i centrele economiceș Zürich iș Geneva.
• Elve ia este una dintre cele mai bogate ări din lume dupăț ț PIB pe cap de locuitor, iș
are cea mai mare bogă ie pe cap de persoană adultă (în termeni de bunuri financiare iț ș
nefinanciare) din toate ările lumii.Zürich i Geneva au fost clasate pe locurile doi,ț ș
respectiv opt în clasamentul calită ii vie ii. ara este pe locul al 19-lea în lume caț ț Ț PNB iș
pe locul treizeci i ase dupăș ș paritatea puterii de cumpărare. Este al douăzecilea cel mai
mare exportator i al optsprezecelea cel mai mare importator de bunuri.ș
• Elve ia cuprinde trei mari regiuni lingvistice i culturale: germană, franceză, i italiană,ț ș ș
la care se mai adaugă văile vorbitoare de retoromană. De aceea, elve ienii, de iț ș
predominant germanofoni, nu formează o na iune în sensul unei identită i etnice iț ț ș
culturale. Sentimentul de apartenen ă la o ară comună se bazează pe un fundal istoric,ț ț
pe valori comune (federalismul iș democra iaț directă) i pe simbolistica alpină. Înfiin areaș ț
Confedera iei Elve iene este datată prin tradi ie la 1 august 1291, când se sărbătore teț ț ț ș
i ziua na ională.ș ț

3. CLIMA
Clima Elve iei este în generalț temperată, dar poate varia mult de la un loc la altul, de la
condi ii glaciare în zonele înalte de munte, până la un climat plăcut, aproapeț
mediteranean în extremitatea sudică. Există unele văi în zona de sud în care trăiesc iș
unii palmieri mai rezisten i la frig. Verile tind să fie calde i umede uneori, cu ploiț ș
periodice, fiind ideale pentru pă unat. Iernile mai uscate în zona de munte pot prezentaș
intervale lungi de vreme stabilă, ce durează cu săptămânile, în vreme ce depresiunile
intramontane tind să sufere de inversiune climatică, cu vreme deosebit de rece, i fărăș
soare timp de mai multe săptămâni.

4. MEDIULMEDIUL
 Ecosistemele Elve iei pot fi deosebit de fragile, dințEcosistemele Elve iei pot fi deosebit de fragile, dinț
cauza numeroaselor văi separate de mun i înal i,ț țcauza numeroaselor văi separate de mun i înal i,ț ț
formând condi ii unice. Regiunile montane sunt i eleț șformând condi ii unice. Regiunile montane sunt i eleț ș
vulnerabile, o gamă largă de plante negăsindu-se lavulnerabile, o gamă largă de plante negăsindu-se la
alte altitudini, iar pă unatul i turismul punând presiuneș șalte altitudini, iar pă unatul i turismul punând presiuneș ș
pe ele. Condi iile climatice, geologice i topografice aleț șpe ele. Condi iile climatice, geologice i topografice aleț ș
regiunilor alpine dau na tere unui ecosistem foarteșregiunilor alpine dau na tere unui ecosistem foarteș
fragil i deosebit de sensibil lașfragil i deosebit de sensibil laș schimbărischimbări climaticeclimatice..[43][43]
[44][44]


5. BUCATARIA ELVETIANA
Bucătăria tradi ională elve iană are mai multe aspecte. De i unele feluri de mâncare,ț ț ș
cum ar fi fondue,raclette sau rösti sunt omniprezente în toată ara, fiecare regiune i-ț ș
a dezvoltat mâncărurile sale specifice conform diferen elor de climă iț ș
limbă. Bucătăria tradi ională elve iană utilizează ingrediente similare celor din alteț ț
ări europene, precum i produseț ș lactate iș brânzeturi specifice, cum ar fi Gruyère
sau Emmental, produse în văile Gruyères iș Emmental. Numărul de restaurante
este ridicat, în special în vestul ării.ț
Ciocolata s-a fabricat în Elve ia încă din secolul al XVIII-lea, dar i-a câ tigatț ș ș
reputa ia la sfâr itul secolului al XIX-lea, cu inventarea tehnicilor deț ș con ajș iș
cristalizare care au permis producerea ei la o calitate superioară. O altă descoperire
a fost inventarea ciocolatei cu lapte în 1875 de către Daniel Peter. Elve ienii sunt ceiț
mai mari consumatori de ciocolată din lume.Vinul este cea mai populară băutură
alcoolică în Elve ia, ară cunoscută pentru varietatea de soiuri de struguri, dată deț ț
marea varietate de tipuri de areale viticole, cu combina ii specifice de tipuri de sol,ț
aer, altitudine i lumină. Vinurile elve iene se produc în principal înș ț Valais, Vaud (
Lavaux), Geneva iș Ticino, majoritare (cu pu in) fiind vinurile albe. Au existatț
podgorii în Elve ia de astăzi încă din epoca romană, de i se pot găsi unele urme deț ș
origine i mai veche. Cele mai răspândite soiuri cultivateș
sunt Chasselas (denumit Fendant în Valais) i Pinot Noir. Merlot este principalul soiș
produs în Ticino.

6. MANCARURIMANCARURI
ELVETIENEELVETIENE

7. MANCARURIMANCARURI
ELVETIENEELVETIENE