Ceara - ing.traian_volcinschi_1988_-_398_pag
•
3 likes•1,337 views
Carte de apicultura - Ceara de Traian Vocinschi
Recommended
More Related Content
Viewers also liked
Viewers also liked (13)
Similar to Ceara - ing.traian_volcinschi_1988_-_398_pag
Similar to Ceara - ing.traian_volcinschi_1988_-_398_pag (13)
Ceara - ing.traian_volcinschi_1988_-_398_pag
- 52. SPECIILE $I RASELE DE ALBIN4 - OLADIREA CUIBURILOR 55 de o creangii puternicii sau de stincii prin temelia lui groasii de 12-13 cm putind sti suporte cele peste 100 kg miere acumulatti, la care se adaugii greutatea intregii familii. Celulele fagurilor sint de dimensiuni egale si folosesc atit pentru creSterea puietului cit $i pentru depozitarea rezervelor de miere $i piisturti. fntre celulele de albine $i cele de trin- tori sint mi-i diferente ca dimensiuni. Celulele de matcti au forms iiexagonali, sint in numir de citeva sute $i sint clidite in rind cu celelalte. Cind timpul este nefavorabil, albinele ptirjsesc fagurii $i mi- greazii spre alte zone, unde-$i construiesc alt cuib. Apis florea, denumitii $i albina indianii pitic%,cste ce-1 m2i micA albin5 din tot genul. Este riispinditii in India, Malaysia, Djawa, Borneo. Familia acestor albine construiegte de asemenea un singur fagure, sub cerul liber, prinzindu-1 de crengile tufi~urilor,de ramurilc unor copaci nu prea inalti, sau de bolta unei grote la 1 m pin5 la 8 nl deasupra solului. Fagurele nu dcp5$e$te 25-26 cm lungime si 15-20 cm lgtime, avind in medie 3-5 celule de albine lucritoare pe cm liniar. Celulele de albine lucriitoare, trintori $i miitci sint de dimensiuni ~i forme dife- rite, o parte cilindrice, iar altele hexagonale. Celulele de albine lucrii- toare au diametrul de 2,7-3,1 mm, iar cele de trintori 4,8 mm. Pe fagure st. gisesc mai multe botci (fig. 26 b).Forma celulelor reprezintfi un contu!. de trecere spre unificarea hexagonali. Cele de la partca sup~rioarii a fagurelui, care sint destinate pentru depozitarea mierii, sint de trei ori mai adinci decit cele pentru puiet. Celulele de trintori sint dispusc pe marginea fagurelui. 0 perdea de albine inv5luie tot fagurele. De o parte qi de alta a fagurelui se gisesc douii inele cleioase, formate din sucuri vegetale viscoase care protejeazii cuibul de furnici. Fig. 26 a - Fagure construit de Apis ccrana Fig. 26 b - Fagure construit in aer liber de Apis florea (dup5 Karl von Fritsch) : 1. Celule de trintor ; 2. Celule de lucr8toare ; 3. Botci"
- 54. SPECIILE $1 RASELE DE ALI3Ih.E - CLADIREA CUIBURlLOR 5 7 c) Fag~lri ronstruiti in jurul ~ ~ n u iIdmii d ) Constructia libcrj a iinui fagure. La dreapta vedere din fat5 ru figurarea liniilor de crestere ; la stinga vedere din profil in care se observi c5 maximum de grosimc a1 fagurelui se situeaza imecliat sub prinderea in ram2 (dupii Darchen) Apis cernna, denurnit5 ~i albina indian5, cste r5spindit5 in India. China, Japonia, Indonezia, Djawa, Borneo, Sumatera. Aceast5 specie 3 facut un salt calitativ brusc Pn dezvoltarea instinctelor sociale. Colonia acestor albine construie~teun cuib din citiva faguri verticali, cu douii fete, in scorburile copacilor sau pesteri n u prea mnri, care servcsc ca adspost. hI5rimea celulelor si fagurilor variaz5 in raport de altitudine, fiind in cre~terela altitudini mai ~nari.Aceasta permite reglarea-regi- 171ului de tempcratura $i gaze a1 fainilicbi de albinc. lZlbinclc sPnt blinde si linistite. Se observii un ata~amentnlai puternic a1 albinelor fat5 de cuib .si este mai bine exprimat2 diferentierea celulelor pentru albinc. trintori si m5tci. La aceast5 albinci s-a perfectionat substaiitial instinctul de constructie a cuibului aparat cu faguri bilaterali, iar dezvoltarea instinctului de cules si formarea unor mari rezervc de hrana au consti- tuit importante premise pentru explmtarea ei. , Apismellifera este specia la care toate caractcristicile genului Apis au atins maximum de dezvoltare. Ea a f5cut eel rnai mare progres bio- logic, fiind cea mai rgspindit5 ~i cu cea rnai mare valoare economic5 in
- 55. 58 CEARA Lumea Veche $i in cea Nou5, fiind rrispinditii in Europa, Africa, Asia $i America. Apis mellifera asigurii cea mai mare parte din mierea ~i ceara din lume $i a patruns departe in nord, precum $i in zonele muntoase. Ea este intretinuta in stupi $i exploatat5 organizat, de ciitre apicultori, wntru calitjtile ei productive. Liber5 in natur5, clgdeste mai multi faguri in cavitgti inchise, familiile avind un num5r mare de indivizi. Populatia adults este organizatg pe grupe ce execut5 anumite actiuni, denumite fuilctii sociale (culegerea si prelucrarea hranei, constructia fagurilor, reproducerea, apararea familiei, reglarea temperaturii cuibului, comunicarea ~i diferite alte functii auxiliare). Nurnai la albina meliferri roiul iesit se stringe pentru un timp in apropierea familiei din care s-a format si care poate fi recuperat de apicultor. La celelalte specii de albine, roiul se desf5:oarri la voia intim- plririi, far5 a putea fi luat sub controlul omului. Observatiile facute asupra cuibului albinei melifere au scos in evident5 faptul c5 aceasta, de cele mai multe ori i$i amplaseaza roiul la o insltime de pin5 la 2 m de sol. Forma cuibului este de regul5 cilindric-prelungit, avind un volum de 30-60 1. Fagurii de la extremitate sint mai mici, iar cei din centru inai mari. Distanta intre faguri este egal5 cu de trei ori diametrul unei albine. Orificiul de intrare este amplasat in partea de jos a cuibului. Celulele cu destinatii diferite se deosebesc prin form5, volum $i culoare, iar cre~tereapuietului $i depozitarea rezervelor de brans se face intr-o anurnits ordine. Pe fiecarc fagure hrana este pozitionat5 in partea de sus a fagurelui iar ou5le sint dispuse concentric in jurul hranei. Su-ra- fata cu puiet dcscre~tespre fagurii msrginavi. Amplasarea puietului pe toti fagurii se face sub form5 sferica sau elipsoidal5, ccea ce permite populatiei adulte s5 acopere intreaga zonri si s5 pktreze c5ldura. Ampla- sarea hranei deasupra puietului are t a scop ca pe mgsuri3 ce indivizii adulti consum5 din aceasta, pentru hrana lor si a puietului, familia de albine in totalitatea ei s5 se deplaseze in sus unde aerul este mai cald. In conditii naturale, cind albinele au populat, de exemplu, scorbu- rile copacilor, cl5direa fagurilor se incepea de la tavan, in toate direc- tiile, in functie de num5rul de ciorchini de albine, care au inceput con- structia $i de relieful tavanului scorburii. Fixarea fagurilor de tavan se realizeazg prin mai multe puncte de consolidare in forms de dinti de ferGstr5u gi au un continut sporit de propolis. In scorburile copacilor s-au descoperit cuiburi cliidite in pat cald, in pat rece $i mixt, f5r5 ca fagurii sB fie paraleli, sistemul de comunicare Pntre albine in perioada de ierpare fiind ugor de realizat. In stupul sistematic, fagurii paraleli, dirijati de om, au facut pentru albine imposibil5 comunicarea $i trecer~aalbinelor in intervalele vecine in perioada de iernare. fn noua situatie creat3, albinele din fiecare inter- val duc in perioada de iernare uri fel de viati3 independent& schimburile reciproce dintre intervale fiind limitate. Din cauza insuvirii termoizola- toare a fagurilor, ghemul de iarn5 are form5 sferic5 pentru a mentine c5ldura creat5 in fiecare interval $i el se deplaseaz5 in intregimea sa pe fagurii din cuib cu rezerve de hran8.
- 56. SPECILLE $I RASELE DE ALBINEl - CLADIREA CUIBURILOR 59 Organizarea cuibului rezult5 din concursul a mii de indivizi care lucreaza in acelasi sens ~i in acela~ispirit, pe baza reflexelor instinctuale. Cuiburilc in stupii primitivi au o into~mirespecialri, complex5 s i foarte variat5, care da constructiei un anumit confort si mare rezistent5. Cuibul se cl5dest.e in functie de temperatur5 ~i este astfel constituit pentru a r5spunde legilor termodinamice evitind pierderea de cgldur5. Se $tie cs, in general, producerea cerii de cgtre albinele lucr8- toarz are loc cind temperatura atinge 203C. Atunci cind nevoia este stringent5 $i lipsa de faguri se face resimtit5, secretia cerii poate avea loc si la o temperaturs mai lnicj de 18OC, dar cu cheltuiala mai mare de substante zaharoase, folosite pentru ridicarca temperaturii. Astfel, dac5 temperatura exterioarh este de 10°C, grupul de albine reuse~tes5 o ridice in interior, acolo unde lucreazii lanturile de albine la producerea cerii, pin5 la 25OC. In ciorchinele albinelor producXtoare de cear5 se gisesc albine foarte tinere $i foarte b5trine care nu produc cear5, dar care contribuie la mentinerea temperaturii. S-a observat c5 feromonii mjtcii stimuleaz5 cl5direa celulelor de albine lucratoare sau de trintori. Adaptindu-se la diferite conditii naturale $i modificindu-se sub influenta acestora, ca rezultat a1 selcctiei naturale ~i artificiale, albina melifers a dat na~terela numeroase rase localizate in anumite zone ~i care se deosebesc ca infatisare exterioarg, indici biologici si productivi. Din prezentarea f5cut5 reiese c5 dou5 specii de albine, Apis melli- fera ~i Apis ccrana irji cl5desc cuibul in intuneric putind fi, de aceea, tinute in stupi. Celelalte dou5 - Apis dorsata si Apis florea, bri~tinase din Asia de sud-vest - construiesc un singur fagure in aer liber ; ele nu pot fi tinute intr-un stup inchis, mierca lor fiind in mod obisnuit recoltat5 din cuiburi s5lbatice. Bazele fiziologice ale acestor caracteristici de comportament nu sint cunoscute in intregime ; s-a stabilit toturji c5 .un roi de Apis mellifera strins in ghem nu incepe s5 cl5deascri faguri pin5 cind intensitatea luminii nu scade sub un anumit prag (Morse, 1965), dup5 aceea construc- tia de faguri continua si este amplificatii indiferent de intenitatea lu- minii. Se presupune cB acelwi lucru se intimpl5 si cu Apis cerana. La Apis dorsata $i Apis florea trebuie s5 existe anumite conditii care sB determine clgdirea fagurilor. Rasele de albine A$a cum s-a argtat, specia Apis mellifera este cea mai riispinditg in lume, formind numeroase rase ~i populatii cu insu~irivaloroase, for- mate si consolidate in decursul timpului sub influenta climei si a me- diului inconjurstor. In celc ce urmeazg prezentsm cele trei grupe de rase ale speciei Apis mellifera.
- 57. Grupul de rase irano-mediteranean Albina italia1t6 (Apis mellifera ligustica) este una din cele mai rjspindite rase pe toate contincntele. Albinele sfnt de culoare galben deschis, bune culegF1toare de nectar si mari produccitoare de cear;~. Au glandele cerifere foarte dczvoltatc, construiesc fagurii cu repeziciunc-. faguri cu diametrul celulclor de 5,27 mm. Nu sint agresivc, sint roitonrc- f,'lrfi a fi Pnclinate spre roire exageratii, foarte prolifice, cresc mult puiet, ipi construiesc bine fagul.ii, nu propolizeaz8, in plus unele populatii sint foarte rezistente la acariozli. Au tendinta de a trallsforn~aficcarc picjtur5 dc miere in puiet, in scilsul cfi dczvoltFi cailtitciti mari dc puiet ncprevszind posibilitatea unor pericole, ca lipsa de cules, perioa- tlelc mai lungi de frig ori cu o vreme schimbi'itoare. Putin rezistente la ierni aspre si lungi. Albina cnrniolfi (Apis mellifel-n cnrnicaj, r3spinditci pe toate con- tinentele, blind& cu caracter liniytit pe fagure in tilnpul controlului. manifestind vitalitate mare si hcirnicie. :Ire inclinatie spre roire, constru- iestc illulte celule de trintori, c8p8ceste nlierea uscat, nu propolizeazci in euces. Prezint5 capacitatea de a ierna bine ~i este econoam5 in fo1osi1.e~. hranci. Se dezvoltfi bine primgvara si re tendinta de a depune rezervele 9de miere in apropierca cuibului. Maili est8 prolificitate limitat5, cu ince- tare timpurie de crcstere a puietului. Rasa de albine carniola face parte din rasele cu o productie mare de cear5. Albinn caucazianfi (Apis mellifcl-a caucasica) prezintci cea mai lung;;. tromp% Estc deosebit de productiv5, putin roitoare, blinds, ~alorificc~ culesul si pe timp nefavorabil. Are inclinatia de n construi punti d~ Icg3turci intrc faguri si tendi11t5 pronuntat5 spre propolizare. Spre deose- bire de celelalte rase, ca nu-si inprsstie nectarul proasp5t cules in mai multi faguri, ci il aseaz5 in mod compact. Este r3spindit5 pc toatc continentele si cuprinde numeroase populatii, diferite ca valoare si utilitatc. Albina sil-ianii (Apis mllifera s?]riaca) este o albin5 roitoare, deose- !)it dc harnic8 si cu miitci prolifice. Prezintfi .irascibilitate moderata, dar i.;i apsrs bine cuibul de dusmani. Este putin rezistent5 la frig. Culoarca primelor trei tergite este galbenz ca lsmiia, iar toraccle galben descl-~is. Albina cipriota (Apis mellifera cyprin) are o deosebit5 vitalitate, clcpS.;ind celelalte rase in dezvoltarea din prim5var3. Este irascibilg. urm5rind victima pin5 la distan@ mare. Ea propolizeazci puternic, folo- sind un propolis care nu este r5sinos si c5p5ceste nlierca u~ned.fn rnsli purci nu este roitoarc, dar in cazul incr~lcisiirilortendinta ei sprcl roire se dezvolt-a cxtren-1 En prima generatie. Este atrligi'itoare la vedere, nvind primelc trci tcrgitc de culoare oranj dcschis, inconjurate cu che- nare ncgre, care devil1 mai late pc segmentul a1 treilea. Toracele este oranj pal. Albina ~cmcinea.rcEi(Apis mellifcrn cal-patica) - formatii in zona carpato-dunartan2 sub influenta climatului continental temperat, carac- terizat prin prccipitatii rclativ reduse, variatii mari dc telmperatur5 si vinturi puternicc. Este o albin5 blind$, fonrte bine adaptatri conditiilor din tara noastr5.
- 58. SPECIILE $1 RASELE D Z A L B I N E - CLADIREA CUIBURILOR 61 Apis mellifera carpatica are o mare capacitate de adaptare la conditiile climatice, realizind 131-oductiimari de miere ~i cear2 atit in Europa cit yi in America, Asia, Africa de Nord. Este productivs, cu comportament liniqtit pe fagurc $i manifest5 un instinct slab de roire. Are tendinta de a bloca cuibul cu miere in conditiilc unui culcs de marc intensitate:C8pBcqte mierea 'Ingeneral uscat. Tcndint;,'tslab&de propolizarc. In cadrul rasei sc disting n?ai multe ecotipuri sau populatii bine adaptate zonelor bioclilllatice in care s-au dezvoltat (zona de step5, zona d c munte, Cimpia dc vest -Banat, Podisul Moldovei ~i a1 l'ransilvaniei). Dintre rnsele de albine irano-mcditeraneene mai amintim : Albina siciliam? (Apis mellifera sicula) o albinri mic2, de culoare neagr5, care facc legatura cu grupul african ; Apis mllifera remipes, foartc blind5, roitoare, cripAcc.~teumed : Apis mellifera taurica, cu o arie de r3spindirc ~ n a iredus5, bine adaptat2 clirnatului mediteraneean ; Apis nzellifera anatolica, albinj mic5, r5spindit3 in Anatolia Cen- trals (Turcia), propolizeazZ abundent si construicste punti dc ccar5 intre faguri. Albinele din aceast5 ras5 sint prolifice, productive si folo- gesc chibzuit rrzervc!c de hran5. Grupul de rase africane Api.7 mellifcr,a internzisa, albina tclic5 din zona nord africanP, face Icg3tura cu albina curopean3. Albinclc 2u o culoare neajir5 lucitoare, cu 3 pcrozitatc sdrac5. n,Idtcile sint lungi si subtiri, mind miscliri iuti. Albincle sint agresivc, nu o tcndinf5 cxtrcm5 spre roire, sint sensibile
- 59. 62 CEARA Fig. 29 - Zonele bioapicole dir. R. S. Rominia ~i centrele zonale de selecti? si cre~terea mfitcilor (dup5 Institutul de Cercetare si Produclie pcntru Apicult~irB) 12 acarioz5 si bolile puictului, propnilzeaz5 pestc mgsur5, cBpbccsc umed, au vitalitate si 11Brnicie mare. Exista numeroase varietgti ale rasei telice, a cliror aric dc rsspindire se intindc dill Europa de vest pi118 la maluril-. Oceanului Pacific. Varictstile re:unoscute sint : alkina ibericg. francez$, elvetian5 $i englez5 locals. Acestea nu au dcnu~niristiintifice, fiind unitc sub o denurnire generalg - Apis nzellijern mellifei-a, cu foarte rnulte populatii. Albinn scihcrrian~(Apis 7neZlifcl-a snhr!l-lensic), cu dimcnsiuni ccr- porale mici, rezistents la variatii mari de te?ipcratur5, putin irnscibilA si ajiresiv;i. Nu poate fi aclimatizati;, in Europa. A r e valoare practic.3 pentru incrucisai.~. Albina egiptecnii (rll:>isnzelliferct la?;zctrki) este albina care populcaz5 valea Nilului avind o productivitate redus5. Celulele de albine lucr5toa1.e au diametrul de 4,8 mni. C5p5ce$te umed mierea, este irascibil5 $i roi- toare, nu prczintj. interes economic. Nu este in stare s a - ~ iformezc ghen~ $i deci nu poate suporta iarna. Aceast; rasR nu adun5 propolis, insuvire ce poate avea o valoare in incrucisare.
- 60. Albina african5 (Apis mellifera adansoni) cea mai precoce ras5 dill lume, ciclul de dezvoltare a1 acestor albine fiind de 18112 zile. Albina este de dimensiuni mici, are culoare galben5 ~i construie~tefoarte repede fagurii. Celulele fagurilor au dimensiuni mici, num5rind aproximativ 1 100 celule/dm2. Este foarte agresiv5 si foarte roitoare. S-a extins in unele zone din America de Sud, fiind in permanent5 lupt5 cu albinelt. indigene pe care le atac5 qi dupri ce le jefuiesc stupii, le gonesc, insta- lindu-se in locul acestora. Albina african5 nu este productivri, este o mare consurnatoare de miere si constituie un real pericol pentru zonele in care s-a extins. Apis mellifera unicolor sau albina dc Madagascar, raspindit5 in Republica Malga~ri,Insulele Mauritius si Reunion. Are o culoare foarte inchisri, datoritri cantitstii reduse de peri~ori.Este o albin5 productivf~ si putin irascibils. Apis mellifera capensis, de culoare brun inchis, blind& usor dt. minuit. Caracteristic este faptul c3 din ou5le depuse de lucrztoare re- zult5 femele intr-un ~ r o c e n tde 780io. -:pis mellifera nmjor, albine mari, trompa lung5, cu productii mari de miere si cears. .?pis melliferci nubica, albine foarte mici, trovpa scurt5, agresive si irascibile. Apis mellifercr scutcllata, cu dinwnsiuni mici, roitoarc, agresi~.e, propolizeazs intens. Apis mellifera littorea, albin5 mic5 cu benzi galbene, harnic5, pro- lific5 $i foarte agresiv5, trompa scurtri. Media diainetrului celulelor d , lucr5toare este 4.62 mm. Apis mellifera monticola, de dimensiuni corporale mari si culoarc aproap? neagrri. Albinele foarte blinde sint riispinditc in zona munfilrr Kilimanjaro, la altitudini intre 2 700-4 000 m. Diametrul celulelor dc lucrstoare varia79 intre 4,8 si 5,2 mm. Apis mellifera jemenitica, ras5 identificatii mai recent, cu dimel;- siuni corporale mici - mai mull lat5 decit lungs. Grupul de rase mediteraneean-occidental Acesta cuprinde o singurri rasii - Apis mellifera mellifera, cu foarte inulte populatii. Aceasti3 albinii de culoare brun5 este r5spinditA in toatii Europa central5 si nordic5. Valorificci bine culesurile, este putin rezistent5 la boli ~i la atacurile parazitilor. Propolizeazg excesiv. Este foarte agresiv5 si agitata pe faguri. prezentind incli~latiespre roire. Nu valorific5 bine culesurile timpurii, dar le valorificii foartc bine pe cele tirzii, manifestind un instinct de acumulare deosebit. C~rcetBril~ biornetrice au demonstrat c2 este una $i aceea~irasri cu Apis mellifein lehzeni si Apis ~nellifernsilvarum, fiind rrispinditg in Franta, Msrer~ Britanie, Olanda si nordul Germaniei. Este apropiatg de albina africani Apis mellifera intermisa. De-a lungul timpului s-au efectuat studii ample asupra raselor c!c albine, studii ce au avut drept scop incerc5ri de combinatii interrasiale prin incrucivare, pentru ameliorarea materialului biologic exploatat.
- 62. SPECILLE SI RASELE DE ALBIND - CLXDIREA CUIBURILOE 65 Dup5 cuill an1 amintit, diferitele specii prezint5 variate moduri de cspiicire a mierii. Chiar in cadrul speciei Apis mellifera s-au observat diferenfe. De exemplu, rasele nordice au tendinta de a c5p5ci mierea uscat, adic5 1 x 5 un spatiu liber intre mierea din celule si c5pZcelul de cear5 care este convex. De aceea fagurele este alb $i uscat, fiind favoritul premiilor expozitionale. Rasele sudice au tendinta de a c5p5ci umed, adicli umplu celulele pin5 la refuz, iar c5p5ceala este concav5 5i are culoarca nlai inchis5, din cauza mierii care le umeze~tepe ding- untru. nlodul de cgpscire a1 fagurilor cu miere este deterininat de factori ereditari. Gubin (1953) a f5cut un stddiu comparativ a1 dilatatiei termice a mierii si a curii si pe aceast5 baz5 a formulat ipoteza c5 spatiul l5sat de albinele nordice (c5pZceala uscatti) este necesar pentru a preveni de- formarea sau cr5parea celulelor in iernile reci, cind temperatura poate cobori de la 30°C in timpul verii, la 0°C sau chiar sub aceasta. Volui~~ulcerii se micsoreazg la frig cu 2,225%, iar volumul lnierii numai cu 1,3G20,/Q.Cu alte cuvinte, prin rgcire voluinul celulei se micvo- reazli mai mult decit volumul mierii ce se afl5 in ea. La temperaturi deasupra lui O°C, ceara se deformeazg cu greu. Din analizele fizico- chimice efectuate, rezultz cli punctul de topire a1 cerii de albine este mai ridicat in tirile cu o pozifie geografics situat5 rnai spre sud (Baculinschi H). Din cercetlirile fiicute de Lindaucr (1956-1957) si F. G. Sinitll (1958) rezult5 cri exist5 anumite diferente de comportament, in ceea ce priveste raza zborului de cules si, respectiv, dansul albinelor. Se preci- zeaz5 cii Apis mellifera obtine cea mai mare parte a mierii in limita a 3 000 metri in jurul stupului, in timp ce raza de zbor a albinei Apis ceram este doar de circa 700 m. Variatiile existente in ceea ce priveste compozitia mierii, produse de diferite specii, se datoreazz mai putin diferentelor dintre speciile de albine, cit mai ales altor factori, cum ar fi clima si vegetatia. Astfel, mierea de Apis dorsata culeas5 in India are vara 17% ap5, iar in ano- timpul ploios 260/0. De asemenea, ceara sub raportul proprietatilor fizico-chimice, este in mare asemSn5toare. Prin cear5 de albine se infelege - cum am mai amintit - ceara produs5 de Apis mellifera, in timp ce aceea pro- dus5 de Apis dorsata, Apis florea .$ Apis cerana poartg denumirea de ,,cear5 ghedda". TBrile mari productitoare de cear5 sint in Africa tropical5 (Tanza- nia, Madagascar, Angola si Etiopia). fn aceste tiiri, nu mierea este pro- dusul comercializat, ci ceara, care poate fi prelucrat5 mai q o r (mierea fermenteazg, fiind folosit5 En proporfie de circa 80% pentru produce- rea berii). Aici albinele sc inmultesc repede, dezvoltind colonii puternice, se instaleazg in orice cavitate de marime corespunz5toare, clgdesc faguri repede, temperaturile ridicate stimulind productia de cear5. Un apicul- tor poate avea citeva sute de stupi, atirilati in copaci pentru a fi apgrati
- 64. SPECILLE $I RASELE DE ALBINE - CL-IREA CUlBURUOR 67 Fig. 32 - ,,Copac cu albine". Stupi primitivi cilindrici din lemn care servesc drept capcanc pentru ademenirea roiurilor (Kenya) de numero~iidusmani, jumiitate din ei fiind goi si asteptindu-$i viitorii locatari (capcane pentru aclemenirea roilor). La momentul potrivit, I11 timpul noptii, fagurii sint tgiati, albinele izgonite cu fum, iar mierea este extras5 brut prin stoarcere $i presare. In urma extractiei mierli se obtin bulg5ri de faguri ce contin un anumit procent de nliere si polen. Acesti bulg5ri se usucri la soare, apoi se fierb intr-un vas mare si se toarn5 printr-o sit:, un sac sau un co$ intr-o groap5 sZpatZ in psmint, in care se infiltreazii apa in timp ce ceara este relinutii de sit5 sau cos, int5rindu-se Encetul cu incetul. Deoarece nu se procedeaz5 la spglarca complet5 a fagurilor, ceara rezultat5 este foarte colorat5 din cauza polenillui 5i contine multe impuritsti. Ea este apoi topit5 si turnat; in calupuri mari, in vederea vinz5rii. Vin5toarea de cuiburi de albine - metoda cea mai vcche este 4ncii actual; in Africa tropical5 si Asia de sud.
- 65. Albinele si organele produciitoare de cearg Ceara natural; de albine este un produs a1 lnetabolisinului aces- tora, fiind o substant5 secretat5 de orgailelc cerifere ale albinelor lucr5- toare, pentru a clzdi fagurii dill cuib sau pcntru a cc~pgcicelulcle in care se afl5 mierea sau puietul. Secretia cerii este o functie fiziologic3 normal5, specific5 albinelor tinere si este influentat5 de intensitatea pro- ceselor metabolice. Ea se forineaz5 in cantitsti lnari ill corpul albinelor tinere, pe baza transforin5rii poleilului si nectarului in perioaclcle cind familiile cresc mult ~ u i e t ,cind telnperatura este favorabil5 si cind in naturs exist5 din abundcntii nectar ~i polen, hrana iilfluentind puternic productia dc cear5. 111 urma cercettirilor efectuate s-a constatat c5 la albinele carc nu s-au hr5nit cu polen in prilnele zile de vial,;, glandelc ceriferc se dez- volt5 foarte incet, nu secret5 cearil sau secret5 foartc putin$ in coinpa- ratie cu glandelc cerifere ale celor care s-au hr5nit cu polen pill5 in a 12-a zi de la nastere. Organcle specializate pentru secretia cerii poartg denuinirea de glunde cet-ifere. Ele au form5 ovals, sint netede, str8lucitoare, fiind situate pe ultilnile patru inele (sternite) abdonlinale ale albinci lucr5- toare, pc partea ventral5 sub oglinzile cerifere. Aceste glandc stau adspostite sub un strat protector de chiting, a ~ e z a tca tiglcle unui scoperis. Pe fiecare sternit se afl5 cite dou5 forlnatiuili glandulare, fiecare fiind alcstuit din 10 000-20 000 celule secretorii. Celulele acestor for- lnatii glandulare sint fixate pe membrane chitinoase transparente, avind aspectul sticlei translucide si cu o structur5 poroas5, denumite ,,oglinzi cerifere". 111 zona oglillzilor ceriferc, cuticula este str5b5tut5 de un nuinfir mare de formatii tubulare umplute cu secretii glandulare. Se consider5 c2 sistemul micro-tuburilor, in afara altor functii, iildeplineste si pe aceea de schelet a1 glandei cerifere. Important de mentionat cste faptul c5 in stadiul dc nimf; glandele cerifere produc chitina cu care viitoarea albin5 i ~ iconsolideaz5 inveli5ul corporal. Activitatea celulelor secretoare de cear5 incepe de la virsta de 3 zile (Lindaucr), cind albinele particip5 la ciipgcirea celulelor si sc inten- sific5 in ziua a 7-a, cind albinele trec la clgdirea fagurilor. fn~l{ilnea maxim$ (circa 50-60 microni) a glandelor cerifere a fost constatat; de
- 66. Fig. 33 - Corpul albiilei 1. antenj ; 2. cap ; 3. torace ; 4 aripi ; 5. stigm5 ; 6. tergit VII ; 7. ac ; 8. picior 111 ; 9. picior I1 ; 10. picior I : 11. tromp& (limb$ ; 12. gloss ; 13. mandibule ; I-VII sternite Rosch la albinele in virstB de 16-18 zile, cind se atinge dezvoltarea maxim5 a celulelor in care apar vacuole umplute cu ccarj. lichid5, ce se scurgc in afar5 prin orificiile microscopicc ale oglinzilor. Solzi$orii, la iesirca din oglinzi, sint fragili si transparellti ca niste plricufe de mic5. Apoi aceste glande scad pin5 la 3 microni, odatii cu trecerea albinelor In nctivitatea de culegstoare. Cu toate aceste reguli generale, au fost observatc si situatii cind albinele, la o virst5 corespunz5toare activitstii de cules (24 zile), aveau inc5 glande cerifere foarte dezvoltate (60 microni). Se poate considera dcci c5, atunci cind necesti5tile familiei o cer, albinele lucr5toare pot produce cear5 rji la virste mai inaintate. Referitor la posibilitatea ca albinele dc o -irst8 inai inaintat5 sB producii ceari, Rijsch (1930) citeaz5 o scric de esperiente, pentru a dovedi c5 albinele mai batrille ar putea, dac5 este necesar, s5-qi dez- volte pentru a doua oar5 glandele cerifere yi consider5 c5 in acest scop
- 67. 70 CEARA . . , Fig. 34 - Organele cerifere ale albinei (dup5 Iordan) A) Partea ventral% a abdomenului albinei : a) tergit ; b)- sternit B) Oglinzile cerifere ; c) stcrnit ; d ) oglinda cerifcrtir Se obserl.5 ccle qase sternite din care numai sternitcle 3, 4, 5 $i 6 sint previzute cu oglinzi cerifere ele folosesc materii din corpul gras ventral, in special lipide qi pro- teine. Albinele in virst5 chiar de 50 zile au fost in in5sur;l s5 construiascii faguri. Ulterior, prof. R. Jordan (1940) a aratat c5 ceara din glandele regenerate nu difer5 de cea produsri de albinele tinere. fn momentul secretiei de critre celulele glandulare, ceara de albine este lichidg (punc- tul de topire 33-36OC), fapt ce permite iesirea acesteia spre exterior prin porii oglinzilor cerifere. In contact cu aerul, ceara se solidific5 pe oglinzile cerifere, formind solzi~orialbi, depuyi in buzunarele alcgtuite de plscutele sternale, care sint imbucate una in alta. Solzi~oriicores- pund cu forma ~i mgrimea oglinzilor pe care s-au format. Aceas6 form5 este concoidal5 (asemGn5toare scoicii). Pentru int5rirea solzisorilor, albina folose~tesecreQa glandelor mandibulare. fn procesul complex de ela- borare a cerii, albinele folosesc ~i secretiile glandelor labiale, cervicale ~i toracice, care adaug5 enzimele lor, in special lipaze $f proteaze.
- 68. ALBiNELE $1 ORGANELE PRODUCATOARE DE CEARA 71 Fig. 35 - Volumu! glandelor cerifere in diferite perioade de dezvol- tnre (dup5 Iordan) I - pericada de repaos ; I1 - glnnde care incep n secretn ceara ; I11 si IV - glarlde in timpul secretiei maxime de cearR ; V - pe- rioada de regres ; VI - revenire la pcrioadn initial2 de repaos Studierea solziqorilor dc ccar5 secrctati de albinc cu ajutorul mi- croscopului electronic n pus in evident5 alclituirea accstora din nume- roase foite. Solzisorii secretati de oglinzile cerifere situate pe inelele ab- dominale IV, V si VI prezint5 forme $i dimensiuni asem5n5toare, in timp cc solzisorii secretati de glandele situate pe inelul VII abdominal sint difcriti ca form2 si dhcnsiuni. fn timpul lnarilor culesuri, activitaten de produccre a ccrii este intens3 si, ca urmarc, si activitatea de cladire a fagurilor. Cind un num5r mare de albine din stup produc cearii, activitatca secretorie fiind intens5, solzii sint eliminati pe oglinzi intr-un ritm accelerat. L'lancvrarea lor devine mai greoaie si de aceea multi solziyori se pierd si se pot observa pc fundul stupului, in special cind albinele nu au spatiu suficient de constructie. Dcoarece albina are patru pcrechi de oglinzi cerifere, ea poate s5 secrete concomitent 8 pl5ci (solzi~ori),care cint2resc circa 2 mg. Pentru secretia unui kg de ccar5 sint necesari circa 1250 000-4 000 000 solzi?ori, greutatca unui solzi~orfiind de 0,25--0,8 mg. Productia de cear5 este un criteriu de baz5 in selectia familiilor de alhine. Ea, difer5 cantitativ ~i calitativ, in functie de rase, iar in cadru! raselor, pe populatii, ecotipuri si chiar in functie de particulari- t5tile individuale ale unor familii de albine date de complexitatea ca- racteristicilor biologice in ansambluk lor. Productia de cear5 este in- fluentat5 $i de mgrimea oglinzilor' cerifere, criteriu de care se tine cont in prozesul de selectie. Astfel, fn urma m5sur5torilor biometrice ale principalelor caracteristici la albiriele lucr5toare apartinind diferitelor rasc, prof. G. A. Avetisian mentioneazs atit diferentele cu privire la dimensiunile oglinzilor cerifere cit si ai altor indicatori biometrici de baz5 dup5 cum rezutl5 din tabelul 2.
- 69. 72 CEARA Tabelul 2 Dimensiunile oglinzilor cerifere $i ai altor indieatori biometrici la diferite rase - En mm - 0 descricre detaliatg a manevrilrii solzi.~orilora fost f5cut5 de Cnsteel (1912), care a observat operatia printr-un microscop binocular. --Ilbinele desprind cu ajutorul picioruselor solzisorii de cears. 111 acest scop, albiila inteapj cu perii tibiali .solzisorul. dc cear3 si il cli- bereaz8 prin miscarea in jos a piciorusului. Apoi, ridicil piciorusul prin- tr-o miscare brusc5 de pe solzisor si, Eli acelasi timp, il prcseaz;~cu tarsul pe sternit. pentru a nu c5dea. Din liou 111isc5piciorul in jos. sustiiiind de data aceasta solzisorul de cear3 c.u perii, tibiali. 111acelnsi tiinp sol- zisorul dc cearii alunccs in deschiz5tura articulafici (pcns5) fiind prcsat r;i preluat de picinruselc anterioare si preclat dc c5tre aceasta mandi- bulelor. Denumirea caracterisflcilor Pig. 36 - Solzul de cear5 (dup5 Iorclan) a) Solzul de cear5 prins In pensa piciorului posterior a1 albinei ; b) Solz de cear3 Albina carpatina 2.39 1 2.00 9.41 9.35 Lungimea oglinzilor cerifere 2.43 1 2.45 LBfimea oglinzilor cerifere I 1.69 1.57 italiana 6.51 9.32 Lungimea trompei Lungimea aripii interioare carnica 6.61 9.42 din Rusia ccntralP
- 70. Fig. 37 - Manevrnrca solzilor de cear5, pe faze succesive (dup5 Iordan) Solzisorul va primi acuin adaosurile secretiilor glalldclor mandi- bulare prccuim si a altor glande, asa cum am mentiollat mai sus, int5- rindu-sc el poate fi frjmintat $i modelat dupri dorint5, de clitre albin5, flirima dc cear5 fiiild gata pentru a fi adZugat5 acolo unde este nevoie. fn fclul accsta albina particip5 la clgdirea fagurilor. Sc pare cri ceara se produce in. corpul albinelor in cadrul unui proccs biochimic, in mod asemrinritor cu producerea grgsimilor in corpul animalelor. Ea are o component5 complex8, asem5n;itoare cu cca a gr5- similor organice.
- 71. 74 CEARA Puterea crescutii a familiei, activitstile intense de prelucrare a nec- tarului qi de hrjnire a puietului antreneaz5 intr-o mare m5sur5 meta- bolismul albinelor tinere, stimulindu-le sg secrete mai mull2 cear5. lntre factorii menlionati exist5 o strinsj interdependentii, acevtia influen- tindu-se reciproc. Contrar a ceea ce ar putea crede un necunosc5tor. productia de cear5 nu frineazli cre~tereapuietului si nici productia de mierc, aceste activitsti actionind stimulatoriu una asupra alteia. , , Tabelul 3 Productia de cear&in raport cu greutatea (puterea) familiei de albine (dupH Taranov) Din datele de mai sus sc poate constata modul de creqtere a pro- ductiei de cear5 in raport cu puterea familiei de albine. Dac5 ins5 ra- portgm productia de cear5 la 1 lrg albine, aceasta scade pe m5sur'a ce puterea farniliei creste datorit5 procentului mai mare de albine antre- nate la crcsterea puictului. In afar5. dc puterea familiei si virsta albinelor, secretarea cerii este mult influcntat5 de conditiile de hran5, intensitatea culesului, pre- zenta mlitcii, tempt~atura,volumul spatiului liber din cuib si alti fac- tori. Secretia cea inai intcns5 se observ5 primgvara si vara. La sfir3itul verii si toamna, secretia szade bruse fn perioada de iernare, glandele cerifere se afl5 in repaus $i nu secret5-cearii. Puterea familiei de albine cxprilnath in kg a:bine I % s II_-.- 1 ) ) Productia total5 de cear5 - g Procluctia de ceari la 1 kg al- bine - g 1046,3 348.9 482.9 482.9 262,9 528.8 1323,8 330.8 893.3 446.6
- 72. Constructia fagurilor Fagurii albinelor melifere sint construiti din ceari. fn fagur"il ce formeaza scheletul de sustinere a populatiei qi a viitorului cuib, albi- nele vor aduna strinsura de miere qi polen $i vor c r e ~ t enumeroase generatii de puiet. In cuibul albinelor fagurii sint dispu~ivertical qi paralel unii fat5 de alfii si pe ei se va desfGsura intreaga activitate a familiei. Fiecare fagure estc compus dintr-un perete median, pe ambele pfifli ale lui fiind dispuse orizontal rinduri dc celulc l~exagonale.Multi cercet5tori ca Aristotel, Virgilius, Kepler, Darwin, Huber ~i altii au studiat cu atentie capacitatea albinclor de a construi faguri cu celule asezate simetric, de form5 hcxagonalg si cu fundul rombo-prismatic, cu unghiuri si planuri incli~lateprecis. Celulele fagurelui sint prismatice, cu sase planuri, pe- rctcle median ce desparte celulele de pe fata a doua a unui fagure are Q grosinle cit a 20-a parte dintr-un milimetru. Huber a demoi~stratcB propolisul folosit dc albine serveste la intjrirea fagurelui nou construit. Marginile superioare ale celulelor fagurilor sint intgrite qi consolidate cu un inel de cearii si propolis, iar albinele spoiesc si lustruiesc cu un balsam dc propolis interiorul celulelor. Fundul celulelor este construit din trci roniburi, 3 csror inclinatie, in raport cu peretii celulei, este datri dc ~inghiu!ascutit a1 fiecgrui romb care este de 70' $i 32'. Darchen aratri c2 albinele au adoptat acest unghi - verificat de matematicieni - astfel i:lcit intre cele sase planuri ce formeaz5 hexagonul fiecare celulri sB poatd contine maximum de miere, folosindu-se la constructie o cantitate minim5 de cear5 si obtinindu-se totodata un maxim de rezistent5. Forma hexagonal5 a celulei d3 siguranta qi rezistentj edificiului, fiind zea mai bun2 in repartizarea uniform3 a presiunii, atit la intindere cit ~i la comprimare. Fiecare celulri. este compus5 dintr-un recipient hexa- gonal a~ezatpe o temelie piramidalg, fagurele fiind compus din dou5 straturi de celule lipite la bazH. astfel incit fiecare din cele trei romburi care conqtituie baza piramidal3, a unei celule de pe o fat2 formeaz5, in acela5 timp, baza, de asemenea piramidals, a trei celule de pe partea opus5. Acest model de repartizare cocstituie, poate, cea mai robust5 constructie de inginerie. Cind cele $ase planuri ale celulelor sint cliidite la cel putin 114 din injltimea lor, albinele cl5ditoare corecteaz5 unele abateri. La accast5 finisare intervine numai grupul albinelor construc- toare. Regularitatea lor se datoreazii mai cu seam5 actiunilor executate Tn comun de multe albine ce construiesc acei pereti subtiri $j friabili.
- 73. 76 CEARA 111nceste celule e depoziteaz5 mierea care raportatd la cantitate este dc 30 ori lnai grca' decit ceara si Ixntru a evita scurgcrea ei, albi- nelc le-au asigurat o inclinatie usoard cu un unglli de 4-5 grade spre parten superioarg. -4vantajele pe care le prezinta structura hexagonalg, fat5 de alte. f o m e geometrice (pZtrat5, triunghiularz sau rotundi), au fost dovcdite p ~ n t r uprima oar5 de matcmaticianul si astronomul grec Pappus din Alesandria, care a trBit in secolul a1 IF,--lea. in 1712, astro:iomul francez Jaqucs-Philippe 3Iaraidi a nlasurat. di:nensi~ulile celulelor de cear5 din stup, inr mai tirziu inatematicinnu1 elvctian Samuel Koening a utilizat aceste mrisur2tori pentru a de~nonstra cii baza celulelor de fagure este construitii de albine folosind in mod o?tim materialul de cl5dit. Reaunlur a afirma c i ~,,fagurii reprezinti o capodoper5 de arhitecturg si geoinetrie". 3lauricc iTaeterling. laureat a1 prcmiului Nobel, scrie in lucrarea sa Viala albinelor : ,,De ~ n i ide ani albinele cl5desc fagurii acestia uimitori c5rora 11-ai putea s5 le adaugi nimic si nici sd le iei cera si in care se uncsc. inlr-o des5virsit5 m5sur8, yliinta chimistului cu cca a geometrului, ingeniozitatea arhite~tuluicu cea a ingineruluiu. De asemenea, Charles Darn'in spunen cB cste i~nposibilsB nu fii ~Btrunsde o profund5 n d ~ ~ i r o t i ecind esnminczi atcnt structurafagu-- relui atit de perfect adaptat5 scopului. Cuibul familici de albine sc colnpune clintr-un nu1n5r variabil de faguri claditi de albine lucr5toare. fnlr-un stup 1;uternic sint circa 300 000 celule. De rtgulg. fagurii nu pozitic vcrtical5 si se construiesc de sus in jos. Fagurii proasp5t construiti sint albi, iar t u ti~npulse in- chid la culoare. in scol-buri sau stupi primitivi. fagurii sint fisati direct de tavail si peretii latcrnli si nl1 pot fi scosi f5r5 a-i degrada. fn stupii sistcmatici. fag~iriisint fisnti in ramc mobile, fiind asczati 1-erticnl si pnrnlel unul fat5 de nltul, si dispusi de obicei perpendicular fat5 dc urdinis (pat rece) sau paralcl cu urdinisul (pat cald). Fagurii inai mici de stup multietajat sint lucrati ~ n a ircpcde si in numrir mai Inare fat5 de fagurii din ramele Dadant. Albincle, cind cl5des: fagurii intr-un stup sistcmntic cu rame goale, stau in fol-matii de perdele coliice cu baza in sus. ce prind de picioare si formeaz5 Iantul albi~~elorsub spetezele goc?!e a u11ui num5r de 3-4 rame ce au fost luate in lucru. 4 Pe cele 3-4 perdele cu ochiuri largi albincle nu stau inghcsuite unele l^n altele, ele fiind incolljurate de un Envelis format din trupurile majoritztii albi~~elor,asezate ca intr-un ciorchine. fnvelisul ciorchi~lelui este forinat din 2-3straturi de albinc strinse Intrc ele, pentru a p5stra o tempcrstur5 uiliform5 de 33-34OC, necesar5 elaborarii solzisorilor d e cear5. Circulatia albinelor ill ciorchilie se face printr-o dcschidere aflat5 la partea inferioar5 a acestuia. fn functie de te~npeiaturamediului ambiant, albincle organizate in form5 de ciorchine se string sau se 1.risfi1.5pentru a-si segla tempe- ratura optin15 necesarz secretiei cerii si constructiei fagurilor. Pe un fagure sint mai lnulte feiuri cle celule : de albinc lucr5toare, de trintori, botci si celule ncregulatr? de legiiturti, trecere sau fisare.
- 75. 78 CEARA Fig. 39 - Sectiune printr-un fagure A. Celula de albina lucr8toare ; B. celula de trintor ; C. botcile amplasate in partea infe- rioarti a fagurelui a) botcs oarb8 ; b) botc: deschisti - cu larva ; c) botc5 c&pScitS- cu nimfti ;d) bot- ca cBpacit5 - cu pup5 ; e) matc5 inainte de eclozionare ; f) peretele botcii ; g) eclozio- narea mritcii ; h) hrana lnrvei (lripti~orde matcB) Celulele de albine lucr5toare Au form5 de prism5 hexagonal5, fiind dispuse simetric pe ambele piirti ale fagurelui. Fundul unei celule servevte in acclavi timp ca component5 pentru fundurile a trei celule din partea opus5. fn aceste celule albinele cresc puietul si depoziteazs rezervele de hran5 - miere si p5stur8. Un fagure in rama de cuib de 435x300 mm are pe ambele fete circa 9 000 celule de albine lucr5toare. Suprafata unui fagure crescut intr-o asemenea ram5 este, de 11,20 dm2 (lumina interioar5 a ramei fiind 415x270 mm). Pe 1 dm2 (un p5trat cu latura de 10 cm) fagure crescut sint circa 400 celule, iar pe ambele fete ale fagurelui circa 800 celule d c albine lucrgtoare - revenind 4 celule de lucr5toare la 1 cm2 pe o parte. 0 celul5 de albin5 lucrZttoare, care are diametrul de 5,3-5,5 mm si adincimea de 10-12 mm poate cuprinde 0,40-0,43 g miere sau 0,19 g polen. Peretii celulei au grosimea de 0,12 mm subtiindu-se cstre baz5, unde m5soar5 0,08mm. Grosimea fagurilor cu celule de albin5 lucr5toare este de circa 25 mm, iar distanta intre faguri de 12-12,5 mm. Distanta intre peretii mediani a doi faguri vecini este de 37-37,5 mm.
- 78. N. I<Gniger a demonstrat c i picioarele anterioare-ale 'albinelor ker- vesc la mssurarea celulelor, ceea ce este absolut ilecesar la construirea normal5 a fagurilor. <,: Cercetarile f2cutee,de ing. E. Mirza $i ing. A, BIiilaiu qu privire la dimensiunile celulelor de albine 'din fara noastr5 au concluzionat faptul c5 populatiile de albine prezintii o variabilitate in ceea ce prive~te diinensiunile celulelor fagurilor naturali, in functie de zon5 - de la 5,50 111111 in Podisul Transilvaniei la 5,33 mm in Podisul Moldovei (s-a luat in considerarc diametrul dintre peretii verticali ai celulelor, care prezint5 cea lnai rnic5 variabilitafe in cadrul rn5sur5torilor efectuate si reflect5 cel mai apropiat dimensiunea reals a celulelor fagurilor). Autorii aratci c2 intre dirnensiunea corporal5 a albinelor ~i dimensiunea celulelor fagurilor cxistd o corelare diiecta si recornand5 pentru zonele in care diinensiunile fagurilor ilaturali depii~escdimensiunile fagurilor artificiali -3.5 se foloseasc5 faguri artificiali cu diarnetrul 5,60 nlln (celule m2rite). Celulele de trintori Celulelc de trilltori servesc pentru cresterea puietului de trilltor si au diametrul de 6,25-7 mm ~i adincimea de 13-16 n1111. Pe anbele fete ale unui decimetru patrat sint circa 600 celule de trintor. Construc- tia lor cere rnai putin material ~i sint executate intr-un tirnp rnai scurt. In afar2 de cresterea tcintorilor aceste celule nlai slnt folosite ~i pentru depozitarea mierii si producerea apilarnilului. Botcile Botcile sint celule speciale, cu sectiunea cir?ular5, in care albinele cresc viitoarele m8tci. Ele au forma uneiighinde cu adincilnea de 20-25 mm si cu diametrul .de 10-12 mm. Albinele clBdesc botcile la margiilea de jos a fagurilor sau in spatiile goale ale acestora. Botcile sint ingro~atecu cearii, iar pe suprafata lor albinele creaz5 o dantelii cu desene aproape hexagonale. Constructia botcilor este supus5 unui control hormonal, a prezentei substantei de matc5 @ a unor feroinoni sccretafi de matc5, care actioneaz5 asupra albinelor printr-un cod chimic. Dup5 ce matca a depus oul in botca si s-a format larva, albinele alungesc aceste b t c i ~i le cgp5cesc. Botcile sint de mai multe feluri : botci de schimbare lini~titka mgtcii, de roire preculn si de salvare. De asenlenea exist5 rji w e l e inceputuri de botci denumite botci oarb2 sau false. b Botcile de h i r e sint: de trci ori mai mari decit celula de albiilX avind un rolum de 0,8-0,9 cm3. Sint cljdite de albine atunci cind familia urmeaz5 a roi si sint situate obisnuit pe marginile laterale si dc jos ale fagurilor, fiind in numar mare, de la 20-30 pe un fagure. Botcile de schimbare lini~titssint la fel de mari, construitc corec: si putine la numSr, insu~nindde obicei 2-3 botci pe'un fagure.
- 81. 81 CEAEX Botcile c!c sail-are sc cl5dcsc atunci cincl familia a pierdut matca, pe suprafafa de mijloc a fagurelui, prin modificarea celulelor dc lucr8- toare, in care se afl5 ou5 sau larve tinere. Botcile se gjsesc 91.1 stup ilulnai in perioada cind familia de albine creSte m3tci tinere. Dup5 eclozio~lareamgitcilor, albinele distrug botcile dc pe f a ~ u r i . Celule de trecere ~i de legGtur5 PC fagure mai esist5 si alte celillc de form3 neregulatii, denu~nite celule de trecsre, case de obicei se construiesc la locul de intilnire dintre celulele albinclor 1u:ratoare si cele de trintor. Dc asenlenea celulelc dc leg5tur5 $c co:~struiescin locurile de fixare si consolidarc a fagurilor de ram5 sau dc spctcaza superioar5 a acesteia. De aceste celule atirnA grc~ltateaintrcgului fagure yi de acct3a elc au fornlc nlai mici, nercgulate, cu peretii mai grosi gi un continut sporit dc propolis pentru a le da o rezistcntg sporitli. Fig. 4? - Celu!e de treccrz s i cle leg8tu1-2 pent1.u con- solidarea bctcii, intr-un spaiiu go1 din fagure Remanierea fagurilor ~i circulatia cerii Fagurii sint in permanen@ intretinuti ~i inodelati de cBtre albine. Albinele repar: foarte rcpedc g5urile sau craptiturile ficute in pcrefii sau fundul celulclor, cle intimpi1.16 ins2 greut5fi la repararea celulclor tl-~r-titepe perctele median. Acti1-itatea de c.onstruire sau reparare a fagurilor este tcmporarA, inr5 capciciren celulclar cstc o preocupare aproape constant,i, reprezcn-
- 82. COXSTAUCTIA FAGURILOR ??j tilld o :~ctivt:ite subordonat5 cresterii puictului si care ocupl~un ~ O C considcrabil i : ~activitatea albinelor lucriitoare. Linda17.c~(1952) aratg c5 ill ingrijirca puiciului fr%gnlfl:te C ~ C(':':lr:~ ern2 trallsportate si depozitatc la marginea celulclor, astfel cR cea lnai marc partc a cerii cste deja strins5 in momcntul illceperii c5p5citului. ;llbi:?cjc r;izuicsc peret;ii celulelor ~i c8pficclclc pelltr~la rCcUp:'ra c.cara si a 0 folosi urlde este nevoie. Ele transport5 rezervelc clcpusc, in special dc pe marginile Ingrosate alc cclulelor ~i o ulilizcazR in 21% part^. DLIPReclozionarea albinei, celula cste nivelatz si lust-rl~it>,,fiiud 1;cvoie dc 21-62 minute pentru prcpararca unei celulc de albii15 lucra- tonrc, in vcderea primirii viitorului ou. La aceast5 lucrarc p~irticip5 aprosi~nativ15-30 albine lucrlitoare. Ccara c5piicclului cste Znmagazinatii sub f0rii15 de gulern~pc mar- ginea celulei sau folosit5 in alt5 parte. C5p:icelul ru~cicelulc ru puict cstc constituit din 589/" cear5, 400/0 mas5 brut5 de ccluloz5 pi 20"'" polcn si ap5. Structura este poroas5 si permite trcccrea clerului ncrcsrir 11ci1- tru rcspiratia nimfei. CSp5celul unci celule cu micre ?sic diferit. El este plat. neted si impcr~ncabil.C2plicclul unci cclule pentru mierc cste h~grosatci lustruit fk-5 incetare, incj lnultc zile dup5 cripkirca ceiulei. Crip5celelc cclulc!or pentru puiet reprezintli o Inare cantitate de ccar8 de rezervB si 11.1crritoa- rc>le nu ezit5 s2 le roadli, a5tfel incit accstea clcvil~din ce in ce lnai subtiri. H. Guerriat arat5 cii iuiediat dup5 c5p5cire, un ciipBcel de 4 mrn diametru cint5reqte 2,7 ~ n g ,dup5 5 zile el tint2reste l,G mg si in a 12-a zi llurnai 1,l mg. 111 12 zile, GO% din ccara c5p5cclului a fost dep!a- sat5 in alte pjrti ale stupului. Pentru a explica econon~iacerii la albin5, 1Ver;lcr Meyer prczintii urmstoarea schem5 : 1) ingrosarca marginilor cel~~lelor; 2) aducerea de cearii dill fagurii alhturati ; 3) construirca c;ip5cclelor ; 4) roaderea clip5celelor la puiet ; 5) depuncrca ccrii dc rc- zcrv5 pe nlarginea altor celule ; 6) r5zuirca celulelor. Casteel (1912) accentucazii c5, in tilnpul const:.uirii nc~ilorfagusi, reprclucrarea cerii cstc o trlisiiturli caracteristica si cli existau totodat5 lnai multc albine lucr5toare produc5toare de cear5 active, ale c5ror glaudc cerifere erau ins5 inactive. Albinele fac economie in privinta productiei dc cear; ~i ceara mai veche este rcfolositli in mod repetat, ln fun:tic de necesitjti. Pin5 de curind se 5th c5 exists o circulatie a cirii, dar sc ignortl amplozrea ei. Recent, accasia a putut fi precizatii cu ajutorul izotopilor radioactivi. Dup5 24 ore de la introducerea unei buc5ti de fagurc radio- activ marcat cu iod 131, toti fagurii stupului si magazinului nu dcvci~it radioactivi, ceea ce arat5 foarte bine ainplasarea si rapiditatea folosirii ccrii dc catre albine in stup. 0 experienfd bazatii pe acelarji principil~ a permis constatarea cli pentru c'onstruirca unui fagure artificial albil~c!~ utilizeazs ceara din fagurelc respectiv si caut5 totodata cantit2tilc?nccl,-
- 83. Fig. 43 - Tava hranitor a unui stup multietajat. cu cjpficele de cear5. Se observ5 modelarea cu- rioasil realizatri de albine a surplusului de ceara sare de cear5 din rezerva fagurelui vecin. Astfel, dac5 se pun CAP&- celele cu miere in hrgnitor, albinele Ling initial mierea qi tritureazg apoi o parte din cAp5celele de cear5, pe care le folosesc ca material in con- structiile lor din stup. Surplusul, este modelat curios, cu numeroase caverne, q a cum se p a t e vedea fn figura 43.
- 84. Trei descoperiri epocale Secolul a1 XIX-lea poate fi numit pe drept cuvint secolul de aur a2 cipiculturii universale deoarece marcheazg, prin cele trei mari desco- periri, trecerea de 'la apicultura prirnitiva, care a durat milenii, la cea sistematicz, din zilele noastre. Descoperirile c:are au revolutionat intreaga tehnic5 apicol5 mondialg se refer5 la cele trei unelte care au o strinsii legsturg cu productia de aniers $i cear5 : - stupul sidematic cu rame mobile, inventat in 1014 de I. P. Pro- copovici ; - presa de confec$ionat faguri artificiali, inventat5 in 1857 de Mehring Iohanes ; - centrifuga de extras miere, inventat5 in 1860 de Hru~kaFrana Edher. Prin folosirea acestor unelte s-au inlaturat neajunsurile stupriritului primitiv, cind omul nu putea interveni in viata familiei de albine din interiorul stupului (buduroaie din lemn, cosnite din paie, din papur5, nuiele, din lut ars etc.). Toate aveau acela~ineajuns, in sensul c5 viata albinelor din interiorul stupului nu putea fi observati, rgminind mereu .o tain; de nepstruns. De asemenea, recoltarea mierii ~i a cerii se realiza prin metode rudimentare $i de multe ori prin sacrificarea celor mai bune familii de albine, care aveau mult5 miere. h felul acesta se opreau pentru prtisil5 familiile de albine mai putin productive, ficfndu-se incon~tiento selectie ncdoritti. Mierea obtinuts prin stoarcere era de calitate inferioari fiind ames- tecatfi cu larve, polen si p5stur5 ~i in permanents predispusg fermen- tirii. Stupii primitivi, avind un spatiu redus, nu asigurau dezvoltarea maxim5 a familiilor de albine iai. acestea aveau predispozitie spre roit. Acesti stupi nu permiteau interventia eficients a apicnltorului pentru efectuarea unor lucrhi, tratamente medicamentoase sau ajutorarea fa- rniliilor in suferintg. In acest stadid s-a gasit apicultura pin5 la descoperirea celor trei unelte, care marcheaz5 trecerea la stup5ritul sistematic. fn stuparitul sistematic se realizeaz5 posibilitatea omului de a cerceta familia de albine ca pe o carte, la pagina doritg, iar productia de miere ~i cear5' se poate obtine cu parametrii cantitativi $i calitativi superiori, far2 a sacrifica albinele.
- 85. 88 CEARA f n ~ccstcco:ldifii nou create se pontc realiza o ~niercCLI calitdti ~ u p c r i o a r ~ ,pe soriinlente distincte ~ d eflor3 si calitatc, precum si miere in faguri si III scctiuni de faguri. Stupii sistcmatici permit dez-oltarea la ixaxi~n a fa~niliilor de albinc si I n ncvoie mutarca ramclor ciintr-uil stup in alttd, obfinerea uilui num:i~. insemnat de faguri cliiditi prin folosirea fagurilor artifi- ciali. Prin folosirea centrifugii dc extras mierea.. .fagurii, atit dc prefio~i pcntru apicultur5, nu sc ~ n a idistrug, iar miyea este curat5. Se deschide o nouii etap5 de aplicare ? unor tehnologii moderne cic crestcre ~i intrctiilere a familiilor de albine, teh~~ologiice stau si azi la baza progresului En apicultur5. Xpicultorul poate crea farniliilor de alb&e, ~onditii~ n a ibune de 1-iat5, se poatc face o seleclie riguroas;~prin iulocuirea 1ti5tcilor nepro- cipctive, exists posibilitatea aplicririi ' unor tra,tamente lnedicamciltoase sau a lmor m8suri de clezinfeclie yi igienB, se poate realiza o inmultire dirijat5 a inllliliilor dc albine, diversificarca produclici apicole, cit si !;iultc altc zvailtaje. De aceea, cnnsider (5 biografiile acestor trei invcntatori si impre- jurril-ile in care au facut descoperirile, merit5 SB. fie cuncscute de c5tre apicultori. Procopovici Piotr Ivanovici, inventatorul stupului cu raine mobiIe, 5-a n5scut la 29 iiunie 1775, in sntul Xlitcenl;i, regiunea Cernigor. Stu- diile si le-a completat la Academia din Kiev. A vrut sa urlnezc studiile la Unilrersitatea din Moscova, ins5 la st5ruinta tatil.ui s5u s-a inrolat in zrmat5, ajungind in scurt tiinp ofiter cu gradul de locotencnt. X luptat sub comanda vestitului conlandant de osti S,uvorov. Piirrisind armata, s-a retras la tars, unde a primit trei descatine dc pamint, ocupindu-se cu agricultura si, in spczial, cu apicultura. Procopovici si-a dat seama c6 apicultura de pe atunci se afla pe o treaptii inferioarg, folosindu-se ~netoderudimentare de lucru. Acest f a ~ t1-a deter~ninats5 se dedice apiculturii, studiind cu mult zcl biologia fanliliei de albine. Expericntelc sale apicole le public5 in Zeinletleksknia gnzetn si in alte revistc. Ti:np dc 14 ani el a studiat viata albinelor .in diferite forine de stupi priinitivi. fn 1814, a inventat si a construit siilgur primul stup cu ramp nlobilc din Iemn, c5ruia i-a dat denumirea de ,,stupul Peters- burgu. Acesta cra un stup~vertical,avind aspectul unui dulap, magazia fiind situatii in partea superioar5. Acesta avea rame mobile si era dcs- psrlitii de corp printr-un podisor, Cunoscutul apicultor american I. A. Root scria c5 rama de maga- zin a lui Procopovici aduce mult cu ramele moderne pentru sectiuni de faguri, cu orificii pentru trecerea albinelor qi czi inventatorul a Post intr-adev5r un apicultor neobi~nuitde dotat, care a aplicat metode ce dep5~eaucu mult epoca in care a tr5it. Root neag5 afirn~atia unor apicultori c5 cel ce a inventat ramele mobile ar fi fost Dzierdzon din Germania, recunoscindu-1 ca inventator pe Proco.povici. Avantajele stupului modern puteau fi folosite pe deplin in con- ditiile utilizarii fagurilor artifciali:si. centrifugii pentru extragerea mierii fir5 afectarea cclulelor. I
- 86. TEEI DESCOPERIRI EPOCALE 811 :-,g. 4.1 - Procnpovici Piotr Ivano- Fig. 45 - Stupul cu rame nob bile in- .,.ic; (1775-1850) inven~arc)r~r~I:I'J- ventat $i const-ruit cle P. I. Procopo~ici nlnlui stup cu r x n e ~nobilc in anui 1811 PC,;in25 f;:ptl~l cFi cstc j:~-iixul !?-ti:rc in.~>:?:;:torIn apicu1tu1-5. I'~.~ropo-icia dcsf;l.;i~rat si o a~.tivitatc.tiria33 ; i i ;!r,c,ct c!ninci~i.!. :ls!fcl, in anul 1833 n infiintat o $coa!,'l snpicol5, pri!n;l in l?tiropa. In wtul sRu natl?l l!itccn!ii, care, in decurs de 50 dc :mi a instrllit pclitc- GOO apicul- :ori din tontc colturilc t5rii. Cursurilc c111rat; doi nni, i:i c2re tilnp sc prcda atit tcoria cit yi practica ~picol2.Elc.-ii lui Procopo~-icipopularizau ?II mult zcl avantnjclc stupului sistcm:ltic. prcct~!nsi noilc lnetode de lucru in apiculturci. Ei instalau adel-Sretc prisF1c.i nindcl pc plule uriase, c,u care anoi strhb2teau tinuturi indcp5rtatc clc-n I~ii?gulfl~lviilorbogate 711 f1o1-6 .nelifcr5, cu care ocazie rC1spindcau alit noilc mctode dc lurru :'n ;7piculturri, cit si iloul stup. 11.1Ioci~litF~tilcm~iiimportan::), undc sc oprcau, organiznu cursuri . ~ iprclcgcri !corelice s i fkcau dcinonstratii pri~ctice,durata ficc'irci opriri fiind de 5-10 zile. in f~unctiedc nurn5ruf cursantilor. Stupinn organizat5 de Procopol-ici in an111 1800 n ajuns pcstc citiva r;ni la 500 familii de albine, iar sprc sfirsitul victii in~cntatoruluila 3 000 stupi. Astfel, in tilnp ce in Europa stupii cu rn111a mobil5 nu erau inc5 cunoscuti, En Rusia functions o ndev5ratt-i sconlG apicolii cu o vestit5 activitate. Multi din elcvii lui Procopovici au njuns apicultori de vaz;. Procopovici a fost Insti qi unul dintre primii apicultori care a folosib gratia despgrtitoare, chiar inaintea lui Hanemann ~i a ciiut,aC leacul
- 87. 90 CEARA impotriva locei (o boa15 a puietului produs5 de Bacillus larvei), acordind in acela~itimp o mare important5 bazei melifere. El a imbog5fit litera- tura apicol5 de specialitate cu observatii interesante ~i a intentionat s5 publice o important5 lucrare apicoli, ins5 guverl~ul din ilcele timpuri nu i-a oferit aceastB posibilitate. fn prezent, Prokopovici este recunoscut de toat5 lumea ca un inventator de seam5 $i un mare maestru a1 apiculturii. In 1954, cu ocazia implinirii a 140 de ani de la inventarea stupului sistematic. pe mormintul s5u a fost ridicat un monument cu inscriptia .,Procopovici Piotr Zvanovici, 1775-1850, eminent activist in apicultura nationalti''. Mehring Iohanes, inventatorul presei de confecfionat faguri artifi- .ciali, s-a Gscut la 24 iunie 1816 %nNiedesheim Frankenthal, Germania. fn anul 1849 s-a dedicat apiculturii $i, in scurt timp, a ajuns apicultor renurnit, construind in atelierul s5u stupi $i diferite unelte apicole foarte mult aprcciate. In anul 1857 Mehring a anuntat i n t r ~ orevst5 c5 a reu~its5 cons- truiascj pentru prima dat5 faguri artificiali. In anul 1858, la a 8-a Adu- nare a apicultorilor germani din Stutgart, a f5cut o demonstratie in fata acestora. confectionind faguri artificiali cu presa sa din lemn de p5r sculptati cu mult5 trudi ~i precizie, obtinind premiul I. Mai tirziu im- preun5 cu colaboratorul s5u, gravorul Schober, realizeazii prima pres5 metalic5. Mehring a devenit, cu timpul un apicultor versat cu bogate cunoq- tinte de specialitate. Mehring a fost corespondent a1 multor reviste -9tiintifice $i in timpul vietii a primit diferite distinctii onorifice. A murit in anul 1879. Hruska Franz Edher, inventatorul extractorului de miere, s-a nis- cut la 12 martie 1819 in Moravia, fiind de nationalitate ceh. Dup5 terminarea studiilor s-a lnrolat in aI'mat8, unde in scurt timp a avansat la gradul de maior, ajungind apoi comandantul garnizoanei din ora~ul Legnano, ling5 Benedig. Aici s-a dedicat apiculturii, folosind stupii cu rame mobile, inventati in Austria abia prin 1840 de c5tre Iohan Dzierzon. Este inYeresant5 imprejurarea care i-a dat lui Hruvka ideea de a constmi primul extractor de miere : un bsiat, care se juca cu o cutie de lemn legat5 la captitul unei sfori, a primit de la Hru~kao bucat5 de fagure cu miere. B5iatul a pus bucata de fagure in cutie $i, ca s5-si exprime bucuria, a prins cap5tul de sfoar5 $i a inceput s5 invirt5 repede in jurul s8u cutia in care se afla fagurele. Cind a incetat mi~careade rotatie, I-Iru~kaa observat c5 toat5 mierea din celulele fagurelui, care nu erau cspicite, iesise in cutia de lemn. Acest fapt i-a dat lui Hruvka ideea folosirii forfei centrifuge in construirea primului extractor de miere, care, cu timpul, a ridicat si mai mult valoarea stupului cu rame mobile, deoarece acum pe ling5 faptul cB mierea se putea recolta f5rB a sacrifica albinele, nu mai era nevoie nici s i se distrugg fagurii cons- -truiti, care sint atit de valoro~iin stup5ritul modern cu rame mobile.
- 89. I Dezvoltarea apiculturii si productia de cearg Ceara de albinc estc principaia inaterie prim5 nccesar5 dezvoltarii apiculturii ~i reprezintii capitalul cel mai impdrtant care face parte din iondul de rulmcnt a1 stuparului. De aceea apicultorul trebuie s5 acorde toat; atentia producerii si folosirii ei cu multa grijri. Lipsa de cearB pentru apiculturli si industrie se face resimtitri din ce in ce imai fiiulf ill numoroase triri din lume. dar in special in Europa. Cenirul de Co;ncrt 1n'bcrna;ional CNUCETIGATT din Geneva a publicat, in anul 1977, o inforinarc, priu care apreciazg c5 productia mondial5 de cearz 1-ariaz5 intre 11500-19 000 tone anual, ceca ce inseamn5 c5 rroductia illedie dc ccarii marf5 realizat; pe stup pe plan nrondial este intre 200--380 g. Comcrtul mondial cu cenrt pei~truperioada anilor 1972-1976 a fost Intrc 5 000-5 500 tone anual. PrincipaIcle tliri produc5toarc si exportatoare de cear5 sint : Etiopia, Chile, Tanzania, Brazilia, Canada, PIexic ~i U.R.S.S. care in majoritate o comercializeaz5 sub for1n5dc cearii brut5. Analizind productia total5 de cearri din tars noastra in perioada anilor 1964-1988, folosind datele ~ f e r i t ede Directia Central5 de Statis- tic5 si de -4sociatia Cresc5torilor de Albine, rezult8 cri productia cea mai mare s-a obtinut in anul 1984 (387,2 tone), iar pl-oductia cea mai mic5 in anul 1968 (203,4 tone) (tabelul 4). Productia medie de cear5 realizata in nceast5 perioad5 a variat de In 233 g ceara pe fa~niliade albine in anul 1968 la 367 g cear5 in 1976. Din tabelul 4 rezultg c5 in ultirnii 25 de ani efectivul familiilor de albine o sporit in ant11 1888, fat5 de rtnul 191i4 cu 880!o, in tilnp ce pro- ductia de cearh nu a inrcgistrat crcsteri scn~nificative.Fat5 de aceast5 situatic puten1 nfirma ch productia dc cearri din perioada analizatg nu corespundc necesitlitilor si nici posibilit5tilor. rcale de productie din tnra noastrR, existind incG importclntc rczcrvc in acest scop. Estc de datoria noastrii s5 le punem in valoare pcntru n putea asigura, pe de o pnrte cantitatea necesar5 de fnguri artificinli f5r5 de care nu se poate conccpe o apiculturg avansatA, iar pe de all5 parte sG aprovizion5m indus- tria.
- 91. 94 CEARA Lipsa de cear5 se datoreaz5 faptului c5 multi apicultori nu folo- sesc intens instinctul de clgdire a1 albinelor $i nu acord5 atentia cuvenitg recoltbrii, conditionarii si gospodjririi cerii. Unii apicultori dcpoziteazri importante cantitsti de cearz, la domiciliu, scotind-o din circuitr~l economic. Obiinerea unor cantitriti mai lnari de ccar5 se poate resliza prin- tr-o serie de mgsuri organizatoricc, privind gospodi5rirca rnai atcntli n cerii In stupinii, cum sint : stringerea rumcgu~uluide cearg de pe fun- durile stupilor, primgvara timpuriu, adunarea iuturor cresc5turilor it? cears, distantarea fagurilor in magazin, folosirea cutitului de descGp5cit, topirea cerii in vase emailate si cu ap5 de ploaie sau dedurizatii. Fic- care din aceste m&suri aduce un plus de cear5, realizatg cu ocazia dife- ritelor lucr5ri care se executg Pi1 stupins. La acestea se mai adaug5 practicarea diferitelor metode tellnice, cum cste folosirea ramei clsdi- toare, reformarea anualg a 25--300/0 din fagurii vechi si introducerea de noi faguri artificiali, precum si alte procedee carc duc la obligarca albinelor, in anumite imprejurzri, sii secrete mai mult5 cearg (metodele sint lescrise in capitolul ,,Sporirea productiei de ceari5"). Existents unui numar suficient cle faguri, de bun5 calitate qi pri- menirea anualii a fagurilor vechi au o important5 hotzritoare pentru dezvolt2rea familiilor de albine, miirirea productiei de miere si cre~terea productivitBtii muncii apicultorului. Dclcii primgvara nu avem suficienti faguri in cuib se limiteaz5 ponta mstcii si implicit dezvoltarea familiei, iar in tilnpul culesului principnl Pig. 48 - Calupuri de cear5
- 92. DEZVOLTAREA APICULTURII $1 PRODUCTIA DE CEARA 95 xeast5 lips5 dure la diminuarea culesului. Calculele au ar5tat cii in pinci zile-de cules, la un spor zilnic de 1 kg a capacitgfii de prelucrare si depozitare a .nectarului sint necesare 18000 de celule (2-3 faguri), iar la un spor de. 4 kg sint necesare 74 000 de celule (9-10 rame), in timp ce la un'spor de 8 kg vor fi necesare aproape 150000 celule (12-20 rame). De aceea, este foarte important pentru dezvoltarea si cresterea productivit5tii familiilor s5 avem stupi sistematici dc capa- citate mare si rezerva necesarii de faguri de cuib sau artificiali de bun5 calitate in scopul dezvolt5rii familiilor de albine qi a le stimula in- stinctul de cl'sdit $i cules. Apicultorii cu experient5 asigur5 din timp fagurii necesari, preg5- tind cite 40-50 faguri buni pentru fiecare stup multietajat, 12 rame cu faguri de cuib $i cite 20 in rame de magazin pentru stupul vertical si cite 16-20 rame pentru stupul orizontal. Stupinele care in a1 doilea an de dezvoltare sint Pn situatia de a nu-si putea acoperi necesarul de cear5 pentru fagurii artificiali din pro- ductia proprie, sint conduse negospodAre$te qi neeconomic. Cercetiirile efcctuate ~i experienta apicultorilor frunta~iau de- monstrat cii in conditiile din judetele t5rii se pot realiza, cu putin in- teres, productii medii de 0,9-1 lrg cear5 pe fardilia de albine. Cercetarile facute de V. Florea si A. Miilaiu in stupinele u!lor uni- t2ti de stat qi cooperatiste, din zonele care asigura un singur cules de prim5var5 si timpuriu de var5 sau din zonele unde culesurile sint slabe, cantitatea medie de cearii. pe familia dc albine obtinutii a fost de 0,916lrg. Din acc,?stii cantitate 57,To/o a fost obtinutii prin folosirea ramelor cl5- ditoare, 22,9)/0 prin clAdirea fagurilor artificiali qi 19,4% din c5p5cele $i rzzsturi. Numero~iapicultori fruntasi, care obtiil productii mari d e miere, realizcazj $i productii rnari de cear5 care pot atinge 1-2 lrg pe stup. Dac5 toti apicultorii ar depune mai mult efort s5 obtinii numai 1 kg war5 dc la fiecare familie de albine (ceea ce este pe deplin posibil), am atrage anual in circuitul economic apicol a1 t.56 1000 tone cear8, valorind 60 000 000 lei, care reprezints 2 600 000 unitati conventionale miere (1 kg war5 -2,G UCM). Trebuie de asemenea avut in vedere faptul cB apicultorii cu gos- podiirii personale detin 82010 din efectivul total de familii de albine din tara noastrii, iar dintre ace~tiacirca 400/0 detin efective mici (5-10 familii de albine). In cele mai multe cazuri apicultorii Pnccpstori si cei cu stupine mici nu acord3 atentia cuvenitii productiei de cearii, prefe- rind s5 cumpere faguri artificiali. Estc necesar ca toti apicultorii s5-$i lnsuseasc5 ~i s5 aplice metodele de lucru privind sporirea p?oductici de cear5, aceasta constituind o ncccsitate a dezvoltririi apiculturii si a economiei nationalc. Cu toat5 lipsa de cear5, apicultura din RomAnia a cunoscut in ul- timii 25 de ani o dezvoltare continua, nurnzrul familiilor de albine spo- rind de la 722 500 la Snceputul anului 1964, la peste 1357 000 la ince- putul anului 1.983.._ . .
- 93. C!6 CEARA Tehnologia de crestere si exploatare a familiilor de albine prevede t ins5 c5 anual este necesar sa sc inlocuiasc5 cel putin o treime din nu- inarul total dc faguri vechi cu faguri artificiali ; aceast; iniisurA consti- ,tuind un mijloc de sporire a productiei de ceara ~i o regills sanitar8-ve- terinarg de igienizare a stupului si obtincrea unor nlbine viguroase. s5n5itoase si productive. Cantitatea insuficients de cearii, respectiv de faguri artificiali, face ca actualmente fagurii s5 fie inentinuti in stup n ~ u l tpeste timpul re- comandat, ceca ce aduce importante prejudicii productiei apicole, cu repcrcusiuni nedorite in dezvoltarea apicu!turii in viitor. 'echimea fa- gurilor influenfeazii atit culoarea, cit .si calitatea mierii de albine. Fagurii vechi cu celule mult ingrosate de invelisurilc ili~ilfclor lssate dupi numeroasc generatii de puiet crescut in ci isi miqorcaz,'i volumul coiltinfnd totodat5 o flora microbial15 virotic5 5i imicotic5 l i x i i bogati, iar puietul rezultat fiind subdezvoltat. Dupri prof. R. Iordan, grcutatea larvelor in fagurii noi cste de 152 mg iar in cei vechi 130 mg. Lungi~neatronlpei albinelor niscutc in faguri noi este de 7,2 mm, fat5 de 6,1 llIi11 in cci vechi, iar capacitatea gusii este de 43,7 mm3 fat5 de 32,O mm:; la albinele crescute in faguri irechi. Cercetiitorul afirmfi c i albinelc crescute in fagu1.i yechi au o clurat; de via@ mai scurtfi, precum ~i o rezistcntj nlai srcizut5 fai2 de boli. In urma studiilor fscute, ccrcetfitorul sol-ietic G. Taranov a aj~uns13 r. nceeasi concluzie, demonstriild d intrc dima?siunen cclulelor fagurilor 1 ;i dimensiunea corporal5 a albiilelor csict-5 o corelarc. Aistfcl,grosimea ])eretilor latcrali ai cclulelor la fagurii 1:oi cstc dc 0.35-0.40 Inm, 111 i fagurii cu vcchime lnijlocie 0,50-0.53 mil?, iar la cei fourtc vcchi cl;: 0 8 0 mm, aceasta dill cauza c5misuielilor nimfclor si rcsturilor nedi- gerate ale puietului, ceca cc constituic un focar clc iilfcctic si micso- reaz5 spatiul cc?lulclor, ducind astfel la degcncrarea albinelor nou n5s- cute. Dupii cresterca unui num5r de 42 gcncrnt;ii, diainetrul normal a l celulelor de 5,36 inm sc reduce treptat la 4.90 mm. i Cclulelc hesagonale din fagurii foarte vechi devin rotuildc iar al- binele sint nevoite sii road5 o partc din straturile depuse pcntru pre- gjtirea fagurilor in vederca priinirii ouilor clcpuse dc n1atc5. Rediim in tabelul 5 greutatea albinelor crescute in faguri de dife- rite virste (culori) - F. A. Tiunin. Creutatea albinelor crcscute in faguri de diferite virste Culoclrea Greutatea albinelor fagurilor i o:,
- 94. DEZVOLTAREA APICULTURII $1 PRODUCTIA DE CEARA 97 Fig. 49 - Faguri in diferite nuante de culori datoritj vechimii $i cre~terii puietului Este cunoscut faptul c5 o fiint5 bine dezvoltatg fizic este mai re- zistent5 din toate punctele de vedere. Astfel, o albin2 lucriitoare eclo- zionat2 din celule noi are o greuetate de circa 123 ing. Aceastil greutate scade la fiecare 11ouF1serie de puiet pin5 la 106 mg si chiar la 100 mg. Se stie faptul c5 o familie de albine ca s5 string2 1 kg de nectar ne- cesit2 activitatea a 50 000 albine normale intr-un singur zbor, iar atunci cind greutatea lor este de numai 106 m g acela~inum2r de albine adunii doar 0,850 kg nectar. Calculat5 la 10 zboruri pe zi pierderea de nectar se estimeazii la 1,5kg pe familie. Multi apicultori au observat albine mici, degenerate, eclozionate in celule mici, care aveau numai douii treimi sau chiar jumiitate din mgrimea normals, ca urmare a faptului cii acestea au crescut ghemuite in celulele strimte din fagurii vechi. Notiunea atit de folosit5 azi de ,,primenirea albineloru are sens nulnai atunci cind i se adaugii ~i notiunea de ,,primenirea fagurilor". Fagurii veclii sint purt5tori de virusuri, microbi, acarieni, rnicoze, in.- secte diluniitoare, adic5 toatii fitofauna produc5toare de boli, care giisesc aici un mediu nutritiv favorabil, datorit5 produselor de descompunere a coconilor acumulati prin cre~terilerepetate de puiet. 0 alta cauzii care a contribuit mult timp la mentinerea mai inde- iungat5 a fagurlor vechi in stupin2 a constituit piirerea gre~it2cii albinele ar consuma 10-15 si chiar 20 kg miere pentru producerea unui
- 95. 98 CEARA singur kg de cearci si cci in fata acestei situatii apicultorii trebuie sii foloseasc5 la maxim fagurii obtknuti, orientindu-se mai mult spre pro- ductia d~ miere, in dctrilnentul productiei de cear.5. Oamenii de stiint5 care au studiat glandele cerifere, secretia de cear5 si producfia dc micre, au precizat raporturile directe dintre fizio- logia nlbinei si functiilc ei sociale in familia de albine, au rssturnat accastri piircrc greyit5 lipsitii de telnei stiintific. Astfel, s-a demonstrat c3 familiile dc albinc clirora lc-au fost create conditii pentru a produce nlai multli ccar5 si Ic-au fost pusi la dispozitie faguri artificiali au pro- dus dc pntru ori mai nlult3 cear3 si mai multA miere decit familiile din lotul martor. S-a stabilit c3 in timnul rulesului albinele se hr5nesc bine si in acclasi timp hr2ncsc puietul, producind o mare cantitate de cear5. S-a dovedit cci intre aceste activitciti exist5 o strins5 dependen@, ele se influenteaz.2 ~i se stimuleazft reciproc ~i nu duce in nici un caz la diminuarea productiei de miere, ci, din contrci, la sporirea ei. Dezvoltarea glandelor produc5toare de cear5 este fiziologic legat2 de aportul de nectar si polen proaspiit. Albinele secret5 cearz fcirci voia lor, cu atit mai mult cu cit aduc mai multe provizii in cuib qi sfnt mai multe larve dc hr3nit. Cind cuibul este plin, albinele nu mai produc ccar5, nu crcsc larvc si drept urmare recolta scade. En conditii obi$- nuite, 1 lcg albinc tincrc doici pot produce circa 0,5 kg cear5 $i hrgni 26 000 iarve, clBdind cu repeziciune faguri. Secretia de cearli constituie deci o functie biologic5 inevitabilg a albinelor tinerc si ele produc ceara chiar dac5 nu au unde s-o Intre- buinteze, iar ccara in aselnenea conditii nefavorabile cade pe fundul stupului qi se pierde. Dacci corcl51ll nccesarul de cear3 cu prevederile din ,,ProgramuI privind dezvoltarea apiculturii din tara noastr5 in actualul cincinalu, inseamnci c5 numai pentru nevoile apiculturii productla actual5 de ceara este insuficientii ~i ea trebuie s5 se dubleze sau chiar s5 se tripleae (calculind un minim de numai 0,4 kg faguri artificiali pentru fiecare familie de albine si cite 1 kg pentru fiecare roi nou produs). In afar5 de aceasta, trebuie s5 aveln in vedere si solicitcirile de ceara ale altor ramuri industriale din cadrul economiei noastre nationale. Exists posibilitgti reale de duhlare si triplare a productiei actuale de cearg, ceca cc depinde numai de apicultori, de folosirea corespun- z5toare a instinctului de cladire a1 albinelor, de gospodarirea judicioass a fagurilor cI5diti si aplicarea tehnologiilor corespunz2toare de sporire a productiei de cear8. Progranlul special de dezvoltare a apiculturii din tara noastr5 pre- vede sarcini mari $i de rrispundere in ceea ce privevte cre~tereaefec- tivului familiilor de albine din sectorul socialist. 0 atentie deosebita va trebui acordatz de ccitre stupinele din unitgtile socialis* pentru spo- rirea producitei de cear5 prin planificarea productiei qi urm5rirea realizarii ei.
- 96. DEZVOLTAREA APICUIAVRII $I PRODUCTIA DE CEARA 99 Evaluarea psoducfiei de cearii Pentru evaluarea corectj a productiei globale de cearii din stu- pinele mari, in special din sectorul socialist, recomandjnl folosirea ur- m5toarei formule practice (I. Titov) : fn care : P = producfia global5 de cear5, in medie, de la familie de albine ie$it& din iarng : R = cantitatea total5 dc rame cu faguri la sfir~itulsezonului, dups trierea de toamn5 a fagurilor, exprimat5 in rame de cuib; r - idem la inceputul sezonului, inainte de trierea de prim5var5 a fagurilor ; 0,140 = reprezint.5 greutatea In kg a cerii pure intr-un fagure de cuib; C = cantitatea de cear5 obtinut.5 in stupins Pn cursul sezonului, cal- culat2 in cear5 pur.5 (in kg) ; G = greutatea fagurilor artificiali cheltuiti in cursul sezonului ; N - num5rul familiilor de albine intrate in var5. Datele privind efectuarea calculului dup5 aceast5 formu15 se obtin din evidentele cantabile din carnetul de stupin5, respectiv procesul-ver- bal a1 reviziei de prirnsvarg a1 stupinei, din documentele de predare a cerii, a materiei prime de cear5 $i a documentelor alcgtuite cu ocazia intrririi unor cantit5ti noi de faguri artificiali. Diferenta (R-r) arat5 cite rame noi s-au adsugat in stupins in cursul anului. lnmultind aceast5 cantitate cu 0,140 se afl5 cite kg de cearj se g5sesc in ramele noi. In afar5 de aceasta, albinele au produs cear5 pentru clgdirea fagurilor ce inlocuiau pe cei reformati. Aceasts parte de rame noi contine atita cearj. cit5 a fost in ramele reformate. Ultima valoare ne este cunoscut5 din actele fermei pentru ceara brut5 primits de la stupin5 sau ceara topit5 obtinutz din ea, care $-a gssit exprcsia In formu15 prin valoarea ,,CN; tot aici intr5 $i ceara obtinutii din descHp5cirea fagurilor cu miere qi din diferite retezsturi din faguri. fn felul acesta expresia (R-r) X 0,140 + C aratg cantitatea totals de ccar5 care a sporit En stupin5 Pn cursul unui sezon. Dar fn .aceastg m5- rime intrj. si greutatea fagurilor ariificiali, pe care s-au cladit fagurii.
- 97. Pentru a obtine greutatea cerii secretatii de albine in sezonul respectiv, trebuie sii se scadii din valoarea g5sitii greutatea fagurilor artificiali ce s-au cheltuit (G). Deci, expresia (R-r) X 0,140 +C-G arat5 productia global5 de cear5, pe intreaga stupinii ; Pmp5rtind aceastii cifr5 la nuin5rul familiilor de albine (N), afl5m valoarea c5utat5 (P), adicii productia global5 de cear5, in medie, pe o familie de albine. Sporirea productiei totale de cearii ar trebui s5 fie din punct de vedere a1 economiei nationale, in atentia tuturor ferlnelor apicole si a fiecarui apicultor in parte. Atentia apicultorului trebuic sci se indrcpte spre fiecare familic de albine in parte, pentru a o aprecia corect, sub raportul procluctiei de cearci, deoscbirilc individuale legate de activilatea biologic5 a fiecsrei familii de albine in parte. 0 sclectie facut2 dupii critcriul productici de cear5, contribuie in acelay tirnp si la diminuarea instinctului de roire. De aceea, este de dorit ca apicultorul s5 urmlireasc5 randaincntul real a1 fieciirei familii de albine, tinind cont de capacitatea ei productiv5, ilotind in f i ~ afamiliei din carnetul de stupin5 datele privind productia de cear5. Pentru aceasta se recomandii s5 se tin5 evidenta fagurilor artificiali cl8diti, ~ t i u tfiind cii prin clsdirea unui fagure artificial STAS orizontal la o ram5 cu dimensiunile intcrioare de 415 X 270 mm albinele adaugci circa 70 g de cear5 ; la un fagure STAS multietajat, cu dilnensiunea interioar6 a ramei de 415 X 210 mm, acestea adaug6 circa 55 g cearii, iar la un fagure de magazin cu cliinensiunea intcrioarri dc 415 x 145 inin se adaug5 circa 35 g cearli. fn afar5 dc aceasta estc ileccsar s5 se tin5 cont si de cantitatea de cear5 recoltat5 din ra~nelccliiditoare, de ceara obti- nut2 de la desc5pscirea fagurilor cu rniere precuin si de diverse alte recoltgri sub form5 de crescsturi, lipituri, rgz5tux-i etc.
- 98. AIte ceruai Notiunea de cearri nu include o substanti unitar5 in privinta com- pozifiei chimice, ci este o denumire comercial5 si tehnologicii, legat5 de anumite insu~irifizice, care confer5 cerii destinatii de folosire absolut determinate. Cerurile sint oarecum asemanatoare din punct de vedere a1 proprietiitilor fizice, ins5 deosebite in ceea ce priveste compozitia chimicB. Din punct de vedere chimic, cerurile sint esteri naturali ai acizi- lor superiori, monocarboxilici, cu alcooli primari superiori. fn general, sint amestecuri din acesti esteri cu cantitsti variabile de acizi, alcooli liberi si alca~li.De obicei insotesc grasimile in natur5. Dup5 provenient5 se impart in ceruri de origine minerals, cmuri de origine vcgetalj si ceruri de origine animal5. Ceruri de origine mineral5 Cerurile de origine mineral5 cuprind o serie de ceruri dintre care cele mai importante sint urmgtoarele : Ceara de plmint (ceara fosil5) cunoscut5 popular qi sub numele de ozocheriti. Ozocherita este o cear5 minerals, alc5tuit5 dintr-un amestec de parafin5 si rg~ini,provenit5 prin distilarea natural5 a unor petro- luri. Este u~oar8,galben5, brun5, verzuie sau negricioas5, translucids, cu miros aromatic si usor fuzibil5, se utilizeazi la fabricarea parafinei $i a diferitelor ceruri. Ceara montang, izolaG din anumiti csrbuni prin extractie cu sol- venti. In stare pur5 este o mas5 alb5 utilizat5 ca material electroizo- lant, la impregnarea hirtiei si la fabricarea unor vopsele speciale. Cerezina, cear5 mineral5 de culoare alb5 formats in cea mai mare parte din hidrocarburi alifatice, cu miros de petrol. Produs obtinut prin rafinarea ozocheritei sau din reziduuri de petrol. Are punctul de topire mai ridicat decit a1 cerii de albine, fiind cuprins intre 56-76°C. Se foloseste la fabricarea IuminZirilor, a unor unsori consistente, la apre- tarca unor tessturi, la izolarea cablurilor, la impregnarea condensah- rilor etc. Parafina este un amestec de hidrocarburi, produs solid, alb tram- lucid, f5r5 miros si gust, partial solubil in eter, benzen, cloroform, are
- 99. densitatea 0,87, topindu-se intre 45-tiO°C. Parafina cuprinde amestecuri de alcani superiori ~i se obtine prin prelucrarea titeiurilor paraf'inoase. Se intrebuinteaza la fabricarea luminarilor, la irnprcgnarea hirtiei, ca t material izolant in electrotehnic5 si in industria chimic5. I Stearina. Nulnele generic dat pentru gliccridele acidului stearic, care este un acid gras, lnonocarboxilic saturat (C1;H::5COOH), solid, inco- lor ~i putin solubil in apb, cu miros specific de griisime rfnced5. Se gsseste sub forms de gliceridc in numeroase griisimi. Este intrcbuintat la fabricarea lumfn5rilor, prcpararca unor produse coslnetice etc. Ii Colofoniul (sacizul) estc o r5~iniice se obtine prin distilarca tcre- : bentinei din r5sinile de conifere. Din punct de vedere chimic cste acid abietic. Ca aspect cste dur si casant, cu miros caractcristic de r5sinb. Punct de topire 120-135°C. fn ultimul timp s-a dczvoltat pctrochimia, o ramurii rclativ nouri a industriei chimice care prelucreaza titeiul si diferitele sale fractiuni. gazele de sondB, gazelc dc rafinlirie si gazul metan, in scopul transfor- ) mgrii lor in produsc chimice. In felul acesta, pe baza unor sinteze chimicc s-au rcalizat o scrie dc ceruri sintcticc cu o 1arg;t garn5 de utilizare in diferite proportii si amestecuri in raport de scopul urmgrit. Astfel a fost rcalizntii ccara dc parchet, ce este un amestec de para- fin& ccrezin5, ccar5 sintctic5 ~i ceruri vcgctale, precurn si ceara .rosie reaiizat5 dintr-un an~cstecde colofoniu, yelac, ulci de terebenting si coio- ranfi minerali. Cerurilc chimice fac leg5tura de trauzictie cu niasele plastice si ele pot fi adaptatc in privinta insusirilor lor fizice, in spe- cial a punctului de topirc. Ceruri de origine vegetal; . . Cerurile de originc vcgetald sint obtinute din plante, prin rccol- t a k a direct5 sau alte metode dc cstractie a stratului de cear5; <.are impregneozb cpiderma diferitelor parti ale plantclor. Majoritatea plan- telor secret5 o cantitate mai mare sau mai mica de substante grase I asirn5ngtonre cu ceara. Acestc substante se g5sesc in seminte, fructe sau pc.' invelisul frunzelor. Anumite specii dc palmieri secret5 cantitsti importante dc astfel de substanfe, incit acestea pot fi recoltate si ~alori- ficatc. Se cunosc numcroase sortimente de rear5 vegetal5 dintre: care cea mai important5 este ceara de Carnauba, provenind dintr-un pallnier (Copernicia cerifera) rkpindit in Rrazilia, Chile :i Peru. AceastS ccar5 se , extrage in cantitiiti mari din frunzele tinere ale palmierilor, . avinc! d~ycrseutilizjri industriale. Ceara de Carnauba a fost folosil-5 mult. tim;, la falsificarea cerii de albine, in confectionarea fagurilor artificiali. ~i!itre celcl'alte sortimente de ceruri vegetale amintim : ; I 1 : .Ceara de Sumatera care se extrage, din Ficus .cerifern, riispindit. in 1 Djswa - si Sumatera. , . . . .. . -I Ceara de Japonia, care constituie un important articol de export, care se extrage din fructele unor arbori din familia Anacardiaceae, care c~rrtin20 O i 0 cear8.
- 100. ALTE CERURI 103 Ceara de China de ori- ginc vegetal& nu trebuie coi~fuildatlicu ceara de China de origiile animal& produs5 de insecte. Ceara de China dc origine vegetal5 se ex- trage din diferiti arbori, din care cel mai important este a r b o ~ l ede cear3 (Stilingiu sebifera). Ceara obtinutti este alb5 $i opac5. Ceara de Borneo se ex- tragc dintr-o specie de Sop- l~orasi are o aromri carac- teristicg. Se topegte la 30°C si se solidifies lent. Ceara de Mirt5 se ex- trage din fructelc diferitclor specii dc Myricn cel-ifern, illyrica coroliensis, Myrica cai-acassana, M?~ricacordifo- ljn si altele. Este o ccar5 alb5, aromatB, avind punctul de topire 47-4g3C, densita- tea 1004-1015, partial solu- bil5 in alcool si eter, la rece. Ceara de palmier se extrage din palmierul de cear5 Ceroxylon cerifera si Ceroxylon nndicoln. Este o sccretie a scoartei si trun- chiului ranit, fiind un ames- tec de ccarR si riisini Fig. 52 - Palmierul cle cearii ,,Copernicia Care Se purificg fntr-0 cerifera'' din care se extrage ceara vegetal2 de faz5 ulterioars. Cornpozi- Carnauba tia ci este foartc asemii- ngtoare cu ccara de Carnauba. Aceast5 cear5 constituie un impor- tant articol de comert in Columbia si Peru. Ceara de Otoba se extrage dintr-o serie de arbori : .fllyristica otoba ; M?tri.rtica officinalis ;Myristica scbiferu originari din muntii Columbiei. Este o cear5 mult rnai nloale decit ceara de albine, cu un punct de topire de 36°C. 0 altii cear5 se extrage din arborcle de lapte Brosimum galacto- dendron, rsspindit in Venezuela. Prin inciziile fiicute in scoart5, se obtin cantitsti irnportante de lichid alb, ,,latexu, cu continut de materii grase si ceroase, cu propriet5ti balsamice, din care se extrage ceara.
- 101. 104 CEARA Ceruri de origine animalii Cerurile de origine animal5 cuprind diferite ceruri produse d e insecte sau extrase de la alte specii de animale. Ceara de China secretat5 de o coccideae (Coccus eel-iferus) care depune secretia ceroasg pe rarnurile unui arbore (Tarnxinus chinensis), de unde se separ5 si se purific5. Ceara este cristalin5, translucid5, ice- dor5, cu un punct de topire cuprins intre 82-86°C. Cetaccum - gr5sime. extras5 din cavitatile pericraniene ale unor specii de balene : ca~alotul(Physeter macrocephalus), utilizatg I11 ccs- metic5 si I11 farmacie (spermaceti). LanoIina - produs semisolid, gras-ceros, secretat cle pielea oilor ~i extras prin prclucrarea linii acestora. Se foloseste in industrie, me2i- cin5 si cosmetic5. Seul - este un amcstec de griisiini animale cu punctul de t o ~ i r e intre 35-45'C si un iniros.caracteristic (rinced). Ceara de albine si ceara ghedda fac parte tot din categoria ceru- rilor de origine aniinal5. Prin cear5 de albine se intelege ceara pro6us5 de albina melifcr5 (Apis nzellifern L) $i nu ceara produs5 de alte specii de albine (Apis dorsata F. ;Apis florea F. ~i Apis cerana). Cerurile pro- duse de aceste specii de albine constituie un sortiment scparat, denur-it cear.3 ghedda. Acest tip de cearj are in gencrsl proprietati fizico-chi- mice apropiate de ale cerii de albine, dar la unii indicatori exists deosebiri. Buchncr, analizind propriet2tile diferitclor ceruri, constat5 c5 ccsra ghedda arc indicelc de aciditate mai- sc5zut fat5 dc ccara de albine (indicele de aciditate la ceara de albine produsii de Apis m.ellifel-a fiind cuprins fntre 17,5-21, in timp ce ceara ghedda produs5 de Apis cerana are indicele de aciditate intre 5-8,8 ; ceara de Apis florea intre 6.1- 8,9, iar ceara de Apis dorsata intre 4.4-10,2). fn funclie de matcria prim5 si dc tchnologia estragerii, ceara de albine se poatc clasifica in ceard de stupind ~i cecirii inclustric:C, extras5 prin solventi. Ceara dc albinli este ccara extras5 din faguri cu ajutorul cerifica- torului solar, a topitorului dc ccar5 cu abur sau prin prcsare la cald. Ceara industrials se extrage cu ajutorul solventilor (bcnzin5, su!- fur5 de carbon, benzcn) din rcziduurilc de faguri rczultati de la estrac- tiile anterioarc. Acest sortiment sc foloseste numai in scopuri indusiriaic. 111 functie cle provcnientB si proprietatile organolcptice si fizico- chimice, ceara dc albine din tara noastrg se imparte conform STA4S 3064/1974, in patru calit8ti.
- 102. rotIZIflUtI333.~7~
- 103. Ceara de albine Multiplele utiliziiri ale cerii de albine Ceara de albine are o important5 deosebits pentru ecolloinia natio- .nal;i datorit5 valoroaselor sale proprietsti si a llu~neroaselorintrebuintjri in diferite rainuri iildustriale. Ceara se foloseste in industria farmaceuticg, cosmeticri, aliil1cntar5. chirnic3, optics, metalurgicj, textilii etc. Este greu de eilulnerat gaina larg3 de utilizare a acestui valoros psodus a1 stupului. Din punct de vedere fizic, ceara este grass la pipait si estc hidro- fobd. Din aceast3 cauz5 se poate folosi ca iilijloc de etan5are si protcctie contra uscsrii, deinonslrat in naturs prin peliculele de tear: ce acopcrli unelc pjrti ale plantelor. Ceara cste insensibil5 la ap;, la oxigenul din aer eit si la actiunea luminii. De aici rezultj capacitatea ei de a apSra contra oricarui fel de coroziune si dczagrcgare datoritg intempcriilor. fn l:rezenl, ntatuili> vechi din marinurg se prolejeaza cu o pelicul; dc ccard, a1 c5rui cfccr era cunoscut ..ji popoarelor din antichitate. Aceastii stabilitate facr tlin rear5 si un bun liant pentru culori, asigurindu-li, acestora dusabilitnt-cs. Din acest motiv ceara se foloseste In pictur;, sculptur5 7i gr:lvur8. Ea permitc s2 se realizeze picturi mai putin lucioase. dnr mai durabili. decit cele in ulei. Ea a fost utilizat; pentru frescelc cle la I'oinpci ni.u~?~ 2000 de ani, iar in zilele noastre, pentru celc dc la Saint Gcr~naindcs Pres la Paris. Din cearii se inai fac busturi, statui, figurine. inulaje. Muzeele din Londra, Amsterdain $i din Paris folosc~scfogrtc mnri can- titgti de cear5 pur3 de albine, albitii. Exist5 numeroase proclusn si retete pe baz3 de rear2 care se folosesc la lustruircn si intre1,increa nlobilei si parchetului. Ceara este mai bun5 decit uleiul de in pentru protejarea lemnului si a altor materiale. De acecn estc foartc dry intro- dusii in diferite vopsele, lacuri, creme de ghete. unsori de parchct si schi. Renumita vioar5 Stradivarius a fost lustruil.8 cu prcpolis si ccarrt de albine. Ceara este folosit5 in industria textil5, in special in cca a rnstssii, in tsbficire se foloseste la lustruirea si colorarea pieilor, in industria sticlei, galvanoplastie, poligrafie, industria hirtiei, produse menajere qi la fabricarea luminiirilor dc calitate superioar;. 111 medi- cina urnan5 ceara se utilizeazi la realizarea a numeroase preparate far-
- 104. maceutice si cosmetice sub form3 de cerate, balsamuri, unguente, pomezi, creme, alifii, emulsii, depilatoare, supozitoare, m 5 ~ t icosmetice, rujuri, rimcluri, leucoplaste, parfurnuri, inulaje dentare, pentru lustruirea dra- geurilor mcdicamentoase etc, fn agriculturg se folose~tela realizarca unor pomczi necesare la altoirea pomilor sau a unor produse medica- mentoasc dc uz vctcrinar. Pc ling5 acestc variate intrebuintsri, circa 803,'t.l din ceara produsti sc rcintoarcc in apiculturii, pentru co~lfecfionareafagurilor artificiali, ridicind foarte ~ n u l tproductivitatea si rentabilitatea apiculturii siste- nlaticc. Din cele mentionate mai sus, rezults importanta deosebit5 pe care o rcprezintti ccara de albine, a1 doilea produs principal a1 stupului, atit pcntru apiculturd, prin producerea anualii a ~lecesaruluidc faguri arti- ficiali, cit si pentru uti!iztirile sale in diferitc ramuri industriale. Proprietiitile cerii de albine folosite in apiculturii Ass cum am mai arstat. ceara de albine este un produs natural secretat de organele cerifere ale albinelor lucr8toare si folosit de acestea l a cladirea fagurilor. Din faguri ceara se extrage prin diferite procedee, fiind folositii in diferite scopuri industriale, dar in principal la confec- tionarea fagurilor artificiali, f5r8 de care nu se poate concepe o apicul- turii sistematic,?. Pentru apicultur5 este deosebit de important ca ceara s3 fie de calitate cit mai buns. Proprietgtile si calittitile geileralc ale cerii de albine sint prezen- tate in capitolul ,,Ceara in fai-7nacie", urmind ca in acest capitol sii aprofundiiin cunoasterea proprietiifilor organoleptice si fizico-chimice ale cerii de albine. Aceste cunorjtinte sint necesare pentru introducerea unui control riguros asupra calitjtii cerii si a lichidririi falsificiirilor, care de- gradeazci calitatca fagurilor artificiali. Dac5 la confcctionarea fagurilor artificiali se foloseste o cearci inferioar5. arestia sint de calitate necorespunziitoare, nerezistenti, din care cauz5 se deforlneaz8, se rup ~i se prjbuyesc in stupi. Dac5 la pro- ducerea cerii brute se include si propolis, ceara se degradeazg de ase- mcnea $i isi pierde dill calitgti. Cercetsri asupra constantelor fizico-chimice ale cerii de albine autohtonc au fost cfcctuate fn perioada anilor 1951-1952 de Baculinschi Hermina s i au fost publicate in Analele Institutului de Cercctdl-i Zooteh- nice, vol. XIII. Datele acestor ccrceGri au stat la baza elabor5rii standardului cerii de albine ~i la stabilirea procesului tehnologic de conditionare a ccrii in vederea ridicirii calitgtii fagurilor artificiali la n,ivelul cerin- teior apiculturii din tara noastr5. fn prezent, conditiile de calitate ale cerii de albine sint reglemen- tate prin STAS 3064/1974, completat cu decizia nr. 163/1974 a Institu-
- 105. 108 CEARA tului RomSn pentru Standardizare. Potrivit accstor acte normative, ceara de albine se imparte in patru calitsti : cear5 supenoars, calitatea I, calitatea a 11-a si calitatea a 111-a. Clasificar~acerii pe calitjti s-n fscut pe baza provenientei si a proprictiitilor organolcpiice si fizico-chimicc alc accstcia. Provenienta ~i proprietiitile organolepticc ale cerii de albine (la preluare dc la produciitori) Din punct dc -cdcrc a1 provenicnlci yi a1 pro~rictStilororganolep- ticc, cele patru calitriii de ceari carc se preiau dc la produc5tori, pre- zint2 urrn2toarcle proprictcti : Ceara superioa15 Acest sortilnent dc cearli provinc din topirea ciiplicelelor rezul- tate la cstractia inicrii, rccoltarca crcsc~~turilordc faguri virgini rczui- tati din rama cl5ditoare sau faguri in care nu s-n crcscut puiet. Culoa- rea este alb5, uniforin3 in toat5 masa. Estc aproape f5ra gust si are un miros caracteristic, plkut, dc tears, f5r: altc nlirosuri strgi~e. Consistenta : ErSmintat5 intre degcte dcvinc plastics, fkr5 luciu pro- nuntat, putin lipicioasZ, se lipeste putin dc cutit, nu sc lipcstc dc clinti, nu lass urmc cle grlisime pe degetc, presat5 in foi subtiri este omoge16. transparent5, f5r5 luciu. 111scctiunc are o structur5 cristalinj cu gra- nulatie fin.5. AccastS rear5 provinc din faguri refor~natisi faguri vechi, de cu- loare nlai deschisli. Culoarca este gslbuie pin3 la galbcn5, uniform5 ill loat5 masa. Este aproape frir-2 gust si are un niiros caracteristic pliicut. Consistenta este identic3 cu cea a ccrii supcrioarc. Structurii cristaliiz2, cu granulatie fins. Ceara de calitatea a 11-a Provine din faguri vcchi si rcziduuri dc faguri prin presare :a cald. Culoarea este galbcn8, brun-dcschis3 sau ccnusiu-deschis5, galben- portocalie cu reflese rosietice pin5 la brun-ir~chisi,in sp8rturB c-te uniformli, cel putin in jumstatea superioar8 a blocului, in partea de jos a blocului sc admitc o culoare mai inchis5 si neuniform5. Este aproape far3 gust si are un lniros caracteristic, plgcut, f5rA miros de hidrocarburi adiiugate in scopul falsificBrii, frBmintat5 intrc dcgete devine plastic% far5 luciu pronuntat, usor amorf8, usor lipicioass, se lipeste putin de cufit si nu se lipeste de dinti, nu lass urme de grssirne pc degete, in form5 de fir sc rupe scurt ; prcsatii in foi subtiri cste omogeng, transparent5 sau cu aspect usor amorf, f5r8 luciu. In sec- tiune are o structurri cristalins cu granulatie mijlocie.
- 106. CEARA DE ALBINE 109 Ceara de calitatea a 111-a Ceara provine din reziduuri de faguri vechi de culoare foarte in- chis5, obtinutg prin presarea la cald sau dizolvarea acestora cu solventi organici. Culoarea estc galben-portocalie, cu reflexe ro~ieticepill5 la brun-inchis, sau neagr5, cu reflese cenusii ; in sp~rturSculoarea este uniformfi, mai deschisii la mijlocul blocului. A'lirosul este caracteristic procedeului de obtinere. Consistenta : frrimintat5 intre degete devine plastic5 cu aspect amorf, putin lipicioasg, se lipeste putin de cutit . ~ i de dinti, nu lasi urme de grasime pe degete, se trage grcu in fir care se rupe scurt, sc preseazs greu in foi subtiri. 111 sectiune structura este cristalin5, cu granulatie specifics mare. Analizind comparativ proprietfitile roganoleptice ale celor patru calit5ti de cearj se constatri multc ascmiin8ri, dar si suficiente dcosebiri. pentru o clasificare just5 cu ocazia receptiongrii. Astfel, din punct de vedere a1 provenientei observ5m c5, in general, ceara superioar5 provine numai din faguri in care nu s-a crescut nici o generatie de puiet ; ceara de calitatea I numai din faguri vechi, iar cea de calitatea a 11-a din faguri foarte vechi ~i din reziduuri de faguri obtinutfi prin pre- sarc la cald. Culoarea cerii constituie de asemenea o caracteristica principal5 in clasificarea ei calitativ5 si dcpinde de continutul de impuritsti. Pornind de la ceara superioars de culoarc alb5, culoarea se inchide pin5 la galben la calitatea I, brun5 la brun-inchisi la calitatea a 11-a si cenu~iu inchis spre negru cu reflexe cenurjii la calitatea a 111-3. Culoarea blocu- rilor de cear5 se apreciaz5 prin examinare, inclusiv a sectiunii lor la lumina zilei. Dac5 se expune la lumina solar5 timp de mai multe zile, proba de cear5 pur5 se albeste, iar dac3 contine coloranti str5ini culoa- rea se mentine. De asemenea, omogenitatea culorii pe ruptura blocului difer5 : la ceara superioar5 si cea de calitatea I, culoarea este omogen5 in toat5 masa, pe cind la calitatea a 11-a culoarea apare neuniformfi, in straturi. Structura se apreciaz5 dup5 felul sp5rturii si m5rimea granu- latiei. Structura difer5 in spsrtura blocului de la o granulatie fins, la ceara deschisfi la culoare, la o granulatie mai mare, la cea inchisii la culoare. Mirosul cerii de calitatc superioar5 si calitatea I este specific, plgcut, cc aminte~tede mirosul mierii inc5lzite. pe cind la calitatea a 11-a si a 111-a mirosul este influenfat de procedeul de extractie folosit. Gustul se apreciaz5 prin amestecarea unei buc5ti de cear5. Ceara curat5, deschis5 la culoare, este aproape far5 gust, spre deosebire de ceara cu adaosuri, care are un gust aspru sau rinced, iar dac5 se lipeste de dinti contine seu sau r5~ini. Mirosul se apreciazs la temperatura camerei, eventual se inc5l- zeste u$or proba de cear5, mirosind apoi o bucatj intreag5 de tears sau o portiune de cearg frZmintat8 anterior. Ceara cU diferite adaosuri are miros str8in. Astfel, mirosul de gr5siine indic5 prezenta seului sau a stearinei, mirosul de petrol indicA prezenfa cerezinei, rnirosul de