3. Sarbatori pline de caldura linga bradul impodobit
Alaturi de cei dragi……!
4. Sărbătorile şi
obiceiurile populare,
grupate în preajma
solstiţiului de iarnă (20
decembrie - 7 ianuarie),
poartă numele generic
de sărbători de iarnă.
Perioada este
deschisă şi închisă de
sărbători prefaţate de
ajunuri, atât Crăciunul,
cât şi Boboteaza, şi
intersectate la mijloc de
noaptea Anului Nou.
5.
6. Principalele sărbători ale ciclului de
iarnă - Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza -
au funcţionat de-a lungul vremii ca
momente independente de înnoire a
timpului şi de început de an.
7. Crăciun - sărbătoarea Naşterii Domnului.
Sărbătoarea Crăciunului semnifică pentru poporul creştin
Naşterea Domnului, prilej de bucurie şi speranţă.
În fiecare an retrăim emoţiile naşterii, momentul vestirii de
către îngeri şi ne deschidem sufletele şi minţile ca să mai auzim
încă o dată povestea magică.
8. Mir
Miros de brad.
Parfum de flori.
Bat in ferestre uratori,
Clipesc pe cer mii de culori
FITI FERICITI DE SARBATORI!
9. Crăciun - sărbătoarea Naşterii Domnului.
Sărbătoarea Crăciunului semnifică pentru poporul creştin
Naşterea Domnului, prilej de bucurie şi speranţă.
În fiecare an retrăim emoţiile naşterii, momentul vestirii de
către îngeri şi ne deschidem sufletele şi minţile ca să mai auzim
încă o dată povestea magică.
10. În România, Crăciunul este
precedat de un post ce se
întinde pe şase săptămâni, de
pe 15 noiembrie, până pe 24
decembrie. În timpul postului,
este interzis consumul de carne,
ouă şi lapte.
11. Colindatul
Din ajunul Crăciunului şi până în ziua de Anul Nou,
colindătorii pornesc în alai, oprindu-se la casele oamenilor
pentru a le vesti Naşterea Domnului şi a le face urări de
sănătate şi belşug. Aceste colinde sunt creaţii populare cu text şi
melodie, care conţin mesaje speciale (religioase sau satirice la
adresa celor uraţi).
12. Colindatul
Mulţi cred că mergând la colindat (ei
sau măcar cineva din casă) le va merge
bine tot anul. În aceeaşi măsura se crede
că primind colindătorii anul va fi bogat şi
cei din casă vor fi sănătoşi. Sunt multe
casele în care primul colindător sau
musafir aşteptat este un băiat/bărbat ca să
le meargă bine tot anul.
13. Crăciunul în familia românească
În România Crăciunul este în primul rând momentul
în care se strâng toţi membrii familiei. În dimineaţa de
Crăciun, primii care se trezesc sunt copiii, pentru a vedea
darurile moşului, apoi glasurile lor trezesc toata casa.
Urmează micul dejun, la care participă toată familia.
În dimineaţa Crăciunului toată familia merge la
biserică pentru a asista la slujbă. Se întorc voioşi spre casele
lor, şi urmează să ducă pomană o farfurie cu friptura de porc .
14. "Capra" este - de fapt - un om mascat, ascuns sub un costum larg, care ţine
deasupra capului un băţ în vârful căruia este cioplit un fel de cap de capră. De
obicei, se foloseşte lemn de tei sau de paltin. “Falca” de jos a “caprei” este
mobila, astfel încât gura acesteia se poate închide sau deschide, dar mai ales
poate “clămpăni”, făcând un zgomot specific.
Capul este împodobit cu crenguţe de brad, mărgele, oglinzi, flori de pai sau
panglici colorate. Corpul este acoperit cu un ,,scorţar’’ – covor ţesus în casă,
având frumoase motive tradiţionale.
15. Asemănător cu “Capra” este obiceiul de a umbla cu “Ursul”, această datină
avându-şi de asemenea originea într-un cult geto-dac, ce urmărea fertilizarea
şi purificarea solului şi a gospodăriei.
Ursul este întruchipat de un flăcău care poartă pe cap, pe umeri şi pe spate
blana unui astfel de animal, având în jurul urechilor nişte ciucuri roşii. “Ursul”
este însoţit de un grup de colindători mascaţi şi costumaţi, care reprezintă
diverse animale sau personaje şi care îl aţâţă prin strigături.
16. Masca de urs este confecţionată din piele de oaie având pe bot un lanţ gros. Ursul este
îmbrăcat cu un cojoc întors pe dos, iar în picioare are opinci. Între labe are un par gros,
de care se sprijină când joacă. Uneori se scarpină cu acest par la genunchi, la urechi
sau în alte părţi.
Ursul face tumbe sau alte scheme, stârnind râsul. Din când în când se repede la cei din
jur şi-i sperie. Ursoaica are catrinţă – fusta tradiţională din costumul popular
moldovenesc.Ursarul bate tobă, spune strigături şi urşii execută.
