Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

56440621 curs-securitate-sociala-id-2010

12,279 views

Published on

  • Be the first to comment

56440621 curs-securitate-sociala-id-2010

  1. 1. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima DREPTUL SECURITATII SOCIALE - suport de curs - 1
  2. 2. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima CUPRINS Capitolul I - Politici si sisteme de securitate sociala Capitolul II - Dreptul securitatii sociale Capitolul III - Sistemul de asigurare pentru pensii Capitolul IV – Asigurarile sociale de sanatate Capitolul V - Concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate Capitolul VI - Prestatiile pentru sustinerea familiei in vederea cresterii copilului Capitolul VII - Sistemul asigurarilor pentru somaj Capitolul VIII - Legea 416/2001 privind venitul minim garantat Capitolul IX - Legea 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii Capitolul X - OUG 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala Capitolul XI - Legea 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap Capitolul XII - Legea 210/1999 privind concediul paternal Capitolul XIII- OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca Capitolul XIV - Lege 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale Capitolul XV - Legea 396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei 2
  3. 3. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima Capitolul I POLITICI SI SISTEME DE SECURITATE SOCIALA 1. Notiunea de securitate sociala Din punct de vedere conceptual, notiunea de securitate sociala reprezinta deopotriva o optiune politica, concretizata in principii, norme constitutionale si ulterior in legislatia subsecventa, cat si un sistem de drepturi pozitive concretizat in reglementarile in vigoare traduse in drepturi si obligatii la un moment istoric dat. Acest termen a fost utilizat pentru prima data in SUA, in 1935, insa comunitatea internationala a statelor a consacrat acest concept ca realitate juridica abia in 1948 prin Declaratia Universala a Drepturilor Omului, in cuprinsul careia s-a prevazut ca fiecare individ, ca membru al societatii, are dreptul la securitate sociala. Politica de securitate sociala reprezinta atitudinea statului la un moment dat in raport cu riscurile sociale. Securitatea sociala se concretizeaza in mecanismele institutionale prin care se urmareste repararea consecintelor pagubitoare produse individului de anumite evenimente calificate drept riscuri sociale. Astfel, elementul principal al unei politici de securitate sociala il reprezinta riscul social. Semnificative din acest punct de vedere sunt prevederile Conventiei Organizatiei Internationale a Muncii (OIM) din 1952, care enumera principalele riscuri sociale dupa cum urmeaza: • boala • maternitatea • invaliditatea • batranetea • accidentul de munca si boala profesionala • decesul • protectia juridica a urmasilor • sarcinile familiale • somajul 2. Continutul politicii de securitate sociala Securitatea sociala s-a dezvoltat in 2 directii principale: - extinderea obiectului interventiei de la un numar limitat de riscuri la orice eveniment susceptibil de a afecta securitatea sociala a individului („extensiune pe orizontala”) - cresterea masurilor de protectie, de la cele cu caracter reparator sau indemnizator (prestatiile dupa producerea riscului) la cele preventive, de prevenire a producerii riscurilor („extensiune pe verticala”). 3. Trasaturile sistemeleor de securitate sociala Un sistem de securitate sociala reprezinta ansamblul normelor juridice din domeniul securitatii sociale. Sistemele de securitate sociala au trasaturi comune: - urmaresc garantarea unei anumite securitati economice a persoanelor protejate - dpdv al punerii in aplicare, presupun o redistribuire de ordin financiar a unor fonduri constituie fie din prelevari bugetare, fie din contributia beneficiarilor acestei prestatii. 3
  4. 4. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima 4. Aparitia si evolutia sistemelor de securitate sociala a) Primul sistem de securitate sociala A fost implementat in Germania de catre cancelarul Otto von Bismarck si s-a concentrat initial, asupra masurilor de asigurare a muncitorilor impotriva accidentelor de munca. Nu intamplator, demersul constitutirii unui sistem legislativ in acest domeniu apare in Germania, fiind intr-o stransa legatura cu noua conceptie legata de rolul statului in acest domeniu. Aceasta concetie a fost ilustrata pe plan legislativ prin 3 legi privind: (i) asigurarile de boala (ii) asigurarile pentru accidente de munca (iii) asigurarile pentru invaliditate si batranete Caracteristicile sistemului lui Bismarck: - singura categorie protejata: muncitorii industriasi cu un venit profesional sub plafonul stabilit de lege - indemnizatiile acordate erau proportionale cu veniturile profesionale, deoarece aveau rolul de a substitui acest venit - participarea la acest sistem era obligatorie - finantarea sistemului se facea si prin asigurarea unei subventii de la bugetul de stat. b) Legea americana a securitatii sociale (Social Security Act) din 1935 A aparut odata cu legea redresarii industriei, dupa criza economica din anii 1929-1933 (perioada de somaj devastator) si a reglementat un sistem de indemnizatii pentru someri. Legea reglementa, totodata, si politici de asistenta sociala a persoanelor marginalizate si asigurari de batranete si deces pentru familiile salariatilor. Aceasta lege a constituit un promotor al programelor moderne de securitate sociala, imbogatind demersurile teoretice ulterioare legate de sistemul securitatii sociale. c) Legea securitatii sociale din Noua Zeelanda (1938) Principalul element de noutate al acestei legi a fost intentia de a inlatura complet starea de nevoie a persoanelor lipsite de mijloace materiale necesare sustinerii traiului, devenind astfel prima forma a consacrarii dreptului oricarui cetatean la securitate sociala. Beneficiarii acestui sistem erau toti membrii societatii care realizau venituri sub nivelul minim prevazut de lege, iar cuantumul prestatiilor era fix si uniform, avand drept scop asigurarea unui nivel vital si nu asigurarea unui venit de substituire a venitului profesional. Finantarea acestui sistem se realiza prin aplicarea unui impozit pe venit. d) Raportului lordului Beveridge Este un studiu intocmit de lordul Beveridge in 1942 referitor la situatia economico-sociala din Anglia, si avea drept scop extinderea politicii de securitate sociala la nivelul intregii populatii, promovand astfel ideea unui drept la securitate sociala. Numarul riscurilor la care facea referire era foarte mare, iar prestatiile oferite de sistem erau uniforme. Ca urmare acestor demersuri, societate internationala a concretizat ideea de drept al fiecarui cetatean la securitate sociala prin declaratii politice si analize. 4
  5. 5. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima Capitolul II DREPTUL SECURITATII SOCIALE 1. Trasaturi Dreptul securitatii sociale s-a desprins ca ramura distincta de drept prin evolutia sa de la o forma de protejare a salariatilor impotriva unor riscuri sociale determinate, la o forma de protejare impotriva a unor categorii din ce in ce mai largi de riscuri ale societatii si de garantare a unui nivel economic minim pentru toti membrii societatii. Trasaturi: (i) Izvor juridic Normele de securitate sociala emana de la puterea publica, fiind cuprinse in acte normative. Doar in mod exceptional, normele de securitate sociala pot fi si rezultatul acordului partilor, fiind cuprinse in contractele colective de munca. (ii) Domeniu de aplicare Dreptul securitatii sociale are caracter teritorial, normele sale aplicandu-se numai in limitele teritoriului national, atat asupra cetatenilor romani cat si asupra cetatenilor rezidenti (aplicare in spatiu). Fiind norme de oridine publica, normele dreptului securitatii sociale sunt de imediata aplicare, astfel ca ele se aplica si pentru acele situatii care s-au nascut sub imperiul legii vechi, dar care continua sa-si produca efectele in prezent (aplicare in timp). (iii) Ramura de drept public Sistemele de securitate sociala sunt concepute pe ideea realizarii unui serviciu public si functioneaza ca un serviciu public. Tehnicile juridice folisite sunt cele specifice ramurii de drept public (ex: caracterul obligatoriu al platii contributiei, modalitatile de urmarire a contributiilor datorate). Actele juridice prin care se stabilesc drepturile de securitate sociala au caracter administrativ. 2. Obiectul de reglementare Obiectul de reglementare al dreptului securitatii sociale este format din ansamblul raporturilor juridice de: (i) asigurare sociala si (ii) asistenta sociala. (i) Raporturile de asigurare sociala Raporturile de asigurare sociala sunt acele raporturi care se nasc, se modifica, se sting in legatura cu acoperirea unor riscuri sociale expres prevazute de lege. a) Subiectele raportului de asigurare: - asiguratul : va fi intodeauna o persoana fizica - institutia de asigurari: va fi, de regula, statul (prin organele competente) b) Continutul raportului de asigurare (raport juridic de tip comutativ): - dreptul asiguratilor la indemnizatia de asigurari sociale si obligatia corelativa a institutiei de asigurari de a plati aceste indemnizatii - obligatia asiguratilor de a plati contributia de asigurari sociale si dreptul corelativ al institutiilor de asigurare de a pretinde plata acestor contributii c) Raportul de asigurare se naste, de regula, ex lege. Exista totusi si anumite categorii de persoane pentru care asigurarea nu este obligatorie, dar care se pot asigura pe baza de contract (ex: persoane fizice autorizate se pot asigura pentru accidente de munca, somaj, etc). 5
  6. 6. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima d) Obiectul raportului de asigurare consta in furnizarea unor prestatii ce reprezinta venit de inlocuire a castigului profesional si care au la baza contributia asiguratilor. Exemple: sistemul asigurarilor pentru pensii, sistemul asigurarilor pentru somaj, sistemul asigurarilor pentru sanatate, sistemul asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale. (ii) Raporturile de asistenta sociala Raporturile de asistenta sociala sunt acele raporturi care se nasc, se modifica si se sting in legatura cu dreptul cetatenilor de a avea un minim necesar sustinerii traiului, daca se afla in imposibilitatea de a-si procura in mod licit sursele materiale pentru a trai si cu obligatia statului de a garanta acest venit persoanelor aflate in nevoie. a) Subiectele raportului de asistenta: - beneficiar : va fi intodeauna o persoana fizica - institutia de asistenta: va fi intotdeauna statul (prin organele specializate) b) Continutul raportului de asigurare (raport juridic unilateral): - dreptul persoanelor asistate social de a solicita pretatiile in bani sau in natura, stabilite de lege si obligatia corelativa a statului de a acorda aceste prestatii c) Raportul de asistenta se naste, exclusiv, in temeiul legii. d) Obiectul raportului de asistenta consta in acordarea unor prestatii suplimentare non- contributive in bani sau in natura care nu servesc inlocuirii castigului profesional, ci asigura un venit minim garantat necesar sustinerii traiului. Cuantumul prestatiilor acordate este fix si uniform si nu presupune in mod obligatoriu prestatii succesive. Exemple: ajutorul social, alocatia pentru copiii nou-nascuti, alocatia de stat pentru copii, alocatia familia complementara, alocatia de sustinere pentru familia monoparentala, acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei. 6
  7. 7. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima Capitolul III SISTEMUL DE ASIGURARE PENTRU PENSII In prezent, in Romania, functioneaza 3 sisteme de asigurare pentru pensii („cei 3 piloni”): 1) Sistemul public de pensii (Pilonul I) – Legea 19/2000 Presupune asigurarea publica obligatorie, iar fondurile colectate sunt administrate de o institutie publica: Casa Nationala de Pensii. Acest sistem functioneaza pe principiul redistribuirii, in sensul ca toate fondurile stranse din plata contributiilor se redistribuire sub forma platii prestatiilor. 2) Sistemul de pensii administrat privat (Pilonul II) - Legea 411/2004 In cadrul acestui sistem, asigurarea este obligatorie, iar fondurile colectate sunt administrate de institutii private („administratori”)si anume societati de pensii private. Acest sistem functioneaza pe principiul capitalizarii, in sensul ca fondurile adunate nu se redistribuie, ci se investesc. Sistemul nu este garantat direct de la bugetul statului.  Participanti: contribuabili asigurati in sistemul public de pensii (Legea 19/2000); obligatoriu pentru toti asiguratii in varsta de pana la 35 ani si facultativ pentru asiguratii cu varste cuprinse intre 36 si 45 ani  Contributii: parte din contributia individuala a asiguratilor la sistemul public de pensii va fi redirectionata catre pilonul II (in prezent, cota este de 2,5% din salariul brut, urmand sa creasca in urmatorii ani pana 6%)  Participantii pot alege doar un singur fond de pensii. O persoana devine participant la un fond de pensii prin semnarea unui act de aderare individual, din proprie initiativa sau in urma repartizarii sale de catre institutia de evidenta.  Functia de control, reglementare, supraveghere si informare privind pensiile private este exercitata de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, autoritate administrativa independenta, aflata sub controlul Parlamentului Romaniei. Banii se investesc de administratori in: Instrumente ale pietei monetare (conturi, depozite, etc.), titluri de stat, obligatiuni si alte valori mobiliare emise de autoritati publice locale din Romania, din state membre UE sau apartinand SEE, etc. 3) Sistemul de pensii facultative (Pilonul III) - Legea 204/2006 Ca organizare si functionare, seamana cu sistemul de pensii administrat privat, insa aderarea la un fond de pensii facultative nu este obligatorie, ci este o optiune individuala.  Participanti: orice persoana care realizeaza un venit din activitati profesionale poate adera la un fond de pensii facultative, contribuind singur sau impreuna cu angajatorul, dupa caz.  Contributii: nu pot fi mai mari de 15% din venitul salarial brut sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care adera la un fond de pensii facultative  Contributiile sunt deductibile de la plata impozitului pe venit pentru fiecare participant in limita echivalentului a 200 EURO anual. Daca angajatorul contribuie si el, se bucura de deductibilitatea acestor contributii in limita echivalentului a 200 EURO anual la calculul profitului impozabil  Pentru obtinerea unei pensii facultative, participantul trebuie sa: (i)implineasca varsta de 60 de ani, indiferent ca este barbat sau femeie si (ii) sa fi platit minimum 90 de contributii lunare. Legea prevede anumite exceptii de la aceasta regula. 7
  8. 8. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima Sistemul public de pensii I. Sediul materiei: Legea 19/2000 De la adoptarea legii si pana in prezent, au avut loc numeroase modificari care au vizat: - sfera de aplicare. Conform vechii reglementari (Legea 3/1977) persoanele asigurate erau numai salariatii. In prezent, se adauga si alte persoane care au fie raporturi asimilate salriatilor, fie sunt persoane care desfasoara activitati independente. - perioadele lucrate in alte tari. Noua reglementare prevede luarea in considerare pentru calculul dreptului la pensie si a perioadelor lucrate in alte tari - plata contributiei. In vechea lege, contributia era platita in intregime de angajator. In plus, se mai platea o cota de contributie pentru asa-numita „pensie suplimentara”. In prezent, cota de contributie este unica, dar nu se mai datoreaza in intregime de angajator - baza de calcul a pensiei. Pentru calcularea pensiei s-au luat in considerare toate veniturilor salariale din intreaga perioada de contributie proportional cu cuantumul acestora, spre deosebire de reglementarea anterioara cand se luau in considerare la alegere 5 ani din ultimii 10 - varsta de pensionare (a crescut varsta de pensionare pentru barbati de la 62 la 65 de ani, iar pentru femei de la 57 la 60 de ani) - alte drepturi de asigurari sociale. Noua lege a pensiilor a reglementat pe langa dreptul la pensie si alte drepturi de asigurari sociale (ex: concediu si indemnizatie de maternitate, concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca), care functionau in baza principiului contributivitatii. Cea mai mare parte a acestor prestatii au fost trecute ulterior in sistemul de asigurari sociale de sanatate. - principiul gestionarii autonome. Legea 19 aduce principiul gestionarii autonome a unui sistem de asigurari sociale si infiinteaza Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS). II. Principiile sistemului public de pensii Aceste principii sunt esentiale in interpretarea unor reglementari neclare. Sistemul public este organizat si functioneaza avand ca principii de baza: a) principiul unicitatii - potrivit caruia statul organizeaza si garanteaza sistemul public bazat pe aceleasi norme de drept. Sistemul unic de acum a unificat si alte sisteme deasigurari care functionau separat (ex: magistrati). b) principiul egalitatii - care asigura tuturor participantilor la sistemul public, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege. c) principiul solidaritatii sociale - conform caruia participantii la sistemul public isi asuma reciproc obligatii si beneficiaza de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea riscurilor sociale prevazute de lege. Spre exemplu, exista anumite categorii (asimilate) care nu contribuie la sistem, dar care sunt considerate ca avand stagiu de cotizare. d) principiul obligativitatii - potrivit caruia persoanele fizice si juridice au, conform legii, obligatia de a participa la sistemul public, drepturile de asigurari sociale exercitandu-se corelativ cu indeplinirea obligatiilor. Destintarii reglemntati sunt: asiguratii si contribuabilii angajatori. e) principiul contributivitatii - conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale datorate si/sau platite; 8
  9. 9. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima f) principiul repartitiei - pe baza caruia fondurile realizate se redistribuie pentru plata obligatiilor ce revin sistemului public in acel moment, conform legii; g) principiul autonomiei - bazat pe administrarea de sine statatoare a sistemului public, conform legii. Spre deosebire de reglementarea anterioara cand sistemul era administrat de Guvern, in prezent, sistemul functioneaza independent de orice alte institutii si este administrat de o institutie specializata: Casa Nationala de Pensii. III. Categorii de persoana asigurate In sistemul public de pensii sunt asigurate doar persoanele fizice care au, potrivit legii, domiciliul sau resedinta in Romania. Astfel, spre deosebire de reglementarea anterioara cand erau asigurati doar cetatenii romani si apatrizii, in prezent se pot asigura si cetatenii straini cat timp domiciliaza sau au resedinta in Romania. Potrivit legii, exista 2 categorii de persoane asigurate: (i) persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii si (ii) persoanele care se asigura facultativ 1) Persoanele asigurate obligatoriu, prin efectul legii a) salariatii si persoanele asimilate acestora - persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca - functionarii publici - persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului - membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti b) persoanele care beneficiaza de drepturi banesti lunare, ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii, denumite in continuare someri: - persoane care beneficiaza de indemnizatia de somaj - persoane care beneficiaza de plati compensatorii (de regula, la societatile care se reorganizeaza sau trec prin concedieri colective; in acest caz, se suspenda plata indemnizatiei de somaj) c) persoanele care desfasoara o activitate in mod independent – nu se afla intr-un raport de angajare, dar se afla intr-una din situatiile urmatoare: - asociat unic, asociati, comanditari sau actionari; - administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare sau de management; - membri ai asociatiei familiale; - persoane autorizate sa desfasoare activitati independente; - persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora; - alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale (exista profesii liberale care nu au sistem de asigurare autonom, cum ar fi: medici, arhitecti,etc.) - persoane care detin mai multe calitati din cele enumerate. 2) Persoane asigurate facultativ In prezent, orice persoana fizica se poate asigura pe baza de contract cu Casa Nationala de Pensii in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, iar raporturile de asigurare vor fi reglementate de contractul respectiv. Astfel se pot asigura: - persoanele care nu realizeaza venituri intr-una din formele mentionate pentru persoanele asigurate obligatoriu (ex: sotia care nu lucreaza) - persoanele care realizeaza venituri intr-una din formele de mai sus, dar care doresc sa-si completeze venitul asigurat. 9
  10. 10. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima Contractul de asigurare poate fi reziliat la initiativa oricareia dintre parti, conform clauzelor prevazute in cuprinsul acestuia. In acest caz, contributiile de asigurari sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare realizat se valorifica la stabilirea dreptului de pensie1 . IV. Stagiul de cotizare  Definitie Sistemul public de pensii are la baza principiul contributivitatii. Astfel, dreptul la pensie poate fi accesat doar daca se indeplineste conditia contributiei la un sistem de asigurari sociale pentru o anumita perioada de timp, perioada care reprezinta stagiu de cotizare. Constituie stagiu de cotizare perioadele in care persoanele au platit contributii de asigurari sociale in sistemul public din Romania, precum si in alte tari, in conditiile stabilite prin acordurile sau conventiile internationale la care Romania este parte.  Transferul drepturilor si prestatiilor de asigurari sociale Legea actuala consacra notiunea de transfer al drepturilor de asigurari sociale si al prestatiilor aferente ce au luat nastere sub incidenta unui sistem de asigurari sociale diferit fata de cel aplicabil in tara in care aceste drepturi si prestatii vor fi acordate efectiv asiguratului. Astfel, drepturile de asigurari sociale cuvenite in sistemul public din Romania se pot transfera in tarile in care asiguratii isi stabilesc domiciliul sau resedinta, in conditiile reglementate prin acorduri si conventii internationale la care Romania este parte, in moneda tarilor respective sau intr-o alta moneda asupra careia s-a convenit.  Calcularea stagiului de cotizare In ceea ce priveste regulile de calcul cu privire la realizarea stagiului de cotizare, acestea au evoluat de la adoptarea primei versiuni a legii pensiilor si pana in prezent. In prezent, stagiul de cotizare se constituie din insumarea perioadelor, pentru care: - fie s-a datorat contributie la bugetul asigurarilor sociale (indiferent daca s-a platit sau nu contributie); acest sistem de calcul se aplica in cazul salariatilor si persoanele asimilate acestora; - fie s-a datorat si platit aceasta contributie (conditii cumulative); acest sistem de calcul se aplica in cazul celorlalte categorii de asigurati decat salariatii si persoanele asimilate acestora (somerii, asiguratii independenti si cei care se asigura facultativ). Legea prevede si anumite situatii cand, desi nu se platesc contributii, respectivele perioade se iau in considerare la calculul stagiului de cotizare („perioade asimilate”): 1) perioada in care asiguratii au beneficiat/beneficiaza de drepturi de asigurari sociale in prezent, legea limiteaza aceasta prevedere la un singur caz, si anume pensia de invaliditate, excluzand in mod expres celelalte categorii de prestatii ce se acorda in acest sistem (pensia pentru limita de varsta, pensia anticipata, pensia anticipata partiala si pensia de urmas). Reglementarea anterioara viza concediile si indemnizatia de maternitate, concediile si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca precum si concediile si indemnizatiile pentru cresterea si ingrijirea copilului bolnav. In prezent, aceste prestatii sunt reglementate distinct prin OUG 158/2005si sunt platite din fondul de salarii. 1 A se vedea decizia nr. 1603 din 25 mai 2007, Curtea de Apel Bucureşti. 10
  11. 11. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima 2) perioada in care asiguratii au urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora Intra in categoria invatamantului universitar atat invatamantul public cat si cel particular, buget sau taxa, luandu-se in considerare atat masterul si doctoratul2 , spre deosebire de sistemul anterior, cand masterul si doctoratul erau considerate studii postuniversitare si nu studii universitare normale. In cazul absolvirii mai multor institutii universitare, se asimileaza ca stagiu de cotizare o singura perioada de studii, la alegerea asiguratului. 3) perioada in care asiguratii au satisfacut serviciul militar, ca militar in termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat , prizonierat Nota: • Perioadele asimilate pot fi valorificate pentru obţinerea prestaţiilor de asigurări sociale prevăzute lege daca in acest timp, persoanele in cauza nu au realizat stagii de cotizare prin plata de contributii (sau datorarea lor). • Perioadele asimilate de la pct. 2 si 3 nu pot fi luate in calcul pentru obtinerea pensiei anticipate sau a pensiei anticipate partiale. De asemenea, pentru obtinerea acestor pensii, nu poate fi luata in considerare perioada in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.  Evidenta stagiului de cotizare Evidenta drepturilor si obligatiilor, inclusiv a stagiului de cotizare, se realizeaza pe baza codului personal de asigurari sociale, care este codul numeric personal. Stagiul de cotizare se certifica asiguratilor anual, din oficiu, de catre CNPAS, prin casele teritoriale de pensii. Stagiul de cotizare se certifica si la cererea asiguratilor, contra cost, oricand in timpul anului. V. Contribuabilii In sistemul public de asigurari sociale, au calitatea de contribuabili urmatoarele categorii: a) asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale; b) angajatorii; c) persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea persoanele asimilate salariatilor; d) Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj; e) persoanele care incheie contract de asigurare sociala. VI. Contributia de asigurari sociale  Modalitatea de stabilire a contributiei de asigurari sociale Cotele de contributie se stabilesc diferentiat in functie de conditiile de munca: (i) conditii normale (ii) conditii deosebite (iii) conditii speciale 2 A se vedea Legea nr. 288/2004 privind organizarea invatamantului universitar, care in art. 1 prevede: „Prezenta lege reglementează organizarea studiilor universitare pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licenţă, studii universitare de masterat şi studii universitare de doctorat”. A se vedea si Decizia civila nr. 2847 din 30 noiembrie 2005, Curtea de Apel Bucuresti. 11
  12. 12. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima Conditii deosebite Locurile de munca in conditii deosebite sunt acele locuri de munca care, in mod permament, in anumite perioade, pot afecta esential capacitatea de munca din cauza gradului mare de expunere la risc. Nu exista o lista a conditiilor deosebite, insa exista o metodologie si anumite criterii de incadrare stabilite prin hotarare a Guvernului3 , pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse si a Ministerului Sanatatii Publice, iar in baza acestora, locurile de munca se stabilesc: (i) in contractele colective de munca sau (ii) prin decizia organului de conducere a societatii respective, in lipsa contractului colectiv de munca. La stabilirea condtiilor deosebite de munca este necesar avizul ITM. Conditiile deosebite dau dreptul la: - sporuri la salariu (conform Contractului Colectiv de Munca Unic la nivel National pentru anii 2007-2010, sporul pentru conditii de munca deosebite este de cel putin 10% din salariul de baza) - echipamente de protectie - pensie anticipata pentru limita de varsta Conditii speciale Legea enumera expres categoriile de locuri de munca in conditii speciale, astfel ca partile nu au libertatea de a stabili alte categorii: • in unitatile miniere – pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran cel putin 50% din timpul normal de lucru in luna respectiva • activitati de cercetare, explorare, exploatare, prelucrare a materiilor prime nucleare in zonele I si II de expunere la radiatii • aviatia civila – pentru personalul navigant prevazut in Anexa la Lege (piloti, instructori de zbor, insotitori de zbor, etc.) • activitatea artistica desfasurata in profesiile prevazute in Anexa la lege – clovni si acrobati, cantaretii de opera si opereta, cei care sufla in cadrul orchestrei, etc. Alte locuri de munca in conditii speciale decat cele de mai sus pot fi stabilite numai prin lege speciala. Metodologia si criteriile de incadrare a persoanelor in locuri de munca in conditii speciale se vor stabili prin hotarare a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse si a Ministerului Sanatatii si Familiei, in urma consultarii CNPAS.  Cotele de contributie Cotele de contributii de asigurari sociale se aproba anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Pentru anul 2010 cotele de contribuţie care se aplica asupra salariului brut sau asupra veniturilor brute lunare ale asiguratilor au fost stabilite după cum urmează4 : - pentru conditii normale: 31,3% - pentru conditii deosebite: 36,3% - pentru conditii speciale: 41,3%  Sarcina suportarii contributiei de asigurari sociale 3 In prezent, incadrarea locurilor de munca in conditii deosebite se face potrivit HG 24/2007 privind metodologia de reinnoire a avizelor de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite 4 Legea nr. 12/2010 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2010. 12
  13. 13. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima In cazul salariatilor si al persoanelor asimilate acestora, sarcina contributiei se imparte intre angajator si salariat, dupa cum urmeaza : - contributia de asigurari sociale individuala reprezinta contributia datorata de salariat si asimilatii acestora In cota de contributie individuala de asigurari sociale este inclusa si cota de 2,5% aferenta fondurilor de pensii administrate privat, prevazuta de Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cu modificari. - contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator reprezinta diferenţa dintre nivelul cotelor de contribuţii de asigurări sociale stabilite diferenţiat, în funcţie de condiţiile de muncă, prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, şi nivelul cotei contribuţiei individuale de asigurări sociale. In cazul somerilor contributia se datoreaza si se plateste de catre instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj. In cazul persoanelor care isi desfasoara activitatea in mod independent si al persoanelor asigurate pe baza de contract de asigurare, contributia se datoreaza si se plateste de catre asigurat. Categoria de asigurati Conditii normale Conditii deosebite Conditii speciale I (salariati si persoane asimilate) 31,3%, din care: Contributia inviduala: 10,5% se retine din veniturile salariatului (din care 2,5% este directionat la asigurarile private) Contributia datorata de angajator: 20,8% se retine din fondul de salarii platit de angajator 36,3%, din care: Contributia inviduala: 10,5% se retine din veniturile salariatului (din care 2,5% este directionat la asigurarile private) Contributia datorata de angajator: 25,8% se retine din fondul de salarii platit de angajator 41,3%, din care: Contributia inviduala: 10,5% se retine din veniturile salariatului (din care 2,5% este directionat la asigurarile private) Contributia datorata de angajator: 30,8% se retine din fondul de salarii platit de angajator Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de asiguraţii din aceasta categorie şi de angajatorii acestora se fac lunar de către angajatori. Angajatorul calculeaza si vireaza lunar, la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla sediul acestuia, contributia de asigurari sociale pe care o datoreaza bugetului asigurarilor sociale de stat impreuna cu contributiile individuale retinute de la asigurati. II (someri) Regula: cota unica: 31,3%, Exceptia: plati compensatorii care se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj: 10,5% plăţi compensatorii şi venituri de completare acordate salariaţilor din industria de apărare, în perioada de reducere temporară a activităţii: cota unica: 0,5%. Calculul si plata se efectueaza lunar de catre instituţia care administrează bugetul asigurărilor pentru şomaj (ANOFM). III (independenti) 31,3% 36,3% 41,3% Asiguratii sunt cei care datoreaza si platesc aceste cote, care se vor aplica asupra venitului lunar declarat / asigurat. 13
  14. 14. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima IV (persoane asigurate facultativ) 31,3% 36,3% 41,3% Asiguratii sunt cei care datoreaza si platesc aceste cote, care se vor aplica asupra venitului lunar asigurat si inscris prin contractul de asigurare. Nota: Contribuţia de asigurări sociale datorată de contribuabili nu se impozitează. VII. Baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale  Contributia individuala Este diferentiata in functie de categoria de persoane asigurate: Categoria I (salariati si persoane asimiliate) Categoria II (someri) Categoria III (independenti) Categoria IV (persoane asigurate facultativ) Cota de contributie de calculeaza asupra veniturilor brute lunare. Cota de contributie de calculeaza asupra drepturilor banesti lunare ca se suporta din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj Sunt incluse aici: indemnizatia de somaj, platile compensatorii si veniturile de completare). Cota de contributie de calculeaza asupra veniturilor lunare declarate de asigurat si prevazute in declaratia de asigurare. Cota de contributie de calculeaza asupra veniturilor lunare declarate de asigurat si inscrise in contractul de asigurare.Legea prevede ca, in cazul in care asiguratii beneficiaza de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate (reglementate in prezent de OUG 158/2005), baza de calcul va fi raportata la salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator numarului zilelor lucratoare din concediul medical, cu exceptia cazurilor de accident de munca sau boala profesionala.  Contributia datorata de angajator Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale datorate de către angajator o constituie suma veniturilor care constituie baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale. Legea prevede, totodata, si anumite sume pentru care nu se datoreaza contributii: • prestatii suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentru accidente de munca si boli profesionale (ajutoare de deces, toate tipurile de pensii) 14
  15. 15. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima • diurne de deplasare si delegare; indemnizatii de delgare, detasare si transfer, drepturi de autor, precum şi venituri primite în baza unor convenţii civile sau contracte de colaborare • participarea salariatilor la profit • indemnizaţia de şedinţă pentru consilierii locali şi judeţeni. Per a contrario, orice alta suma care nu este prevazute de lege, va intra in baza de calcul (ex: premii, al 13- lea salariu). VIII. Plata contributiilor de asigurari sociale Contribuţia individuală de asigurări sociale se reţine integral din veniturile care constituie bază de calcul. Angajatorul calculează şi virează lunar, la casa teritorială de pensii în raza căreia se află sediul acestuia, contribuţia de asigurări sociale pe care o datorează bugetului asigurărilor sociale de stat împreună cu contribuţiile individuale reţinute de la asiguraţi. Nereţinerea şi nevărsarea de către angajatori a contribuţiei individuale de asigurări sociale constituie stopaj la sursă şi generează plata unor penalităţi, potrivit reglementărilor legale în vigoare. Perioadele în care persoanele asigurate pe bază de declaraţie sau contract de asigurare nu au achitat contribuţia de asigurări sociale datorată nu se valorifică la stabilirea pensiilor până la achitarea acesteia, inclusiv a dobânzilor şi penalităţilor aferente. IX. Prestatiile ce se acorda in sistemul public de pensii In sistemul public prestatiile de asigurari sociale reprezinta venituri de inlocuire pentru pierderea totala sau partiala a veniturilor asigurate, ca urmare a batranetii, invaliditatii sau decesului. Prestatiile de asigurari sociale se acorda sub forma de pensii, ajutoare si alte tipuri de prestatii prevazute de lege, si anume : a) pensia pentru limita de varsta b) pensia anticipata c) pensia anticipata partiala d) pensia de urmas e) pensia de invaliditate f) ajutorul de deces Reglementarea anterioara mai includea in categoria drepturilor de asigurari sociale concediile si indemnizatia de maternitate, concediile si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca precum si concediile si indemnizatiile pentru cresterea si ingrijirea copilului bolnav. In prezent, aceste prestatii sunt reglementate distinct prin OUG 158/2005 privind asigurarile sociale de sanatate si care sunt suportate din bugetul asigurarilor sociale de sanatate. 1. Pensia pentru limita de varsta  Conditii standard de acordare • Varsta standard de pensionare Varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. Atingerea varstei standard de pensionare se va realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a legii (2013), prin cresterea varstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute in anexa la lege. • Stagiul minim de cotizare 15
  16. 16. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima Stagiul minim de cotizare atat pentru femei, cat si pentru barbati este de 15 ani. Cresterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a legii (2013), conform esalonarii prevazute in anexa la lege.  Stagiul complet de cotizare Legea reglementeaza si stagiul complet de cotizare care da dreptul asiguratului la reducerea varstei standard de pensionare, in anumite conditii prevazute de lege. Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza in termen de 13 ani de la data intrarii in vigoare a legii (2013), prin cresterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei si de la 30 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute in anexa la lege.  Reducerea varstei standard de pensionare Pensia pentru limita de varsta poate fi obtinuta si in alte conditii decat cele prevazute mai sus referitor la varsta standard de pensionare, in urmatoarele situatii: a) asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau partial in conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare, conform esalonarii prevazute de lege. Cu toate acestea, varstele de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si de 55 de ani pentru barbati. b) asiguratii care si-au desfasurat activitatea in locuri de munca in conditii speciale din unitatile miniere si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 ani in aceste conditii speciale beneficiaza de pensie pentru limita de varsta incepand cu varsta de 45 ani c) salariatii care si-au desfasurat activitatea in conditii speciale in activitati artistice/aviatia civila si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 25 ani, beneficiaza de pensie pentru limita de varsta cu o reducere de 15 ani a varstelor standard de pensionare d) persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in activitatile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 15 ani in zona I de expunere la radiatii sau de 17 ani in zona II de expunere la radiatii beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta. e) persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat, in functie de gradul handicapului, beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a varstelor standard de pensionare, astfel: - cu 15 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav; - cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin doua treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat; - cu 10 ani, reducerea varstei standard de pensionare, daca au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu. f) asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta, daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare prevazut de lege. g) femeile care au realizat stagiul complet de cotizare si care au nascut cel putin 3 copii si i-au crescut pana la varsta de 10 ani beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare dupa cum urmeaza: cu un an - pentru 3 copii; cu doi ani - pentru 4 sau mai multi copii. h) alte situatii prevazute de lege. Nota: Asiguraţii care au realizat stagii de cotizare atât în condiţii deosebite, cât şi în condiţii speciale de muncă beneficiază, cumulativ, de reducerea vârstelor standard de pensionare, corespunzătoare fiecărei situaţii, fără ca această reducere să depăşească 12 ani.  Cumulul pensiei cu alte venituri din activitati profesionale 16
  17. 17. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima Potrivit legii, asiguratii care beneficiaza de pensie pentru limita de varsta pot cumula pensia cu veniturile obtinute din activitati profesionale.  Continuarea activitatii Asiguraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea unei pensii pentru limită de vârstă, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, îşi pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului. 2. Pensia anticipata  Beneficiari Se poate acorda asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani si care au cel mult 5 ani pana la implinirea varstei standard de pensionare. La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere perioadele asimilate in care asiguratii au urmat cursurile la zi ale invatamantului universitar sau in care au satisfacut serviciul militar, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.  Cuantum Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleeasi conditii ca pensia pentru limita de varsta.  Trecerea la pensia pentru limita de varsta Începând cu data de 1 ianuarie 2011, la împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute de lege, pensia anticipată devine pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare. 3. Pensia anticipata partiala  Beneficiari Se poate acora asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare precum si celor care au depasit stagiul complet cu pana la 10 ani, daca mai au cel mult 5 ani pana la implinirea varstei standard de pensionare. Legea prevede, totodata, ca pot beneficia de pensie anticipata partiala si asiguratii care au desfasurat activitati in conditii deosebite sau in conditii speciale de munca, dar care nu se pot pensiona cu reducerea varstei de pensionare pe aceasta baza. In aceste cazuri reducerea varstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 5 ani. La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au in vedere perioadele asimilate in care asiguratii au urmat cursurile la zi ale invatamantului universitar sau in care au satisfacut serviciul militar, precum si perioadele in care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.  Cuantum Cuantumul pensiei anticipate partiale se calculeaza prin raportare la cuantumul pensiei pentru limita de varsta si se stabileste prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu de numarul de luni cu care s-a redus varsta standard de pensionare, astfel cum este prevazut expres in legea pensiilor. Pentru asiguratii care au lucrat in conditii deosebite sau speciale, diminuarea pensiei nu se aplica pentru numarul de luni cu care se reduce varsta standard de pensionare datorita activitatii desfasurate in conditii deosebite si/sau speciale de munca.  Trecerea la pensia pentru limita de varsta Începând cu data de 1 ianuarie 2011, la împlinirea vârstelor de pensionare prevăzute de prezenta lege pensia anticipată parţială devine pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea 17
  18. 18. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima diminuării prevăzute de lege şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare. 4. Pensia de urmas  Beneficiari Beneficiaza de pensia de urmas copiii si sotul supravietuitor ai defunctului, daca acesta a beneficiat sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii. a) Copiii au dreptul la acesta pensie in urmatoarele conditii: - pana la varsta de 16 ani - daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant potrivit legii pana la terminarea lor, fara a depasi varsta de 26 ani - pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca s-a ivit in perioada in care acestia se aflau intr-una din situatiile de mai sus. b) Sotul supravietuitor beneficiaza de pensie in urmatoarele conditii: - pe tot timpul vietii, de la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost cel putin de 15 ani. - pe tot timpul vietii, de la implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost intre 10-15 ani; cuantumul se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna de casatorie in minus. - indiferent de varsta, pe perioada in care e invalid de gradul I/II, daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an. - indiferent de varsta si durata casatoriei daca decesul sotului sustinator a fost urmarea unui accident de munca/boli profesionale/tuberculoza si daca sotul supravietuitor nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie. - sotul supravietuitor care nu indeplineste conditiile de mai sus beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca in aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie. - sotul supravietuitor care are in ingrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai multi copii in varsta de pana la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pana la data implinirii de catre ultimul copil a varstei de 7 ani, in perioadele in care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.  Baza de calculul a pensiei Pensia se calculeaza din pensia persoanei decedate astfel: - din pensia pentru limita de varsta aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul sustinatorul decedat; - din pensia de invaliditate de gr. I in cazul in care decesul a survenit inainte de indeplinirea conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta si era in plata cu o alta pensie sau ar avut dreptul la o alta pensie. - din pensia de serviciu in plata sau la care ar fi avut dreptul cel decedat, daca e mai avantajoasa decat cea pentru limita de varsta 18
  19. 19. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima In situatia in care cel decedat nu primea o pensie si nu avea nici dreptul la ea, urmasii au dreptul doar la ajutorul de deces.  Cuantumul pensiei Cuantumul pensiei se stabileste din aceste sume prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual al sustinatorului, astfel: - pentru 1 singur urmas – 50% - pentru 2 urmasi – 75% - pentru 3 sau mai multi urmasi – 100%  Dreptul de optiune al sotului supravietuitor Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie. 5. Pensia de invaliditate  Beneficiari Sunt indreptatiti sa primeasca aceasta pensie asiguratii care si-au pierdut in totalitate sau jumatate din capacitatea de munca ca urmare a: - accidentelor de munca, - bolilor profesionale si tuberculozei, - bolilor obisnuite - accidentelor care nu au legatura cu munca. Persoanele care au implinit varsta standard de pensionare nu mai pot solicita inscrierea la pensia de invaliditate.  Gradul de invaliditate Pensia de invaliditate se acorda in raport de gradul de invaliditate. In raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este: a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane; b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei persoane; c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putand sa presteze o activitate profesionala. Criteriile si normele pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate se stabilesc prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse impreuna cu Ministerul Sanatatii Publice, la propunerea CNPAS. Decizia de incadrare in grad se elibereaza de medicul specialist, pe baza expertizei medicale. Împotriva deciziei de incadrare se poate face contestaţie la casa teritorială de pensii, în termen de 30 de zile de la comunicare. Decizia casei teritoriale de pensii poate fi la randul ei atacata la instanta judecatoreasca în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.  Stagiul de cotizare 19
  20. 20. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima Asiguratii au dreptul la pensie de invaliditate in raport cu stagiul de cotizare, astfel: - asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unui accident de munca, a unei boli profesionale, a tuberculozei, neoplaziilor, SIDA, precum şi în situaţia în care invaliditatea s-a ivit în timpul şi din cauza îndeplinirii obligaţiilor militare beneficiaza de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare. - asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unei boli obisnuite sau accident in afara muncii, beneficiaza de pensie de invaliditate daca indeplinesc un anumit stagiu de cotizare („stagiu necesar”) prevazut expres in raport cu varsta. Legea prevede totusi posibilitatea ca si asiguratii care au realizat pana la ivirea invaliditatii cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar sa poata accesa o pensie de invaliditate, astfel cum acesta este prevazut expres de legea pensiilor.  Stabilirea pensiei – stagiul potential In vederea stabilirii cuantumului pensiei de invaliditate, asiguraţilor care nu indeplinesc stagiul de cotizare li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare realizat efectiv până la data încadrării într-un grad de invaliditate. Pentru cei care au realizat cel putin jumatate din stagiu necesar, stagiul de cotizare se determina ca diferenta intre stagiul complet si stagiul necesar. Cu toate acestea, stagiul potential rezultat nu poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data ivirii invaliditatii pana la implinirea varstei standard de pensionare, varsta la care, in conditiile prezentei legi, poate solicita o pensie pentru limita de varsta.  Indemnizatie de insotitor Pensionarii cu invaliditate de gradul I au dreptul, pe langa pensie si la o indemnizatie de insotitor in cuantum fix (80% din valoarea unui punct de pensie, stabilita anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat).  Evaluarea medicala Legea instituie regula potrivit careia pensionarii de invaliditate sunt supusi la evaluari medicale intr-un interval de 6-12 luni pana la implinirea varstei de pensionare. Dupa fiecare revizuire medicul expert al asigurarilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o noua decizie prin care se stabileste, dupa caz: a) mentinerea in acelasi grad de invaliditate; b) incadrarea in alt grad de invaliditate; c) incetarea calitatii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobandirii capacitatii de munca. Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicala atrage suspendarea platii pensiei incepand cu luna urmatoare celei in care era prevazuta revizuirea medicala. Prin exceptie, nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care: a) prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca; b) au implinit varstele prevazute de prezenta lege pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta; c) au varsta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.  Dreptul de optiune si de cumul La implinirea varstei standard sau a varstei standard reduse conform legii pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta, beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii. 20
  21. 21. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima In plus, legea prevede expres posibilitatea pensionarului pentru invaliditate de gradul III de a cumula pensia cu veniturile din activitati profesionale. 6. Ajutorul de deces Ajutorul de deces reglementat de Legea pensiilor este o prestatie distincta de ajutorul de deces acordat potrivit Contractului Colectiv de Munca la nivel national si de despagubirea de deces acordata potrivit Legii 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale. Dreptul asiguraţilor la ajutor de deces nu este condiţionat de îndeplinirea unui stagiu de cotizare.  Beneficiari ai ajutorului de deces In functie de calitatea decedatului, urmatoarele categorii de persoane pot beneficia de ajutor de deces : 1. În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiază de ajutor de deces o singură persoană care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul, moştenitorul, în condiţiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, oricare persoană care face această dovadă. 2. în cazul decesului unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului aflat în întreţinerea acestuia şi care nu are un drept propriu de asigurări sociale, asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor de deces Se consideră membru de familie al asiguratului, în sensul legii: a) soţul; b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani; c) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, precum şi copiii incapabili de muncă, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate; d) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.  Cuantumul ajutorului de deces Cuantumul ajutorului de deces este: -in cazul asiguratului sau pensionarului, ajutorul de deces este de 1836 lei -in cazul unui membru de familie al asiguratului sau pensionarului, cuantumul ajutorul de deces este de 918 lei X. Calculul pensiilor Cuantumul pensiei se calculeaza prin inmultirea punctajului mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie5 (se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat). 5 Pentru anul 2010, valoarea unui puct de pensie este de 732.8 Ron. 21
  22. 22. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima Ca regula, punctajul mediu anual se calculeaza dupa urmatoarea procedura: a) Pentru perioada in care s-au realizat venituri dintr-o activitate profesionala 1. Numarul de puncte realizate de asigurat intr-o luna se calculeaza prin raportarea salariului brut lunar al salariatului, inclusiv sporuri si adaosuri, sau, dupa caz, a veniturilor salariale lunare brute ale persoanei asimilate salariatului ori a venitului lunar asigurat, la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice6 . 2. Punctajul anual al asiguratului se calculeaza prin raportarea punctajului din acel an (suma numarului de puncte realizate lunar) la 12 luni. 3. Punctajul mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare se calculeaza prin impartirea sumei punctajelor anuale realizate in perioada de cotizare la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare. b) Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizeaza, dupa caz: - cuantumul pensiei de invaliditate sau al altor drepturi de asigurari sociale obtinute in perioadele respective, cand asiguratul a beneficiat sau beneficiaza de drepturi de asigurari sociale. In cazul persoanelor care beneficiaza de aceste perioadele asimilate si care in aceeasi perioada obtin venituri pentru care se datoreaza contributia de asigurari sociale, la calculul punctajului anual al asiguratului se iau in considerare, prin cumulare, veniturile asigurate cu cele stabilite pentru perioadele asimilate. - 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, cand asiguratul a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar sau cand a satisfacut serviciul militar c) Pentru someri - Numarul de puncte realizat de someri se calculeaza prin raportarea cuantumului drepturilor banesti lunare acordate la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica. In mod exceptional, lege prevede expres ca, pentru stagiul potenţial acordat asiguraţilor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului este de: - 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav; - 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap accentuat; - 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu. CNPAS comunica asiguratului, prin casele teritoriale de pensii, punctajul anual si punctajul cumulat pentru perioada de cotizare XI. Acordarea pensiei Acordarea pensiei se face la cererea: (i) persoanei in cauza, (ii) mandatarului acesteia prin mandat special, (iii), tutorelui, (iv) curatorului. Cererea impreuna cu actele doveditoare se depun la Casa Terioriala de Pensii in a carei raza domiciliaza asiguratul, iar Casa Teritoriala De Pensii emite o decizie in 30 zile de la primirea cererii prin care admite sau respinge motivat cererea. Decizia comunicata poate fi contestata la judecatoria competenta in a carei raza teritoriala isi are domiciliul asiguratul in 45 zile de la comunicare. 6 Pentru anul 2010, salariul mediu este de 1836 Ron. 22
  23. 23. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima XII. Plata pensiei a) Modul de plata Plata pensiei se face lunar. Pensia se plateste personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procura speciala sau reprezentantului legal al acestuia, in functie de optiune, prin mandat postal, cont curent sau cont de card. b) Incetarea platii pensiei Plata pensiei va inceta intr-una din urmatoarele situatii: 1) decesul beneficiarului 2) cand beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in temeiul carora i s-a recunoscut dreptul la pensie (Ex: copilul care beneficiaza de pensie de urmas) 3) urmasul beneficiar al unei pensii de urmas e condamnat prin hotarare definitiva pentru omor/tentativa de omor comisa asupra sustinatorului (Instanta are obligatia sa transmita Casei Teritoriale de Pensii astfel de hotarari in termen de 10 zile de la ramanerea definitiva) c) Suspendarea platii pensiei Plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care: a) pensionarul isi stabileste domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat conventie de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca pensia se plateste de catre celalalt stat; b) beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale devine salariat sau asimilat, cu excepţia persoanelor care exercită funcţia de consilier local sau consilier judeţean; c) beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezinta la revizuirea medicala periodica; d) beneficiarul unei pensii de urmas realizeaza dintr-o activitate profesionala venituri brute lunare mai mari de o patrime din salariul mediu brut pe economie e) copilul urmas nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege f) sotul supravietuitor, beneficiarul unei pensii de urmas, se recasatoreste g) beneficiarul unei pensii de invaliditate de gradul I sau II devine salariat/asimilat sau se afla intr- una din urmatoarele situatii expres prevazute de lege : este administrator sau manager care a incheiat contract de administrare sau de management; este membru ai asociatiei familiale; este persoana autorizate sa desfasoare activitati independente; este persoana angajata in institutii internationale, daca nu este asiguratul acestora; este persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale. XIII. Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate profesionala Cumulul pensiei cu venitul dintr-o activitate salariala este posibil doar in cazurile expres prevazute de lege. Astfel, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesionala: (1) indiferent de nivelul veniturilor respective: a) copiii urmasi, orfani de ambii parinti, pe perioada scolarizarii, pana la varstele prevazute la 16 sau 26 ani, dupa caz; b) nevazatorii; 23
  24. 24. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima c) pensionarii pentru limita de varsta d) pensionarii de invaliditate de gradul III; e) beneficiarii unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parţiale care exercită funcţia de consilier local sau consilier judeţean; f) pensionarii de invaliditate care exercită funcţia de consilier local sau consilier judeţean. (2) Beneficiarii pensiei de urmas - daca veniturile brute lunare realizate nu depasesc o patrime din salariul mediu brut lunar pe economie. 24
  25. 25. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima Capitolul IV ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE I. Cadrul legal Lege 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii II. Categoriile de asigurati Sunt asigurati, potrivit prezentei legi, toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fond, in conditiile legii. Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza odata cu pierderea dreptului de domiciliu sau de sedere in Romania. Astfel, sunt asigurate obligatoriu in sistemul de asigurari sociale de sanatate urmatoarele categorii de persoane: 1. persoanele care platesc contributia prevazute de lege (si pentru care se plateste cota de contributie prevazuta de angajator), precum si anumite categorii de persoane pentru care contributia se plateste din alte surse, si anume : a) se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, acordat in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale; b) se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani; c) executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv; d) persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj; e) sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane si se afla in timpul procedurilor necesare stabilirii identitatii; f) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social; g) pensionarii, pentru veniturile din pensii pana la limita supusa impozitului pe venit; h) persoanele care se afla in perioada de amanare sau intrerupere a executarii pedepsei privative de libertate, daca nu au venituri. i) personalul monahal al cultelor recunoscute, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte surse, pe baza listelor nominale comunicate trimestrial Casei Nationale de Asigurari de Sanatate de catre Ministerul Culturii si Cultelor, la propunerea unitatilor centrale de cult. 2. persoane care si pentru care nu se datoreaza si plateste cota de contributie : - toti copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca; - tinerii cu varsta de pana la 26 de ani care provin din sistemul de protectie a copilului si nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social - sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate; - persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin legi speciale (persoane persecutate din motive politice, etc.) - persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse ; - bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul Sanatatii Publice, pana la vindecarea respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte resurse; - femeile insarcinate si lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe tara. Categoriile de persoane care nu sunt prevazute expres de lege au obligatia sa se asigure in acest sistem si sa plateasca contributia la asigurarile sociale de sanatate in conditiile legii (ex : cazul avocatilor). 25
  26. 26. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru următoarele categorii de persoane: a) membrii misiunilor diplomatice acreditate în România; b) cetăţenii străini şi apatrizii care se află temporar în ţară, fără a solicita viză de lungă şedere; c) cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în ţară. III. Cota de contributie Dreptul la asigurari sociale de sanatate este conditionat de plata contributiei de asigurari sociale de sanatate destinata suportarii prestatiilor din cadrul acestui sistem. Contributia se datoreaza diferit, astfel: 1. persoana asigurata datoreaza o contributie lunara de 5,5%, care se aplica asupra: a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit; b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decat cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar; c) veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b); d) indemnizatiilor de somaj; e) veniturilor din pensiile care depasesc limita supusa impozitului pe venit; f) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobânzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit In situatia in care o persoana realizeaza venituri care sunt neimpozabile, contributia se calculeaza asupra veniturilor realizate. În cazul persoanelor care realizează în acelaşi timp venituri de natura celor prevăzute la lit. a) - e), si in alte cazuri prevazute de lege, contribuţia se calculează asupra tuturor acestor venituri. În cazul persoanelor care realizează venituri de natura celor prevăzute la lit. c) sub nivelul salariului de bază minim brut pe ţară şi care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contribuţia lunară se calculează asupra sumei reprezentând o treime din salariul de bază minim brut pe ţară. In acest caz, contributia se achita trimestrial. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate nu se datorează asupra sumelor acordate în momentul disponibilizării, venitului lunar de completare sau plăţilor compensatorii, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii, precum şi asupra indemnizaţiilor reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările ulterioare. Persoanele care nu sunt salariate, dar au obligaţia să îşi asigure sănătatea potrivit prevederilor legii, sunt obligate să comunice direct casei de asigurări alese veniturile, pe baza contractului de asigurare, în vederea stabilirii şi achitării contribuţiei de 5,5%. 2. Persoanele juridice sau fizice la care isi desfasoara activitatea asiguratii au obligatia sa calculeze si sa vireze la fond o contributie de 5,2%. 26
  27. 27. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima Capitolul V CONCEDIILE SI INDEMNIZATIILE DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE IV. Cadrul legal OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate V. Categoriile de asigurati 1) Salariatii si asimilatii acestora : - persoane ce desfasoara activitatea in baza contractului de munca - persoane care au raporturi de serviciu (functionari publici) - persoane care isi desfasoara activitatea in functii elective - persoane numite in cadrul autoritatilor legislative, executive, judecatoresti - membrii cooperatori din cooperativa mestesugareasca 2) Persoane care beneficiaza de drepturi care se platesc din bugetul asigurarilor pentru somaj 3) Persoane care nu se afla in categoriile 1 si 2, dar care sunt: asociati, comanditari sau actionari; administratori sau manageri, in baza unui contract de administrare sau de management; membrii unei asociatii familiale; persoane autorizate sa desfasoare activitati independente si alte persoane care se pot asigura pe baza de contract. Persoanele din aceasta categorie care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate conform ordonantei, cu exceptia pensionarilor de invaliditate gradul III si a pensionarilor nevazatori, care se afla in anumite situatii (membri ai asociatiei familiale sau in calitate de persoane autorizate sa desfasoare activitati independente). VI. Cota de contributie Dreptul la concediile si indemnizatiile prevazute de ordonanta este conditionat de plata contributiei de asigurari sociale de sanatate destinata suportarii prestatiilor din cadrul acestui sistem. Cota de contributie este de 0,85%, aplicata la fondul de salarii sau, dupa caz, la drepturile reprezentand indemnizatie de somaj, asupra veniturilor supuse impozitului pe venit ori asupra veniturilor cuprinse in contractul de asigurari sociale si se achita la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. VII. Contribuabilii Cota de contributie se datoreaza si se achita, dupa caz, de catre: a) angajatori, pentru asiguratii prevazuti in categoria 1) b) institutia care administreaza bugetul asigurarilor, pentru somaj pentru asiguratii prevazuti in categoria 2) c) persoanele prevazute in categoria 3). VIII. Baza de calcul Baza de calcul se aplica tuturor prestatiilor si reprezinta media veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii. În situaţia în care la stabilirea celor 6 luni din care se constituie baza de calcul a indemnizaţiilor se utilizează perioade asimilate stagiului de cotizare veniturile ce se iau în considerare sunt fie cuantumul 27
  28. 28. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima indemnizaţiilor, fie salariul de bază minim brut pe ţară, din perioadele respective, pentru situaţiile expres prevăzute de lege. IX. Stagiile de cotizare Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor de asigurari sociale de sanatate este de 1 luna realizata in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical. Stagiul de cotizare in sistemul de asigurari sociale de sanatate se constituie din insumarea perioadelor: a) pentru care s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii de catre angajator sau, dupa caz, de catre asigurat, respectiv de catre fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale sau bugetul asigurarilor pentru somaj; b) pentru care plata contributiei de asigurari sociale de sanatate se suporta din alte surse c) pentru care, pana la data intrarii in vigoare a actualei ordonante, plata contributiei de asigurari sociale de sanatate s-a facut din alte surse Se asimileaza stagiului de cotizare in sistemul de asigurari sociale de sanatate, numai daca in aceste perioade asiguratul nu a realizat stagii de cotizare in intelesul prevederilor ordonantei: a) perioadele in care asiguratul beneficiaza de concediile si indemnizatiile prevazute de aceasta ordonanta de urgenta. b) perioadele in care asiguratul: - a beneficiat de pensie de invaliditate; - a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora. Aceste perioade se asimilează stagiului de cotizare numai dacă în aceste perioade asiguratul nu a realizat stagii de cotizare în înţelesul prevederilor legii. Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, fara conditii de stagiu de cotizare, in cazul urgentelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor si SIDA. Lista cuprinzand urgentele medico-chirurgicale, precum si bolile infectocontagioase din grupa A este stabilita prin hotarare a Guvernului. X. Temeiul acordarii prestatiilor Asiguratii beneficiaza de concedii si de indemnizatii, in baza certificatului medical eliberat in conditiile legii, care constituie document justificativ pentru plata. Certificatul de concediu medical se prezinta platitorului pana cel mai tarziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru care a fost acordat concediul. XI. Categorii de prestatii Asiguratii in acest sistem beneficiza de urmatoarele concedii si indemnizatii : a) concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca, cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii; b) concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca, exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale; c) concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate; d) concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav; e) concedii medicale si indemnizatii de risc maternal. Perioadele in care asiguratul beneficiaza de prestatii in cadrul acestui sistem constituie stagiu de cotizare in cadrul sistemul public de pensii (nu sunt perioade asimilate deoarece pentru aceste indemnizatii se datoreaza cota de contributie individuala). 28
  29. 29. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima 1) Concediul si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii  Fondul din care se suporta Plata indemnizatiei de incapacitate temporara de munca se suporta diferit pe categorii de asigurati: a) Pentru salariati si persoane asimilate lor, angajatorul suporta si plateste indemnizatia din prima zi pana in a 5-a zi de incapacitate temporara de munca, iar bugetul asigurarilor de sanatate incepand cu a sasea zi. b) Pentru restul categoriilor, indemnizatia se suporta de bugetul asigurarilor de sanatate din prima zi de incapacitate. In acest caz, plateste Casa de Asigurari de Sanatate, adica instituita care administreaza bugetul asigurarilor de sanatate.  Durata de acordare Durata de acordare este de maximum 183 zile in interval de 1 an, calculat din prima zi de imbolnavire. Conform legii, incepand cu ziua 91, prelungirea se poate acorda numai cu aprobarea medicului specialist, medicului expert al asigurarilor sociale. In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii, medicul poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile, in scopul evitarii pensionarii de invaliditate si mentinerii asiguratului in activitate. Prelungirea concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, denumita in continuare CNPAS, impreuna cu CNAS, in raport cu evolutia cazului si cu rezultatele actiunilor de recuperare. In cazul unor boli speciale prevazute de lege, durata de acordare a concediului şi a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare. Asiguratii a caror incapacitate temporara de munca a survenit in timpul concediului de odihna sau al concediului fara plata beneficiaza de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, concediul de odihna sau fara plata fiind intrerupt, urmand ca zilele neefectuate sa fie reprogramate.  Cuantum Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca se determina prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul. Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, determinata de tuberculoza, SIDA, neoplazii, precum si de o boala infectocontagioasa din grupa A si de urgente medico- chirurgicale, este de 100% din baza de calcul. 2) Concediile si indemnizatiile pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca a) Indemnizatia pentru reducerea timpului de munca - se acorda in cazul reducerii timpului de munca cu ¼, daca asiguratii care sunt salariati sau asimilati salariatilor, din motive de sanatate nu mai pot realiza durata totala de munca. Durata de acordare este de cel mult 90 de zile in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu , iar cuantumul il reprezinta diferenta dintre media veniturilor asigurate pe ultimele 6 luni si venitul salarial brut realizat in urma reducerii timpului de munca, fara a depasi 25% din media veniturilor asigurate pe ultimele 6 luni. b) Concediu si indemnizatie pentru carantina – se acorda in cazul in care asiguratului i se interzice continuarea activitatii din cauza unei boli contagioase. Durata de acordare este cea stabilita in certificatul eliberat de Directia de Sanatate Publica, iar cuantumul este de 75% din media veniturilor asigurate pe ultimele 6 luni. 29
  30. 30. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima c) Tratament balnear - Asiguraţii aflaţi în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile consecutive beneficiază de tratament balnear şi de recuperare a capacităţii de muncă, pe baza biletului de trimitere, 3) Concediul si indemnizatia de maternitate  Continutul prestatiei Concediul de maternitate cuprinde concediile pentru sarcina si lauzie, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, perioada in care asiguratele beneficiaza de indemnizatie de maternitate.  Beneficiari Benficiaza de concediul si indemnizatia de materniate, in primul rand, asiguratele in sistemul prevazut de actuala ordonanta de urgenta. De aceleasi drepturi beneficiaza si femeile care nu mai au, din motive neimputabile lor, calitatea de salariat sau persoana asimilata acestora, daca nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat. Faptul ca pierderea calitatii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei in cauza se dovedeste cu acte oficiale eliberate de catre angajatori sau asimilatii acestora.  Durata Concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Concediile pentru sarcina si lauzie se pot compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare, in asa fel incat durata minima obligatorie a concediului de lauzie sa fie de 42 de zile calendaristice. Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, incepand cu luna a 6- a de sarcina. In situatia copilului nascut mort sau in situatia in care acesta moare in perioada concediului de lauzie, indemnizatia de maternitate se acorda pe toata durata acestuia.  Cuantum Cuantumul brut lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul. In cazul mamelor care si-au pierdut calitatea de salariat din motive neimputabile lor, baza de calcul a indemnizatiei de maternitate se constituie din media veniturilor lunare pe baza carora s-a calculat contributia pentru concedii si indemnizatii, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calitatii de asigurat.  Fondul din care se suporta Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Cu toate acestea, conform CCMUN, angajatorul este obligat ca minimum 6 saptamani sa plateasca angajatei diferenta dintre veniturile ei si indemnizatia platita de la bugetul asigurarilor de sanatate. 4) Concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav  Continutul prestatiei Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani.  Benficiari 30
  31. 31. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima Beneficiaza de indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav, optional, unul dintre parinti, daca solicitantul indeplineste conditiile de stagiu de cotizare. Beneficiaza de aceleasi drepturi, daca indeplineste conditiile cerute de ordonanta pentru acordarea acestora, si asiguratul care, in conditiile legii, a adoptat, a fost numit tutore, caruia i s-au incredintat copii in vederea adoptiei sau i-au fost dati in plasament.  Durata de acordare Durata de acordare a indemnizatiei este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu exceptia situatiilor in care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat in aparat gipsat, este supus unor interventii chirurgicale; durata concediului medical in aceste cazuri va fi stabilita de medicul curant, iar dupa depasirea termenului de 90 de zile, de catre medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale.  Cuantum Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru ingrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de calcul.  Fondul din care se suporta Indemnizatia se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. 5) Concediul si indemnizatia de risc maternal Dreptul la concediul de risc maternal se acorda in conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, cu modificari. Concediul si indemnizatia de risc maternal se acorda fara conditie de stagiu de cotizare. Cuantumul indemnizatiei reprezinta 75% din baza de calcul. Pe durata concediului de risc maternal se acorda o indemnizatie de risc maternal care se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. XII. Plata indemnizatiilor Plata indemnizatiilor se face lunar de catre: a) angajator, cel mai tarziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva, pentru salariati si persoanele asimilate acestora. Pentru persoana asigurata care se afla in doua sau mai multe categorii de asigurati si care desfasoara activitatea la mai multi angajatori, la fiecare fiind asigurata conform prezentei ordonante de urgenta, indemnizatiile se calculeaza si se platesc, dupa caz, de fiecare angajator; b) institutia care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj, in cazul somerilor; c) casa de asigurari de sanatate, pentru celelalte categorii de persoane. Sumele reprezentand indemnizatii, care se platesc asiguratilor si care, potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta, se suporta din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, se retin de catre platitor din contributiile pentru concedii si indemnizatii datorate pentru luna respectiva. Sumele care depasesc cuantumul contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din contributiile datorate pentru lunile urmatoare sau din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie. Indemnizatiile care se acorda in acest sistem, se platesc direct titularului (sau beneficiarului) sau reprezentantului legal sau mandatarului desemnat de acesta prin procura. Indemnizatiile cuvenite si neachitate asiguratului decedat se platesc sotului supravietuitor, copiilor, parintilor sau, in lipsa acestora, persoanei care dovedeste ca l-a ingrijit pana la data decesului. Plata indemnizatiilor inceteaza incepand cu ziua urmatoare celei in care: a) beneficiarul a decedat; b) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile legale pentru acordarea indemnizatiilor; 31
  32. 32. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima c) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care Romania nu are incheiata conventie de asigurari sociale; d) beneficiarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care Romania a incheiat conventie de asigurari sociale, daca in cadrul acesteia se prevede ca indemnizatiile se platesc de catre celalalt stat. 32
  33. 33. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima Capitolul VI PRESTATIILE PENTRU SUSTINEREA FAMILIEI IN VEDEREA CRESTERII COPILULUI I. Cadrul legal OUG 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului II. Categorii de prestatii Legea reglementeaza doua tipuri de prestatii: 1) Concediul pentru cresterea copilului de pana la 2 ani/ 3 ani in cazul copiilor cu hadicap, pe parcursul careia beneficiarul va primi si o indemnizatie lunara in cuantum de 600 lei sau, optional, in cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, dar nu mai mult de 4.000 lei. Cuantumul indemnizaţiei se majorează cu 600 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere. 2) Stimulentul acordat pentru cresterea copilului de pana la 2 ani/ 3 ani in cazul copiilor cu hadicap. Acest stimult este, in prezent, in cuantum de 100 RON lunar. Indemnizatia si stimulentul se acorda diferit si nu se pot cumula. Astfel: - indemnizatia de acorda atunci cand solicitantul isi ia concediu si nu mai obtine venit - stimulentul se acorda atunci cand solicitantul nu isi ia concediu, desfasoara activitati si obtine venit Prestatiile se cuvin pentru fiecare trei nasteri sau, dupa caz, pentru primii 3 copii ai persoanei care au dreptul la aceste prestatii. Daca se suprapun doua sau trei situatii de natura sa genereze dreptul la acordarea indemnizatiei sau stimulentului, durata de acordare a concediului se prelungeste. In aceasta situatie se va acorda o singura indemnizatie sau un singur stimulent. Dupa primele trei nasteri sau 3 copii, persoanele in cauza au dreptul la concediu fara plata indemnizatiei. Durata concediului este de 3 luni si se acorda integral, o singura data, fiecaruia dintre parintii firesti ai copilului sau, dupa caz, altor persoane indreptatite, in perioada pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani, respectiv a varstei de 3 ani in cazul copilului cu handicap. III. Natura prestatiilor Aceasta categorie de prestatii sunt prestatiile de asistenta sociala, avand la baza principiul ingrijirii copilului, astfel ca nu se acorda dintr-un fond constituit din contributii ale beneficiarilor, spre deosebire de sistemul de pensii sau cel al asigurarilor sociale de sanatate. Prin urmare, stimulentul si indemnizatia se platesc din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii. IV. Posibilitatea cumulului cu alocatia de stat pentru copii Ordonanta prevede expres ca indemnizatia sau stimulentul, dupa caz, poate fi cumulata cu alocatia de stat pentru copii prevazute de Legea nr. 61/1993 privind alocatia de stat pentru copii. In prezentul, cuantumul acestei alocatii este de 200 lei (RON) lunar, in situatia copiilor in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap sau cel acordat conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 61/1993, republicata, in situatia copiilor in varsta de peste 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copiilor cu handicap. 33
  34. 34. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima V. Beneficiairi Beneficiaza, in primul rand, de aceste prestatii, optional, oricare dintre parinti. Beneficiaza de aceleasi drepturi si una dintre persoanele care a adoptat copilul, careia i s-a incredintat copilul in vederea adoptiei sau care are copilul in plasament ori in plasament in regim de urgenta, cu exceptia asistentului maternal profesionist, precum si persoana care a fost numita tutore. VI. Conditii de acordare Ambele prestatii se acorda cu conditia ca in ultimul an anterior datei nasterii copilului, solictantul sa fi realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Codului fiscal, si anume: venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole, asa cum sunt definite de aceasta lege. In cele 12 luni intra si perioadele asimilate pe care legea le prevede expres (situatiile in care se beneficiaza de indemnizatie de somaj, pensie de invaliditate, etc.) Cererea pentru acordarea concediului fara indemnizatie, se depune la angajator. Indemnizatia sau stimulentul se acorda daca solicitantul indeplineste cumulativ conditiile: a) este cetatean roman, cetatean strain sau apatrid; b) are, conform legii, domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei; c) locuieste impreuna cu copilul/copiii pentru care solicita drepturile si se ocupa de cresterea si ingrijirea acestuia/acestora. Cererile privind acordarea acestor prestatii si documente din care rezulta indeplinirea conditiilor de acordare se depun la primaria comunei, orasului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucuresti, pe raza careia/caruia solicitantul isi are domiciliul sau resedinta. Perioada in care o persoana beneficiaza de concediu fara plata indemnizatiei pentru cresterea copilului constituie perioada asimilata stagiului de cotizare in vederea stabilirii drepturilor prevazute de legea pensiilor, legea asigurarilor pentru somaj si ordonanta privind concediile si indemnizatiile de asigurari de sanatate. 34
  35. 35. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima Capitolul VII SISTEMUL ASIGURARILOR PENTRU SOMAJ I. Cadru legal Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca Reglementarea asigurarilor pentru somaj a evoluat fata de versiunea initiala cand se punea accent doar pe compensarea lipsei locurilor de munca prin acordarea ajutorului de somaj. Noua reglementare pune mai mult accent pe masurile de preventie a somajului si cuprinde totodata regulile generale dupa care se realizeaza protectia somerilor, si anume: - includerea in categoria somerilor pe langa salariati si a altor persoane - acordarea indemnizatiei de somaj conditionata de conduita beneficiarului - conditionarea platii indemnizatiei de somaj de indeplinirea de ctare benficiar a obligatiilor de calificare si recalificare profesionala - largirea continutului protectiei sociale, prin recunoasterea unor drepturi suplimentare pe langa indemnizatia de somaj II. Beneficiari asigurarilor de somaj Beneficiarii prestatiilor de asigurari pentru somaj sunt persoanele aflate in cautarea unui loc de munca si care se regasesc intr-una din urmatoarele situatii: 1) au devenit someri Potrivit legii, somerul este persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: - este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensionare; - starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei munci; - nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta7 al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare; - este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare, daca s-ar gasi un loc de munca. 2) nu au putut putut ocupa un loc de munca dupa absolvirea unei institutii de invatamant sau satisfacerea stagiului militar 3) ocupa un loc de munca si din diferite motive, doresc schimbarea acestuia 4) au obtinut statutul de refugiat/alta forma de protectie interna 5) cetatenii straini/apatrizii incadrati in munca sau care au realizat venituri in Romania 6) persoanele care nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau eliberarea din detentie III. Sistemul asigurarilor de somaj 1. Asiguratii 7 In prezent, valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare este de 500 lei. 35
  36. 36. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima In sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate persoanele fizice, denumite asigurati. Asiguratii pot fi: a) cetatenii romani care sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri in Romania, in conditiile legii, cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari; b) cetateni romani care lucreaza in strainatate, in conditiile legii; c) cetateni straini sau apatrizi care, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania, sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri, in conditiile legii. Asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurari pentru somaj si au dreptul sa beneficieze de indemnizatie de somaj, conform prezentei legi. Legea acorda protectie sociala prin intermediul asigurarilor de somaj atat salariatilor cat si altor categorii de persoane asimilate acestora, reglementand astfel doua categorii de asigurati:  Persoanele asigurate obligatoriu prin efectul legii - persoanele care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau pe baza de contract de munca temporara, in conditiile legii, cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari; - functionarii publici si alte persoane care-si desfasoara activitatea in baza actului de numire - persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau sunt numite in cadrul autoritatilor legislative, executive, judecatoresti, pe durata mandatului. - soldatii si gradatii voluntari; - persoanele care au raport de munca in calitate de membru cooperator  Persoanele care se pot asigura in baza contractului de asigurare pentru somaj - asociatii si actionarii - administratori care au încheiat contracte potrivit legii - persoanele autorizate sa desfasoare activitati independente - membrii asociatiilor fmiliale - cetatenii romani care lucreaza in strainatate -alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si care nu se regasesc intr-una din situatiile de mai sus. Persoanele prevăzute in aceasta categorie pot încheia contract de asigurare pentru şomaj cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, cu respectare urmatoarelor conditii cumulative: a) sa aiba cel puţin vârsta de 18 ani b) sa fie asigurate în sistemul public de pensii şi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. c) venitul lunar asigurat nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata. 2. Contributia la bugetul asigurarilor de somaj In vederea beneficierii de masurile de asigurari pentru somaj, asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurari pentru somaj. Aceasta contributie este diferita in functie de sistemul de asigurare :  Sistemul persoanelor asigurate obligatoriu Pentru aceste persoane, sarcina contributiei se imparte angajator si asigurat. 36
  37. 37. Dreptul securitatii sociale Lector dr. Luminita Dima Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie de 0,5% din fondul total de salarii brute lunare realizate de persoanele asigurate, care constituie baza de calcul a contributiei individuale. Pentru contributia individuala datorata de fiecare salariat, tot angajatorii au obligatia de a retine si de a vira contributia lunara in cota de 0,5%, aplicata asupra venitului brut lunar realizat de asigurat.  Sistemul persoanelor asigurate facultativ in baza contractului de asigurare pentru somaj Aceste persoane au obligatia de a plati lunar o contributie de 1% din venitul lunar declarat si prevazut in contractul de asigurare pentru somaj. IV. Categorii de prestatii 1. Indemnizatia de somaj Principala prestatie reglementata de Legea asigurarilor de somaj este indemnizatia de somaj.  Beneficiari a) Somerii In vederea stabilirii dreptului de indemnizatie de somaj, somerii trebuie sa se afle intr-una din urmatoarele situatii: - le-au incetat raporturile de munca din motive neimputabile lor; - le-au incetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor; - le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au fost incadrati in munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza incetarii definitive a activitatii angajatorului; - a expirat durata pentru care militarii au fost angajati pe baza de contract sau li s-a desfacut contractul din motive neimputabile lor; - le-a incetat raportul de munca in calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor; - au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare; - au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care, ulterior, au redobandit capacitatea de munca si nu au reusit sa se incadreze in munca; - le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, in perioada de suspendare a acestora, potrivit legii; - reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai este posibila la unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora; - le-a incetat activitatea desfasurata exclusiv pe baza conventiei civile. b) Persoane asimilate somerilor Sunt asimilate somerilor persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii: - sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale; - sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap in varsta de minimum 16 ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale; - sunt persoane care, inainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost incadrate in munca si care intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut incadra in munca.  Conditii de acordare 37

×