Stauron sau cruce

Stauron sau cruce ?

De Aurel Munteanu 10 Dec. 2011

In greaca , limba in care avem Noul Testament , cuvantul pe care cei mai multi
traducatori , il traduc cruce este : stauron (σταυρὸν).

Iata si ocurentele (Prezenț ă a unei unităț i lingvistice într-un text ) , acestui termen
:

Strong's Greek 4716
27 Occurrences
στασρὸ ν — 10 Occ.
στασρῷ — 4 Occ.
στασρὸ ς — 1 Occ.
στασροῦ — 12 Occ.

στασρὸ ν (stauron) — 10 Occurrences
Matthew 10:38 Mark 8:34 Luke 14:27 Hebrews 12:2

Matthew 16:24 Mark 15:21 Luke 23:26

Matthew 27:32 Luke 9:23 John 19:17

στασρῷ (staurō) — 4 Occurrences

John 19:25 Galatians 6:12 Galatians 6:14 Colossians 2:14
στασρὸ ς (stauros) — 1 Occurrence

1 Corinthians 1:17

στασροῦ (staurou) — 12 Occurrences

Matthew 27:40 Matthew 27:42 Mark 15:30 Mark 15:32

John 19:19 John 19:31 1 Corinthians 1:18

Galatians 5:11 Ephesians 2:16 Philippians 2:8

Philippians 3:18 Colossians 1:20

Definirea termenului :

stauron (σταυρὸν) = stalp vertical de lemn .

Prima data in Scriptura cuvantul ,, stauron ― este folosit in Matei 10 .38 . de Domnul
Isus Cristos , inainte ca ucenicii sa stie ca EL va suferi rastignirea .

Mat 10.38.- traducerea D. Cornilescu :

38. Cine nu-şi ia crucea lui şi nu vine după Mine nu este vrednic de Mine.

ΚΑΤΑ ΜΑΤΘΑΙΟΝ 10:38 Greek NT: Textus Receptus (1894)

και ος ου λαμβανει τον σταυρον αυτου και ακολουθει οπισω μου ουκ
εστιν μου αξιος.

Cu alte cuvinte peste tot pe unde apare expresia ,,stauron “ , este vorba de un
stalp vertical . Grecii foloseau expresia stauron , iar romanii foloseau expresia crux
pentru acelasi obiect.

Iata si o definite in viziune ortodoxa pentru sensul expresiei stauron :

Citat din :Scurt istoric al semnului Sfintei Cruci :
,, Cruce vine de la cuvantul latin crux,-ucis. Termenii stauros (in greaca)
si crux(in latina) inseamnau insa numai stalpul vertical (crux simplex) de lemn, pe
care multi condamnati la moarte erau rastigniti.

„Cuvantul grec pentru cruce,stavros, insemna in sens propriu tot un stalp vertical sau
un element al unui gard, de care se putea atarna vreun lucru oarecare, sau care se
putea folosi pentru a imprejmui o bucata de pamant. (...)

Si la romani termenul crux (din care deriva cuvantul «cruce») pare sa fi avut la origine
sensul de stalp vertical― (The Imperial Bible Dictionary). Romanii au preluat metoda
executiei pe cruce de la cartaginezi. ―

Crestin orthodox.ro : http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/duminica-sfintei-cruci/crucea-forme-
semnificatii-69773.html

Semnul crucii a fost folosit cu mult timp inaintea aparitiei crestinismului.
El este un vechi simbol folosit de popoarele antice pentru a reprezenta
soarele si armonia dintre cer si pamant.

Oamenii de stiinta ai antichitatii considerau centrul unirii pamantului cu
cerul ca fiind mijlocul universului. Cele patru brate ale crucii indicau cele
patru puncte cardinale. Latinii foloseau pentru cruce termenul “crux”, iar
grecii “stauros”, desemnand in primul rand stalpul vertical, fara partea
orizontala (numita de latini “patibulum”), pe care erau rastigniti cei
condamnati la moarte.

Daca : stalp = stauron = crux , de unde cruce cu brate , X sau T ?

Acesti termini au fost preluati din paganismul antic odata cu ,,increstinarile multor
pagani cu forta ― si introducerea acestoara in Adunarii . Sarbatorile , zeitatile si
obiceiurile pagane au fost sfintite si increstinate de ,, slujitorii Domnului ―

.Aceeasi soarta a avut –o si crucea cu brate inlocuind sensul primar de stalp vertical .

Iata ce spune Ralph Edward Woodrow in Religia tainica a Babilonului :

,,Dacă crucea este un simbol al creştinismului, nu se poate afirma cu
corectitudine că ar fi avut originea în cadrul creştinismului, căci într-o formă sau alta a
fost un simbol sacru cu mult înaintea erei creştine şi printre multe popoare necreştine.

Conform dicţionarului An Expository Dictionary of New Testament Words, ea şi-a
avut originea printre babilonienii din Caldeea antică.
„Forma bisericească a unei cruci cu două raze... şi-a avut originea
în Caldeea antică şi a fost folosită ca simbol al zeului Tamuz (apărând în forma
misticului Tau, iniţialele numelui său) în acea ţară şi în ţinuturile dimprejur, inclusiv
Egiptul...
Pentru a face să crească prestigiul sistemului ecleziastic apostat, păgânii au fost
primiţi în sânul bisericilor fără regenerarea prin credinţă, şi li s-a permis în mare parte
să-şi păstreze semnele şi simbolurile păgâne.
De aceea Tau sau T, în forma ei cea mai frecventă, cu bara orizontală pusă mai
jos, a fost adoptată ca să reprezinte crucea lui Cristos"!4

Crucea a ajuns să fie considerată ca simbol creştin doar din momentul în care
creştinismul a început să fie păgânizat (sau, aşa cum preferă unii, păgânismul a
fost creştinizat).
În anul 431 s-au introdus crucile în biserici şi în încăperi, iar folosirea crucilor pe
turle nu a apărut decât prin 586.1
În secolul 6, imaginea crucifixului a fost autorizată de biserica de la Roma. 2 Nu li
s-a cerut caselor particulare să posede cruce decât începând cu al doilea Conciliu din
Efes.3 ―

Sursa paragrafului : Capitolul 6 : Este crucea un simbol crestin ?
http://www.scribd.com/doc/17137274/Religia-Tainica-a-Babilonului

Pagana cruce , transformata in ,, simbol crestin al mantuirii “ :
,, Crestinismul a prefacut crucea dintr-un instrument de tortura, aducator de moarte,
intr-un obiect sfant, datator de viata.
Inchinandu-se Jertfei si Invierii Domnului, crestinii au facut analogia intre forma crucii
si pozitia de rugaciune cu bratele intinse, iar stravechiul simbol al victoriei soarelui
asupra fortelor intunericului a devenit semn al mantuirii si al biruintei intru Hristos,
„Soarele Dreptatii―.

Cinstirea Sfintei Cruci a capatat o pondere deosebita mai ales dupa ce Imparateasa
Elena, mama Imparatului Constantin cel Mare, a descoperit la Ierusalim lemnul crucii de
pe Golgota (la anul 326), iar Constantin insusi adoptase deja crucea ca emblema pentru
steagurile si monezile sale, dupa ce la anul 312, cand il infruntase pe rivalul sau
Maxentiu, semnul crucii i se aratase pe cer, ca fagada de biruinta (In hoc signo vinces,
„Intru acest semn vei invinge―).
El a ridicat in inima Romei o cruce impunatoare (prototipul troitelor de mai tarziu). ―

Crestin orthodox.ro : http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/duminica-sfintei-cruci/crucea-forme-
semnificatii-69773.html

Semnificatia semnului ,, crucii increstinate “ :

,, Însemnarea credincioşilor cu semnul Sfintei Cruci are o semnificaţie
dogmatică care reflectă învăţătura de credinţă creştină.

Cele trei degete împreunate reprezintă Sfînta Treime – Dumnezeul tuturor
care se află în cer.

Cele două degete strînse în palma mîinii drepte reprezintă, pe de o parte,
cele două firi ale Mîntuitorului Iisus Hristos, unirea dintre firea umană şi
cea dumnezeiască, coborîrea lui Dumnezeu pe pămînt, iar, pe de altă parte,
îi reperezintă pe Adam şi Eva care se închină Sfintei Treimi aici pe pămînt.

Semnul Sfintei Cruci reprezintă restabilirea legăturii dintre cer şi pămînt,
dintre firea umană şi cea dumnezeiască. “

Părţile trupului care sînt însemnate cu semnul Sfintei Cruci au şi ale un
simbolism dogmatic.

Fruntea închipuie cerul, pieptul (pîntecele) închipuie pămîntul, iar umerii
închipuie locul şi semnul puterii.

Sfîntul Ambrozie al Milanului spune că fruntea reprezintă sediul cugetării,
adică al mărturisirii lui Dumnezeu prin cuvînt şi gîndire; inima reprezintă
sediul iubirii, pentru că Dumnezeu este iubire şi noi, la fel, trebuie să iubim;
braţele reprezintă efortul, activitatea, munca care trebuie s-o depună
credinciosul pentru Hristos.( Pr. Prof. Nicolae Petrescu, Ortodoxia, anul
XLVII nr. 1-2, ianuarie-iunie 1995, p. 102-109).

Parohia Sfantul Nectarie- Coslada
: http://www.sfnectariecoslada.ro/2009/09/13/semnificatia-sfintei-cruci-
in-ortodoxie/

Evolutia acestui semn pagan in cursul vremurilor :

,,Daca a-si insemna fruntea cu sfanta cruce era o practica generalizata printre primii
crestini, ea nu era exclusiva.

Intr-adevar, in secolul al II-lea Imnele lui Solomon, ca si Sfantul Iustin , fac aluzie la o
insemnare a fetei cu sfanta cruce.

Este vorba tot de o aducere aminte de taina botezului . Inca din primele secole adultii
care veneau sa se boteze erau supusi la numeroase exorcisme, in timpul carora sfintitii
slujitori isi insoteau rugaciunile fie de punerea mainilor, fie de facerea semnului crucii pe
frunte, pe urechi si la nari. Vom auzi vorbindu-se din nou despre aceasta practica in
secolul XIII, in Spania. ―

Crestin orthodox.ro : http://www.crestinortodox.ro/diverse/scurt-istoric-semnului-sfintei-
cruci-69332.html

La inceput semnul lui Tamuz era facut cu un singur deget :

,,Semnul crucii se facea cu degetul mare sau cu un alt deget. De altfel nici nu vedem
cum s-ar fi putut face altfel pe suprafata mica a fruntii.

De altfel, autorii din vechime care arata in ce mod trebuia facut semnul crucii
pe diferite obiecte indica destul de des ca pentru aceasta se folosea un singur deget.
In acest caz, ni s-ar parea mai firesc sa se fi folosit de intreaga mana, dar iata ca nu
era asa. Putem deduce de aici ca daca procedau asa, o faceau pentru ca ei insisi se in-
chinau astfel.
Daca, pe deasupra, ne reamintim ca semnul crucii evoca, la inceput, pecetluirea de la
botez, facuta de slujitor cu un deget, se intelegem de ce repetarea ei de catre
credincios se facea in acelasi fel.
In sfarsit, se pare ca actul de a pune o pecete, de a trasa sau de a inscrie, se
executa intr-un mod mai adecvat prin actiunea unui singur deget, decat a intregii maini.‖

cruci-69332.html

Astazi acest procedeu de inchinare cu un singur deget , se mai poate intalni in
Oltenia , in ziua de Ignat , cand dupa sacrificarea porcului cei mici sunt ,, inchinati ― cu
sange pe frunte , obrajori si barbie.
Semnul Zeului Soare era ca si astazi alungator de duhuri necurate :

,,Semnul crucii fiind un mijloc puternic de indepartare a demonilor, obiceiul de a-l face
peste lucruri a fost, de la inceput, la fel de familiar pentru crestini ca cel de a se inchina
ei insisi.
Tertulian vorbeste despre faptul ca o crestina facea cruce peste asternut inainte de a
se culca, ca despre un lucru cu totul firesc, dupa cum alte citate ne arata ca crestinii
faceau acest semn peste majoritatea obiectelor de care se serveau.‖

cruci-69332.html

Introducerea inchinarii cu doua degete :

,, Evolutiile locale pe care le atesta diferitele marturii pe care tocmai le-am amintit se
vor cristaliza in secolele VII-VIII, cu prilejul crizei monofizite si monotelite, care a facut
obiectul unor pasionale dispute teologice.
Intr-adevar, pentru a protesta impotriva ereticilor monoteliti care acordau faptului ca
se insemnau cu sfanta cruce folosind numai un deget semnificatia unei atestari publice
a invataturii lor, gresite, ortodocsii incepura a-si face cruce cu doua degete,
exprimandu-si astfel credinta lor cu privire la cele doua firi si la cele doua vointe in
Hristos .
Sub aceasta forma semnul crucii a trecut, la slavi si a fost pastrat astfel pana la
reforma patriarhului Nicon (1652).

Acest fel de a se inchina apare ca total rupt de gestul facut in taina botezului.
Semnul Sfintei Cruci devenise un mod de protest al ortodoxiei - fata de erezii. Aceasta
ne lasa sa credem ca credinciosii au inceput sa faca acest gest intr-un fel cat mai vizibil,
ceea ce presupune un gest mai amplu decat mica cruce facuta pe frunte.
Un unic mare semn al crucii facut pe intreg trupul, in felul descris de Sfantul Ambrozie,
a inlocuit astfel micile cruci, facute pe diferitele parti ale trupului. ―

cruci-69332.html

Introducerea inchinarii cu trei degete :


,, Acest nou fel de intelegere a semnului crucii, ca gest de atestare a dreptei
credinte ne ingaduie in continuare sa intelegem de ce, odata potolita cearta
monotelita, Biserica greaca a introdus obiceiul de a se inchina cu trei degete, spre
slava Sfintei Treimi .

Fara indoiala se exprima aici, printr-o reintoarcere la traditia originara, sentimentul ca
identitatea crestinului isi avea izvorul si taria in relatia cu Sfanta Treime , caci fusese
botezat "in numele Tatalui, al Fiului si al Sfantului Duh ".
Este foarte probabil ca, inca din vechime, unii sa fi insotit inchinarea cu formula rostita
la botez, chiar daca nu avem nici o marturie despre aceasta.
Acest fel de a se inchina, cu trei degete, va deveni incetul cu incetul general si comun
pentru Orient si Occident , dupa cum vom vedea mai jos, la inceputul secolului al XII-
lea.

Iata cum se exprima papa Inocentiu al III-lea cu privire la acest subiect : "Semnul
crucii trebuie sa se faca cu trei degete, pentru ca se face in numele Sfintei Treimi,
despre care profetul zice : "Cu trei degete a tinut pamantul" (versiunea franceza a
textului din Isaia 40, 13 ; in rom. "pamantul il cuprinde in pumnul Lui", n.tr.).

Acest semn se face de sus in jos, iar apoi de la dreapta la stanga, pentru ca Iisus
Hristos S-a pogorat din, cer pe pamant si a trecut de la evrei la neamuri. Unii, totusi, fac
semnul crucii de la stanga la dreapta., aratand astfel ca trebuie sa trecem de la
stricaciune la slava, tot asa cum Hristos a trecut de la moarte la viata , si de la
salasiuirea in intuneric la lumina raiului..."

cruci-69332.html

Inchinarea , in tarile de cultura hispanica , rusa si greaca :


,, Astfel, in Occident vedem, de exemplu, in tarile de cultura hispanica, forme curioase,
care merita notate.
"Spaniolul pios isi face mai intai cu degetul mare o mica cruce pe frunte, pe buze si pe
piept, zicand : Prin semnul + sfintei cruci, mantuieste-ne + de vrajmasii nostri, Iisuse +
Dumnezeul nostru.
Urmeaza apoi o cruce mare, facuta larg, cu mana coborand mult in josul pieptului,
insotita de cuvintele : In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
In sfarsit, potrivit obiceiului... copilul spaniol, ca si numerosi adulti, de altfel, adauga o
mica ceremonie care, pentru privitor, pare a consta in sarutarea degetului mare. In
realitate, se saruta crucea formata prin asezarea degetului mare peste aratator...".

Si Bisericile Ortodoxe prezinta diferente si inca atat de insemnate incat, dupa felul de
a se inchina, se poate, recunoaste nationalitatea credinciosilor.
Un semn mare al crucii insotit de o plecaciune adanca facut de rusi difera de semnul
crucii mic facut de-a lungul pieptului, incheiat cu o lovitura tot pe piept, al grecilor, tot
atat de mult cat amandoua difera de modul de inchinare romano-catolic. ―

cruci-69332.html

,, Sfanta Cruce “ are de acum o zi speciala in care poate fi venerata :

In ciuda faptului ca stalpul (stauron ) a fost inlocuit cu semnul Zeului Soare , a
fost sfintit de biserica decazuta si venerat ca obiect de inchinare , ,, crestinii piosi
“ i-au fixat si o zi de aducere aminte .
Creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc pe 14 septembrie Înălţarea Sfintei Cruci.
Sărbătoarea semnifică găsirea lemnului crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos.
Credincioşii respectă această sărbătoare, prin post şi rugăciune.
După ce Împărăteasa Elena a găsit la Ierusalim, în anul 326, lemnul crucii pe care
fusese răstignit Iisus Hristos, patriarul Ierusalimului, Macarie, a înălţat crucea, în faţa
mulţimii, spre închinare.
Împăratul Constantin cel Mare a construit Biserica Învierii Domnului, care a fost sfinţită
la 13 septembrie 335. A doua zi, 14 septembrie, a fost aşezată în biserică Sfânta cruce
găsită de împărăteasa Elena.

Concluzii :

Textele sfintelor Scripturi in limba greaca , nu lasa de inteles ca
expresia ,, stauron ― ar putea fi tradusa prin ,, cruce ― . ,, Stauron ―
vedem ca este tradus stalp , atat de ortodocsi cat si de ceilalti experti in
limba greaca veche. Expresia ,, cruce ― a fost preluata de la paganii ,,
crestinati fortat ― de-a lungul mai multor sute de ani , introdusi ,, cu arme
si bagaje ― in bisericile catolice apostate ( le numesc doar catolice , pentru
ca atat ramura rasariteana cat si ramura apuseana erau unite ) .

Paganii nu puteau sa renunte la idolatria lor asa ca ,, biserica prin
slujitorii ei ― au sfintit si increstinat atat idolii cat si ritualurile prin care
acestia isi primeau inchinarea si gloria .

Paganii antici erau fideli inchinatori la Soare si din acest motiv simbolul ,,
T ― ( tau ) sau ,, + ― (crucea latina ) erau elemente destul de naturale in
viata lor de credinta .

Nu este de mirare ce afirma Tertulian :
,,Semnul crucii fiind un mijloc puternic de indepartare a demonilor, obiceiul de a-l face
peste lucruri a fost, de la inceput, la fel de familiar pentru crestini ca cel de a se inchina
ei insisi.
Tertulian vorbeste despre faptul ca ,, o crestina ― facea cruce peste asternut inainte de
a se culca, ca despre un lucru cu totul firesc, dupa cum alte citate ne arata ca crestinii
faceau acest semn peste majoritatea obiectelor de care se serveau.‖

De acest semn paganii moderni mai fac uzanta si astazi : inainte si dupa inaltarea unei
rugaciuni ; inainte si dupa slujbele religioase ; cand trec pe langa un locas de-al lor de
inchinare ; la jertfirea mancarurilor inchinate celor morti ; in fata statuilor , icoanelor ,
troitelor si crucifixelor ; cand aduc tamaie sau aprind lumanari ; in procesiuni cand
sunt scoase spre defilare moastele unor personae decedate ; la botez cand sunt ,,
increstinati ― bebelusii ; in exorcizari cand sunt reprimiti fiii ratacitori in sanul bisericii
mama ; la sfarsitul formulei unui juramant ; inainte si dupa sarutarea mainii unui preot
; in ,, magia alba sau neagra ― ; in descantece sau colinde traditionale ; cand trazneste
sau cand se manifesta evenimente astrologice deosebite .

,,Sfanta Cruce‖ nu este facuta numai cu degetele ci a ajuns sa fie facuta pana si ,, cu
limba in cerul gurii ― in situatii extreme .

Iata si cateva monstre de semne precrestine ,, increstinate ― :

Cei mai obiectivi in acest sens am gasit pe cei de la Wikipedia care arata :

Crucea este unul dintre simbolurile cele mai răspândite ș i în acelaș i timp printre cele
mai vechi. El se găseș te pictat sau scrijelit în peș terile preistoriei (epoca de piatră), iar
în Europa preromană ș i precreș tină el a fost un simbol preferat al celț ilor (monezile lor
ne stau mărturie). Ș tim însă cu siguranț ă că el a fost un simbol legat de divinităț i
odată cu apariț ia civilizaț iilor istorice (scrise), exemplul primar fiind Egiptul,
unde crucea coptă (ankh) o vedem adesea în mâna diverș ilor zei egipteni
reprezentaț i de oamenii acelor timpuri, sau pe sarcofagele ș i pereț ii mormintelor lor.

Sensul ei era acela al vieț ii (imortalităț ii), de aceea interpretarea cea mai frecventă
este aceea a unei alăturări a organelor sexuale stilizate (ansa reprezentând vulva, în
continuarea căreia este ataș at penisul la capătul căruia sunt situate testiculele). La
apariț ia lui, creș tinismul a integrat ș i el simbolul acesta străvechi.

Citat preluat de pe Wikipedia . org : http://ro.wikipedia.org/wiki/Cruce

Pentru mine doua lucruri sunt clare :

-in timpul Domnului Isus toti stiau ce era stauron si intelegeau chiar si simbolistica
acestuia (Mat.10.38. – dispretul , rusinea , ocara , suferinta ) .

-nici unde in Sfanta Scriptura nu gasim ca Dumnezeu a ,,sfintit o practica idoleasca ―
,ca mai apoi sa o propuna ca inchinare oficiala . De obicei Satana si , ingerii lui de
lumina ― sunt cei ce imprumuta sau imita practici pentru inchinare .

La final ma alatur si eu fratelui Pavel care indemna in Roani 12.2. :

Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii
voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi
desăvârşită.

Stauron sau cruce

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Stauron sau cruce

Similar to Stauron sau cruce (20)

More from anabaptistul

More from anabaptistul (20)

Stauron sau cruce