1. Rusaliile
De Aurel Munteanu – 21 Dec . 2011
De multe ori fara sa fim constieni , folosim termeni pe care nu ii cunoastem si
nici nu le intelegem semnificatia . Unul din acesti termini este espre exemplu :
,,rusaliile” . Acest termen este confundat in sfera neoprotestanta cu sarbatoarea
evreiasca : Cincizecimea sau Sarbatoarea Saptamanilor – Lev.23.15-22. ; Deut. 16.
9-12. Aceasta confuzie nu este una la intamplare ci a fost facuta intentionat
deoarece ,, sfanta biserica ” nu a vrut sa isi vitregeasca fiii , de scumpele
sarbatori necrestine .
Ca sa nu isi piarda enoriasii , vechile sarbatori au fost inlocuite cu unele asa zis
,,crestine” .S-au cautat solutii de compromis amiabile pentru a nu fi deranjati
inchinatorii . De multe ori sarbatoarea purta numele antic dar si pe cel ,, crestin ”
dar practica ramanea de multe ori nealterata.In decursul a cateva mii de ani
aceste practici si sarbatori s-au sedimentat si avem azi un amalgam de sarbatori
pagane , vechi testamentale evreiesti si crestine .
Aceasta confuzie este datorata lipsei de studiu , dezinteres fata de scripturile
vechi testamentale si influentei mari a ortodoxiei .
O mana de ajutor , la transferarea acestui termen pagan , in limbajul
,,pocaiesc ” , a dat si Dumitru Cornilescu , prin a sa traducere care , initial s-a
dorit a fi adresata publicului ortodox. Iata o monstra din aceasta traducere:

2. Rusaliile.
15
De a doua zi după Sabat, din ziua când veţi aduce snopul ca să fie legănat într-o parte şi într-alta, să
număraţi şapte săptămâni întregi.
Ex 34.22; Lev 25.8; Deut 16.9;
16
Să număraţi cincizeci de zile până în ziua care vine după al şaptelea Sabat; şi atunci să aduceţi
Domnului un nou dar de mâncare.
Fapt 2.1; Num 28.26;
17
Să aduceţi din locuinţele voastre două pâini, ca să fie legănate într-o parte şi într-alta; să fie făcute cu
două zecimi de efă din floarea făinii şi coapte cu aluat: acestea sunt cele dintâi roade pentru Domnul.
Ex 23.16-19; Ex 22.29; Ex 34.22-26; Num 15.17-21; Num 28.26; Deut 26.1;
18
Afară de aceste pâini, să aduceţi ca ardere de tot Domnului şapte miei de un an fără cusur, un viţel şi
doi berbeci; să adăugaţi la ei darul de mâncare şi jertfa de băutură obişnuite, ca dar de mâncare mistuit
de foc, de un miros plăcut Domnului.
19
Să aduceţi şi un ţap ca jertfă de ispăşire, şi doi miei de un an ca jertfă de mulţumire.
Lev 4.23-28; Num 28.30; Lev 3.1;
20
Preotul să legene aceste dobitoace într-o parte şi într-alta ca dar legănat înaintea Domnului, împreună
cu pâinea adusă ca pârgă şi cu cei doi miei: ele să fie închinate Domnului şi să fie ale preotului.
Num 18.12; Deut 18.4;
21
În aceeaşi zi, să vestiţi sărbătoarea şi să aveţi o adunare sfântă: atunci să nu faceţi nicio lucrare de
slugă. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui.
22
Când veţi secera semănăturile din ţara voastră, să laşi nesecerat un colţ din câmpul tău şi să nu strângi
ce rămâne de pe urma secerătorilor. Să laşi săracului şi străinului aceste spice. Eu sunt Domnul
Dumnezeul vostru.”
Lev 19.9; Deut 24.19;
Lev.23.15-22. – Traducerea Dumitru Cornilescu :
http://biblia.resursecrestine.ro/leviticul/23
Ce este sarbatoarea rusaliilor ? Sa vedem ce spun aceia care o sarbatoresc :
,, Numele acestei sarbatori sta in legatura, desigur, cu vechea sarbatoare romana Rosalia,
cand se puneau trandafiri pe morminte, dar peste aceasta s-au adaugat fel de fel de alte traditii
(ca Rusalcele slave, un fel de zane ale apelor, asemanatoare sirenelor), inclusiv o umbra de
crestinism popular (rusaliile ar fi, bunaoara, fiicele lui "Rusalim imparat", personificare a
Ierusalimului biblic).
Rusaliile, considerate indeobste totuna cu ielele, sunt zane rele, care-i pocesc pe oameni sau
le iau mintile. Pentru a se feri de ele, oamenii trebuie sa poarte asupra lor frunze de pelin, iar
daca le intalnesc, sa nu le vorbeasca.

3. Fiind zane ale apelor, de ziua lor e bine sa nu te scalzi, caci te paste inecul. Legat de Rusalii
este si faimosul joc al calusarilor (executat de cete de flacai), dans ritual de origine straveche si
neclara, cu functie magica, pe de o parte patronat de iele, pe de alta capabil sa vindece relele
acestora.
In Descrierea Moldovei, Dimitrie Cantemir nota: "Multimea superstitioasa crede ca ei au
puterea de a izgoni bolile cronice, iar vindecarea se face astfel: dupa ce bolnavul s-a asternut la
pamant, aceia incep sariturile lor si, la un anumit loc al cantecului, calca, unul dupa altul, de la
cap pana la picioare, pe cel culcat; in sfarsit, ii sufla la ureche cateva cuvinte anume ticluite si
poruncesc bolii sa iasa". Daca bolnavul nu se lecuieste nici dupa aceasta, se zice ca el nu mai
are scapare. “
Obiceiuri populare de Inaltare si Rusalii : http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-
superstitii/obiceiuri-populare-inaltare-de-rusalii-68719.html
Duminica Rusaliilor :
Pomană de Rusalii
De Rusalii se dau de pomană vase de lut sau de porţelan, căni, străchini şi vase de
lemn (cofe, cofăiele), împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă. În unele
sate, Moşii de Vară încep încă în dimineaţa sîmbetei de Rusalii, cînd pomenile
amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc
mai ales în cimitire, unde mormintele sînt curăţate şi împodobite din timp, iar
lumînările ard întreaga perioadă în care se desfăşoară ceremonialul de pomenire.
Împăcarea sufletelor morţilor şi întoarcerea lor fără incidente în morminte depinde
de bogăţia ofrandelor (pomenilor) şi de respectarea ritualului. În aceste zile, la
porţile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci şi sticle de vin împodobite cu
verdeaţă şi flori şi au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care
acesta parcurge întregul cimitir pentru a sfinţi fiecare mormînt. După încheierea
ceremonialului, sătenii îşi dăruiesc unii altora ofrandele sfinţite de către preot sau le
împart săracilor. Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sînt păstrate peste
vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor şi a grindinii.
Altădată, preotul şi sătenii ieşeau în cîmp, în ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinţi
apa şi a stropi cîmpul, crezîndu-se că, astfel, nu va bate grindina.
Rusaliile aduc vara
Rusaliile reprezintă sărbătoarea care face trecerea de la obiceiurile de primăvara la

4. cele de vară. Întoarcerea verii era celebrată cu fast deosebit încă de pe vremea
tracilor. Mulţimea, cuprinsă de o adevarată nebunie a dansului, cu capete
împodobite cu flori, invada grădinile şi dumbrăvile înflorite şi, în sunetul muzicilor şi
cîntecelor, se învîrtea hora şi dansuri bahice care se transformau în adevărate orgii.
Timpul cel mai potrivit pentru această serbare au fost zilele înfloririi tradafirilor
(rozelor). De la acest cult al rozelor ar fi primit şi sărbatoarea numele de Rosalia.
Cu timpul, la sate sărbătoarea a rămas pur şi simplu un motiv de bucurie şi
petrecere, fără să mai aibă o semnificaţie anume.
Moşii de Vară
În ajunul Rusaliilor se sărbătoresc Moşii de Vară. Peste an, românii au 18 sărbători
ale Moşilor (strămoşii neamului şi toţi morţii creştinilor), dar cea mai importantă e
cea din sîmbăta Rusaliilor. Moşii de Vară, ţinuţi în sîmbăta Rusaliilor, reprezintă unul
dintre cele mai importante momente ale cultului morţilor. Înainte se credea că
sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare şi au zburat slobode
timp de 50 de zile, se întorc în lumea subterană în sîmbăta Rusaliilor, iar pomenile
au rolul de a-i face pe morţi să plece îmbunaţi la ale lor. După obicei, de sufletul
morţilor, în sîmbăta dinaintea Rusaliilor, creştinii duc la biserică colivă, orez cu
cireşe şi colaci.
Ce se spune în popor despre ziua Moşilor de Vară
• Moşii se zice că au fost nouă uncheşi bătrîni, care, pe unde mergeau, numai bine
şi minuni făceau.
• În aceste zile se deşteaptă toţi morţii şi se duc pe Valea cu Dor. Acolo găsesc tot
ce li s-a dat de pomană în cursul anului. Cine nu găseşte nimic ia ţărînă în poală şi
se întoarce mîhnit. Oalele se împart, pentru ca cei morţi să aibă cu ce bea apă pe
lumea cealaltă. În zilele de Moşi se lucrează orice, dar nu se toarce, căci se crede că
se întorc colacii de la morţi îndărăt. Acum nu se dau lăturile afară, că bieţii morţi
stau cu gurile căscate în această zi, aşteptînd colaci, şi lăturile le dau în gura lor. Nu
se mătură, că se dă praf în ochii morţilor, care stau după uşă, pînă a doua zi, cînd,
după terminarea liturghiei, îşi iau zborul către cer.
• Ca să fii ferit de furtişaguri şi pierderi peste an, este bine ca cea dintîi plăcintă pe
care o faci sîmbăta, pentru a doua zi, s-o rupi în trei şi s-o dai de pomană săracilor
ori s-o mănînci în casă.
• Ca să fii ferit de boli „din apucate“ şi ca să le meargă bine zarzavaturilor din
grădină, se fac colaci şi se dau, cu lapte, de pomană pentru morţi.
• La Moşii de Cireşe (cum se mai numesc Moşii de Vară) se aşază masa, pe care se
pun grămezi de cireşe, flori şi colăcei, apoi se împart la oameni şi copii ce sînt
chemaţi înadins. Ca cineva să împartă, trebuie ca mai întîi să nu fi gustat cireşe
pînă în momentul acela.

5. • În această zi, gospodinele fac bucate bune cu carne de miel, plăcinte şi dau de
pomană în blide noi, linguri noi şi vase noi. Părinţii dau pomană la fii şi nepoţi, naşii
finilor, cumetrilor, rudele şi prietenii unii altora.
• Moşii de Vară se ţin ca să nu îmbătrîneşti repede.
• Dacă va ploua în ziua de Moşi de Vară, va fi anul mănos.
Preluat din Duminica Rusaliilor- Pogorarea Duhului Sfant :
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=Religie&s_id=75499&a=citeste
Cine ne da voie sa ne apucam sa increstinam sarbatori pagane sau sa tinem
sarbatori evreiesti care sunt o umbra si o implinire in Cristos Domnul?
Domnul nu a poruncit niciodata sa se serbeze inaltarea Lui la cer sau coborarea
Duhului Sfant in ziua Cincizecimii .O alta minciuna propagata printre altele ,este
accea ca Adunarea a fost nascuta in ziua Cincizecimii din F.A. 2. :
http://vimeo.com/21064928
Sarbatorile pagane sunt interzise cu desavarsire pentru a fi preluate de copiii
Domnului , caci ce intelegere este intre Cristos si Belial ?
Ce înţelegere poate fi între Templul lui Dumnezeu şi idoli? Noi suntem Templul
Dumnezeului celui Viu, aşa cum a spus Dumnezeu: „Voi locui în ei, voi umbla printre
ei şi voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu.“
„De aceea, ieşiţi din mijlocul lor, separaţi-vă! zice Domnul. Nu atingeţi nimic necurat,
iar Eu vă voi primi.“
„Eu voi fi Tatăl vostru, iar voi veţi fi fiii şi fiicele Mele, zice Domnul cel Atotputernic.“
2Cor. 6. 16-18 .
Cele evreiesti poruncite in Lege erau umbre si tipuri care au fost si vor mai fi
implinite in Cristos Domnul . Cine se apuca de recelebrarea lor le spun si eu ce le-
a transmis apostolul Pavel , Galatenilor in 4. 9-11. :
Dar acum, când Îl cunoaşteţi pe Dumnezeu sau, mai degrabă, sunteţi cunoscuţi de
Dumnezeu, cum de vă întoarceţi din nou la acele principii sărace şi slabe? Vreţi să
deveniţi din nou sclavii lor?
Voi ţineţi zile, luni, anotimpuri şi ani.
Mi-e teamă ca, nu cumva, să mă fi ostenit în zadar pentru voi.