Antreprenoriat in domeniul plantelor si agriculturii

1. Investeşte în oameni !
Program cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 5 „ Promovarea măsurilor active de ocupare”
Domeniul major de intervenţie 5.2.”Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în
ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă”
Titlul proiectului:
"Antreprenoriat în sectorul plantelor
aromatice şi medicinale, alternativă de
dezvoltare durabilă a spațiului rural”
C.C.A.

2. C.C.A.
Analiza SWOT
privind avantajele activității de
valorificare a plantelor medicinale și
aromatice pentru dezvoltarea și
valorificarea spațiului rural

3. Piaţa plantelor medicinale
este în plină dezvoltare în întreaga lume, datorită
tratamentele naturiste tot mai căutate;
nu există cote la exportul de plante către ţările UE;
UE importă 80% din plantele medicinale utilizate din
Asia (China);
importurile de plante medicinale sunt greu de ținut sub
control din punct de vedere al încărcăturii de
contaminanți (reziduuri de pesticide), evaziunii fiscale,
calității;
UE va prefera întotdeauna să sprijine producția din
țările membre decât să importe din ţări terțe;
o şansă în plus pentru piața plantelor aromatice din
România.

4. Modelul agriculturii din România
 Agricultură agro-industrială: exploatații cu suprafeţe mari,
agricultură adaptată la piaţă şi relativ performantă din punct de
vedere tehnic. 31.000 de exploatații cu personalitate juridică (regii
autonome, societăți/asociații agricole, societăți comerciale cu capital
majoritar de stat/privat, institute/stațiuni de cercetare și unități școlare
cu profil agricol, consilii locale/primării etc.) dețin 44% din suprafața
agricolă a României;
 Agricultură de mijloc: (modelul european de agricultură, ferma
familială mijlocie);
 Agricultură de subzistenţă: microexploatații, care produc pentru
autoconsum. 99,2% din exploatațiile agricole din Romania sunt ferme
de subzistență individuale fără personalitate juridică (exploatații
agricole individuale, persoane fizice autorizate, întreprinderi
individuale/familiale) .

5. Modelul agriculturii din România
Pondere mare a persoanelor în vârstă care deţin
majoritatea terenurilor;
Cel mai mare număr de persoane ocupate în
agricultură;
Productivitate mică ;
Tehnologizare joasă;
Peste 2 miloane de exploatații cu suprafața mai mică
de 1 ha sunt neînregistrate la APIA și nu beneficiază
de nici un sprijin financiar.

6. Fermele de subzistență
Definiții
UDE=Unitatea de dimensiune economică care reprezintă
unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a
unei exploataţii agricole conform Deciziei Comisiei nr.
85/377/CEE. Valoarea unei unităţi de dimensiune
economică este de 1.200 Euro.
Exploatații de subzistență :mai mici de 2 UDE.
Exploatații de semisubzistență : între 2 si 8 UDE;
 peste acest nivel, începe categoria fermelor comerciale.
O fermă din clasa 2 - 4,3 UDE poate acoperi necesarul de
autoconsum al unei gospodării cu 1 - 3 membri. Pentru
ca o fermă să îşi comercializeze o parte din producţie,
este nevoie de 2 până la 4 UDE suplimentare.

7. Prognoza pentru agricultura de subzistență
 Numărul fermelor luate în considerare pentru sprijin în
vederea transformării lor în ferme comerciale, incluzând
numai fermele de semisubzistenţă între 2 şi 8 UDE este
de aproximativ 350 mii de exploataţii.
 Fermele de semi-subzistenta beneficiaza si de alte
masuri PNDR: plați de agromediu, asistență tehnică,
consultanță, formare profesională etc.
 Pentru restul exploatațiilor agricole și a persoanelor
angajate în agricultura de subzistență trebuiesc găsite
măsuri alternative de dezvoltare, generare de venituri și
asigurarea unui trai decent.

8. Asigurarea competitivității fermelor mici
 diversificarea structurilor de producţie, în măsura
în care această diversitate poate să fie valorificată
de o piață bine organizată ;
 găsirea de nișe de comercializare pe pieţele locale,
regionale, la produse de înaltă valoare adăugată,
de calitate sau la produse tradiţionale ;
 utilizarea politicii de dezvoltare rurală care oferă o
gamă de măsuri care pot sprijini micii agricultori şi
pot răspunde nevoilor lor de restructurare, de
modernizare, de dezvoltare a pieţelor locale şi a
capitalului uman, de creştere a culturii
antreprenoriale.

9. Plantele medicinale şi aromatice în agricultura
României
• În flora spontană vegetează 3700 specii recunoscute cu acţiune
fitoterapeutică, din care 800 specii au proprietăţi fitoterapeutice
determinate, iar 370 specii au însuşiri recunoscute ca având efecte
farmacodinamice.
• România are tradiție în cultivarea plantelor medicinele și
aromatice.
• Profesorii din şcoala generală cereau copiilor să colecteze
inflorescenţa teiului, flori de mușețel, fructele castanilor etc.
pentru procesare.
• Înainte de 1989 , suprafețele cultivate în România cu plante
medicinale și aromatice depășeau 40.000 ha.
• „Unele specii, care altădată făceau chiar obiectul unui înfloritor
export, se cultivă astăzi doar pe suprafeţe simbolice: (menta, de la
aproape 800 ha în anul 1989, la mai puţin de 50 ha în anul 1997;
macul-de-grădină, de la 13.375 ha, la circa 400 ha; muşeţelul, de la
2400 ha, la mai puţin de 100 ha, chimionul, de la 650-1000 ha, la
sub 100 ha, levănţica şi cimbrul-de-cultură, de la peste 600 ha la
„aproape” 20 ha etc.) sau nu se mai cultivă deloc (laurul-păros,
degeţelul-lânos, cornul-secarei ş.a.

10. Dinamica producţiei plante medicinale și
aromatice din România, 2005-2010
4.6
23.7
7.4 7.3
8.9
12.9
0
5
10
15
20
25
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Suprafaţă
cultivată ha

11. Dinamica cantitativă și valorică a importurilor
și exporturilor
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
Cantitate importată
tone
Valoare import mii
Euro
Cantitate exportată
tone
Valoare export mii
Euro
2000 195.2 964.3 39.7 461.1
2001 1635.2 5085.7 32.7 215.4
2002 2067.6 7019.4 35.2 151.4
2003 2586.2 9777.3 62 455.8
2007 3141.7 10054.9 282.2 1216
2008 3721 10450 337.7 2448.7
2000
2001
2002
2003
2007
2008

12. Susţinerea producţiei la culturile de plante
medicinale și aromatice
 plăţi pe suprafaţă;
 ajutor specific în agricultura ecologică;
 proiecte finanțate prin FEADR pentru inițiere/dezvoltare afaceri
cu plante medicinale și aromatice ,pe următoarele măsuri:
▫ Măsura 112- Instalarea tinerilor fermieri;
▫ Măsura 121- Modernizarea exploatațiilor agricole;
▫ Măsura 123- Creșterea valorii adăugate a producției
agricole și forestiere;
▫ Măsura 141- Sprijinirea fermelor agricole de subzistență;
▫ Măsura 141- Înființarea grupurilor de producători.
5 Activitati de informare si diseminare

13. • Analiza SWOT
privind oportunitatea cultivării,
colectării, procesării şi comercializării
plantelor medicinale și aromatice

14. Puncte tari
 existenţa unor rădăcini adânci culturale şi istorice legate de
medicina populară tradiţională românească şi cunoaşterea
proprietăţilor şi utilizărilor terapeutice ale plantelor medicinale și
aromatice;
 strînsa legătură între gastronomia tradițională românească și
utilizarea plantelor aromatice ;
 politica de încurajare a Uniunii Europene și Guvernului României
privind dezvoltarea domeniului plantelor medicinale şi aromatice;
 disponibilitatea resurselor forestiere în zonele de deal , surse
bogate de plante medicinale;
 activitatea de cercetare şi dezvoltare a USAMV “Ion Ionescu de la
Brad” Iași ,
 existența unui număr mare de plante medicinale care cresc
spontan în zonă
 domeniul vast de aplicare pentru plantele medicinale;

15. Puncte tari
 randamente mai bune ale culturilor de plante medicinale și aromatice
comparativ cu cel obținut la culturile tradiţionale;
 suprafețe disponibile ;
 climat favorabil pentru anumite specii ;
 cerere mare la intern şi export;
 preţuri bune pe piaţă;
 posibilitatea de stocare pentru o lungă perioadă de timp, şi
comercializarea la un moment în care preţurile mai bune prevalează
în piaţă;
 rezistența mare la secetă şi faptul că nu sunt uşor pășunabile de
animale datorită substanțelor aflate în compozița lor;
 incidența scăzută a culturilor la atacurile dăunătorilor şi bolilor;
 resurse minime, prin urmare, costul de cultivare mai mic comparativ
cu cel al culturilor tradiţionale;
 posibilitatea de utilizare ca inter-culturi, cu culturile tradiţionale ;
 Posibilitatea cultivării pe terenuri degradate.

16. Puncte slabe
 supra-exploatarea resurselor naturale din habitatele sălbatice(flora
spontană);
 informaţii insuficiente despre piață (cerere şi ofertă );
 cercetare inadecvată durabilă privind recoltarea, de colectarea,
prelucrarea şi valoarea de piață;
 lipsa de :
 facilităţi de infrastructură pentru colectarea, uscare, depozitare şi
prelucrare.;
 planificare a gestionării afacerii;
 informare adecvată a fermierilor privind potenţialul și utilitatea
plantelor medicinale și aromatice care nu sunt limitate la fitoterapie
și la îngrijire ;
 Încredere a fermierilor în diversificarea culturilor tradiţionale.
 sistem de marketing slab dezvoltat pentru aceste produse;
 facilităţi de creditare insuficient dezvoltate sau lipsă pentru fermierii
care doresc să inițieze o afacere în domeniu ;

17. Oportunități
 Existența de pieţe europene și internaţionale pentru produsele pe
bază de plante în creştere, cu o rată de creştere anuală de 7%;
 Cerere în creştere pe piaţa de produse certificate de înaltă calitate
inclusiv a celor organice , dezvoltare durabilă, mediu prietenos de
colectare şi de producţie;
 Preferinţele în creștere ale consumatorilor pentru produsele ecologice
cultivate.
 Suprafețe mari disponibile pentru cultivarea ecologica a plantelor
medicinale;
 Incidenţa redusă a plantelor medicinale și aromatice la atacurile
dăunătorilor, bolilor;
 fluctuaţii reduse ale preţurilor pe piață şi potențial de profit;
 posibilitatea de cultivare a plantelor medicinal și aromatice pe soluri
degradate şi marginale ;
 Costuri de producţie costisitoare ale ale culturilor tradiţionale(grâu,
porumb) care determină agricultorii să se transfere către alte culturi,
cu potenţial mai mare în comparaţie cu culturile tradiţionale.

18. Ameninţări
 Poluarea și/sau epuizarea resurselor naturale ;
 Dezvoltarea mecanismelor de piaţă ilegale sau
semi-legale pentru comercializarea produselor din
plante aromatice și medicinale;
 Fluctuaţii mari de preţ pe piaţa internaţională;
 Capricii ale naturii care pot influența calitativ si
cantitativ culturile: secetă, inundaţii şi incendii
forestiere;
 Falimentul afacerii datorită inabilităților
antreprenoriale și neperceperii corecte a pieții de
către micul fermier.

19. Concluzii
Analiza SWOT arată că există mai multe puncte tari şi
oportunităţi pentru a dezvolta acest sector și al
transforma într-unul productiv care poate
îmbunătăţi sursele de venit pentru fermele de
subzistență și semisubzistență:
Punctele slabe şi ameninţările ar trebuie luate în
considerare și verificate pentru fiecare caz în parte .

20. Direcții de acțiune propuse
 sprijin guvernamental pentru susținerea dezvoltării sistemice a
întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), deţinute de agricultori;
 asigurarea de asistență gratuită fermierilor din partea specialiștilor
/profesioniști din Institute de cercetare, univesități de profil în
vederea creșterii accesului la pieţele naţionale şi internaţionale, cu
produse de înaltă calitate;
 măsuri de control şi proceduri transparente de certificare pentru a
se asigura o calitate înaltă a acestor produse, mai ales a celor
ecologice;
 elaborarea unui sistem nou de susținere a productiei de plante
medicinale și aromatice la nivel regional, national, european care să
încurajeze fermierii să investeasca în domeniu. Acest sistem de
stimulare se impune a fi corelat cu schemele de ajutor de stat
aprobate la nivel european.

21. Vă mulţumim pentru atenţie!
Şi nu uitați!
Decizia vă aparține!
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu
poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului
României.
C.C.A.