SlideShare a Scribd company logo
1 of 15
TRADIŢII ŞI OBICEIURI

  DE CRĂCIUN, ANUL NOU ŞI
        BOBOTEAZĂ
Obiceiuri şi datini din străbuni

• Sărbătorile de iarnă sunt, înainte de
  toate, sărbătorile schimbării anului.
  Ele se desfăşoară între 24 decembrie
  şi 7 ianuarie şi au ca punct central
  Crăciunul şi Anul Nou. Repertoriul lor
  bogat cuprinde: colindele,
  pluguşorul, buhaiul, urarea cu
  sorcova, jocurile cu măşti: Capra,
  cântecele de stea, Irozii, Vicleimul
  etc.
Şezătoare
Pregătirea pentru colindat se
  făcea din timp.
Se organizau şezători, în
  casa unui gospodar , unde
  se adunau tineri şi
  vârstnici din tot satul.
Femeile torceau, cântau,
  colindau. Se discuta
  despre evenimentele din
  sat, se puneau la cale
  nunţi…Se formau cetele de
  colindători.
Astăzi, fiecare dintre noi devenim vestitorii Naşterii
Domnului prin colinde. Versurile lor ne aduc aproape de
ieslea din Betleem,de minunea petrecută în noaptea
sfântă,,de iubirea lui Dumnezeu pentru nou, fiii Săi, de darul
pe care ni- L face prin venirea Fiului Său în lume.

• Începând cu
  întâia zi de
  Crăciun şi în
  următoarele zile
  ale acestei
  sărbători, copiii
  umblă cu Steaua,
  cântând colinde
  de stea prin care
  vestesc naşterea
  lui Iisus Hristos.
Bună seara lui Crăciun.

•   În jurul orelor 21.00, încep să umble cu
    colinda feciorii şi fetele mai mari, cei care au
    participat la şezători, între prieteni şi cei
    care formează Vergelul.
•   La colindat participă efectiv tot satul, astfel:
    de cu seară, colindă copiii mai mici, de la
    vârsta de 3-4 ani până la cei de 13-14 ani. În
    afară de colindat ei mai umblă şi cu Steaua,
    cu Capra sau cu Irozii.
•   De la orele 22.00-23.00 înainte încep să
    umble cu colinda tinerii căsătoriţi, până la
    vârsta de 40-45 de ani. Se grupează câte 2-3
    familii şi umblă la colindat între ei sau pe la
    prieteni ori vecini.
•   După miezul nopţii pornesc la colindat şi
    bătrânii (bărbaţi în special), pe la vecini ori
    pe la neamuri.
•   Tradiţia cere ca, aceia care umblau la
    colindat, să fie organizaţi după vârstă, în
    cete, de la un număr minim de 6-8 persoane,
    ajungându-se până chiar la 25-30 de
    persoane.
Irozii – Vicleemul- Teatru religios
Personaje:
Craii de la Răsărit: Gaşpar, Melchior, Baltazar, Îngerul , Păstorii ,
Regele Irod , Soldatul , Preotul.

"Vicliemul" sau
 "Irozii" este datina
 prin care tinerii
 reprezintă la Crăciun
 naşterea lui lisus
 Hristos, şiretenia lui
 Irod, care a poruncit
 uciderea pruncilor,
 de a afla Pruncul şi
 adesea înfruntarea
 necredinţei,
 personificate printr-
 un copil sau printr-
 un cioban.
Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre
datinile de Crăciun şi Anul Nou.

•   Se spune că "Turca este o
    joacă iscodită înca din
    vremurile bătrâne, din pricina
    ciudei şi scârbei ce o aveau
    moldovenii împotriva turcilor".
    Cu turca, capra sau brezaia
    umblă tinerii începând de la
    Ignat şi sfârşind cu zilele
    Crăciunului şi prin unele părţi
    în ziua de Sf. Vasile până
    seara. Numele de Turca, Capra
    sau Brezaia îl poartă unul
    dintre tinerii mascaţi.
- În Ajunul Crăciunului

•    În unele părţi se umblă de catre
    dascăli tineri bisericeşti cu
    icoana pe care este zugravită
    naşterea lui Iisus Hristos.
    Intrând în casa, icoana este
    ţinută la piept de către dascăli
    cântând troparul Naşterii
    Mântuitorului.
• În noaptea de Crăciun nu-i
  îngăduit nimănui să doarmă
  în grajduri, deoarece în acea
  noapte boii vorbesc unii cu
  alţii, în limba lor, despre
  Iisus Hristos, cel născut în
  iesle şi încălzit de vite cu
  suflarea lor.
În Ajunul Anului Nou
• Copiii (baieţii) merg cu
  pluguşorul, pe la fiecare
  casă şi vestesc Noul An
  fiind răsplătiţi cu bani.
• Feciorii care merg la
  colindat schimbă porţile
  unor săteni care s-au certat
  în cursul anului,
  determinându-i astfel să
  vorbească şi să se împace.
• În zonele Făgăraş şi Mureş este
  obiceiul ca de Anul Nou să se pună
  pe masă 12 farfurii sub care se
  ascund diferite obiecte. Fete şi
  feciori sau perechi de fete şi feciori
  intră pe rând în casă şi întorc fiecare
  dintre ei câte o farfurie şi ce se află
  sub farfurie le arată că aşa le va fi
  ursitul(a) sau că aşa le va fi norocul
  dacă se vor căsători: oglinda =
  mândrie; paharul de ţuică = băutor;
  pâinea = bogăţie; cărbunele = negru
  la suflet; sarea = sărăcie; creionul =
  domn; bani = avuţie. Se face haz de
  aceste preziceri.
Sfinţirea caselor de Bobotează

• Începând cu primele
  zile ale anului civil,
  slujitorii sfintelor
  altare merg şi
  sfinţesc casele
  oamenilor prin
  stropire cu apă
  sfinţită şi vestesc
  Botezul lui Hristos.
• Sfinţirea caselor credincioşilor
  se face prin stropirea cu
  aghiasmă mare în ajunul
  Bobotezei şi prin slujba
  sfeştaniei ce se săvârşeşte la
  mutarea în casă nouă şi care se
  repetă în fiecare an sau chiar
  mai des, atunci când lucrarea
  răului se face simţită în vreun
  fel în casă. Apa sfinţită de preot
  poartă în ea puterea curăţitoare
  şi sfinţitoare a harului
  dumnezeiesc.
Termenul "aghiasmă" vine de la cuvântul
grecesc "aghiasmos", care îşi are originea în
cuvântul "aghios"(sfânt).

   • Harul lui Dumnezeu se pogoară în
     timpul slujbei de sfinţire a apei doar
     peste apa pregătită din timp pentru
     acest lucru şi nu peste toată apa
     care există în alte locuri. Iată de ce
     e bine ca omul să-şi deschidă casa
     atunci când preotul vine să le
     sfinţească, pentru că sfinţirea casei
     vecinului nu înseamnă şi sfinţirea
     propriei case.
• După slujba de sfinţire a apei,
  transformată în agheasmă,
  fiecare sătean îşi ia apă sfinţită
  în vasele de sticlă cu care a
  venit de acasă. Odată ajunşi
  acasă, oamenii sfinţesc cu
  agheasma şura, grajdul,
  animalele din grajd, pomii din
  livadă, casa şi interiorul casei.

More Related Content

What's hot (16)

Craciunul
CraciunulCraciunul
Craciunul
 
Craciunul @ Andreea Lazar
Craciunul  @ Andreea LazarCraciunul  @ Andreea Lazar
Craciunul @ Andreea Lazar
 
Craciunul andreea_lazar
Craciunul  andreea_lazarCraciunul  andreea_lazar
Craciunul andreea_lazar
 
Traditii si obiceiuri
Traditii si obiceiuriTraditii si obiceiuri
Traditii si obiceiuri
 
Traditii Si Obiceiuri
Traditii Si ObiceiuriTraditii Si Obiceiuri
Traditii Si Obiceiuri
 
Craciunul in banat
Craciunul in banatCraciunul in banat
Craciunul in banat
 
Craciunul
CraciunulCraciunul
Craciunul
 
Prezentare microsoft power point nou
Prezentare microsoft power point nouPrezentare microsoft power point nou
Prezentare microsoft power point nou
 
Traditii de iarna in oltenia
Traditii de iarna in olteniaTraditii de iarna in oltenia
Traditii de iarna in oltenia
 
Fetea didona
Fetea didonaFetea didona
Fetea didona
 
Sarbatorile de iarna
Sarbatorile de iarnaSarbatorile de iarna
Sarbatorile de iarna
 
Obiceiuri si traditii in romania
Obiceiuri si traditii in romaniaObiceiuri si traditii in romania
Obiceiuri si traditii in romania
 
Bucuria craciunului in lume
Bucuria craciunului in lumeBucuria craciunului in lume
Bucuria craciunului in lume
 
Povestea de iarna craciunul
Povestea de iarna    craciunulPovestea de iarna    craciunul
Povestea de iarna craciunul
 
Traditii si obiceiuri de iarna
Traditii si obiceiuri de iarnaTraditii si obiceiuri de iarna
Traditii si obiceiuri de iarna
 
Traditii si obiceiuri
Traditii si obiceiuriTraditii si obiceiuri
Traditii si obiceiuri
 

Similar to Traditii si ob_de_craciun

Traditii de iarna in oltenia
Traditii de iarna in olteniaTraditii de iarna in oltenia
Traditii de iarna in olteniadaniel973
 
Obiceiuri de iarna la romani
Obiceiuri de iarna la romaniObiceiuri de iarna la romani
Obiceiuri de iarna la romaniPalat Copii
 
Fetea didona
Fetea didonaFetea didona
Fetea didonakttyeada
 
traditii_si_obiceiuri_de_craciun.docpptx
traditii_si_obiceiuri_de_craciun.docpptxtraditii_si_obiceiuri_de_craciun.docpptx
traditii_si_obiceiuri_de_craciun.docpptxRoneaMia
 
L art dolcu5
L art dolcu5L art dolcu5
L art dolcu5ela_duta
 
Traditii si obiceiuri de carciun
Traditii si obiceiuri de carciunTraditii si obiceiuri de carciun
Traditii si obiceiuri de carciunbuzuloiudoina
 
Sarbatorile de iarna la romani
Sarbatorile de iarna la romaniSarbatorile de iarna la romani
Sarbatorile de iarna la romaniEmilia Andrei
 
Revista 2 -, ,Orizonturi"
Revista 2 -, ,Orizonturi"Revista 2 -, ,Orizonturi"
Revista 2 -, ,Orizonturi"L M
 
Fetes d'hiver roumaines
Fetes d'hiver roumainesFetes d'hiver roumaines
Fetes d'hiver roumainesEmilia Andrei
 
Www.nicepps.ro 7661 sarbatori si traditii de pasti
Www.nicepps.ro 7661 sarbatori si traditii de pastiWww.nicepps.ro 7661 sarbatori si traditii de pasti
Www.nicepps.ro 7661 sarbatori si traditii de pastiMihai Mihai
 
Traditii si obiceiuri
Traditii si obiceiuriTraditii si obiceiuri
Traditii si obiceiuriimarnl
 
Traditii de iarna
Traditii de iarnaTraditii de iarna
Traditii de iarnarucsi_coca
 
Craciunul sarbatoare de suflet
Craciunul sarbatoare de sufletCraciunul sarbatoare de suflet
Craciunul sarbatoare de sufletEmaCiolan
 
0 obiceiuri craciun_dj[1]
0 obiceiuri craciun_dj[1]0 obiceiuri craciun_dj[1]
0 obiceiuri craciun_dj[1]pfloryn28
 

Similar to Traditii si ob_de_craciun (20)

Craciunul
CraciunulCraciunul
Craciunul
 
Traditii de iarna in oltenia
Traditii de iarna in olteniaTraditii de iarna in oltenia
Traditii de iarna in oltenia
 
Traditii
TraditiiTraditii
Traditii
 
Obiceiuri de iarna la romani
Obiceiuri de iarna la romaniObiceiuri de iarna la romani
Obiceiuri de iarna la romani
 
Fetea didona
Fetea didonaFetea didona
Fetea didona
 
traditii_si_obiceiuri_de_craciun.docpptx
traditii_si_obiceiuri_de_craciun.docpptxtraditii_si_obiceiuri_de_craciun.docpptx
traditii_si_obiceiuri_de_craciun.docpptx
 
L art dolcu5
L art dolcu5L art dolcu5
L art dolcu5
 
Craciunul
CraciunulCraciunul
Craciunul
 
Traditii si obiceiuri de carciun
Traditii si obiceiuri de carciunTraditii si obiceiuri de carciun
Traditii si obiceiuri de carciun
 
Sarbatorile de iarna la romani
Sarbatorile de iarna la romaniSarbatorile de iarna la romani
Sarbatorile de iarna la romani
 
Revista 2 -, ,Orizonturi"
Revista 2 -, ,Orizonturi"Revista 2 -, ,Orizonturi"
Revista 2 -, ,Orizonturi"
 
Craciunul
CraciunulCraciunul
Craciunul
 
Fetes d'hiver roumaines
Fetes d'hiver roumainesFetes d'hiver roumaines
Fetes d'hiver roumaines
 
Craciunul mihaela
Craciunul mihaelaCraciunul mihaela
Craciunul mihaela
 
Www.nicepps.ro 7661 sarbatori si traditii de pasti
Www.nicepps.ro 7661 sarbatori si traditii de pastiWww.nicepps.ro 7661 sarbatori si traditii de pasti
Www.nicepps.ro 7661 sarbatori si traditii de pasti
 
Craciunul
CraciunulCraciunul
Craciunul
 
Traditii si obiceiuri
Traditii si obiceiuriTraditii si obiceiuri
Traditii si obiceiuri
 
Traditii de iarna
Traditii de iarnaTraditii de iarna
Traditii de iarna
 
Craciunul sarbatoare de suflet
Craciunul sarbatoare de sufletCraciunul sarbatoare de suflet
Craciunul sarbatoare de suflet
 
0 obiceiuri craciun_dj[1]
0 obiceiuri craciun_dj[1]0 obiceiuri craciun_dj[1]
0 obiceiuri craciun_dj[1]
 

Traditii si ob_de_craciun

  • 1. TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN, ANUL NOU ŞI BOBOTEAZĂ
  • 2. Obiceiuri şi datini din străbuni • Sărbătorile de iarnă sunt, înainte de toate, sărbătorile schimbării anului. Ele se desfăşoară între 24 decembrie şi 7 ianuarie şi au ca punct central Crăciunul şi Anul Nou. Repertoriul lor bogat cuprinde: colindele, pluguşorul, buhaiul, urarea cu sorcova, jocurile cu măşti: Capra, cântecele de stea, Irozii, Vicleimul etc.
  • 3. Şezătoare Pregătirea pentru colindat se făcea din timp. Se organizau şezători, în casa unui gospodar , unde se adunau tineri şi vârstnici din tot satul. Femeile torceau, cântau, colindau. Se discuta despre evenimentele din sat, se puneau la cale nunţi…Se formau cetele de colindători.
  • 4. Astăzi, fiecare dintre noi devenim vestitorii Naşterii Domnului prin colinde. Versurile lor ne aduc aproape de ieslea din Betleem,de minunea petrecută în noaptea sfântă,,de iubirea lui Dumnezeu pentru nou, fiii Săi, de darul pe care ni- L face prin venirea Fiului Său în lume. • Începând cu întâia zi de Crăciun şi în următoarele zile ale acestei sărbători, copiii umblă cu Steaua, cântând colinde de stea prin care vestesc naşterea lui Iisus Hristos.
  • 5. Bună seara lui Crăciun. • În jurul orelor 21.00, încep să umble cu colinda feciorii şi fetele mai mari, cei care au participat la şezători, între prieteni şi cei care formează Vergelul. • La colindat participă efectiv tot satul, astfel: de cu seară, colindă copiii mai mici, de la vârsta de 3-4 ani până la cei de 13-14 ani. În afară de colindat ei mai umblă şi cu Steaua, cu Capra sau cu Irozii. • De la orele 22.00-23.00 înainte încep să umble cu colinda tinerii căsătoriţi, până la vârsta de 40-45 de ani. Se grupează câte 2-3 familii şi umblă la colindat între ei sau pe la prieteni ori vecini. • După miezul nopţii pornesc la colindat şi bătrânii (bărbaţi în special), pe la vecini ori pe la neamuri. • Tradiţia cere ca, aceia care umblau la colindat, să fie organizaţi după vârstă, în cete, de la un număr minim de 6-8 persoane, ajungându-se până chiar la 25-30 de persoane.
  • 6. Irozii – Vicleemul- Teatru religios Personaje: Craii de la Răsărit: Gaşpar, Melchior, Baltazar, Îngerul , Păstorii , Regele Irod , Soldatul , Preotul. "Vicliemul" sau "Irozii" este datina prin care tinerii reprezintă la Crăciun naşterea lui lisus Hristos, şiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul şi adesea înfruntarea necredinţei, personificate printr- un copil sau printr- un cioban.
  • 7. Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Crăciun şi Anul Nou. • Se spune că "Turca este o joacă iscodită înca din vremurile bătrâne, din pricina ciudei şi scârbei ce o aveau moldovenii împotriva turcilor". Cu turca, capra sau brezaia umblă tinerii începând de la Ignat şi sfârşind cu zilele Crăciunului şi prin unele părţi în ziua de Sf. Vasile până seara. Numele de Turca, Capra sau Brezaia îl poartă unul dintre tinerii mascaţi.
  • 8. - În Ajunul Crăciunului • În unele părţi se umblă de catre dascăli tineri bisericeşti cu icoana pe care este zugravită naşterea lui Iisus Hristos. Intrând în casa, icoana este ţinută la piept de către dascăli cântând troparul Naşterii Mântuitorului.
  • 9. • În noaptea de Crăciun nu-i îngăduit nimănui să doarmă în grajduri, deoarece în acea noapte boii vorbesc unii cu alţii, în limba lor, despre Iisus Hristos, cel născut în iesle şi încălzit de vite cu suflarea lor.
  • 10. În Ajunul Anului Nou • Copiii (baieţii) merg cu pluguşorul, pe la fiecare casă şi vestesc Noul An fiind răsplătiţi cu bani. • Feciorii care merg la colindat schimbă porţile unor săteni care s-au certat în cursul anului, determinându-i astfel să vorbească şi să se împace.
  • 11. • În zonele Făgăraş şi Mureş este obiceiul ca de Anul Nou să se pună pe masă 12 farfurii sub care se ascund diferite obiecte. Fete şi feciori sau perechi de fete şi feciori intră pe rând în casă şi întorc fiecare dintre ei câte o farfurie şi ce se află sub farfurie le arată că aşa le va fi ursitul(a) sau că aşa le va fi norocul dacă se vor căsători: oglinda = mândrie; paharul de ţuică = băutor; pâinea = bogăţie; cărbunele = negru la suflet; sarea = sărăcie; creionul = domn; bani = avuţie. Se face haz de aceste preziceri.
  • 12. Sfinţirea caselor de Bobotează • Începând cu primele zile ale anului civil, slujitorii sfintelor altare merg şi sfinţesc casele oamenilor prin stropire cu apă sfinţită şi vestesc Botezul lui Hristos.
  • 13. • Sfinţirea caselor credincioşilor se face prin stropirea cu aghiasmă mare în ajunul Bobotezei şi prin slujba sfeştaniei ce se săvârşeşte la mutarea în casă nouă şi care se repetă în fiecare an sau chiar mai des, atunci când lucrarea răului se face simţită în vreun fel în casă. Apa sfinţită de preot poartă în ea puterea curăţitoare şi sfinţitoare a harului dumnezeiesc.
  • 14. Termenul "aghiasmă" vine de la cuvântul grecesc "aghiasmos", care îşi are originea în cuvântul "aghios"(sfânt). • Harul lui Dumnezeu se pogoară în timpul slujbei de sfinţire a apei doar peste apa pregătită din timp pentru acest lucru şi nu peste toată apa care există în alte locuri. Iată de ce e bine ca omul să-şi deschidă casa atunci când preotul vine să le sfinţească, pentru că sfinţirea casei vecinului nu înseamnă şi sfinţirea propriei case.
  • 15. • După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apă sfinţită în vasele de sticlă cu care a venit de acasă. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasma şura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa şi interiorul casei.