2. LES FÊTES D’HIVER
CHEZ LES ROUMAINS
Chez les Roumains les fêtes d’hiver ont lieu du 6 décembre au 7
janvier. Ce sont des fêtes laïques et chrétiennes:
Le 6 Décembre – Saint Nicolas
Le 20 Décembre- Saint Ignat ou le sacrifice des porcs
Le 24 Décembre- la veille de Noël
Le 25 Décembre- le Noël
Le 27 Décembre- Saint Etienne
Le 31 Décembre- le Réveillon, Pluguşorul
Le 1er Janvier- Sorcova, Capra,
- Saint Basile
Le 5 Janvier- la veille du Baptême
de Jésus Christ
Le 6 Janvier- Le Baptême de Jésus Christ
Le 7 Janvier- Saint Jean
3. Saint NICOLAs
5-6 Décembre Saint Nicolas
Le soir de 5 décembre les enfants
préparent
leurs
bottes
dans
lesquelles le Père Nicolas mettra
les cadeaux. On dit que ce saint
voyage sur un âne avec 2 paniers:
l’un plein de sucreries et de jouets
pour les enfants sages, l’autre plein
de petites verges pour les enfants
désobéissants. Le saint descend
par le tuyau pour laisser les
sucreries et les jouets ou les petits
bâtons. Le lendemain les enfants
trouvent dans leurs bottes les
cadeaux laissés par Père Nicolas.
4. Saint IGNAT
20 Décembre Saint Ignat
Ce jour les Roumains sacrifient les porcs.
Apres qu’ils flambent, nettoient et
tranchent le porc, la famille organise la
charité du porc que prennent tous ceux
qui ont participé au sacrifice du porc. De
la viande les Roumains préparent toutes
sortes de plats traditionnels d’hiver: tobă,
leber, caltaboş, şuncă, cârnaţi, piftie,
sarmale.
Conformément aux normes européennes
on a interdit aux Roumains de sacrifier
les porcs selon la méthode traditionnelle
par des coups de couteau. Les
caricaturistes ont réalisé des dessins
suggestifs; dans la première caricature le
porc nommes les gens qui veulent le tuer
“Les animaux!”, dans la deuxième le porc
demande l’homme si celui-ci a lu son
CV.
6. LA VEILLE DE NO ËL
40
jours avant le Noël
commence le carême
pendant lequel les fidèles
ne mangent pas de
produits laitiers ou de
viande.
Durant
cette
période les Roumaines
nettoient leurs maisons et
cours pour fêter en toute
propreté le Noël.
7. La veille de no Ël
Le matin de 24 décembre jusqu’a
midi, des groupes d’enfants de
5 à 14 ans vont de maisons en
maison pour chanter “Moş
Ajunul“ (“Père de la Veille”), un
chant de Noël court qui
annonce l’ouverture de la
période des Chants de Noel.
Le soir, après le messe de l’église
(18 heures), les groupes
d’enfants chantent un autre
Chant
de
Noel
religieux
"Steaua“ (“L’Etoile”). Le groupe
porte une étoile illuminée d’en
bas par une chandelle, ayant au
milieu une reproduction de la
Naissance de Christ.
8. La veille de noËL
Les chants de Noël sont des
textes rituels chantés à
l’occasion de Noel et du
Nouvel An. Il y a des
chansons
laïques
et
chrétiennes.
À la veille de Noël la famille
orne le sapin et accueillent
les groupes de chanteurs.
Ceux-ci reçoivent des
croissants, des fruits (des
pommes et des noix), des
bonbons ou de l’argent.
9. Le noËl
Este ziua naşterii lui Iisus Hristos.
În România Crăciun este numele
păstorului în al cărui staul s-a
născut Iisus.
Pretutindeni acest cuvânt magic
renaşte speranţele, readuce
bucuria şi lumina în case.
Sărbătoarea de Crăciun ţine trei
zile.
În prima zi de Crăciun se oferă
cadouri celor dragi, iar familia
se reuneşte la masa de
Crăciun unde se servesc
mâncăruri tradiţionale (sarmale,
caltaboş, piftie, cârnaţi, tobă,
leber, cozonac).
10. SFÂNTUL ŞTEFAN
După Crăciun vin
diverse
sărbători
şi
obiceiuri
deosebit de frumoase care
fac ca plăcerile şi veselia să
se simtă în orice suflet şi în
orice casă: Capra, Sorcova,
Pluguşorul.
În ziua de 27 decembrie are loc
sărbătoarea religioasă a
Sfântului Apostol Ştefan,
care a fost omorât cu pietre
pentru credinţa lui. Cei care
poartă numele de Ştefan sau
Ştefania îşi serbează în
această zi onomastica.
11. PLUGUL ŞI PLUGUŞORUL
În ajunul Anului Nou (31 decembrie)
cete de flăcăi şi de bărbaţi de curând
însuraţi pleacă cu Plugul - străvechi
obicei agrar, care a ajuns o urare
obişnuită de recolte bogate în anul
care abia începe. Acest obicei
ilustrează una din principalele
ocupaţii ale poporului român agricultura.
Pluguşorul copiilor- în ajunul Anului Nou
cetele de copii intră din casă în casă
să ureze purtând bice din care
pocnesc,
clopoţei,
tălăngi,etc.
Urarea este un lung poem în versuri
care prezintă succesiunea muncilor
agricole - de la aratul ogorului până
la coptul colacilor.
12. SORCOVA
Este un obicei închinat
Anului Nou.
Însemnul
ritual
este
alcătuit dintr-un băţ sau
o
ramură
verde,
împodobită.
Obiceiul se practică de
către copii, iar gazdelor
li se adresează urări de
sănătate,
belşug şi
prosperitate.
13. CAPRA
Capra a fost socotită de români
ca animalul care dă semne
dacă vremea va fi bună sau
rea.
Jocul "caprei" a devenit un ritual
menit să aducă rodnicie
anului care urmează, spor
de animale în turmele
păstorilor,
succesul
recoltelor. În zilele noastre,
jocul a rămas un prilej de
etalare a unor frumoase
podoabe, covoare, ştergare
ş.a., în culori vii.
14. REVELIONUL
În
noaptea de 31 decembrie
românii sărbătoresc venirea
noului an. Se organizează
petreceri şi mese festive.
În ziua de 1 Ianuarie are loc
sărbătoarea
religioasă
a
Sfântului Vasile, arhiepiscop din
secolul al IV-lea, originar din
Cappadocia (Turcia), care a
stabilit
primele reguli
ale
călugărilor. Cei ce poartă
numele de Vasile sau Vasilica
îşi serbează în această zi
onomastica.
15. BOBOTEAZA
5
ianuarie - Ajunul Bobotezei
(Botezul
Domnului).
Preotul
merge din casă în casă şi
stropeşte cu apă sfinţită casa şi
pe cei ai casei.
6 ianuarie - în calendarul ortodox:
Botezul
Domnului.
Preotul
sfinţeşte apa (aghiazma mare) şi
odată cu ea sunt sfinţite toate
apele pământului. Cu apa sfinţită
se stropesc vitele, se dă la cei
bolnavi, se pune puţin în prima
scaldă a copilului nou-născut, se
stropeşte cu ea prin casă în caz
de furtună şi trăsnete.
16. SFÂNTUL ION
Pe
7
ianuarie
românii
sărbătoresc
sărbătoarea
religioasă
ortodoxă
a
Sfântului Ioan Botezătorul.
Acesta a fost cel care boteza
oamenii în vechea Galilee,
anunţând venirea Domnului
Iisus Hristos. Tot acest sfânt
l-a botezat pe Iisus în apa
Iordanului. Pentru credinţa
lui,
regele
Irod
l-a
condamnat la moarte prin
decapitare.
Cei care poartă numele de Ion
sau Ioana îşi serbează în
această zi onomastica.
17. CONCLUZII
Sărbătorile de iarnă româneşti sunt multe, diverse şi spectaculoase.
Au loc în perioada 6 decembrie- 7 ianuarie şi sunt un amestec de laic şi
creştin. Este perioada care prezintă cele mai multe sărbători la un loc.
