Revista "Regatul cuvântului" noiembrie

2,050 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
2,050
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
7
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Revista "Regatul cuvântului" noiembrie

  1. 1. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012 1 Anul II, NR. 11 (13) Noiembrie 2012
  2. 2. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012 Publicație lunară, editată sub egida Ligii Scriitorilor Români ISSN 2247 - 9716 ISSN - L 2247 - 9716 Fondatori N.N. Negulescu  Ex-director de imagine la publicaţia"Raţiunea"  Ex-vicepreşedinte al Filialei Oltenia a Ligii Scriitorilor Români Al. Florin Țene  Ex-redactor-şef al revistei "Literaria"  Președinte al Ligii Scriitorilor Români  Inițiator prim, fondator şi  Membru corespondent al Academiei ex-director al revistei de cultură universal Americane-Române de Arte și Științe "Constelaţii diamantine"  Laureat cu distincţia "Virtutea literară", acordată de L.S.R. 2
  3. 3. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012 Colectivul de redacție Membri de onoare:  Academician Constantin-Bălăceanu Stolnici  Prof.univ.dr. Paraschivoiu, Preşedinte al Academiei Americano-Române de Arte şi Ştiinţe, Canada Ion  Prof.univ.drJana Palenikova, Universitatea Comenius, Bratislava, şefă a Departamentului de Limbi Romanice, Preşedintă a Societăţii . Culturale Slovaco-Române din Bratislava  Dwight Luchian -Patton, Director/Publisher, revista “Clipa”, SUA Vera Luchian-Patton, Editor in Chief/ Publisher , revista “Clipa”, SUA  Prof.univ.drFlorinel Agafiţei, orientalist, sanscritolog .  MariaDiana Popescu, Redactor şef-adjunct la revista „Agero”, Stuttgart, Director la revista de cultură „Art Emis”, Director al Departamentului Art Emis Academy din cadrul Societăţii Culturale Art Emis Cristian Petru Bălan, membru al Academiei Americano-Române de Arte şi Ştiinţe, SUA  Prof. univ.dr. Lidia Vianu,director MTTLC, Universitatea Bucureşti  Academician, scriitorEugen Evu  Ambasador, scriitorPetre Gigea-Gorun - Director/redactor-şef: N.N.Negulescu, membru al L.S.R. Colectivul de redacţie: - Redactori şefi-adjuncţi: - Lector universitar dr. Daniela Sitar Tăut, membră a U.S.R. - Prof. dr. Ion Pachia Tatomirescu, membru al U.S.R. - Secretar general de redacţie: Cezarina Adamescu, membră a U.S.R. - Secretar directorat: Marian Malciu, membru al L.S.R. - Critic de artă: Prof. dr. Magda Buce- Răduţ -Prof. dr. Nicoleta Milea Redactori: -Violeta Petre, membră a L.S.R. -Prof. Radu Andrei -Lector univ. dr. Alina Beatrice Cheşcă -Sociolog, psiholog Any Dragoianu -Lector univ. Ovidiu Ivancu, India - Jurnalist, Octavian Dumitru Curpaş, Phoenix, Arizona. - Dr.Gabriela Căluţiu-Sonnenberg,Spania, Editor “Occidentul Românesc” - Spania, membră L.S.R si A.J.S.T, România - Ionuţ Caragea- membru al USR, cofondator şi vicepreşedinte al Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Quebec, Canada, Redactori asociaţi: membru de onoare al Societatii Scriitorilor din Judetul Neamţ - Gerge Roca- editor şef al revistei Romanian Vip, Australia - Slavomir Almajan- Canada - Cătălina Florina Florescu- Prof. dr. în Literatură Comparată, SUA. - Simona Botezan- Jurnalist de limbă română la Washington DC, director adjunct al ziarului „Mioriţa”, SUA. - Teresia B.Tătaru, Germania - Mariana Zavati Gardner, membră a Royal Society of Literature UK - Iulia Mariana Diţă, specializare în Drept ( “Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative”, Craiova ; Facultatea " Bourgogne ", Dijon, Franţa Redactor principal, tehnoredactare: Responsabilitatea asupra conţinutului materialelor publicate revine autorilor. Realizator copertă: Luis Bozgan. Creaţiile literare se transmit la adresa: regatul_cuvantului@yahoo.com Revista poate fi accesata la urmatoarele adrese: http://liga-scriitorilor-romani.com/ http://regatul-cuvantului.toposystem.ro. Tel. redacţie: 0351.405.824 Email director/redactor-şef: n.negulescu@yahoo.com, reg.nic1949@yahoo.com Adresa redacţiei: Bd. Gheorghe Chiţu, nr.61, Craiova, Dolj, România, cod 200541 3
  4. 4. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012 Parteneri culturali 4
  5. 5. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012 Regatul cuvântului la vremea aniversării...45 Regatul cuvântului la aniversare...45 Cuprins Început de discurs- prof. dr. Adrian Botez... 6 Cerul pământului tracic și caloianul – prof. dr. Adrian Botez... 8 Arborele meu cu frunze roz- Cezarina Adamescu ... 12 Glosar sanskrit-român – Florinel Agafiței(I) ... 15 Siluete- Henri Zalis... 18 Felix Aderca- perenitatea scriitorului- Eliza Roha … 21 50 de ani de la moartea scriitorului Felix Aderca- ... 20 Mai multă europă (3) de dreaptă sau de strâmbă credință? - Corneliu Leu...27 Poezii de Mariana Zavati Gardner- 28 Poezii- prof. dr. Ion Pachia Tatomirescu...29 Interviu cu violonistul şi dirijorul român-american, prof. Mihai Craioveanu- Cristian Petru Bălan...33 Prima verba- penultima verba- Eugen Evu...36 O nouă apariție editorială în pa lmaresul scriitoarei Lucia Olariu Nenati- George Roca...37 Comunicat de presă...38 Interviu cu maestrul N.N. Negulescu...39 Revista 22 prezintă...44 Al. Florin Țene...45 Eliza Roha...46 Regatul cuvântului ca vector de cultură românească—Cezarina Adamescu...48 Cuvinte despre întemeierea și reîntemeierea continuă a unui regat - Adrian Botez...49 Maria Diana Popescu...52 La aniversare- Cristian Petru Bălan...53 Roni Căciularu...54 Retrospectiva regatului cuvântului- Gabriela Căluțoiu Sonnenberg...55 Simona M. Botezan...56 Eugen Evu...57 C. Bălaceanu Stolnici, Petru Gigea Gorun...58 Maria Ana Zavati Gardner...59 Povestea unui simbol național- Livia Ciupercă...61 De la monastirea argeșului la Meșterul Manole- mutația și transfigurarea arhetipurilor (II)- Ovidiu Ivancu...65 Prima oară, fără zâmbet- Dan Mihai Lutic...- Dan Lupescu...69 Semnificația anului 5508 î.Hr.- la noi românii- Valeriu D. Popovici Ursu...73 Poeme- Eugen Evu...84 Lupta cu textul sau o cobărâre în infern- Eugen Evu...87 Pecetea... suspansului- Octavian Mihalcea...90 Cuțitul - Florentina Loredana Dalian...92 Fenomenologia albano-română- un miracol al istoriei- Baki Ymeru...94 Poezia statorniciei albaneze- Patricia Lidia...101 Poezii- Any Drăgoianu...123 Ziceri (29/30)-dr. Dorel Schor...124 Poezii- Alina Beatrice Cheşcă...126 O originală arhitectură meditativă în opera Elizei Roha- N.N. Negulescu...128 Dimensiunea psipatografică și de obiectivare în proza lui Gib. I. Mihăescu - Al. Florin Țene...129 Haiku- Gheorghe Vicol...131 Debut- Raluca Nicoleta Bocu...132 Vincent van Gogh- perioada Borinage- Adrian Botez...135 Baia Balkan, un roman de Ileana Cudalb- Octavian Curpaș...139 Optimismul bacovian- Angela Monica Jucan...141 Un paleontolog se întreabă- Constantin Enache...142 Epigrame- pagină de Any Drăgoianu...147 Dăncuș: Alegeri vertical- Constantin P. Popescu…150 Licitație de artă pentru deschiderea primei școli de muzică veche din România - Karina Han...152 Deoumanismul sau calea salvării- Victor Gidamut...154 Un breviar al eliberării duhului(...)- Adrian Botez... 156 Viața e tristă la noi, în schimb salariul e hazliu - bancuri- Florentin Smarandache...163 O nouă apariție literară, Cornel Boteanu “Iovana”- Gheorghe Astroia…165 Romeo și Julieta la Mizil- George Roca...168 Doina Aldea Teodorovici- zbor pe-o aripă de eternitate- Magdalena Albu...171 Comunicat de presă...173 Farmecul tainic al jocurilor de cuvinte- Mihai Batog Bojeniță...174 Amintiri despre titani- Alexandru Stănciulescu Bârda...177 5
  6. 6. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012 ÎNCEPUT DE DISCURS OMUL BEZNEI parfumateaspre astre-mi fripseră retina cică plouă: margini de lumem-am întors în scorbura din suflet margini de imensă răbdarenu mă mai închin la raze – iar luminaîn zadar mototoleşte al său umblet spontan – mi se aprind palmele şi explodează : ţăndări de palme îţi dau să beisunt vecin căţelului de-adâncuri – cândeconomisesc în cârtiţi noaptea ţi-e sete – după atâta dement - epuizantorb romantic – pipăi lumii soartea efort alde mi se-nglodează-n palme smârcuri cerului de a ploua cu cenuşi - cu uitare sălcie – searbădă – sinucigaşă uitarenu mă vezi – dar rădăcina vieţiie în şuierul de şerpi şi-n târâtură grele – mustoase de ură – palmele mele-nu mă vrei – dar creşti umbra săgeţii nfrunzite zemoase – cum perele moi – înmuiate de febra verii trecute – păstrată –cu cât minţi – cu cât sporeşti în ură cu spaimă sacră – în palatele subterane ale...nu-ncerca să linguşeşti bureţii: fructelor: ochii meinu mai plâng nici dacă verşi oceanul plesniţi de atâta coacere – răscoacere mele vă blestemă şi în frescă vă zugrăvesc - ca tescuită înţelepciune – cu care-mi vopsesc pe o noapte cu stele-explodate – lăţite vâscosnu m-arăt nici de-nfrunzeşti ocheanul! ţipător îmi vopsesc - exasperarea pe tipsiile cerului ***CICĂ PLOUĂ nu mai am niciun strop de ...câtă ospitalitate neroadă – cleioasă - cosmică răbdare – nu mai am niciun strop de recepţie de sufletem-au muşcat frunzele de mâini – îmi curg zeamă de lume ...cică plouă: sunt exasperările mele de arboreprin palme balele lor furioase singuratic – uriaş nemaivăzut arbore - în care auverzi-înspumate – înveninate - grăbit o - zei nătângi – fructele mele nu plâng – fructele6 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  7. 7. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012năvălit – s-au azvârlit - terorizaţi mistic - spre a a-nfipt cuţitul toamna pân la os umplând cu balegi bleaga urbese salva de îl scoate şi-l înfige iar – vârtos: treziţi în mine-un primitivtoamnă – toţi arborii verii măcelărie de sublim e-n lume – atât sublim – că toţi turbăm cu spume! smerind blenoragia voastrăsunt lacrimile fierbând de cu snob potop de avuţiifurie – ale ochilor mei larg – obscen de ...iar soarele-mi ajunge ici - sub talpă cu sifilis - lepra cea castă:larg căscaţi – precum mi-e frică să rămân pe întuneric sunteţi model de măreţii!răsfrântele – cu toată carnea lor roşie sângerândă grădina-a-ncremenit stupidă - calpăindecentele vintre ale unei moarte lehuze nefericiţi broscoi de gloată *** furnici îmi conturează groaza – sferic... mă faceţi fericit în zloată: LA CRAMA CERULUI ...prelinge-Te Hristoase-n cer de rane orbit – pendulă-n ştreang să mori să văd serafi bolborosind din vrane!galbene lacrimi tremură copacii *** de preferat e tot ce mişcămoartea se coace împroşcând cu sânge... ÎNCEPUT DE DISCURS decât orfeul vost de chişcăcotcodăcesc în turnuri prostănacii decât delirul de putori!iar un nebun în mânecă îşi plânge distinşi mârlani şi sfinte curve *** voi funcţionaţi ca vomitiv:7 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  8. 8. CERUL PĂMÂNTULUI TRACIC ŞI CALOIANUL Cum tratau TRACII (şi, după ei, românii!) naşterea şi existenţa Pământului/MUMA GAIA? În primul rând, se observă că capul Parului: Ia uite, mă, în ce şade Parul ăsta. Şi s-au apucat amândoi şi au întins pământul pe capul Parului şiORIZONTALA Terestră ia naştere din aşa s-a făcut pământul” (cf. Romulus Vulcănescu,VERTICALĂ Celestă (Verticala fiind MITOLOGIE ROMÂNĂ, EARSR, Buc., 1987, p. 439).CELEST ARBORICOLĂ - AXIS MUNDI PĂMÂNTUL APARE MAI CURÂND CA O- marcată prin Brad sau prin Par - iar ANAMNEZĂ/RE-ACTUALIZARE (conformă cuOrizontala fiind ACVATICĂ, deci reflectând amintirea unui TIPAR COSMIC!) A CERULUI (după unTOT Cerul – originea Apei şi Cerului este ciclu existenţial epuizat)!comună, chiar şi în Biblie – Ziua a DOUA a În al doilea rând, se observă că Pământul nu înseamnăCreaţiei, când Dumnezeu secţionează ÎNCHIDERE ÎN BEZNĂ – ci DESCHIDERE spre lumiCOLOANA VERTICALĂ UNICĂ: „şi superioare, celest-luminoase - şi SCĂPARE/EVADAREpărţii de jos i-a spus apă, şi părţii de sus i-a DIN SOARTĂ:spus cer” ! – iar „animalele” sacre co- a-fie „ostroavele de la capătul pământului”, fie „plaiul şidemiurgice sunt ALBINA, ARICIUL, poiana – mădulare ale pământului românesc”, cu imensBROASCA – cf. iola- potenţial de transcendere către Rai-„gura de rai” (Romulusintrelegendasiadevar.blogspot.com/.../albina- Vulcănescu, idem, p. 453),b-fie „lumea albă”/”ostroavelein-mitologie-mituri– sau: cf. Cristea Sandu dalbe”, care este „lumea cealaltă/tărâmul celălalt” – dar şiTimoc - Poveşti populare româneşti, Ed. „suprapământurile”, învecinate funcţional cu „cerurileMinerva, Buc., 1988 - şi: Poveşti, snoave şi suprapuse”: „pământurile cereşti şi Raiul” (cf. Romuluslegende, EARSR, Buc., 1967, ediţie îngrijită Vulcănescu, idem, p. 440).de I.C. Chiţimia etc.): „Prima legendă care a Iadul/”lumea neagră” este doar nadirul logico-deductibil (darprezentat interes deosebit (...) a fost aceea în care se relata cum deasupra şi o anexă, un apendice, o derivaţie!) al unei construcţii cu „GURA”noianului de ape primordiale s-a înălţat Arborele Cosmic – Bradul – (ORIENTAREA/CĂLĂUZIREA ONTICĂ) pururi îndreptată spre sus –având între rădăcinile lui pământ (n.n.: adică, reflex celest, în nadir!). O REPLICĂ SIMETRICĂ, ÎN/CU PURURE RAPORTARE LA RAI,Sau: În apele primordiale era un par. Îi spune Fărtatul: Ia du-te, dar şi cu ÎNDEMN DE LA FĂRTAT: „Două legende îşi dispută zidireaNefărtatule, p-alături cu parul – şi n-a ajuns la rădăcină, şi s-a dat a Iadului, ca o cetate invincibilă: una în care relatează că a fost construitădoua oară şi a luat cu ghearele de jos şi a ieşit la Fărtat, care era în
  9. 9. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012de Nefărtat ÎN PARALEL CU RAIUL – şi că atunci Iadul era o replică avea reşedinţa la o stână cocoţată pe crestele înnegurate ale Carpaţilornegativă a Raiului. CONSTRUCŢIA IADULUI S-A FĂCUT DIN CEREŞTI” – cf. Romulus Vulcănescu, idem, p. 216 etc.) se interfereazăÎNDEMNUL FĂRTATULUI (...) A doua legendă stabileşte zidirea (într-o neoprită spirală demiurgică, avântată!) cu zonele „unde au descinsIadului după căderea îngerilor din cer. Odată oprită căderea îngerilor, şi călătorit, pe pământ, Fărtatul şi Nefărtatul, PENTRU A CREA, ÎNNefărtatul s-a recules şi a început grăbit să construiască Iadul în fundul CONTINUARE, pentru a-i controla pe oameni” – cf. Romuluspământului, unde să nu poată pătrunde fulgerele cerului şi să nu se Vulcănescu, Mitologie română, Categoriile cugetării mitice, EARSR,audă bubuitul lor. Apoi reorganizează oastea lui măcinată, în cete de Buc., 1987, subcap. 2: Spaţiul mitic, p. 17.îngeri negri” (cf. Romulus Vulcănescu, idem, p. 456). Deci, Iadul nu este De observat că ”descântecele de ploaie”, de tipulnici o iniţiativă existenţială, nici nu are autonomie fiinţială: Iadul există ca Scaloianului/Caloianului:o CONSTRUCŢIE LOGICĂ, iar nu fiinţial-funcţională – ESTE O „Caloiene, iene,/Caloiene, iene,/Du-te-n Ceriu şi cere/Să deschizăREPLICĂ „ÎN JOS”, REPETÂND, MECANIC ŞI „PRIN REVERS”, porţile,/Să sloboadă ploile,COMPONENŢA ŞI „IERARHIILE SUSULUI/”AVERSULUI”! Să curgă ca gârlele,/Zilele/Şi nopţile,/Ca să crească grânele,/Caloiene,c-fie însăşi CASA: fereastra „servea în dese RITURI DE ÎMPIEDICARE iene,/Caloiene, iene,A UNEI PREDESTINĂRI – e vorba de vânzarea pe fereastră, a unui Cum ne curg lăcrămile,/Să curgă şi ploile,/Zilele/Şi nopţile,/Şi umplecopil abia născut, după mai multe naşteri anterioare, soldate cu şanţurile,/Să crească legumele/Şi toate ierburile” (cf. Marcel Olinescu,moartea” – cf. Romulus Vulcănescu, idem, p. 450. Mitologie românească, Ed. Saeculum Vizual, 2004, Gh. Dem.Se observă, la TRACI (şi aceasta nu e, neapărat, exclusiv şi specific lor!), Teodorescu, Poezii populare române, 1885, şi Gh. F. Ciauşanu, Superstiţiile poporului român, Ed. Saeculum I.O., 2007)cum Cultul Pământului (al „Mumei Pământ/GAIA”): chiar dacă folosesc „Păpuşa Pământului” (ca imagine iconică,1-pe de o parte, cum este şi firesc, se identifică, precis, cu acela al Femeii; încununată/încinsă de2-pe de altă parte (şi acesta ESTE specific TRACILOR!), Cultul FLORI/ÎNFLORIRIPământului este, permanent, nu doar interferat, ci chiar transcens, de/întru CELESTE/PARADISIACE, acel al Cerului: „pământurile sacre” (spre exemplu, „moşia satului”, „locul Tânărului/Orfeului-Rifeului!), ele sede îngropăciune”/”cimitirul”, ca PĂMÂNT SFINŢIT, DE UNDE SE referă la Zeitatea Celestă, la CELÎNVIE!, zalmoxian şi creştin, concomitent!!! - „peşterile JERTFIT: NUMAI prin Cer/ZONAsacre”/matricele, „munţii mirifici”-Axe de Transcendere şi Expresii ale CELESTĂ/A DUHULUI - se va re-sfinţiEfortului/Iniţierii Spiritual/e de Transcendere, „moşii”, care sunt cu Pământul, întru viaţă!origine celestă:”Zeul MOŞ – la origine un bătrân cioban mirific – îşi9 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  10. 10. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012 Pământul capătă, astfel, atributul Misterului Suprem Cosmic, dar numai printre bucate, prin bozii sau mărăcini, pe malul vreunei ape ori într-altpe filiera mitică (cu efect de Sus în Jos!) a „Domnului Nopţii loc ascuns. Înainte de înmormântare, una dintre fete se face preot –CELESTE”/Kogaionul (cf. Adrian Bucurescu, Dacia secretă, Arhetip, Mainadele/menadele dionysiace erau preotesele Soarelui! – alta, dascăl, ap. 14: „Kog-A-Ion înseamnă <<Capul Magnificului>>”). treia duce steagul, adică o trestie cu o batistă albă în vârf, înaintea popii,„Magnificul”/”Domn al Nopţii” este Orfeu-Rifeu: „Cetatea natală a lui şi iarăşi una sau două fete duc sicriul ori scândura cu Caloianul. În urmaOrfeu era D-ION – „A(l) lui Ion; A(l) Magnificului”. cortegiului vin celelalte fete, cu lumânări aprinse, bocind:A se observa că PORŢILE RE-CREAŢIEI Lumii, prin care vin, „Caloiene, iene,/Cum ne curg lacrimile,/Să curgă şi ploile,/Zilele şi„slobozite”, re-sfinţind Pământul: „ploile”, „gârlele” – sunt aceeaşi Poartă nopţile,/Să umple şanţurile,/Să crească legumile/Şi toate ierburile”.Cosmică, prin care vin şi „zilele” şi „nopţile” – adică, este eliberată forţa (...) După înmormântare, Caloianului i se face pomană, timp în care edivină a GEMENILOR PRIBEGI, cele două Feţe Funcţionale ale lui bocit din nou:Zalmoxis: APOLLON-cel-SOLAR şi ARTEMIS-cea-LUNARĂ! Deci, „Iene, Scaloiene!/Tinerel te-am îngropat,/De pomană că ţi-am dat,/Apă multă şi vin multoriginea Pământului şi Cerului (celor de jos şi celor de sus) este una Să dea Domnul ca un sfânt,/Apă multă să ne ude,/Să ne facă poamecomună – EXCLUSIV CELESTĂ/VERTICALĂ/DE EFORT multe!”SPIRITUAL ASCENSIONAL/DUH CARE-ŞI REGĂSEŞTE CASA (...) Fetele îl duc în sat şi îl aruncă într-o fântână (n.n.: Calea spreDIN CER! Tărâmul Celălalt, al Învierii!). (...) Pe vremuri, în unele sate se făceauPLOILE-RÂURILE care curg, dinspre Cer, sunt poduri de re-sacralizare, două păpuşi, care se numeau Tatăl Ploii şi Măicuţa Soarelui. Nu se ştiesunt dovada Originii Comune (PUR SPIRITUALE, întru Ideea Absolută când aceste denumiri s-au prefăcut în Tatăl Soarelui şi Măicuţa Ploii.platoniciană!) a tuturor celor fiinţătoare, întru Armonia Magnificului! Iniţiat în misterele orfice ale strămoşilor, Ioniţă, marele ţar al românilor,Iar Armonia este sinonimă, la TRACI, cu şi-a adăugat supranumele de CALOIAN.Învierea (în creştinism: „Pascală”, cu „ouă Ca Domn al Nopţii, ORFEU era considerat şi cel ce aduce visele (cf. M-roşii”!) a „Magnificului” ORPHEOS, zeul viselor), semizeul Somnului.Acest Ion-IANA, sub numeleORFEU/CALOIANUL/”FRUMOSUL”: „Fetele de Moş Ene, aduce şi acum somnul copiilor români. Tot de la IONpun Caloianul într-un sicriu mic, bine încleiat – ca „Magnificul” provine şi titlul voievozilor români, ajuns într-o epocă maisă plutească pe apă – sau pe o scândură, îl târzie IO” (cf. Adrian Bucurescu, idem, p. 20).înconjoară cu coji de ouă roşii, păstrate de la ...Moş (I)ENE/CALOIENE!!!Paşte, precum şi fel de fel de flori, printre care ...PĂMÂNTUL TRACILOR ERA CERUL!predomină busuiocul, apoi îl îngroapă pe câmp,10 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  11. 11. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012Iar ORFEU/”FRUMOSUL”/CALOIANUL este echivalentul tracic al lui popoarele de stele, universu-n rugăciune,/În migrație eternă de demult s-HRISTOS MÂNTUITORUL (cel care condiţionează „urcarea” ar fi pierdut.//Și în urmă-le-o vecie din nălțimi abia-văzute/Și din surepurificatoare/mântuitoare, sau „căderea”/întunecătoare întru „van”-ul văi de haos colonii de lumi pierdute/Ar fi izvorât în râuri într-un spaț„amar” şi întru „demultul” istoric! - a lumilor etern potenţiale „sure văi despopulat;/Dar și ele-atrase tainic ca de-o magică durere/Cu-a lorde haos”! - „- DE PĂSTRAREA SUBLIMITĂŢII ARMONICE A roiuri luminoase dup-o lume în cădere/S-ar fi dus. Nimic în urmă niciDUHULUI!). De aceea, în Memento mori, creştinul ortodox, DAR, un atom luminat.//Dar el o zvârli în mare... Și d-eterna-i murmuire/OCONCOMITENT, ŞI INIŢIATUL ÎNTRU ZALMOXIANISM (prin urmă ademenită toat-a Greciei gândire,/Împlând halele oceanici cuN. Densuşianu!) Mihai Eminescu avertizează că existenţa Lumii-Cosmos cântările-i de amar./De-atunci marea-nfiorată de sublima ei durere,/Îndepinde, exclusiv şi mistic, de Armonie, deci de „Magnificul”/ORFEUL- imagini de talazuri, cânt-a Greciei cădere/Și cu-albastrele ei brațeRIFEUL/”FRUMOSUL”/PERFECTUL ÎNTRU DUH DEMIURGIC țărmii-i mângâie-n zădar...//Dar mai știi?... N-auzim noaptea armonia(...fireşte, demiurgie CICLICĂ/SPIRALATĂ!): din pleiade?/Știm de nu trăim pe-o lume, ce pe nesimțite„Iar pe piatra prăvălită, lângă marea-ntunecată/Stă Orfeu cotul în cade?/Oceanele-nfinirei o cântare-mi par c-ascult./Nu simțim lumearazim pe-a lui arfă sfărâmată.../Ochiu-ntunecos și-ntoarce și-l aruncă pătrunsă de-o durere lungă, vană?/Poate-urmează-a arfe-anticeaiurind/Când la stelele eterne, când la jocul blând al mării./Glasu-i, ce- suspinare-aeriană,/Poate că în văi de haos ne-am pierdut demult...nviase stânca, stins de-aripa disperărei,/Asculta cum vântu-nșală și cum demult”.undele îl mint.//De-ar fi aruncat în haos arfa-i de cântări îmflată,/Toatălumea după dânsa, de-al ei sunet atârnată,/Ar fi curs în văi eterne, lin și-ncet ar fi căzut.../Caravane de sori regii, cârduri lungi de blonde lune/Și prof. dr. Adrian Botez11 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  12. 12. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012 Cezarina Adamescu LA CEAS ANIVERSAR ARBORELE MEU CU FRUNZE ROZ Tabletă spirituală ”Tu eşti Totul pentru mine!” – auzi adeseori declaraţii dedragoste între două persoane. Tu eşti lumea mea, lumina, soarele, luna, apa, vântul, aerul derespirat, pământul şi cerul, tu eşti îngerul meu, eşti hrana mea cea detoate zilele, eşti totul, totul… Nu-mi închipui existenţa fără tine, nu vreausă trăiesc fără tine. În lipsa ta, nimic nu mai are valoare, totul devineinutil, lipsit de vlagă şi culoare, lipsit de sens. Sunt cuvinte poetice, metaforice, muzicale, declaraţii emfatice,uneori spuse ca o poezie, fără prea mare bătaie de cap, fără prilej degândire. Cuvintele nu costă, sunt gratuite. Ce dacă le spun? Încerc să-micuceresc partenerul sau partenera cu câteva vorbe alese şi dacă persoana ecât de cât simţitoare, se va îndupleca. făptură să fie totul pentru altă făptură? Poţi spune: Însemni foarte mult Ce uşor alunecă oamenii în vârtejul amăgitor al vorbelor! Cuvintele pentru mine, dar totul este o categorie absolută care nu se potriveşteclădesc imperii, dar pot şi nărui aceste imperii! Ele înalţă şi coboară, decât Divinităţii. Când vorbim oamenilor sau despre oameni, nu putem săzidesc şi surpă, nasc şi nimicesc, rănesc şi alină, cuvintele sunt un fel de folosim acest cuvânt pentru că niciodată un om nu va fi totul pentru altpanaceu pentru boală, necaz, supărare, depresie. om. Dar cine se gândeşte la adevăratul lor sens, la cutremurătorul Totul îl reprezintă numai pe Dumnezeu, este atributul divinităţii,adevăr care stă în spatele lor? Iată: Eşti totul pentru mine! Cum poate o restul sunt mici fragmente, bucăţi, rămăşiţe. Noi suntem rămăşiţele12 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  13. 13. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012Marelui Tot, iar relativitatea vieţii şi a oamenilor în general, nu ne poate Nu mă părăsi, totul meu, pentru că, dacă nu eşti Tu, într-adevăr,permite să vorbim despre tot. Sunt un crâmpei din tot, o mică verigă a nimic nu mai este pe lume!lanţului imens care se numeşte omenire. Ah, inima mea e încrâncenată. Strânge în ea ca-ntr-un cleşte Sunt o fărâmă din oricine, mă înrudesc cu voi, mă asemăn cu toţi, amintiri dureroase, inele strălucitoare, zâmbete circumstante care s-audar râvnesc să mă întorc la Marele Tot care m-a creat. dovedit a fi cât se poate de false. Nimic pur. M-au înăbuşit omeneştile Sfântul Francisc vorbea astfel cu Dumnezeu: “Dumnezeul meu şi lanţuri, nu mai pot respira liber. Dragostea asfixiază. Devii rob, legat deTotul meu! Şi cred că a intuit perfect, la adâncimea minunatei mistici mâini şi de picioare, fără posibilitatea de a te mişca liber. Eşti ţintuit înserafice, imensitatea întregului la care noi jinduim, dar la care nu putem cuiele nevăzute ale simţului de posesiune, ale geloziei, ale încrâncenării,ajunge decât printr-un lung şir de nevoinţe şi privaţiuni, căci: “Strâmtă e un adevărat “infern al tandreţei” cum s-a exprimat scriitorul francezpoarta care duce spre viaţă!” “Alain Bosquet. Să-i facem loc în noi lui Dumnehzeu în fărâma noastră de trup, să Ciudat! Cum poate un sentiment considerat nobil şi curat săne golim pe de-a-ntregul pentru a-L adăposti, în inima noastră, să ne genereze atâtea simţăminte potrivnice?despuiem de voinţa noastră şi de simţămintele noastre pentru el, pentru Dragostea pământeană înrobeşte. Numai dragostea pentru Isuscă, “cine-i plin de sine, în acela nu încape nici Dumnezeu!” eliberează de celelalte simţăminte lumeşti şi te face să te simţi uşor şi Şi, mai ales, să ne rugăm să nu ne părăsească Dumnezeu, pentru că, pur, înaripat precum păsările văzduhului. Te înalţă de subţiori pe cresteledacă el ne părăseşte, degeaba vom fi înconjuraţi de mii şi mii de oameni munţilor, acolo unde simţi în nări miresmele tari ale divinităţii şi tecă tot singuri şi nefericiţi vom fi. îmbată chemările dulci ale îngerilor. În schimb, chiar dacă ne-au părăsit cu toţii, dar Dumnezeu n-a De ce e atât de dureroasă însă dezlegarea, ruperea, dezlogodirea deplecat din noi, ci ne locuieşte, ne putem considera bogaţi, căci El este cele lumeşti? De ce ţi se pare aproape imposibil să mai trăieşti fără mânapentru noi totul, şi părinţi şi rude şi avere şi bani şi sănătate şi bunăstare caldă a fiinţei iubite?şi fericire şi, mai ales, o fără de seamăn iubire. Pentru cu nu ne-am născut îngeri, ci oameni şi tot ce e omenesc ne Să ne rugăm uneori: Doamne, chiar dacă ar fi să mă părăsească toţi leagă cu puteri nevăzute în cercul magic al omenescului, alai mei, numai tu să nu mă laşi de izbelişte. Dacă tu ai să fii lângă mine, pământescului, care ni se pare dulce şi promiţător. Este înscrisă în fireapot stăpâni şi cuceri întreaga lume. Tu valorezi pentru mine cât o lume, noastră suferinţa care se amestecă adeseori cu fericirea. Cum să ledar nu numai cât o lume, cât lumea aceasta şi cât toată veşnicia! Tu eşti disociezi? Cum să alegi una fără de alta? E ca şi când ai vrea să alegiveşnic prezent în amândouă lumile posibile (paralele – dacă există) în firele de nisip dintre firele de nisip.lumea lumilor şi în vecii vecilor. Aştept o vizită importantă. Mă pregătesc asiduu pentru această Şi aşa cum te-am găsit aici te voi găsi şi acolo. sărbătoare. Mă primenesc pe dinafară şi pe dinăuntru, fac curăţenie în jur Mai viu şi atotputernic, stăpânind adâncul de sus şi adâncul de jos, şi rămân în aşteptare clipă de clipă. Număr boabele de nisip din clepsidră.stăpânind tăriile şi înălţimile şi orice părticică de lume. Sunt sigură că va veni pentru că el nu-şi încalcă niciodată promisiunea.12 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  14. 14. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012Am lăsat uşa deschisă, am dat lanţul jos şi am descuiat yalele. Fereastra, Port dejade asemenea, îşi întinde braţele către razele soarelui. inelul dragostei lui, Nu mă grăbesc, nu mă neliniştesc, aştept în tăcere. iar inima mi-a legat-o Avem atâtea de vorbit! Câte nu s-au întâmplat între timp. Toate i cu legăturilele voi spune dintr-o suflare şi apoi, pe îndelete, în şoaptă. duhului.Dar eu nu Şi El mă va întări în speranţă, îmi va da soluţii pentru toate sunt decât o frunzăsituaţiile. Totdeauna găseşte cheia eficientă oricărei împrejurări. E din coroanaprietenul meu, e sfătuitorul, duhovnicul, cel care pune totdeauna umărul imensului arbore carela greu şi nu mă lasă să alunec în vârtejul amăgitor al deşertăciunilor. cuprinde omenirea Mă simt protejată. E ca un arbore la subsuoara căruia mă odihnesc întreagă, planeta şidupă un drum lung şi obositor prin arşiţa şi nisipul verii caniculare. Mă chiar universul.răcoreşte şi mă învăluie în miresmele florilor sale. Când va veni, îl voi Cândva am văzut un film care se numea: “Arborele cu frunze prezenta tututor ca peroz”. Un copil singuratic se refugia mereu sub crengile lui, atunci cândsimţea nevoia de ocrotire. El e arborele meu cu frunze roz, printre care iubitul inimii melevăd cerul. şi-l voi primi în casa Se înalţă semeţ cu creştetul spre boltă şi-şi deschide braţele largsă primească la sânul său toate făpturile. sufletului, primenită Aş vrea să-i ies în întâmpinare, să-i fac un semn de recunoaştere şi frumoscu mâna, ca nu cumva să treacă pe lângă mine şi să nu mă vadă. Dar ce spun? mirositoare. El îl ştie pe fiecare om atât după trup cât şi după inimă. Îmi Ca să se simtă bine la mine, să nu mai plece, să nu se îndepărteze. Săcunoaşte şi mie toate ascunzişurile, îmi cunoaşte toate fibrele fiinţei carese înfioară la chemarea glasului său blând precum boarea de vânt rămână în lăcaşul cel mai intim al inimii, păzit şi sfinţit de lumina saprimăvăratic. binefăcătoare. Chiar dacă aş vrea să-l mint n-aş putea. Mă ştie pe de rost din capşi până-n picioare. El va veni, mă va cerceta îndelung şi dacă mă va socoti vrednică, Prietenul meu. Unicul. Aş face orice ca să nu-i pierd încrederea şi va rămâne pururi cu mine.prietenia. Dacă astăzi nu vine, negreşit va veni mâine. Am să merg să-lcaut neîncetat, clipă de clipă, la fel ca mireasa din Cântarea Cântărilor CEZARINA ADAMESCU, 30 octombrie 2012pentru că el e iubitul inimii mele.12 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  15. 15. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012 Florinel AGAFIŢEI Glosar sanskrit-român (I) Acest început de glosar – ce urmează a se transforma într-un mini-volum, Dicţionarul cuprinde doar 1.800.000 de cuvinte şi expresii, fiind îngrijit demenit a cuprinde cel puţin câteva sute de termeni din limba sanskrită, având savanţi aparţinând unor centre universitare renumite, precum Oxford,corespondent, adeseori, identic în limba română - încearcă să demonstreze că nuştim suficient de multe despre propria limbă română Regretăm că nu am avut posibilitatea Hon.LL.D.Calcutta, Jena.şi posibilităţile sale de conservare în veac. reproducerii termenilor în variantă sanskrită, Oferim cititorului câţiva termeni ce se regăsesc fiind obligaţi, din motive pur tehnice, să utilizămîn formă, dar mai ales în conţinut, atât în limba transliterarea obişnuită în asemenea cazuri,română, cât şi în sanskrită, cu explicaţiile aferente. apelând la caracterele limbii latine. Nu este o noutate faptul că amândouă limbile – 1. Ansin = care poartă o povară; în limbasanskrită şi română – au la bază o rădăcină comună, română a rezultat asin, prin dispariţiacea indo-europeană, dezvoltarea ulterioară consoanei „n”;realizându-se însă, pe diferite căi. 2. Akta = a conduce; în limba română a De asemenea, nu noi suntem cei care facem rezultat cuvântul act, prin extensie acţiune;primii o asemenea observaţie; dar avem pretenţia 3. Agre-ga=a merge în faţă, înainte; presupuneca, prin expunerea paralelă a anumitor termeni, să ideea de mişcare (în R.V.,IX,86,45). În limbadeturnăm concepţiile potrivit cărora unele cuvinte română a rezultat termenul a se agrega, cedin vocabularul principal al limbii române, ar fi de presupune ideea de mişcare, cu referire laorigine latină. elemente, adică a se uni într-un tot; Comuniunea lor cu limba sanskrită clasică este 4. Angin=corporal; în limba română a rezultatevidentă şi numai cine nu doreşte, nu observă angină sau angină, care se referă la o boală asimilitudinile subliniate şi de noi. corpului localizată fie în zona amigdalelor, a Înainte de a lectura cuvinte simple, înşiruite prin faringelui sau în zona inimii;respectarea unei anumite ordini, facem precizarea că 5. Angiras=în sanskrită are mai multenu am avut la îndemână, în demersul nostru, decât semnificaţii, printre care şi aceea deDicţionarul sanskrit/englez, apărut în India, la New personificări ale unor obiecte luminoase,Delhi, în 1993 - (prima ediţie a fost tipărită tot în stări luminoase care ţin de lumea lui Agni şicapitala Indiei, în anul 1899; de atunci au mai apărut a altor zeităţi. Este şi numele unui cunoscutîncă zece ediţii!). Ediţia întrebuinţată de noi a fost Rishi, autor al imnurilor cuprinse în R.V., atipărită de Editura Motilal Banarsidas. unui cod de legi şi a unui tratat de astronomie, a cărui ascendenţă este una celestă. În limba română este prezent sub denumirea de înger; latiniştii susţin că el provine din limba latină, respectiv din angellus;15 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  16. 16. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 20126. Ati-dantura=cel ai cărui dinţi sunt foarte proeminenţi, scoşi în exterior; în 20. Apa-gata=care a dispărut, mort, distrus, care nu mai este, care s-a dus, s-a limba română a rezultat dantura; terminat; în română există termenul gata, care înseamnă isprăvit, terminat7. Ati-mangalya= loc pitoresc, frumos; în limba română s-a păstrat termenul de etc; Mangalia, alături de Callatis; 21. Abhi-kruddha=a fi furios; în limba română a rezultat cuvântul crud, care8. Ati-bala= cel puternic; îl găsim în cuvântul Decebal, supranumele regelui dac înseamnă şi vitreg, rău, violent, sângeros; care s-a sinucis în anul 106, după Hristos; 22. A-rajas=clasă superioară a divinităţilor, rajah, adică în limba română,9. Atâta=care s-a dus, care a murit, dar are şi alte sensuri, în funcţie de context; rege; în limba română îl găsim în aceeaşi formă, în expresia atât i-a fost dat să 23. A-manusha=care nu aparţine omului, care este deasupra omului, divin; trăiască; avem în română, termenul mănuşă, care este un obiect ce se poartă peste10. A-daiva=care se referă la divinitate; în limba română este cuvântul divin; mână, având astfel şi conotaţia lui deasupra, peste;11. A-dandana=care se referă la o pedeapsă nedreaptă, iar prin aceasta se poate 24. A-marta=care nu este mort, imortal; în română a rezultat atât termenul ajunge la o situaţie de scandal, de nemulţumire, de ripostă, de protest din mort cât şi imortal; partea celui afectat de decizia respectivă; în limba română există termenul 25. A-matrik=fără mamă, fără matrice; în română avem termenul de matrice dandana, cu înţelesul de întâmplare neplăcută, belea, bucluc, încurcătură, care înseamnă, anatomic spunând, uter; zgomot mare, tărăboi; 26. A-loka=fără loc, în română a rezultat termenul loc;12. Adhi-roha=montan, referitor la munte; în limba română există localităţi 27. amla-varga=care se referă la o plantă cu frunze şi fructe acide sau care montane cu acest nume; înţeapă; în română avem termenul de vargă, care înseamnă nuia lungă,13. An-apluta=care nu este atins de apă, deasupra apei; în limba română, există subţire, flexibilă dar este şi o plantă erbacee cu tulpina şi ramurile ţepoase, cu cuvântul plută, ce înseamnă ambarcaţiune uşoară, plutitoare, construită din flori liliachii, dispuse în capitule; trunchiuri de copac prinse împreună şi destinată transportului trunchiurilor 28. Arya= şi cu senssul de lord, stăpân; în limba română este termenul de pe apele curgătoare. La români, întâlnim această străveche îndeletnicire, care arian, care înseamnă popor indo-european, rasa ariană la nazişti fiind rasa s-a practicat şi datorită prezenţei pădurilor pe aproape întreg cuprinsul superioară, stăpâna celorlalte rase; spaţiului mioritic în vechime, dar şi numeroaselor ape curgătoare, care 29. a-latrina=mizerie; în română există chiar termenul ca atare, latrină, care împânzesc precum aţa plasei păianjenului, glia cuprinsă între Carpaţi, Dunăre înseamnă closet, privată, hazna; şi Mare. Eşti venit cu pluta pe Bistriţa, iată o expresie care spune multe şi 30. A-lipsa=lipsit de dorinţe; în română a rezultat termenul lipsă; despre subtilitatea limbajului nostru arhaic; 31. Ava-tara=coborârea unei zeităţi din ceruri, din paradis; în română există14. A-nasa=fără nas; în limba română este cuvântul nas, ca şi în latină, nasus; termenul de avatar care se traduce prin reîncarnare succesivă a unei fiinţe; 15. Anu-bandha=în conexiune, împreună, legaţi, ataşaţi; în limba română a 32. avara=josnic, inferior, neimportant, de mică valoare etc.; în limba română rezultat cuvântul bandă, care are şi înţelesul de ceată, grup de răufăcători care a dat avar, care înseamnă om zgârcit; acţionează împreună sub conducerea unui şef; 33. Ava-rudha=apropiat, descendent; în limba română a dat rudă, care 16. Anu-sarpa=serpentină, şarpe; în limba română, aceeaşi semnificaţie, înseamnă persoană ce face parte din aceeaşi familie; aceea de şarpe; 34. Ava-satana=dispreţuitor, distrugător; în limba română vorbim despre 17. Antara=a fi în interior; în limba română, cuvântul interior; satana, numele biblic al diavolului, întruchiparea răului, unealtă a răului; 18. Antastya=intestine; în limba română, aceeaşi semnificaţie; 35. A-vibhranta=care nu se deformează, ferm; în limba română a rezultat 19. Apa-watt=legat de apă, privitor la apă; în limba română, apă; vibrant, care nu e vibrant, unde vibrant înseamnă a produce sunete, a vibra, a tremura etc;16 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  17. 17. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012 36. a-vira=nebărbătesc, slab; în română vorbim de viril, virilitate unde viril 54. kantha=legat de gât, de sunet, de voce; care cântă, în limba română avem presupune ceva specific bărbatului, puternic, viguros, energic, impetuos; a cânta, cântare, încântare etc.; 37. aho=particulă ce exprimă bucuria sau surpriza dureroasă; în română 55. karkasa=ferm, dur; în română avem termenul carcasă ce poate însemna avem ah!; şi îmbrăcăminte metalică exterioară ori scheletul unui animal; 38. Atma-dana=care se dăruie pe sine, sacrificiul de sine; în limba română, a 56. Karpatika=pelerin, caravană a pelerinilor; în limba română avem da, a dărui; denumirea munţilor Carpaţi, în directa legătură, după unii, cu denumirea de 39. Atmana-saptama=a fi el însuşi al şaptelea; în română a dat termenul carpi; şapte; 57. Kaliman=întunecat, închis la culoare; în limba română avem munţii 40. Antika=o soră mai mare, de mai mulţi ani, mai vârstnică, mai bătrână; în Călimani; română avem cuvântul antic, cu sensul de vechi; 58. Kukuta=iarbă otrăvitoare; în limba română avem termenul de cucută cu 41. Apta=care este apt, capabil; cu acelaşi sens, în limba română avem acelaşi sens; termenul apt; 59. Kuthumi=numele unui profesor, autor al unei cărţi de legi; în limba 42. A-pandura=care este palid, alb; în limba română avem termenul ca atare, română avem termenul de cutumă ce înseamnă obiceiul pământului, normă despre care se crede că e de origine sârbo-croată; corp de panduri, la Tudor de drept, lege consfinţită printr-o practică îndelungată şi transmisă oral, din Vladimirecu, ostaşi; generaţie în generaţie. 43. Alin=scorpion; în limba română avem nume proprii Alin, Alina; 44. Uda=apă; în română ave termenul ud, şi verbul a uda; 45. Uda-prut=care curge pe apă; în română avem hidronimul Prut; 46. Ud-vamita=care vomită, care aruncă în afară; în limba română avem a vomita care înseamnă acelaşi lucru; 47. upa-naman=supranume, poreclă; în limba română avem cuvântul nume; 48. Upa-nishad= tratate ezoterice indiene, la un moment dat, prin intermediul cărora învăţăcelul ignorant care şade la picioarele maestrului dobândeşte înalta cunoaştere legată de spiritul suprem, cunoaştere menită a procura mântuirea; în limba română avem verbul a şedea, a sta jos; 49. Upa-stha=a sta în picioare; în limba română avem verbul a sta; 50. Ri=rai; în limba română avem termenul Rai, dar şi Paradis; cel din urmă provine din sanskritul pardesha; 51. Ritu=timpul potrivit pentru orice acţiune sacrificială şi alte acţiuni obişnuite adorării; în română avem termenul rit, de unde ritual, ritualic etc. ; 52. Etaj=mai sus, a creşte, a urca; în română avem termenul etaj, etajare etc.; 53. Eduka= a construi; în română avem a educa, acţiune ce presupune tot un soi de construcţie, căci a educa înseamnă a forma pe cineva prin educaţie, a influenţa sistematic şi organizat dezvoltarea intelectuală, morală şi fizică a copiilor;17 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  18. 18. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012 Siluete Dimensiuni articulate devin puteri roditoare La început, quasi-anonim, după ce publicase (sub pseudonim)eseul „Naţionalism? Libertatea de a ucide”, reluat – într-o ediţieulterioară – drept un subiect cu miză extinsă: „Personalitatea. Drepturileei în artă şi viaţă”, Felix Aderca adaugă, la primele sale versuri, din anii1910-1913, alte câteva semne ale dorinţei de afirmare. De reţinut pentru gradul în care izbutise, la începuturile saleliterare, să atragă atenţia contemporanilor, mai ales a celor din elitamesianică a acestora, interesul lui G.Ibrăileanu, datorat scrisorii derecomandare trimisă lui de Hortensia Papadat-Bengescu, inclusiv prefaţalui C.Rădulescu-Motru, acordată studiului irealist menţionat la prima sesizarea acelor deschideri spre elanuri carnale pe cât spre subtilităţitentativă a lui Aderca de a trece spre un filon sociologic. psihologice valabile dacă autorul pune de acord incitaţii sufleteşti cu Tânărul începător se arată atras de portretistică publicând, în impulsuri mai de grabă epice.1922, „Idei şi oameni”, iar peste numai şapte ani cercetarea „Mic tratat Cu sentimentul că se manifestă într-un cămin al unei mari familiide estetică”, probă a transferului reflexiv de natură să anunţe evoluţii de care s-a legat printr-un proces de libertate intelectuală şi insurecţiepromiţătoare în domenii conexe. poziţională, Aderca (dimineaţa la Ministerul Muncii, funcţionar, după Vor urma, într-o succesiune de certă mobilitate, interviuri, amiezile scriindu-şi paginile de creaţie, seara plimbându-se pe bicicletăarticole de ziar, cu iz polemic, piese de teatru, povestiri, nuvele scăldate la marginea oraşului, noaptea citind până la ceasuri înaintate) duce oîn fluid erotic, începutul unui roman care va fi cel intitulat „1916”. Vădit viaţă de sihastru. De două ori pe săptămână trece pragul celor optlucru, Felix Aderca avea, în deceniul trei, veleitatea să se exprime în mai săptămânale evreieşti unde depune colaborări imediat primitetoate registrele. Scriitorul nu a ocolit nici genul S.F. care, fără să fie necondiţionat. Mai scrie la revista de largă informare „Radio”, cu rubricisingurul lui triumf, ne permite să-l descoperim pe rând şi simultan, când despre concertele săptămânii, turnee muzicale şi recitaluri. Merge o datăstructural contemplativ, când ingenios cerebral. Constatarea implică pe săptămână la cinematograf (la spectacolul ultim) şi încheie cu18 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  19. 19. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012întoarcerea acasă pentru masa de seară, de regulă alcătuită dintr-o mică prezenţă militantă pentru democraţie, opozant al tendinţelor legionaroide,salată şi un compot. pe cât, neabătut s-a dovedit ataşat identităţii sale etnice, deşi nu a fost altceva decât o figură a ecumenismului, a înfrăţirii cultelor pe temeiul egalităţii lor depline, cu o mare grijă să scutească societatea de orice experienţe dictatoriale. Aşa îmi explic de ce, după anul 1948, omul Felix Aderca a fost marginalizat, iar opera sa trecută la index. Nu i s-a iertat că i-a frecventat pe editorii Alcalay şi Beuvenist, adepţi ai liberalismului, că a fost mereu alături de Arghezi şi Lovinescu, că a încercat să fie un scriitor român de curaj, prea bătut în faţa valurilor de naţionalism tulbure, incendiar în mentalitate şi expresie. Azi, la 50 de ani de la dispariţia sa fizică, Felix Aderca merită pe deplin omagiul nostru. Nu-l comemorăm ci îl aniversăm plini de speranţa că literatura română ştie ce îi datorează. Devoţiunea lui Aderca faţă de toate valorile scrisului naţional devine, dintr-o majoră problemă de educaţie civică, reflex viu de ataşament la spiritualitatea acestui popor. Henri Zalis Va mânca mai consistent când va fi înger, promite poetulConst.Nisipeanu, poet craiovean şi bun prieten cu cel care funcţioneazădrept cel mai puţin exuberant dintre „umaniştii demni de luat în seamă”. După o perioadă de acumulare dar şi de compatibilizare acaracterelor, Aderca devine mâna dreaptă a lui Tudor Arghezi la „Biletede papagal”, consultantul de încredere şi de autoritate al lui E.Lovinescula cenaclul „Sburătorul”, iar în câteva rânduri epistolierul d-nei HortensiaPapadat-Bengescu în chestiuni ce privesc bunul mers al debutanţilor,implicit al lui Aderca însuşi. Literatul a străbutut întreaga epocă interbelică luând poziţieîmpotriva mişcărilor extremiste, în calitate de consecvent analist literar,13 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  20. 20. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012 50 de ani de la moartea scriitorului Felix Aderca III-a, Zeul iubirii, 1945), Moartea unei republici roșii (1924), Omul Felix Aderca (n. 26 martie 1891 (S.V. descompus (1925), roman pirandellian, Al doilea amant al doamnei 13 martie),comuna Puiești , județul Vaslui - Chatterley (1933), A fost odată un imperiu, biografia romanțată a lui d. 12 decembrie 1962, București ) este Rasputin (1939), Orașele înecate (1936; ed. a II-a, îngrijită de Ovid S. pseudonimul literar al unui prozator, poet, Crohmălniceanu, Orașele scufundate, 1966), roman distopic sau science estetician și eseist român, de origine fiction, tipărit în revista „Realitatea ilustrată”, în foileton sub titlul „X- evreiască. Numele său real era Zelicu O, romanul viitorului”. Romanul a apărut și în traducere germană sub Froim Adercu. titlul Die Unterwasserstädte (Wissenschaftlich-phantastischer Roman) la Editura Kriterion, București, 1970, cu un cuvânt înainte de Franz Storch, Urmează școala primară la Puiești, apoi Jurnalul lui Andrei Hudici (1958) Liceul Carol I din Craiova, pe care nu l-a Cărți de interviuri : Mărturia unei generații (1929) absolvit. A fost un autodidact. După o tentativă de a se stabili la Paris, revine la Craiova unde devine funcționar laMinisterul Muncii. Ia parte la ședințele cenaclului Sburătorul, coordonatde Eugen Lovinescu. S-a remarcat ca poet simbolist, autor de povestiri șiromancier (Omul descompus), autor al unuia dintre primele romane deanticipație din literatura română, Orașele scufundate . Este tatăl luiMarcel Aderca, de asemenea scriitor. A fost căsătorit cu poeta SandaMovilă. OPERAPoezii: Motive și simfonii (1910), Stihuri venerice (1912), Fragmente.Romanțe (1912), Reverii sculptate (1912)Nuvele: Femeia cu carnea albă (1927)Eseuri: Mic tratat de estetică sau Lumea privită estetic (1929)Romane:Țapul (1921; ed. a II-a, Mireasa multiplă (Țapul), 1932; ed. a12 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  21. 21. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012 FELIX ADERCA – perenitatea scriitorului În mod sigur în anii adolescenţei am citit din cărţile lui Felix netăgăduit ale naturii, indiferent de anotimp. Femeile ocupă un locAderca şi am fost copleşită de farmecul scrierii. Astăzi, la vârsta important în opera sa. În general, harnice, docile şi încrezătoare, femeilesenectuţii, recitind „Femeia cu carnea albă” şi „Revolte” mi-am se aseamănă legumelor ce trebuie culese, câteodată parcă identificându-reconsiderat judecăţile de valoare şi l-am redescoperit pe scriitorul Felix se cu acestea, câteodată parcă înfiripându-se în natură şi luptându-se cuAderca, după cum l-am redescoperit şi pe ea, smulgând pământului roadele pentru aDostoievscki şi pe alţi mari naratori ai lumii, la o supravieţui.nouă citire. Dar, proza lui Felix Adera se Personajul preferat, dl. Aurel, un intelectualdeosebeşte de toate celelalte, printr-un inefabil cu studii urmate la Paris, evident un alter-ego al său,original, surprinzător, acela care, de fapt, m-a atras devenit angrosist, străbate în special fâşia de sud aşi la prima lectură. ţării, în căutare de marfă, legume de sezon, ocazie În acest sens, iată cum îl caracterizează cu care scriitorul descrie specificul locurilorprof. Henri Zalis, exegez neîntrecut al operei lui întâlnite, mai cu seamă dezordinea captivantă aFelix Aderca, chiar în cuvântul de început al naturii destrămate de ploile toamnei. Dincolo deromanului „Revolte”: „Fertil şi neastâmpărat, stilul literar impecabil, de splendoarea exprimăriiprovocator modern până la insurgenţa poetice se ghiceşte dragostea faţă de acele locuri şispectaculoasă – şi, într-o epocă a surogatelor, necăjiţii săi oameni. Priveşte femeia cu îngăduiriademenirilor iraţionaliste, suficienţelor abuzive, comprehensive, acordând multă atenţie detaliuluiautentic, independent, contrariant, cu superbia sugestiv. Condiţia vitregă a femeii din grădina cucelui ce sancţionează impostura, zădărnicia legume, a ţărăncii truditoare pe ogorul din spatelevorbelor goale, malformaţiile contaminate de casei este dezvăluită în lumina crudă a realităţii. Şiarbitrar – F.Aderca îmi apare astăzi spiritul creator mai este evident că omul şi scriitorul Felix Adercacu care merită să stăm de vorbă.” iubeşte cu patimă femeia, iubeşte sincer această lume de oropsiţi, le intră Distinctiv, în opera lui Felix Aderca fascinează un amestec cu delicateţe şi înţelegere, compasiune şi smerenie în sufletele chinuite,straniu între senzualitate, erotism, viaţa trudnică, grea, sentimentele de ridicându-le un adevărat monument literar.acceptare, abandon în faţa nenorocului sorţii şi miracolul, frumuseţile de21 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  22. 22. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012 În tuşe puternice, concis, dar ca un lait-motiv, întâlnim în trăieşte o poveste de dragoste cu Alina, produs marcant al subţirimiipovestirile sale scurte flash-uri cu ororile războiului, acolo unde bărbaţii craiovene, ale cărei duplicităţi şi rafinamente obsesiv integrate înîşi dovedesc curajul, natura caracterului şi unde se leagă prietenii de prejudecăţile sociale, le distrug sentimentele.nezdruncinat. Scriitorul se dovedeşte un antirăzboinic declarat, dar şi un În următoarele nuvele din voluml respectiv, şi anumevizionar al gândirii. Felix Aderca scria prin anii ’20-30 ai secolului „Vânătoarea de oameni” cu subtitlul „Steluţa” şi „Grădinării” cuprinzândtrecut: „Popoarele chinuite de o viziune activă sunt totdeauna mai „Femeia ploilor”, „Codana roşie”, „Femeia cu carnea albă”, „Micaputernice decât cele care vor să şadă la masă şi apoi să privească la meditereneană” şi „Ioana din Rogova” - cu aceeaşi virtuozitate stilisticăalergările de cai. Totuşi în zarea de milenii, viitorul omenirii se arată cu şi analist-critică Felix Aderca ne poartă în lumea micilor târguri şi adesăvârşire altfel: se va băga de seamă până la urmă că jocul de-a grădinăriior dunărene, în splendoarea naturii tomnatice, înecată de ploi.războiul, care ţine de la începuturile lumii, e o naivitate, toate neamurile, Domnul Aurel îşi câştigă pâinea traversând satele dunărene înpe rând, fiind sortite Vremii, adică unei preschimbări. Oamenii planetei căutare de marfă, legumele toamnei, în condiţiile vitrege ale hanurilor devor alcătui atunci un singur corp, conştient de adânca, esenţiala lui ţară, găzduit în casele localnicilor ori în colibele încropite la margineaunitate, vor pune o măsură în producţia haotică de copii şi mărfuri, vor „Grădinăriilor”. Frigul înţepător, ploile nesfârşite, emoţiile călătoriilor,uşura mamele şi pe muncitorii din uzine de blestemul naşterilor în dureri târguielile cu producătorii şi munca brută, toate laolaltă îi aduc în simţirişi al muncii în sudori de sânge. Monstruoasele îngrădiri de averi, ca şi presentimentul morţii ca un neprevăzut de neocolit. Citez: „... trupulînmulţirea animalică a generaţiilor, vor fi privite ca semnele ruşinoase călătorului abia mai reţinea bietul suflet care, speriat, prin ferestrele vieţiiale unei omeniri primitive. Forţele de creaţie şi bucuria de a trăi nu vor ar fi voit să fugă în lumea lui adevărată, de unde, cine ştie prin ce osândă,pieri o dată cu zâzaniile care le întreţin, căci luptele nu vor fi desfiinţate, fusese sugrumat în acestă înfrântă carne…”ci numai mutate pe adevăratul lor teren: în jurul miresei, în laborator, pe Viaţa d-lui Aurel devine părtaşă lumii adevărate a satuluicâmpul de sport…” românesc, a durerii, a trudei şi a iubirii, relevată fără menajamente. Pe drept cuvânt se poate spune despre Felix Aderca, gânditorul, Călătoriile sunt dure, pline de imprevizibil şi iubiri efemere. Valeacă este o deplină conştiinţă a vremurilor sale, făcând o analiză socială, Hoţului, Apele Roşii, Cerdacul Nalt, Pădurea Broscarilor, Şipote,critic-succintă a moravurilor comunităţilor rurale şi a micilor târguri de Fântânele Negre, Pătule, grădinăriile de pe costiştea Izvorăneştilorprovincie, aplecându-se, îndeosebi, asupra nedreptei condiţii a femeii. (Izvorul Aneştilor) Scărişoara sau Rogova sunt localităţile pe care le În microromanul „Zeul iubirii” („Ţapul”) din volumul „Femeia măsoară cu pasul ori în fuga calului. Peste tot întâlneşte femeia. De lacu carnea albă”, de factură senzual-erotică, fără a cădea în hedonism, ne codana sfioasă, ce simte primii fiori ai dragostei şi senzualităţii, până ladezvăluie lumea elitei craiovene, percepută prin simţirea unui tânăr ţărăncile furate de frenezia simţurilor, „însufleţite de o ciudată energieintelectual al urbei, pasionat de muzică, violoncelist, ce fecventează fină” îi poartă paşii „aproape senin pe cărările uscate dintre răzoarele de„sălile muzicale” ale Societăţii „Harpa”, cântând sub bagheta lui herr ardei roşii”.Springer. Intrăm în contact cu diferite personaje, femei şi bărbaţi, distinşi Senzualitate şi erotism, stările atmosferice splendide înintelectuali, afacerişti, strânşi în jurul acestei societăţi. Violonistul diversitatea lor, încărcătura energetică a naturii împletită cu lumini şi22 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  23. 23. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012aromele câmpului, apelor, „parfum greu, lasciv, de cânepă încinsă de deopotrivă din filonul naţional, dar şi din nevoia transformărilorsoare”, „pacea şi singurătatea apelor” „… se înnegurase şi fulgi răzleţi de vizionare ale noului veac, Aderca seamănă cu un trunchi pietros, din carezăpadă începură cu leneşul lor vis de rai să înlocuiască plânsul ploilor se întind ramuri vânjoase, surprinse în perpetua vibraţie a frunzişuluijalnice”, toate acestea înfrumuseţează şi dau nobleţe şi sens existenţei. bogat”.Frazele curg cu un firesc şi o candoare nebănuite, parcă toarse din caierul Ca un adevărat vrăjitor, scriitorul ne poartă într-un universunei filosofii ancestrale. fermecat, al unei lumi de un pitoresc generos, indiferent de mediul social, Devoalează drame ale războiului dar şi viaţa femeilor de dincolo iar acolo unde preponderent personajele sunt femei magia ne cuprinde înde linia frontului, părăsite de bărbaţii încleştaţi în inumanele bătălii. Au braţele ei.loc întâmplări de un tragism răvăşitor, cum ar fi episodul din „Femeia Scriitor viguros, o adevărată conştiinţă a vremurilor sale, profundploilor”. Personaj simbolic, dl. Aurel îşi duce viaţa în compania acestor ataşat valorilor morale şi „Ţării”, după cum a scris însuşi Scriitorul, cuoameni, acestor femei lipsite de noroc, solidar şi părtaş la necazurile lor. literă mare, practică o filosofie a iertării, a meliorismului şi de ce nu aPresentimentul morţii îi dă mereu târcoale: „Va intra, în sfârşit, deplin, în durerii, ca paradox al iubirii. În acest sens este relevant romanulalcătuirea adevărată a acestui pământ bogat. Picioarele oamenilor, „Revolte”, al cărui personaj principal Ştefan Istrăteanu intră într-ogânditoare, vor trece peste el şi nu, nu se poate să nu intre şi ceva din „polemică” insolită cu justiţia. În arhitectura romanului întâlnim pe de osufletul lui, atât de mic cât e, în sufletul cel mare al bogatelor vegetale” parte tribulaţiile personajului principal surprins de o justiţie conjunctural-(„Grădinării” „Femeia ploilor”). absurdă, ocazie cu care scriitorul face o incursiune succintă dar Moartea angrosistului din ultima povestire, „Ioana din Rogova”, edificatoare în lumea justiţiei, chiar pitorească a mecanismuluieste un sacrificiu asumat, evident al scriitorului, gradualitatea sfârşitului magistraturii, de la prim-procuror până la grafier, cu extensie în junglamăiestrit exhibată, inducând către o complexitate şi profunzime jurnalistică. Este vorba despre un malaxor ce funcţionează pe niştefilosofică genuină. principii absconse, ce-şi mestecă victimele fără a le acorda vreo şansă, îngropându-le speranţele în hăţişul dosarelor şi interpretărilor literei legii, În ciuda turbulenţelor caracteristice perioadei dintre cele două pentru a-şi justifica existenţa. Această parte a cărţii este în fapt un subtilrăzboaie mondiale şi imediat după, Felix Aderca rămâne fidel crezului pamflet. Refugiul, o oază de echilibru interior i-l dau victimei amintirilesău scriitoricesc, remarcându-se prin talentul unic, tenacitatea cu care femeilor întâlnite de-a lungul vieţii, ca un panaceu pentru sufletul hăituitabordează subiectele, forţa intrepidă a scriiturii cât şi paleta baroc- al bărbatului prins în capcana legislativă. Romanul este alcătuit cudiversă a trăirilor cuprinse în epos. În prefaţa vomului „Femeia cu carnea minuţiozitatea unui bijutier, alternând în mod fericit realitatea dură şialbă”, dl. Henri Zalis îl caracterizează astfel: surprinzătoare cu povestirile unor întâmplări aşternute pe hârtie pe „Ca prozator, ca teoretician al modernismului şi impulsului spre timpul nedreptei detenţii.inovaţie, ca artist complex, … ca poet încrezător în valorile sufleteşti, Femei, femei… aducătoare de bucurie, de tristă nostalgie, figurideşi epigonic … în expresia lirică, partizat al sincronismului adecvat luminoase ori ascunse în penumbre tainice, femei ce împlinesc viaţavremii, dat fiind că devenise limpede că vitalismul inspiraţiei vine bărbatului cu farmecul şi personalitatea lor: Mili, soţia culeasă dintr-un23 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  24. 24. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012han, harnică şi fidelă, animată de spirit de sacrificiu şi pragmatism; pagină înduioşătoare despre omenie şi solidaritate umană. După cumSultănica, fata pripăşită în stabilimentul Ţaţei, şireată şi inteligentă; Leia, scrie dl. Henri Zalis în introducere, „Fane Istrăteanu, departe de a fi unfrumoasa ce-şi sacrifică soţul şi familia pe altarul iubirii; Maud, mica saltimbanc, un stigmatizat de echivocuri dâmboviţene, se smulge dindaneză cea iubită de muribundul prinţ Caţulis; Iohana, săsoaica tinerică cercul lor, deşi depreciat de autoritatea ce vrea să îl osândească. Totuşi,cu care se iubeşte în târgul din marginea Sibiului, lângă linia frontului, din lanţul de interferenţe, penelul ironistului concretizează onestitatea, o„aşteptând ordinul de înaintare. Năvala noastră fusese o nebunie, dar se ia drept model în absenţa cvasi-generală de atari repere. Ridică un talazface vreun război numai cu raţiunea?” şi Hortensia, ciudata şi în condiţiile proliferării inerţiilor, nesăbuinţelor şi întinsei sterilităţi.”„misterioasa hetairă”. Eposul te fură încă de la începutul povestirii, frumuseţea narativă Naraţiunea îl fură pe cititor, şi-l poartă în lumea târgurilor seduce cititorul prin inteligenţă şi farmec, prin erotism şi senzualitate,provinciale din zona Olteniei, a Sibiului, dar şi a Moldovei, atacând prin descrieri uimitoare ale naturii. Şi chiar dacă romanul se intituleazălumea micilor ori marilor comercianţi, a birturilor şi caselor cu ferestre „Revolte”, acestea fiind o formă subtilă a bovarismului, omul se împacăluminate în roşu ademenitor. în cele din urmă cu societatea, tribulaţiile nu-l conduc către o remediabilă Intelectual de profunzimi filosofice, Felix Aderca îmbină mizantropie ci mai degrabă avem de-a face cu un sfârşit atins demăiestrit farmecul naraţiunii cu înţelepciuni talmudice şi previziuni de meliorism.ordin sociologic într-o perfectă armonie, aducând în atenţie posibile Este bine de amintit nota satirică, ironică, verbul necruţător,viitorimi ale înţelegerii şi unităţii popoarelor într-o mare familie. penelul complex, de mare expresivitate, incitant şi pătrunzător pe de o Ca fiu al Craiovei, deşi adoptiv, scriitorul mânuieşte cu parte şi conotaţia romantică, sensibilă, plină de rafinament, acest amestecvirtuozitate cuvintele graiului oltenesc, dovadă că talentul nu poate fi aducând scriiturii un inefabil de neegalat.înlocuit cu nimic. Este un talent uriaş, un psiholog înnăscut, unînverşunat împotriva mistificărilor de orice fel, o adevărată instanţă Despre noi, românii, s-a spus adesea că suntem oanalitică şi descriptivă a lumii în care supravieţuieşte, devenind un naţiune generoasă, dar în aelaşi timp risipitoare, că am aparţinenecruţător observator al societăţii, scrierile sale având valoare dedocument istoric. Abordează concepte privind politica demografică fără zodiei vărsătorului, căci altă explicaţie nu există pentru conula intra în capcana vreunei doctrine, dincontră, aducând în contrapondere de umbră, absolut nedrept, în care a fost împins, ca şi alţi marimicile victorii ce compun viaţa, deşi grea, uneori nedreaptă, aşa cum a creatori, Felix Aderca, scriitor de remarcabilă statură literară,lăsat-o Marele Creator pe pământ. Pentru a exemplifica, Mili, soţia sa, şi care a îmbogăţit zestrea literară a României prin opera saIlie Tabacu, grefierul, fost camarad de arme căruia îi salvase viaţa în nemuritoare şi peste ani parcă tot mai adevărată, de parcă ar firăzboi, sunt ageri dar nici pe departe pregătiţi juridic. Iubirea femeii şi fost scrisă azi.recunoştinţa bărbatului le dau imboldul de a găsi cele mai eficientesoluţii pentru a-l scăpa pe Ştefan Istrăteanu, reţinut în arestul poliţiei,fără a fi judecat, de bâlbâiala oamenilor justiţiei. Felix Aderca reuşeşte o Eliza Roha24 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  25. 25. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012 MAI MULTĂ EUROPĂ (3) DE DREAPTĂ SAU DE STRÂMBĂ CREDINȚĂ? mișcării Democrat Creștine de la care am învățat să aprofundez valorile europene ale doctrinei încă din anii secolului trecut. Pe care, interesându-l și urmărirea Congresului și ce am scris eu în legătură cu așa zișii „democrat-creștini” din România, l-au intrigat apropierile nefirești pe care le făceam. „ Creezi un triunghi bizar între președintele țării voastre, Doamna Merkel și Patriarhul Teoctist care este de mai multă vreme decedat” – îmi impută el, pentru ca eu să-i răspund mai bizar că „... și Republica Democrată Germană și Republica Socialistă România sunt de multă vreme decedate, dar la fel cum ierarhii cu dosare de la arhivele securității amintesc de Teoctist, Merkel amintește de RDG, iar Băsescu de RSR; și nu prin amintirile cele mai frumoase, ci tot prin trădarea căii drepte”. Răspunsul fiind și cinic și criptic, a trebuit în Faptul că Popularii Europeni s-au gândit să-și desfășoare continuare să mă explic, așa cum fac și aici:Congresul la București, e o cinste pentru oraș și pentru țară. Cel că și -au Ultima manifestare de voință națională slujită cu credință de Sinodulluat în serios partizanii conjuncturali de aici considerând că asemenea Bisericii Ortodoxe Române înainte de a suferi îngenuncherea bolșevică șispecimene politicianiste le-ar putea fi într-adevăr confrați de doctrină, filorusă, a fost în sesiunea din decembrie 1946 ale cărei dezbateri șieste însă o dovadă a crizei doctrinare prin care trece Democrația Creștină hotărâri s-au publicat în numărul pe primul trimestru 1947 al oficiosuluidin Europa, acceptând eticheta în locul politicilor reale. „Biserica Ortodoxă Română”. Este vorba de decăderea din treapta de Voi explica aceasta într-un mod mai „neortodox”, prin răspunsul arhimandrit a lui Teoctist Arăpașu, „care s-a asociat cu arhiereul-vicarpe care l-am dat unui vechi prieten politolog, istoric de referință al Justinian Marina, prelat perceput de asemenea ca procomunist, care-și25 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  26. 26. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012submina superiorul, mitropolitul Irineu Mihãlcescu al Moldovei” - după un președinte de țară europeană să suțină un partid care se numește „ alcum scrie Eugen Miron in ziarul „Crișana”. Această retrogradare fiind o comuniștilor”, adică al celor de care continentul nostru se deziceavertizare împotriva oamenilor impuși de regim, devenea evidentă ș i categoric. Iar acesta se supune ordinului internațional, ca și cum ar fipentru Justinian Marina, forțat adus vicar la Iași, ca eparhia cea mai președinte al răposatei RSR sau RPR!...apropiată de sovietele în a căror federație ar fi trebuit să intrăm renunțând Și, uite-așa ajungem în colțul celălalt al triunghiului, la răposatala doctrina Bisericii noastre Naționale. Astfel, procesul verbal al acelui RDG din care provine Doamna Merkel. Nu am documente cu ce năravuriSinod conține mult mai multe date care configurează un grup de deprinse in tinerețe se răsfață dumneaei astăzi, cum avem desprerezistență al I erahilor Sinodali împotriva decapitării autocefaliei Bisericii securismul și turnătoriile vaporene în care s-a scăldat al nostru; nici nu-inoastre, după cum arată un alt document al vremii: „Marti 4 februarie: pretind să simtă, cum simțim noi că acest om își vinde țara pentr u...Justinian se autoizolează de cler. Clerul afirmă că acţiunea politică a lui sprijinul din străinătate. Dar faptul că ea nu vede nici un rău în modulJustinian a fost un act de bruscheţe... Marţi, 30 septembrie 1947: La evident cum acesta și -a consumat legislaturile ca să refacă sistemul deMitropolie, se afirmă că plecarea Patriarhului Nicodim din scaun - prin spionare represivă prin care se poate exercita o anumită dictaturădemisie sau deces - va avea ca efect desfiinţarea Patriarhatului, politică, faptul că nu remarcă lipsa oricărei legături doctrinare cu cei perevenindu-se la Mitropolit primat, ca-n trecut, post pe care urmează să-l care și-i consideră Familia Populară din România, faptul că nu găsesc înocupe arhiereul Justinian Marina. Mitropolia aceasta ar urma să intre sub discursul ei, înafara priorităților capitalului german din sistemul „ Eurojurisdicţia Patriarhului de Moscova....” (ARHIVELE NAŢIONALE ALE uber alles”, nici o urmă din doctrina la care a contribuit Adenauer, măROMÂNIEI : DUDU VELICU – „BISERICA ORTODOXĂ ÎN PERIOADA pune pe gânduri.SOVIETIZĂRII ROMÂNIEI” ÎNSEMNĂRI ZILNICE - I. 1945-1947 ). Asta este legătura în triunghi pe care o fac între răposatul patriarh Binecuvântat de răposatul Teoctist la instalarea ca Președinte al care, în compromis cu „strâmbarea ortodoxiei”, dacă ne putem exprimaromânilor, nu știu prin ce fel de duh, Băsescu preia trădarea față de astfel, a supraviețuit judecătorilor săi ce susțineau doctrina Bisericii„autocefalie” ca doctrină și credință, fie că-i vorba de realitate statală sau Strămoșești; între el, răposa tul întru Domnul, și cei doi porumbei înreligioasă, și, pentru a face plăcere celor ce-l susțin, dă tonul propunerilor viață, prin care supraviețuiesc năravuri din internaționalismulfederative pe care alții le exprimă mai timid și mai cu jenă ca să nu li se demagogico-polițienesc al răposatelor întru satana RSR și RDG.vadă interesele oculte de monopol financiar, demonstrând prin Și mă tem, pentru înaltul spirit european pe care ar trebui să-lvehemență că e gând la gând cu colegul său de tribună Tokes. Tot așa aibă un Partid Popular European, ca amintirea banchetului de la „Caru cucum a fost gând la gând cu colegul său de proveniență bolșevică Voronin Bere” să nu însemne începutul trădării doctrinei Creștin-Democrate carecare, fără influențele lui, nu ar fi căpătat un al doilea mandat. Întrebat și-a afirmat întotdeauna misiunea populară de a ajuta continentul sămai târziu cum a putut să trădeze interesele fraților noștri Basarabeni, depășească totalitarismele.Băsescu a declarat limpede că a fost o cerință venită de la un fo r al Deoarece, dacă istoricește a reușit cu fascismul și comunismul,Uniunii Europene, dar nu a spus prin ce persoană. Pentru că aș vrea și eu nici monopolismului financiar contemporan nu trebuie să-i permită săsă știu un nume de comisar sau de parlamentar european, care îndeamnă agreseze și să altereze pricipiului pluralist al marilor diversități care se26 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro
  27. 27. Regatul cuvântului, Anul II, Nr. 11 (13), Noiembrie, 2012respectă in democrație, sufocându-le prin ceea ce afonii marșului delibertate al omenirii cântă în struna infectului termen de „globalizarepolitică” susținut de discursul băsescian. Cărți primite la Cam atât pot explica printr-o privire ce depășește o jumătate deveac din istoria României, care poate afirma că a simțit în mod repetat, redacțiechiar avant la lettre, ceea ce denumim astăzi prin conceptul de „BigBrother” cu tot cu cozile lui de topor. Dar o spun cu precizarea că unsimplu concept, oricât ar fi el susținut de puternicii lumii, nu poateînlocui o doctrină; dar o poate strâmba, adică o poate face să nu mai fie„orto-doxă”. Așa cum ne-am dori să nu se întâmple cu Democrația Creștină. Ediţie îngrijită de Alina Tudor-Pavelescu Bucureşti 2004 Astfel, la Botoşani şi Dorohoi, Justinian a adunat clerul pentru discutareadiferitelor probleme bisericeşti. Cu acest prilej, i-a invitat pe cei prezenţi să segrupeze după partidele politice din care fac parte. Clericii au rămas foarte miraţide acest fapt şi au părăsit sala în mod ostentativ, iar Justinian nu s-a putuconvinge de visu de atitudinea politică a fiecărui cleric.Proiectul sau de federalizare a Romaniei, lansat la Congresul popularilor europeni, infata unor importanti prim ministri, a unor oameni politici de prim rang din statele UE sidin statele non - UE si in fata notabilitatilor Comisiei si Parlamentului European, are oimportanta uriasa. Poate chiar decisiva. Cu atat mai mult cu cat niciunul dintre romaniiprezenti acolo, importanti membri PDL si europarlamentari ai aceluiasi partid, nu aripostat in niciun fel. Ca si cand proiectul lui Tokes, care arunca in aer nu numaiConstitutia Romaniei, ci si secole intregi de lupta si de sacrificii ale romanilor, este cat sepoate de firesc. Poate ca unii l-au si aplaudat.Amintesc de sustinerea lui Voronin prin acel veteran (Ion Hadarca? Si basarabenii carecred in Romania pe care din opozant i l-a facut partizan la care a pretins ca i-a cerutComisia Europeana. Cine de la CE sustine partidele comuniste CORNELIU LEU27 http://regatul-cuvantului.toposystem.ro

×