Manifest 2011: Romania, o natiune Slow Food

283 views

Published on

In decembrie 2011, pentru prima oara miscarea Slow Food a lansat manifeste locale, in fiecare din tarile in care are o prezenta semnificativa. Acest manifest este localizarea realizata de catre Convivium Slow Food Bucuresti Valahia Gusturilor cu sprijinul grupurilor din tara, sub conducerea Slow Food International.

Published in: Business
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
283
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
7
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Manifest 2011: Romania, o natiune Slow Food

  1. 1. 1 Decembrie 2011 ROMÂNIA, O NA IUNE SLOW FOODAc iunile Slow Food se bazează pe două principii esen iale, care ar trebui să reprezinte fundamentulmodului în care alimenta ia este abordată în România:Abordarea globalăUna dintre pietrele de temelie ale filosofiei Slow Food este abordarea holistică a produc iei agricole şi asferei alimentelor în general. Scopuri ca protec ia biodiversită ii şi a mediului, lupta împotrivaschimbărilor climatice, dezvoltarea economiilor locale şi a produc iei la scară mică, dar şi a cunoaşteriilocale, dialectelor şi artelor, ar trebui să fie interpretate ca piese dintr-un mozaic unitar şi nu ca entită iseparate, deconectate una fa ă de celalaltă. Fiecare scop trebuie încadrat şi atins ca parte dintr-ostrategie integrată care ia în considerare toate celelalte elemente simultan. Hrana devine punctul desprijin al sistemului economiei locale. În acest context chiar şi conexiunile mai pu in evidente – precumarta, limba, dialectul – sunt elemente esen iale ale structurii.Suveranitatea alimentarăSlow Food este o mişcare inspirată de principiul suveranită ii alimentare. Conceptul de suveranitatealimentară, dezvoltat de mişcarea ărănească Via Campesina, trimite la dreptul persoanelor, statelor şiuniunilor de state de a-şi defini propriile politici agricole şi alimentare fără a se pleca în fa a practicilorcomerciale nepotrivite şi distructive cum este dumpingul. Acest principiu include, printre altele,promovarea produc iei agricole locale, accesul la resurse naturale, lupta împotriva organismelormodificate genetic şi împotriva patentabilită ii organismelor vii, conectarea pre urilor agricole la costurilede produc ie, dreptul statelor de a se proteja de importuri alimentare ieftine, recunoaşterea roluluifemeilor, participarea la conturarea politicilor agricole.Pentru a adera la crezul Slow Food cu privire la valoarea unui sistem de produc ie alimentarăsustenabil, bun, curat şi corect pre uit, organiza iile Slow Food din România se angajează să luptepentru următorul crez:• SĂ FIE LE FIE REDATĂ DEMNITATEA MICILOR AGRICULTORI ŞI PRODUCĂTORI ŞI SĂLE FIE RECUNOSCUT ROLUL DE FURNIZORI DE SERVICII ECOLOGICE ŞI DE CUSTOZI AIPATRIMONIULUI CULTURALUn număr mare de români lucrează în sectorul agricol. Dacă extrapolăm datele recente şi presupunemcă toate micile ferme vor fi transformate în ferme de 190 de hectare în medie, 6.800.000 de persoanevor fi lăsate fără un loc de muncă în mediul rural şi nici o societate nu ar putea oferi atâtea locuri demuncă în viitor pe termen scurt şi mediu.Rezultatele provizorii ale recensământului agricol în România arată că există 3.825.000 ferme fărăpersonalitate juridică, însumând 8.488.000 ha şi care angajează 7.048.000 persoane. Pe de altă parteexistă doar 31.000 de ferme cu personalitate juridică, însumând 7.739.000 ha, care angajează 111.000
  2. 2. persoane. Rezultă că prima categorie de administrare agricolă angajează în medie 1,84 persoane, întimp ce a doua categorie oferă loc de munca pentru 3,85 de persoane. Dacă tot pământul va trece dela media de 1,95 ha la media de 190,84 ha, nu se vor adauga decât aproximativ 159.000 locuri demunca în agricultură.Aproape jumatate (45%) din cele 4,2 milioane de ferme au dimensiunea de sub 1 ha. Peste 90% dinferme şi 55% din suprafa a agricolă a României sunt compuse din ferme de subzisten ă şi semi-subzisten ă. Ocuparea în agricultură a scăzut cu 41,1% între 2000 şi 2009, una dintre cele maidramatice la nivelul Uniunii Europene. Concentrarea pământului adânceşte această tendin ă. Avemnevoie de un nou model cultural, bazat pe asocierea micilor fermieri sau crearea unor cooperative caresă scadă costurile de intrare pe pia ă, stimulând fermierii să coopereze mai mult în activită ile decolectare, procesare, distribu ie şi marketing. Noul model cultural ar trebui, de asemenea, să propună onouă rela ie între producători şi cultivatori, astfel încât cele două categorii să se cunoască reciproc, săînve e despre metode de produc ie şi despre via a la fermă.În prezent trebuie să facem mai mult. Motivul pentru care agricultura la scară mică şi produc iaalimentară nu sunt capabile să ofere mijloace viabile de trai este faptul că acest model nu primeştelegitimitate din partea societă ii. Ocupa ia în acest model de agricultură este asociată cu precaritatea şigreută ile şi are un status ocupa ional foarte scăzut. Cuvântul “ ăran” a migrat în discursul curent catermen depreciativ. Această realitate îi descurajează pe tineri să ia în considerare agricultura caop iune de via ă, astfel încât tineretul rural devine protagonistul rutelor de migra ie internă şiinterna ională.Fermele de mici dimensiuni sunt cheia vie ii rurale. Ele au func ii sociale, economice şi culturale:furnizează milioane de locuri de muncă şi un venit pentru o via ă demnă contribuind şi la conservareapatrimoniului cultural al României. Rolul de furnizori de servicii ecologice pe care îl îndeplinesc miciiagricultori trebuie să primească recunoaştere publică. De asemenea, trebuie să le fie recunoscut rolulde custozi ai cunoaşterii tradi ionale şi a patrimoniului cultural.În contextul îmbătrânirii popula iei din zona rurală, tinerii şi cei cu studii avansate trebuie încuraja i deopinia publică şi prin politici publice să preia antreprenoriatul agricol în domeniul agriculturii sustenabile.Aceasta ar putea să ofere numeroase locuri de muncă, oportunită i şi satisfac ii, dar şi bunuri publicepentru restul societă ii. Nu este vorba de o formă de întoarcere la via a rurală de acum câteva decenii,ci de o restaurare a expertizei, a competentelor şi o mai extinsă utilizare a pământului, în beneficiulconsumatorilor.• BIODIVERSITATEA LOCALĂ SĂ FIE APRECIATĂ DREPT CONTRIBU IE NA IONALĂ LAAGRICULTURA DURABILĂ; SEMIN ELE SUNT PARTE A PATRIMONIULUI NA IONAL ŞI SURSEALE SECURITĂ II ALIMENTARE; STATUL TREBUIE SĂ LUCREZE ÎMPREUNĂ CU FERMIERIIPENTRU A COLECTA ŞI A CONSERVA SEMIN ELE TRADI IONALE ÎN MOD SUSTENABILConservarea resurselor genetice în agricultură este extrem de importantă pentru Uniunea Europeană.Resursele generice au fost folosite de-a lungul secolelor ca surse de plante de cultură şi de animaledomestice. Fermierii au dificultă i de acces la semin e tradi ionale, perfec ionate prin procese deselec ie genera ională de lungă durată. Prin contrast, pia a semin elor este inundată de semin e supusedrepturilor de autor, care au suferit altera ii genetice, rezultatul fiind sărăcirea patrimoniului genetic
  3. 3. local. România conservă în prezent 17.000 mostre de semin e, la o distan ă enormă de ărileînvecinate: Ucraina (131.000 mostre), Ungaria (87.000 mostre), Bulgaria (60.000 mostre).Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este responsabil pentru sus inerea Băncii de Gene de laSuceava - muzeul na ional românesc de resurse genetice pentru agricultură. Varietă ile vegetale localeşi rasele de animale trebuie să fie considerate patrimoniu cultural şi natural, iar statutul lor de bunuripublice trebuie recunoscut şi reflectat în politici publice. Aceste varietă i locale trebuie să fie privite cacea mai sustenabilă op iune, întrucât reflectă cunoaşterea locală tradi ională şi sunt integrate în modoptim în ecosistemul local.MADR trebuie să impună patrimoniul genetic vegetal şi animal românesc ca parte a luptei pentrusecuritate alimentară. În prezent observăm un proces în care hrana de origine vegetală şi animalăprovine dintr-un număr extrem de redus de specii.Cercetarea despre recoltele tradi ionale şi băncile de semin e (Banca de Semin e din Suceava) artrebui să primească o sus inere publică însemnată. Este nevoie de eforturi pentru a colecta şi aconserva semin ele tradi ionale şi de a patenta semin e dezvoltate de institute na ionale de cercetare.Proprietatea intelectuală asupra semin elor trebuie să fie contrabalansată de preocuparea autorită ilorca semin ele tradi ionale să fie înregistrate ca bunuri publice şi să fie puse la dispozi ia cultivatorilor.Agricultorii trebuie să fie coopta i în conservarea în situ a patrimoniului de semin e.• EDUCA IA ALIMENTARĂ SĂ DEVINĂ UNA DINTRE PRIORITĂ ILE SISTEMULUI DEEDUCA IE PUBLICĂProgramele Uniunii Europene “Cornul şi laptele” şi “Mărul în şcoli”, implementate de Guvernul Românieipentru a asigura la nivel na ional un aport nutri ional minimal pentru elevi sunt implementate deficitar.Rolul programelor de distribu ie de alimente trebuie dublat de programe educa ionale. Guvernul artrebui să garanteze că prin aceste programe copiii au acces la legume şi fructe cultivate în modsustenabil, la alimente sigure, fără aditivi sau organisme modificate genetic. Această măsură ar trebuiimplementată astfel încât să asigure achizi ionarea alimentelor din surse locale.Educa ia alimentară în şcoli ar trebui să promoveze educa ia ecologică şi practicile alimentaresănătoase în curicula şcolară şi să creeze oportunită i de deprindere a specificului alimentar local.• CALITATEA HRANEI ŞI PRACTICILE ALIMENTARE SĂ FIE RECUNOSCUTE CA PROBLEMEDE SĂNĂTATE PUBLICĂÎn România bolile cardiovasculare – afec iuni medicale puternic corelate cu dezechilibre alimentare –reprezintă una dintre principalele cazuri ale decesului, fiind responsabile pentru 35% dintre decese, încompara ie cu o medie europeană de 25%. În rândul popula iei de peste 65 de ani, 77% dintre decesesunt provocate de boli cardiovasculare. Obezitatea este încă scăzută în rândul ărilor europene (sub10%, fa ă de peste 20% în Marea Britanie şi Irlanda) dar în prezent aceasta creşte, ca urmare acreşterii consumului de alimente procesate industrial şi a alimentelor de tip fast-food.
  4. 4. Ministerul Sănătă ii are o responsabilitate dublă de a educa şi preveni. Ar trebui să fie mai implicat îninformarea popula iei asupra riscurilor de sănătate a alimentelor şi a practicilor alimentare.• LEGĂTURILE DINTRE CONSUMATORI ŞI PRODUCĂTORII HRANEI SĂ FIE REFĂCUTEAgenda publică este dominată de discu ii şi ini iative care sus in cu fermitate agricultura industrială,industria alimentară şi biotehnologiile, păstrând tăcerea asupra alternativelor. Produc ia alimentară lanivel na ional este doar un subiect periferic pe agenda autorită ilor publice.Transparen a lan ului alimentar trebuie să devină normă. De asemenea, trebuie implementatestandarde de trasabilitate. Trebuie respectate drepturile consumatorilor de a fi informa i cu privire lacon inutul şi sursele hranei lor. Trebuie facilitat accesul consumatorilor la produse alimentare decalitate, curate şi corect pre uite.Administra iile publice locale trebuie să asigure spa ii pentru pie e destinate produselor localeproaspete pentru a întări legătura dintre producătorii locali şi consumatori. Hrana este un subiect carepriveşte întreaga comunitate, iar consumatorii trebuie coopta i pentru ca, prin alegerile lor, să devinăco-producători.Autorită ile trebuie să facă eforturi pentru a conecta mai bine zonele rurale de cele urbane prinîncurajarea vânzărilor directe la fermă şi prin stimularea eco-turismului şi a eco-gastronomiei.Modele alternative de produc ie, precum fermele ecologice, ar trebui facilitate prin politici publice.Ferma Ecologica opa, de lângă Sighişoara, sau Ferma Bio Moşna, de lângă Mediaş sunt modelepentru acest tip de agricultură. De o sus inere asemănătoare ar trebui să se bucure modelelealternative de distribu ie, precum sistemul de agricultura sus inută de comunitate (“communitysupported agriculture”). Un exemplu de succes pentru astfel de ini iative este Asocia ia pentruSus inerea Agriculturii ărăneşti (ASAT) din Timişoara.• PIE ELE COMUNITARE CU PRODUSE GUSTOASE, CURATE ŞI CORECT PRE UITE SĂFIE ÎNCURAJATE ŞI SUS INUTE DE AUTORITĂ ILE LOCALEReglementările şi controlul în ceea ce priveşte validarea produselor tradi ionale ca patrimoniu cultural adus la invadarea pie elor aşa-zise ărăneşti cu produse industriale vândute ca locale sau tradi ionale.Această realitate creează concuren ă neloială pentru micii producători, poate înşela publicul şi creeazăpercep ia că produsele locale sunt disponibile pretutindeni, subminând formarea unor mărci alimentarelocale în cadrele prevăzute de standardele de calitate ale Uniunii Europene.Pentru a conecta micii agricultori cu cererea pie ei este nevoie de crearea unei rela ii personale întrecultivator şi consumatorul urban. Pia a de producători ar trebui să existe ca spa iu care deserveştecomunitatea, creând o comunitate de interese care să lege spa iul urban de cel rural. Pie ele de cartierexistente au devenit spa ii de desfacere pentru importatori, în care nu-şi mai găsesc locul cultivatorii şiproducătorii locali şi produsele lor.
  5. 5. Pie ele comunitare trebuie să fie un instrument care să încurajeze agricultura sustenabilă, careînapoiază comunită ii un pământ fertil, conservă peisaje şi protejează biodiversitatea, constituind o calemai convenabilă de a proteja natura.O pia ă comunitară constituie un element important în scurtarea lan ului alimentar, datorită distan elorscurte pe care le parcurge un produs pentru a ajunge la consumatori. Această solu ie diminueazăpoluarea pentru că scurtează traseul produselor, aduce produse proaspete pe pia ă şi contribuie laconstruirea unei diete mai sănătoase pentru consumatori.Autorită ile şi publicul trebuie să verifice şi să sanc ioneze faptul că pie ele comunitare sunt în prezentlocuri de desfacere pentru intermediari, nu pentru producători direc i. Este vorba de magazine în aerliber mai degrabă decât de pie e locale, care afectează percep ia valorii muncii celor care lucreazăpământul. Desfacerea produselor într-o pia ă ar trebui să îi fie permisă doar unui producător direct careoferă fructe şi legume proaspete recoltate cu cel mult o zi înainte, de la o fermă aflată la maxim 100 kmdistan ă.Pie ele comunitare corecte ar trebui organizate de consiliul local în formula parteneriatelor oficiale alede inătorilor de interese precum asocia ii ale micilor producători, organiza ii care lucrează în domeniuldezvoltării rurale, pentru a crea un consiliu comunitar. Este nevoie de formarea şi angajarea unormanageri de pia ă califica i, cu abilită ile necesare pentru a selecta, a rela iona, a comunica şi a aplicaregulamentele de ordine interioară, inclusiv cele care in de siguran a alimentară, regulamente desănătate publică şi norme de calitate a produselor.• HRANA SĂ FIE PRIVITĂ CA PARTE A PATRIMONIULUI ŞI PRODUC IEI CULTURALE;DIVERSITATEA ALIMENTARĂ TREBUIE SĂ FIE ÎNCURAJATĂ PRIN PROCESAREA HRANEILOCAL, PRIN UTILIZAREA CUNOAŞTERII TRADI IONALE LOCALEPatrimoniul cultural, prin preparatele sale străvechi şi re etele tradi ionale, constituie un elementesen ial al identită ii româneşti, după cum stipulează Legea nr. 26/2008 privind protec ia patrimoniuluicultural imaterial. Acesta trebuie identificat, documentat, cercetat, protejat, conservat, promovat,valorizat, comunicat şi revitalizat. Este evident că nu putem avea o Grădină Carpatină cu câmpurinesfârşite de grâu sau de culturi de soia şi cu vile de beton, din care să lipsească gospodăriile ăraneşti, agricultorii şi pădurile. Declinul şi dispari ia modelului de via ă rural ne va şterge componenteimportante ale identită ii na ionale.Trebuie să restaurăm rolul hranei ca parte a produc iei culturale autohtone. Hrana reprezintă unelement cheie în patrimoniul local şi regional. Autorită ile au responsabilitatea de a restaura valoareahranei locale prin crearea unui mediu stimulant în care varietă ile locale de plante, practicile agricolelocale şi re ele specifice să fie apreciate şi să continue să fie folosite.În loc să se limiteze la a vinde materie primă industriei agrare, micii agricultori trebuie să fie încuraja isă se implice în procesarea la nivel local a materiei prime, astfel încât produsele alimentare care rezultăsă poarte avantajul cunoaşterii gastronomice locale şi astfel valoarea lor să crească şi acestea sădevină produse ale culturii locale.
  6. 6. Finan ările publice ar trebui de asemenea să încurajeze studii şi cercetări despre patrimoniulgastronomic românesc.• ADMINISTRAREA TRADI IONALĂ A PĂMÂNTULUI TREBUIE SĂ FIE RECUNOSCUTĂ CAINDISPENSABILĂ PENTRU CONSERVAREA VALORII PEISAJELOR CULTURALEDeşi sloganul României îndeamnă la “Explorarea grădinii carpatine”, suntem în pericol să moştenim ogrădină necultivată, fără agricultori. Agricultorii tradi ionali şi cunoaşterea lor specifică riscă să disparăşi să fie înlocui i de fermieri converti i. Nu se face destul de mult pentru asigurarea protec iei prin politicipublice concrete a patrimoniului natural şi a peisajelor caracterizate de biodiversitate. Agriculturasustenabilă trebuie să fie încurajată puternic şi administrarea tradi ională a teritoriului trebuie apreciatădatorită valorii sociale şi culturale.Produc ia durabilă şi responsabilă, practicile de procesare şi consum contribuie toate la conservareabiodiversită ii şi a diversită ii culturale. Este nevoie de o sus inere mai activă pentru încurajareacontinuării administrării tradi ionale a pământului prin agricultorii locali. De asemenea este nevoie de omai mare conştientizare din partea publicului a valorii peisajelor culturale de tip mozaic pentrupoten ialul turistic şi în materie de patrimoniu.• CONSUMATORII SĂ AIBĂ DREPTUL DE A ALEGE HRANA ÎN CUNOŞTIN Ă DE CAUZĂEtichetarea este o măsură importantă, care ar putea oferi consumatorilor posibilitatea de a în elege cetip de hrană se potriveşte propriei experien e de via ă şi sănătă ii personale. Constituie o realitatealarmantă faptul că etichetarea, aşa cum este ea efectuată în prezent, îi induce pe consumatori îneroare. De asemenea, informa iile de pe etichete nu transmit mesajul că mâncarea ieftină poartă niştecosturi ascunse enorme precum efectele negative asupra sănătă ii.Campaniile de informare publică acoperă doar o gamă limitată de probleme legate de alimenta ie. Înprezent acestea sunt limitate la a promova grupele de alimente sănătoase – încurajarea consumului defructe şi legume – şi semnalarea anumitor riscuri de sănătate legate de anumite substan e – sare,zahăr, grăsimi şi alcool.Autorită ile de la nivel na ional trebuie să îşi asume campanii de informare care să ridice gradul decunoaştere al consumatorului şi să contribuie la o în elegere mai profundă a impactului economic,cultural, social, ecologic şi asupra sănată ii pe care op iunile noastre alimentare îl au (de exemplu,promovarea produselor de sezon, a produselor locale etc.). Este nevoie de o mai mare alfabetizare apublicului şi a producatorilor în privin a etichetelor, cât şi de informare asupra semnifica iei termenilor“organic”, “ecologic”, “natural” şi “bio”.Ac iuni concrete pe care trebuie să le asume de inătorii de interese În România există 10 Convivium-uri Slow Food (Alba, Bran-Moeciu, Bucureşti Valahia Gusturilor, Brusturoasa-Palanca, Braşov, Cluj, ara Bârsei, ara Făgăraşului, Târnava Mare, Turda). Pe lângă acestea, mai există două Presidia, destinate protec iei unor produse unice – Brânza de burduf şi Gemurile din satele săseşti – şi Arca Gustului România, destinată salvării produselor, speciilor sau raselor pe cale de dispari ie (până în prezent înregistrează porcul de Bazna, Brânza de burduf din Mun ii Bucegi, porcul Mangali a Roşie, gemurile din satele
  7. 7. săseşti, puiul Gât golaş de Transilvania). Alături de aceste ini iative există şi un târg de tip “earth market” în Bucureşti, Târgul ăranului. • Aceste grupuri organizează proiecte de educa ia gustului sau festivaluri gastronomice, sus in şi promovează mici fermieri prin organizarea unor lan uri alimentare scurte, militează pentru agricultura durabilă şi dezbat reforma Politicii Agricole Comune.Cele 10 Convivium-uri şi Slow Food în România nu sunt singure. • RuralNet este o re ea de organiza ii non-profit implicate de mul i ani în activită i de dezvoltare rurală, de la perioada de pre-aderare până în prezent, complementare Planului Na ional de Dezvoltare Rurală. • PAES este o platformă de organiza ii care militează pentru reforma Politicii Agricole Comune, unite în decembrie 2010. Printre acestea se numără WWF-DCP, CIVITAS, AER, SOR/Birdlife International, PACT, ARC 2020, Grupul de Ini iativă Radu Anton Roman, CAR.Slow Food este o organiza ie globală, formată de jos în sus, cu sus inători în 150 de ări din lume careconectează plăcerea hranei de calitate cu angajamentul fa ă de comunitatea în care trăiesc şi fa ă demediu. Slow Food a fost organizată în 1989 ca organiza ie non-profit sprijinită de membri, pentru acontracara ascensiunea industriei fast-food şi a vie ii trepidante, dispari ia tradi iilor alimentare locale şiinteresul din ce în ce mai scăzut al oamenilor fa ă de hrana pe care o consumă, fa ă de sursele acesteihrane, gustul şi modul în care op iunile noastre alimentare afectează restul lumii.În prezent există peste 100.000 de membri grupa i în 1.300 de mişcări locale (Convivium-uri) înîntreaga lume, precum şi o re ea de 2.000 de comunită i alimentare care practică agricultura la scararedusă şi produc ie sustenabilă a alimentelor de calitate. • Ziua Terra Madre este o ocazie importantă pentru a descoperi diversitatea hranei, eco- gastronomia, hrana locală, valorile agriculturii durabile. În 2011, Convivium-urile Slow Food vor sărbători în România, printr-un număr mare de evenimente, valorile patrimoniului alimentar şi vor comunica publicului pozi ia acestora cu privire la reforma Politicii Agricole Comune; • Ca parte cointeresată a politicilor publice, Convivium-urile Slow Food din România vor transmite punctul lor de vedere în privin a agriculturii durabile, a biodiversită ii şi eco- gastronomiei către principalii deciden i în materie de politici publice la nivel na ional şi al Uniunii Europene. Pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) este în curs de a fi decis în România, dar şi la nivel european; • Convivium-urile Slow Food din România sus in Documentul de Pozi ie asupra Reformei PAC redactat de Slow Food International şi se angajează să transmită documentul autorită ilor publice din România; • Convivium-urile Slow Food din România îşi vor uni for ele cu RuralNet şi platforma de advocacy PAES pentru a sus ine, prin experien a de teren a mişcării Slow Food, ini iativele valoroase care converg cu obiectivele acestei mişcări; • Convivium-urile Slow Food din România îşi vor întări sus inerea pentru suveranitatea alimentară prin organizarea în 2012 de programe educa ionale pentru copii şi tineret, de igienă alimentară şi calitate a produc iei pentru micii producători, lan uri alimentare scurte prin organizarea de pie e locale şi dezbateri despre eco-gastronomiei; • Trofeul Anual pentru Agricultură Durabilă va fi organizat începând din 2012.

×