Generatiile urbane 2016

Generațiile urbane
și prioritățile lor
Un studiu despre modul în care generațiile
percep echilibrul dintre viața profesională și
viața personală la nivel global și în România
Ediția 2016

pagina 2
Despre studiul “Generațiile urbane și prioritățile lor”
1 2 3 4 5
Principalele secțiuni ale raportului:
Numărul mediu de
ore lucrate pe
săptămână este în
creștere
Gestionarea
programului vieții
profesionale a
devenit mai dificilă
Factori ce contribuie la
realizarea unui echilibru
între viața privată și cea
profesională
Decizii luate în legătură
cu viața personală și
profesională în ultimii
trei ani
Statutul de părinte
și echilibrul între
viața privată și cea
profesională
Schimbările rapide care au loc în întreaga lume au evidenţiat
tot mai clar provocările de pe piaţa forţei de muncă, dar şi
diferenţele de abordare între diversele generaţii care sunt în
prezent active pe această piaţă. Pentru a identifica aceste
transformări, EY a derulat un studiu la nivel global, în
rândurile unui număr de aproximativ 9.700 de angajaţi cu
normă întreagă din companii de dimensiuni diferite din SUA,
Germania, Japonia, China, Mexic, Brazilia, India şi Marea
Britanie.
Întrucât o serie din tendinţele identificate la nivel global sunt
vizibile şi local, EY România a aplicat pentru prima dată
această metodologie pentru a analiza modul în care
generaţiile urbane din România gestionează echilibrul între
viaţa personală şi cea profesională. Am dorit să înţelegem
cum corelează tendinţele specifice generaţiilor din România
cu tendinţele din celelalte ţări analizate de EY la nivel
global. Am realizat astfel o analiză specifică mediului urban,
care identifică provocările cu care se confruntă angajaţii de
diferite vârste din România.
Pentru realizarea cercetării s-a folosit metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing), cu eșantionare
relevantă pe segmente de vârstă, la nivel de populație. Cele 2562 de răspunsuri au fost colectate în
perioada 21 decembrie 2015 - 26 ianuarie 2016, ele provenind preponderent de la respondenți din mediul
urban cu vârsta între 18 și 55+ ani.

pagina 3
Top 7 concluzii ale studiului “Generațiile urbane și prioritățile lor”
Top8concluzii(1-4)
1. Referindu-se la perioada 2012-2015 și evaluând capacitatea de a gestiona echilibrul între viața personală şi
cea profesională, 51% dintre respondenţi consideră că este mai dificil acum decât în urmă cu trei ani să
gestioneze echilibrul între viața personală şi cea profesională, 23% consideră că a fost la fel ca și înainte de
2012, dar 26% apreciază că a fost mai uşor de păstrat echilibrul.
2. Românii percep mai acut decât restul ţărilor la nivel global modificările din ultimii trei ani, cu impact asupra
echilibrului dintre viața personală şi cea profesională. Percepție similară există în Germania (49%) şi Japonia
(44%). Se observă că generația Y din Germania atinge cel mai mare procent dintre toate răspunsurile (56%).
Pentru generația X procentul cel mai mare se înregistrează în România (52%), la fel ca și pentru Boomers
(50%).
3. Peste 70% dintre respondenţii care sunt angajaţi în muncă susţin ca lucrează ore suplimentare, iar 34%
lucrează chiar mai mult de 46 de ore pe săptămână. Generația X şi generaţia Boomers lucrează cele mai multe
ore suplimentare – peste 46 de ore pe săptămână, în timp ce cei din generaţia Y par cei mai ponderaţi în
abordarea orelor suplimentare – majoritatea dintre ei (41%) lucrând până în 45 de ore pe săptămână. Totodată,
între respondenţii care lucrează mai puţin de 40 de ore pe săptămână, cei din generația Y sunt cei mai numeroşi.
4. 86% dintre respondenții cu responsabilităţi manageriale din România spun ca lucrează ore suplimentare –
aproape dublu faţă de managerii din Germania (45%) sau Marea Britanie (34%). Trebuie menționat totuși că,
potrivit statisticilor Eurostat, productivitatea muncii în România e de șase ori mai mică decât media în Europa,
de 7,5 ori mai mică decât în Germania și de opt ori față de Olanda.
Acest studiu are la bază cele 2562 de răspunsuri la un chestionar alcătuit din 35 întrebări primite în perioada 21 decembrie 2015 -
26 ianuarie 2016 provenind preponderent de la respondenți din mediul urban cu vârsta între 18 și 55+ ani.

pagina 4
Top 7 concluzii ale studiului “Generațiile urbane și prioritățile lor”
5. Aproape jumătate dintre respondenții angajați în muncă au renunțat la activitățile de relaxare din motive
financiare în ultimii trei ani, în timp ce 28% au amânat achiziționarea sau închirierea unei locuinţe personale, iar
14% au amânat decizia de a avea primul copil din aceleași motive. Totuşi, 29% dintre respondenţi declară că nu
au fost nevoiţi să ia astfel de decizii din motive financiare.
6. Peste jumătate (51%) dintre respondenții care fac parte din generația Y nu beneficiază de program flexibil,
deși nevoia de flexibilitate este mult mai pronunțată în rândurile acestei generații, conform numeroaselor studii
derulate la nivel global. În prezent, angajații care beneficiază în cea mai mare măsură de program flexibil sunt
cei care fac parte din generația Boomers: 53% dintre ei au o formă de program flexibil, iar 7% lucrează pe bază
de proiect.
7. Aproape 30% dintre respondenți consideră că munca este o parte importantă din identitatea lor, în timp ce
pentru aproape jumătate (46%), munca reprezintă doar un mijloc de trai şi de susținere a stilului de viaţă. Cel
mai mult integrează munca în identitatea personală respondenții care fac parte din generația Boomers (53%),
faţă de cei din generația X (37%), respectiv Y (27%). Pentru 48% dintre respondenţii din generația X şi 46%
dintre cei din generaţia Y, munca pe care o prestează în prezent reprezintă doar un mijloc de trai şi de susținere
a stilului de viață, faţă de 32% dintre cei care fac parte din generația Boomers care declară acest lucru.
8. Cei care ocupă o poziție de conducere asociază într-o măsură mult mai mare (43%) decât ceilalți (24%)
munca pe care o prestează cu identitatea personală. Însă cele mai mari procente sunt la varianta de răspuns
“munca este un mijloc prin care îmi câștig existența și îmi susțin stilul de viață”.
Top8concluzii(5-8)
Acest studiu are la bază cele 2562 de răspunsuri la un chestionar alcătuit din 35 întrebări primite în perioada 21 decembrie 2015 -
26 ianuarie 2016 provenind preponderent de la respondenți din mediul urban cu vârsta între 18 și 55+ ani.

pagina 5
În ultimii 3 ani (2012-2015)
gestionarea programului vieții
profesionale a devenit mai dificilă
Secțiunea 1

pagina 6
Q1.1
Referindu-vă la ultimii 3 ani (2012-2015), cum evaluaţi capacitatea dumneavoastră de a
gestiona echilibrul între viața personală şi cea profesională? (o singură variantă de răspuns)
Referindu-se la perioada 2012-2015 și evaluând capacitatea de a gestiona echilibrul între viața personală şi cea
profesională, 51% dintre respondenţi consideră că este mai dificil acum decât în urmă cu trei ani să gestioneze
echilibrul între viața personală şi cea profesională, 23% consideră că a fost la fel ca și înainte de 2012, dar 26%
apreciază că a fost mai uşor de păstrat echilibrul.
Răspunsuri: 1766
Au omis întrebarea: 796
Generațiile urbane și prioritățile lor – Studiul pentru România
26%
51%
23% A fost mai ușor să fac acest lucru
decât în trecut
A fost mai dificil decât în trecut
A fost la fel ca şi înainte de 2012
România

pagina 7
Q1.2
Percepția asupra modificărilor din ultimii trei ani nu variază semnificativ în funcție de generaţie la varianta de răspuns “a
fost mai dificil ca în trecut”, diferențele fiind de 1-2%. Totuși, cei din generația Boomers marchează cel mai mare procent
(28%) la varianta de răspuns “a fost la fel ca și înainte de 2012”, la distanță de 7% față de răspunsurile celor din
generația X și de 5% față de cele ale celor generația Y. Este de remarcat că răspunsurile din partea generației Y nu se
ridică în top la nici una dintre variantele de răspuns.
Răspunsuri: 1766
28%
50%
22%21%
52%
27%
23%
51%
26%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
A fost la fel ca şi înainte de 2012 A fost mai dificil decât în trecut A fost mai ușor să fac acest lucru
decât în trecut
Boomers Generația X Generația Y
România
(1946-1964) (1965-1980) (1981-2000)
În funcție de generație

pagina 8
Q1.3
Românii percep mai acut decât restul ţărilor la nivel global modificările din ultimii trei ani, cu impact asupra echilibrului
dintre viața personală şi cea profesională. Percepție similară există în Germania (49%) şi Japonia (44%). Se observă că
generația Y din Germania atinge cel mai mare procent dintre toate răspunsurile (56%). Pentru generația X procentul cel
mai mare se înregistrează în România (52%), la fel ca și pentru Boomers (50%).
A fost mai dificil decât în trecut să gestionez echilibrul
între viața personală şi cea profesională
Comparație cu țările incluse în studiul global
50%
42%
35%
31%
20%
39%
29%
23%
13%
52%
48%
38% 37%
30%
48%
35%
26%
17%
51%
56%
37%
32%
25%
42%
35%
26%
17%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
România Germania Marea
Britanie
Brazilia Mexic Japonia India SUA China
Răspunsuri: 1766
(1946-1964) (1965-1980) (1981-2000)

pagina 9
Q1.4
Cei care au copii au resimţit într-o măsură mai mare dificultatea gestionării echilibrului între viaţa personală şi cea
profesională în ultimii trei ani – 56% dintre cei care sunt părinți spun că a fost mai dificil să facă acest lucru, în
comparație cu 50% dintre cei care nu au copii. Procentele celor care spun că “a fost la fel ca și înainte de 2012” sunt la
2%-4% diferență de cei care au spus că “a fost mai ușor să fac acest lucru decât în trecut”, atât pentru cei care au copii
cât și pentru cei care nu sunt părinți.
21%
56%
23%23%
50%
27%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
A fost la fel ca şi înainte de 2012 A fost mai dificil decât în trecut A fost mai ușor să fac acest lucru
decât în trecut
Da, sunt părinte Nu sunt părinte
Răspunsuri: 1766
România
În funcție de statutul parental

pagina 10
Q1.5
Comparativ cu restul ţărilor, părinţii din România au resimțit cel mai acut dificultățile din ultimii trei ani, urmați de părinţii
din Germania (54%) şi Japonia (46%). Topul țărilor în care părinții, dimpotrivă, nu au resimțit presiunea de a gestiona
echilibrul între viața personală şi cea profesională este dat de China (17%), Mexic (28%) și SUA (29%).
A fost mai dificil decât în trecut să gestionez echilibrul
între viața personală şi cea profesională
Comparație cu țările incluse în studiul global56%
54%
42%
36%
28%
46%
39%
29%
17%
50%
47%
34%
31%
23%
41%
26%
22%
15%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
România Germania Marea
Britanie
Brazilia Mexic Japonia India SUA China
Răspunsuri: 1766

pagina 11
Q1.6
Indiferent dacă ocupă o poziţie de conducere sau nu, percepţia asupra dificultăţilor în gestionarea echilibrului între viaţa
personală şi cea profesională pe parcursul ultimilor trei ani rămâne constantă: 53% dintre manageri şi 50% dintre cei
care nu ocupă o poziţie de conducere consideră că a fost mai dificil. Diferența cea mai mare, de 5 puncte procentuale,
între cele două categorii de respondenți se regăsește la varianta de răspuns “a fost la fel ca și înainte”, ceea ce arată
impactul schimbărilor din ultimii 3 ani.
Răspunsuri: 1766
România
19%
53%
28%
24%
50%
26%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
A fost la fel ca şi înainte de 2012 A fost mai dificil decât în trecut A fost mai ușor să fac acest lucru decât
în trecut
Da, ocup o poziție de conducere Nu ocup o poziție de conducere
În funcție de poziția de conducere

pagina 12
Q1.7
Industriile în care s-a perceput o diferență mai puternică la nivelul scăderii capacităţii de a gestiona echilibrul între viaţa
personală şi cea profesională au fost: turism (60%), comerţ (57%), energie şi minerit (56%) și agricultură (56%).
Răspunsuri: 1766
România
23%
31%
16%
20%
23%
23%
20%
29%
26%
26%
18%
23%
12%
50%
56%
55%
57%
51%
56%
52%
57%
51%
45%
51%
53%
48%
60%
27%
13%
29%
23%
26%
21%
28%
43%
20%
29%
23%
29%
29%
28%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Comerţ cu amănuntul şi en gros
Construcţii şi imobiliare
Energie şi minerit
Industria alimentară
Industria chimică
Industria farmaceutică şi sănătate
Industria producătoare
IT & Telecomunicații
Media Media, Publicitate, Marketing și PR
Servicii financiar-bancare
Turism
A fost la fel ca şi înainte de 2012 A fost mai dificil decât în trecut A fost mai ușor să fac acest lucru decât în trecut
În funcție de industrie

pagina 13
Q2.1
La ce vârstă aţi devenit pentru prima dată responsabil/-ă cu
managementul activității altor persoane? (o singură variantă de răspuns)
Peste 60% dintre respondenți spun că au devenit manageri înaintea vârstei de 30 de ani, în timp ce 30% dintre ei spun
că nu au ocupat încă o poziţie de conducere. Aceste aspecte specifice ale eșantionului va trebui avute în vedere pentru
interpretarea corectă a rezultatelor acestui studiu.
Răspunsuri: 1769
30%
37%
26%
5%
1%
1%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Nu am fost niciodată responsabil/-ă cu
managementul activității altor persoane
Înainte de 24 de ani
Între 25 şi 29 de ani
După 40 de ani
România

pagina 14
Numărul mediu de ore lucrate pe
săptămână este în creștere
Secțiunea 2

pagina 15
Q3.1
Cum a evoluat numărul orelor lucrate în medie de dumneavoastră
pe parcursul ultimilor 3 ani (2012-2015)? (o singură variantă de răspuns)
Jumătate dintre respondenți susțin că numărul de ore de lucru a crescut în ultimii trei ani faţă de perioada anterioară, în
timp ce doar 14% spun că numărul orelor lucrate a scăzut în această perioadă.
Răspunsuri: 1765
50%
14%
36% A crescut
A scăzut
A rămas la fel
România

pagina 16
Q3.2
Cel mai mult resimt creșterea numărului de ore de lucru cei din generaţia Y (52%), în timp ce jumătate dintre cei din
generaţia Boomers spune că numărul orelor lucrate a rămas constant pe parcursul ultimilor trei ani. Este de remarcat
faptul că de fiecare dată o altă generație urcă pe primul loc al variantelor de răspuns la această întrebare: generația Y la
varianta de răspuns “a crescut”, generația X la varianta de răspuns “a scăzut” și Boomers la varianta de răspuns “a
rămas la fel”.
Răspunsuri: 1765
36%
50%
14%
40% 41%
19%
52%
35%
13%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
A crescut A rămas la fel A scăzut
România
(1946-1964) (1965-1980) (1981-2000)

pagina 17
Q3.3
Pentru respondenţii care sunt părinți, numărul orelor lucrate nu a crescut în aceeaşi măsură ca pentru cei care nu au
copii – 40% dintre părinţi spun că numărul orelor lucrate a crescut, faţă de 52% dintre cei care nu au copii. Pentru cei
mai mulţi dintre părinţi (60%), numărul orelor lucrate a rămas la fel sau a scăzut în perioada 2012-2015.
Răspunsuri: 1765
România
40%
44%
16%
52%
35%
13%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%

pagina 18
Q3.4
Atunci când analizăm rezultatele la această întrebare din punct de vedere a poziției respondenților, observăm că cea
mai accentuată diferență (7%) apare în cazul celor care consideră că numărul orelor lucrate în medie pe parcursul
ultimilor 3 ani a scăzut, mai ales că la această variantă de răspuns este singurul loc în care managerii au procentele
cele mai mari de răspuns. În rest conduc cei care nu ocupă o poziție de conducere cu 50% la varianta de răspuns “a
crescut” si 38% la varianta de răspuns “a rămas la fel”.
Răspunsuri: 1765
România
48%
33%
19%
50%
38%
12%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%

pagina 19
Q3.5
Numărul orelor de lucru a crescut în majoritatea industriilor: Procente mari de creștere se observă între altele în media
şi publicitate (58%), în industria farmaceutică (54%) şi în industria serviciilor financiar-bancare (53%).
Răspunsuri: 1765
România
53%
56%
50%
49%
54%
54%
44%
57%
54%
45%
43%
58%
53%
52%
32%
25%
39%
38%
33%
48%
29%
43%
45%
44%
30%
31%
40%
15%
19%
12%
8%
13%
8%
14%
3%
11%
14%
12%
15%
8%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Energie şi minerit
Industria chimică
Turism

pagina 20
Q4.1 Câte ore lucraţi în medie pe săptămână? (o singură variantă de răspuns)
Peste 70% dintre respondenţii care sunt angajaţi în muncă susţin ca lucrează ore suplimentare, iar 34% lucrează chiar
mai mult de 46 de ore pe săptămână. Conform statisticilor OECD (Organizația pentru cooperare și dezvoltare
economică) din 2015, în lume se muncește din ce în ce mai puțin în ultimii 15 ani. Dacă la începutul anului 2000 se
muncea în medie 1.850 de ore pe an, în 2013 numărul mediul al orelor lucrate coborâse la 1.770.
Răspunsuri: 1767
27%
39%
20%
7%
4%
3%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Până în 40 de ore
Între 41 şi 45 de ore
Peste 60 de ore
România

pagina 21
Generația X şi generaţia Boomers lucrează cele mai multe ore suplimentare – peste 46 de ore pe săptămână, în timp
ce cei din generaţia Y par cei mai ponderaţi în abordarea orelor suplimentare – majoritatea dintre ei (41%) lucrând până
în 45 de ore pe săptămână. Totodată, între respondenţii care lucrează mai puţin de 40 de ore pe săptămână, cei din
generația Y sunt cei mai numeroşi.
Răspunsuri: 1767
România
19%
31%
28%
11%
8%
3%
34%
26%
11%
7%
16%
6%
41%
19%
6%
3%
29%
3%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
între 41 şi 45 de ore între 46 şi 50 de ore între 51 şi 55 de ore între 56 şi 60 de ore până în 40 de ore peste 60 de ore
(1946-1964) (1965-1980) (1981-2000)

pagina 22
48% dintre respondenţii care au copii lucrează peste 46 de ore pe săptămână, în timp ce 69% dintre cei care nu au
copii susţin ca lucrează până în 45 de ore pe săptămână. Diferența cea mai mare se vede totuși pe palierul celor care
spun că lucrează până în 40 de ore pe săptămână (11%) și se diminuează ușor (6%) pe palierul celor care spun că
lucrează între 41 și 45 de ore pe săptămână. Surprinzător este faptul că la toate variantele de răspuns următoare pe
primul loc sunt procentele respondenților care sunt părinți.
Răspunsuri: 1767
România
18%
34%
26%
11%
6%
5%
29%
40%
19%
6%
3% 3%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
Până în 40 de ore Între 41 şi 45 de ore Între 46 şi 50 de ore Între 51 şi 55 de ore Între 56 şi 60 de ore Peste 60 de ore

pagina 23
Per total, 86% dintre respondenții care ocupă poziții de conducere lucrează peste program, faţă de 69% dintre cei care
nu sunt manageri. 57% dintre respondenții care ocupă o poziție de conducere spun că lucrează peste 46 de ore pe
săptămână, faţă de doar 23% dintre cei care nu au responsabilităţi manageriale. În acelaşi timp, 43% dintre cei care nu
ocupă o poziţie de conducere lucrează până la 5 ore suplimentar pe săptămână. Doar 14% dintre respondenții
manageri lucrează mai puțin sau egal cu norma întreagă de 40 de ore pe săptămână, faţă de 31% dintre non-manageri.
Răspunsuri: 1767
România
14%
29% 30%
13%
8%
6%
31%
43%
17%
5%
2% 2%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
Până în 40 de ore Între 41 şi 45 de ore Între 46 şi 50 de ore Între 51 şi 55 de ore Între 56 şi 60 de ore Peste 60 de ore

pagina 24
86% dintre respondenții cu responsabilităţi manageriale din România spun ca lucrează ore suplimentare – aproape
dublu faţă de managerii din Germania (45%) sau Marea Britanie (34%). Trebuie menționat totuși că, potrivit statisticilor
Eurostat, productivitatea muncii în România e de șase ori mai mică decât media în Europa, de 7,5 ori mai mică decât în
Germania și de opt ori față de Olanda.
Răspunsuri: 1767
86%
61%
58%
55%
51%
45% 43%
34%
19%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
România Mexic SUA India Brazilia Germania Japonia Marea
Britanie
China
Analiză numai la nivelul managerilor care lucreaza peste 40 de ore pe saptamana
Comparație cu țările incluse în studiul global

pagina 25
Decizii luate în legătură cu viața
personală și profesională în ultimii
3 ani (2012-2015)
Secțiunea 3

pagina 26
Q5.1
Ce decizii legate de viaţa profesională aţi luat în ultimii 3 ani din motive financiare?
(răspuns multiplu)
Aproape jumătate (47%) dintre respondenți şi-au schimbat locul de muncă în ultimii trei ani din motive financiare, iar o
treime a decis să îşi păstreze locul de muncă în această perioadă, pe aceleaşi considerente. De remarcat este faptul că
32% dintre respondenţi au fost motivaţi să îşi continue studiile pe parcursul ultimilor trei ani, din motive financiare.
Răspunsuri: 1733
8%
3%
1%
2%
4%
17%
5%
9%
32%
33%
47%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%
Niciuna
Alta
Mi-am descurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşi
reducă numărul orelor lucrate
dea dimisia
Mi-am încurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să se
întoarcă în câmpul muncii
Mi-am încurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşi
schimbe locul de muncă
Am fost nevoit/-ă să îmi întrerup studiile
Am amânat continuarea studiilor
Am fost motivat/-ă să îmi continui studiile
Am rămas la actualul loc de muncă
Mi-am schimbat locul de muncă
România

pagina 27
Q5.2
(răspuns multiplu)
Cei mai stabili la locul de muncă în perioada 2012-2015 au fost cei din generaţia Boomers (61%), procentul
înjumătăţind-se de la o generație la următoarea: generaţia X (36%), generaţia Y (19%). Cei mai motivați să îşi continue
studiile în această perioadă au fost cei din generaţia Y (23%), procentul scăzând vertiginos de la o generaţie la alta:
generaţia X (11%), generaţia Boomers (3%).
Răspunsuri: 1733
România
61%
16%
3%
3%
8%
3%
3%
3%
36%
26%
2%
4%
11%
12%
5%
1%
4%
19%
32%
4%
6%
23%
2%
1%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
Mi-am descurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşi dea
dimisia
Generația Y Generația X Boomers

pagina 28
Q5.3
(răspuns multiplu)
Respondenții care au copii au fost cei mai puțin mobili – 32% spun că au rămas la același loc de muncă în ultimii trei ani
din motive financiare, faţă de doar 20% dintre cei care nu au copii. În plus, doar 9% dintre respondenții care au copii au
fost motivați să îşi continue studiile în această perioadă, faţă de 23% dintre cei care nu au copii.
Răspunsuri: 1733
România
32%
27%
3%
5%
9%
14%
6%
3%
20%
32%
4%
6%
23%
11%
2%
1%
1%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Mi-am încurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să îşi schimbe
locul de muncă
Mi-am încurajat soţul / soţia / partenerul / partenera să se întoarcă
în câmpul muncii
dimisia
Nu sunt părinte Da, sunt părinte

pagina 29
Q5.4
(răspuns multiplu)
Respondenții care ocupă o poziție de conducere au decis să rămână la același loc de muncă din motive financiare într-
o măsură mai mare – 31%, faţă de doar 20% dintre cei care nu ocupă o poziție de conducere. Cei care nu ocupă o
poziție de conducere au marcat diferențe mari la variantele de răspuns: “am fost motivat să îmi continui studiile” (11%)
și la “mi-am schimbat locul de muncă” (8%).
Răspunsuri: 1733
România
31%
26%
3%
6%
14%
13%
3%
1%
3%
20%
32%
4%
23%
11%
2%
1%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
dimisia
Nu ocup o poziție de conducere Da, ocup o poziție de conducere

pagina 30
Q5.5
(răspuns multiplu)
Industriile în care angajaţii au manifestat mobilitatea cea mai puternică în perioada 2012-2015, din motive financiare, au
fost: media şi publicitate (37%), turism (35%) şi IT şi telecomunicații (33%).
Răspunsuri: 1733
România
20%
24%
24%
24%
22%
32%
19%
11%
15%
28%
21%
17%
24%
24%
30%
24%
29%
31%
28%
22%
22%
33%
31%
32%
33%
37%
29%
35%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Energie şi minerit
Industria chimică
Turism
Am rămas la actualul loc de muncă Mi-am schimbat locul de muncă

pagina 31
Q5.6
(răspuns multiplu)
Cei mai motivați să îşi continue studiile din motive financiare au fost respondenții angajați în turism (29%), industria
farmaceutică (26%) şi media şi publicitate (23%), în timp ce în IT şi telecomunicații, 20% au fost motivați să îşi continue
studiile, respectiv 21% în servicii financiar-bancare.
Răspunsuri: 1733
România
2%
5%
4%
5%
1%
5%
2%
5%
4%
3%
4%
3%
6%
5%
7%
5%
8%
3%
5%
3%
3%
6%
7%
6%
25%
32%
18%
16%
16%
17%
24%
45%
26%
15%
20%
23%
21%
29%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Energie şi minerit
Industria chimică
Turism
Am fost nevoit/-ă să îmi întrerup studiile Am amânat continuarea studiilor Am fost motivat/-ă să îmi continui studiile

pagina 32
Q6.1
Ce decizii legate de viaţa personală aţi luat în ultimii 3 ani din motive financiare?
(răspuns multiplu)
Aproape jumătate dintre respondenții angajați în muncă au renunțat la activitățile de relaxare din motive financiare în
ultimii trei ani, în timp ce 28% au amânat achiziționarea sau închirierea unei locuinţe personale, iar 14% au amânat
decizia de a avea primul copil din aceleași motive. Totuşi, 29% dintre respondenţi declară că nu au fost nevoiţi să ia
astfel de decizii din motive financiare.
Răspunsuri: 1733
29%
3%
1%
2%
4%
4%
14%
18%
28%
47%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%
Niciuna
Alta
Am redus investiţia în educaţia copilului meu / copiilor mei
Am renunţat la planul de a avea încă un copil
Am amânat decizia de a avea încă un copil
Am divorţat sau m-am despărţit de partenerul / partenera de viaţă
Am amânat decizia de a avea primul copil
Am amânat întemeierea unei familii (mutare cu partenera / -ul,
căsătorie)
Am amânat achiziţionarea / închirierea unei locuinţe personale
Am renunţat la o parte din preocupările mele (hobby-uri, vacanţe,
socializare)
România

pagina 33
Q6.2
(răspuns multiplu)
În special cei din generația Boomers au ales să renunțe la activitățile de relaxare în ultimii 3 ani din motive financiare
(64%), generaţiile X şi Y fiind mai puţin dispuse să facă acest lucru: în procent de 42%, respectiv 39%. În schimb, 14%
dintre respondenții cu vârsta între 34 şi 49 de ani au amânat decizia de a avea primul copil din motive financiare, iar 6%
dintre ei pe aceea de a avea încă un copil.
Răspunsuri: 1733
România
12%
4%
4%
8%
64%
4%
3%
14%
6%
4%
3%
11%
42%
17%
1%
11%
3%
2%
16%
39%
25%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
căsătorie)
socializare)

pagina 34
Q6.3
(răspuns multiplu)
Majoritatea respondenţilor care au copii (52%) au renunţat la activităţile de relaxare din motive financiare, faţă de 38%
dintre cei care nu au copii. De asemenea, 20% dintre cei care sunt părinți spun că au amânat sau au renunţat la planul
de a avea încă un copil din motive financiare, în perioada 2012-2015.
Răspunsuri: 1733
România
5%
4%
14%
6%
2%
3%
52%
14%
13%
2%
1%
4%
18%
38%
24%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
căsătorie)
socializare)

pagina 35
Q6.4
(răspuns multiplu)
Ocuparea unei poziţii de conducere nu a influenţat diferit deciziile privind viaţa personală în ultimii trei ani. Deciziile luate
din motive financiare atât de către respondenții manageri, cat şi de către cei care nu au responsabilităţi manageriale au
fost relativ similare în perioada 2012-2015.
Răspunsuri: 1733
România
1%
14%
5%
2%
4%
14%
41%
19%
1%
11%
3%
2%
3%
16%
40%
25%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
căsătorie)
socializare)

pagina 36
Q6.5
(răspuns multiplu)
Cei care au amânat într-o măsură mai mare decizia de a avea primul copil în ultimii trei ani din motive financiare
lucrează în turism (19%) şi comerţ (18%), urmați de cei din industria serviciilor financiar-bancare (14%).
Răspunsuri: 1733
România
1%
2%
3%
2%
2%
2%
1%
1%
9%
11%
11%
18%
11%
14%
12%
12%
11%
11%
14%
19%
2%
6%
5%
4%
8%
8%
4%
8%
2%
2%
2%
3%
2%
6%
2%
2%
3%
2%
4%
2%
1%
1%
2%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Energie şi minerit
Industria chimică
Turism
Am redus investiţia în educaţia copilului meu / copiilor mei Am amânat decizia de a avea primul copil
Am amânat decizia de a avea încă un copil Am renunţat la planul de a avea încă un copil

pagina 37
Q7.1
Dacă ar fi să părăsiți un loc de muncă, în ce măsură ar contribui următoarele
aspecte la decizia dumneavoastră ? (răspuns multiplu)
Topul factorilor de-motivanţi pentru respondenţi sunt: nivelul salariului, lipsa oportunităților de avansare, numărul
excesiv de ore suplimentare, creșteri salariale mici de la an la an, un mediu de lucru care nu stimulează munca în
echipă şi accesul limitat la training.
Răspunsuri: 1547
3.57
3.49
3.29
3.24
3.21
3.12
2.88
2.73
2.68
2.49
2.33
2.04
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
Salariul mic
Lipsa oportunităţilor de avansare
Numărul excesiv de ore suplimentare
Creșteri salariale mici de la an la an
Un mediu de lucru care nu stimulează spiritul de echipă
Accesul limitat la training-uri si cursuri de specializare
Politica organizaţiei nu include posibilitatea de a avea un orar flexibil
Faptul că în companie cei cu program flexibil au mai puţine oportunităţi de avansare şi
de mărire salarială
Faptul că în companie femeile care decid să aibă un copil şi să intre în concediul de
creştere a copilului au mai puţine oportunităţi de avansare şi de mărire salarială
Politica organizaţiei nu include posibilitatea de a lucra de la distanţă
Prea multe deplasări în interes de serviciu
Faptul că puţini dintre colegii cu funcţii înalte în companie au familie şi copii

pagina 38
Q7.2
Dacă ar fi să părăsiți un loc de muncă, în ce măsură ar contribui următoarele
aspecte la decizia dumneavoastră ? (răspuns multiplu)
În topul aspectelor care ar contribui la decizia de a părăsi un loc de muncă sunt: salariul prea mic (87%), lipsa
oportunităților de avansare (87%) și creșterile salariale mici de la an la an (82%).
Răspunsuri: 1547
3%
4%
3%
4%
5%
20%
5%
7%
17%
11%
16%
31%
4%
11%
5%
12%
12%
30%
15%
23%
30%
22%
15%
27%
25%
40%
30%
30%
34%
22%
38%
35%
25%
29%
21%
16%
62%
42%
57%
45%
44%
14%
37%
26%
18%
22%
24%
10%
6%
4%
5%
9%
5%
14%
5%
9%
10%
16%
24%
16%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Salariul mic
Creșteri salariale mici de la an la an
Lipsa oportunităţilor de avansare
Numărul excesiv de ore suplimentare
Un mediu de lucru care nu stimulează spiritul de echipă
Prea multe deplasări în interes de serviciu
Accesul limitat la training-uri si cursuri de specializare
Politica organizaţiei nu include posibilitatea de a avea un orar flexibil
Politica organizaţiei nu include posibilitatea de a lucra de la distanţă
Faptul că în companie cei cu program flexibil au mai puţine oportunităţi de avansare şi de
mărire salarială
Faptul că în companie femeile care decid să aibă un copil şi să intre în concediul de
creştere a copilului au mai puţine oportunităţi de avansare şi de mărire salarială
Faptul că puţini dintre colegii cu funcţii înalte în companie au familie şi copii
Foarte puţin important Puţin important Destul de important Foarte important Nu este cazul
RomâniaÎn funcție de importanță

pagina 39
Factori ce contribuie la realizarea
unui echilibru între viața privată și
cea profesională
Secțiunea 4

pagina 40
Q8.1
Cât de importanţi considerați că sunt următorii factori, din perspectiva asigurării
unui echilibru între viaţa privată şi cea profesională? (răspuns multiplu)
Factorii cei mai importanți pentru asigurarea unui echilibru între viața privată şi cea profesională sunt respectarea
normelor legale legate de recompensarea orelor suplimentare (scor 3.55), posibilitatea de a programa fără restricții
zilele de concediu de odihnă (scor 3.45) şi respectarea reglementărilor privind concediul de creștere a copilului şi
revenirea la locul de muncă după acest concediu (scor 3.34).
Răspunsuri: 1547
2.91
3.12
2.90
2.65
3.08
3.19
3.55
3.34
3.45
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0
Posibilitatea de a lucra de la distanţă între 1 şi 2 zile pe săptămână
Posibilitatea de deconectare de la email-ul / telefonul de serviciu în timpul
liber
Subvenţionarea creşei / grădiniţei copiilor sau asigurarea acestor facilităţi la
locul de muncă
Posibilitatea de a reduce deplasările în interes de serviciu
Posibilitatea de relocare în alt oraş unde compania are operaţiuni pentru a fi
mai aproape de familie
Reducerea numarului de ore suplimentare
Respectarea reglementărilor privind recompensarea orelor suplimentare
(acordarea de timp liber corespunzător sau remunerare)
Respectarea reglementărilor privind concediul de creştere a copilului şi
revenirea la locul de muncă după acest concediu
Posibilitatea de a programa fără restricţii zilele de concediu de odihnă
România

pagina 41
Q8.2
Cât de importanţi considerați că sunt următorii factori, din perspectiva asigurării
unui echilibru între viaţa privată şi cea profesională? (răspuns multiplu)
Factorii cei mai importanți pentru asigurarea unui echilibru între viața privată şi cea profesională sunt respectarea
normelor legale legate de recompensarea orelor suplimentare (61%), posibilitatea de a programa fără restricții zilele de
concediu de odihnă (54%) şi respectarea reglementărilor privind concediul de creștere a copilului şi revenirea la locul de
muncă după acest concediu (46%).
7%
7%
8%
9%
6%
3%
2%
5%
2%
22%
16%
19%
28%
14%
13%
5%
7%
5%
35%
29%
32%
36%
29%
39%
27%
26%
35%
29%
41%
27%
16%
35%
39%
61%
46%
54%
7%
7%
14%
11%
16%
6%
5%
16%
4%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Posibilitatea de a lucra de la distanţă între 1 şi 2 zile pe săptămână
Posibilitatea de deconectare de la email-ul / telefonul de serviciu în
timpul liber
Subvenţionarea creşei / grădiniţei copiilor sau asigurarea acestor facilităţi
la locul de muncă
Posibilitatea de a reduce deplasările în interes de serviciu
Posibilitatea de relocare în alt oraş unde compania are operaţiuni pentru
a fi mai aproape de familie
Reducerea numarului de ore suplimentare
Respectarea reglementărilor privind recompensarea orelor suplimentare
(acordarea de timp liber corespunzător sau remunerare)
Respectarea reglementărilor privind concediul de creştere a copilului şi
revenirea la locul de muncă după acest concediu
Posibilitatea de a programa fără restricţii zilele de concediu de odihnă
Foarte puţin important Puţin important Destul de important Foarte important Nu este cazulRăspunsuri: 1547
România
În funcție de importanță

pagina 42
Q9.1 Care este programul dumneavoastră actual de lucru? (o singură variantă de răspuns)
Cel mai mare procent (37%) este înregistrat de cei care spun că lucrează pe baza unui orar standard între 9.00 și
18.00, cinci zile pe săptămână, fără orar flexibil. Aproape jumătate (46%) dintre respondenții angajați în muncă
beneficiază însă de o formă de program flexibil, în timp ce doar 5% lucrează pe bază de proiect sau la cerere.
Răspunsuri: 1524
3%
5%
6%
9%
12%
28%
37%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Normă de lucru parţială fără program flexibil (ture programate)
Pe bază de proiect / la cerere
Normă de lucru parţială şi program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus
ore suplimentare seara şi în week-end, fără program flexibil
ore suplimentare seara şi în week-end, dar cu program flexibil
Normă întreagă, dar cu program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, 5 zile pe săptămână, fără
program flexibil
România

pagina 43
Peste jumătate (51%) dintre respondenții care fac parte din generația Y nu beneficiază de program flexibil, deși nevoia
de flexibilitate este mult mai pronunțată în rândurile acestei generații, conform numeroaselor studii derulate la nivel
global. În prezent, angajații care beneficiază în cea mai mare măsură de program flexibil sunt cei care fac parte din
generația Boomers: 53% dintre ei au o formă de program flexibil, iar 7% lucrează pe bază de proiect.
Răspunsuri: 1524
România
3%
23%
17%
30%
20%
7%
4%
3%
29%
32%
19%
9%
4%
7%
26%
39%
11%
8%
5%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
program flexibil

pagina 44
Atunci când facem analiza separat pentru respondenții care sunt părinți față de cei care nu sunt părinți de observă că
46% dintre cei care sunt părinți beneficiază de program flexibil, față de 44% cei care nu sunt părinți.
Răspunsuri: 1524
România
3%
3%
27%
35%
16%
10%
6%
4%
7%
26%
39%
11%
8%
5%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
program flexibil

pagina 45
Respondenții care ocupă o poziție de conducere beneficiază într-o măsură mai mare de program flexibil (53%), faţă de
cei care nu au responsabilităţi manageriale (43%).
Răspunsuri: 1524
România
2%
3%
28%
26%
22%
13%
6%
4%
8%
26%
41%
9%
7%
5%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
program flexibil

pagina 46
Acest grafic este necesar să fie interpretat în corelație cu cel de pe pagina următoare, deoarece arată răspunsurile la
aceeași întrebare și împreună acoperă toate variantele de răspuns. Ceea ce observăm din această analiză pe industrii
este că noma de lucru întreagă, dar cu program flexibil este prezentă cu procentele cele mai mari în turism (40%), IT &
telecomunicații (36%) și comerț (34%).
Răspunsuri: 1524
România
5%
3%
6%
3%
5%
17%
5%
3%
5%
1%
5%
6%
11%
3%
2%
7%
10%
17%
6%
6%
4%
10%
8%
5%
26%
39%
21%
34%
20%
20%
33%
17%
27%
30%
36%
21%
15%
40%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Energie şi minerit
Industria chimică
Turism
Normă de lucru parţială fără program flexibil (ture programate) Normă de lucru parţială şi program flexibil Normă întreagă, dar cu program flexibil

pagina 47
Acest grafic este necesar să fie interpretat în corelație cu cel de pe pagina anterioară, deoarece arată răspunsurile la
aceeași întrebare și împreună acoperă toate variantele de răspuns. Din această perspectivă, la nivel de industrii, cele
care au procentele cele mai mari la orar standard dar fără program flexibil sunt: servicii financiar-bancare (50%),
construcții și imobiliare (44%), energie și minerit (41%).
Răspunsuri: 1524
România
34%
38%
36%
34%
44%
41%
38%
32%
37%
39%
34%
32%
50%
30%
10%
15%
11%
14%
12%
13%
14%
17%
15%
6%
14%
15%
13%
10%
10%
10%
9%
12%
13%
15%
13%
5%
9%
11%
5%
9%
8%
8%
10%
3%
1%
4%
8%
2%
5%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Energie şi minerit
Industria chimică
Turism
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, 5 zile pe săptămână, fără program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus ore suplimentare seara şi în week-end, dar cu program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus ore suplimentare seara şi în week-end, fără program flexibil

pagina 48
Q10.1 Câte ore dormiţi în medie pe noapte? (o singură variantă de răspuns)
Cei mai mulți dintre respondenți (56%) dorm în medie 7-8 ore pe noapte. Peste o treime (38%) dintre respondenți dorm
între 5 şi 6 ore, în timp ce doar 4% dorm peste 8 ore pe noapte, iar 2% dorm mai puțin de 5 ore.
2%
38%
56%
4%
Sub 5 ore
5-6 ore
7-8 ore
Peste 8 ore
Răspunsuri: 1524
România

pagina 49
Peste o treime dintre respondenții din generațiile X şi Y dorm mai puțin decât standardul recomandat pentru aceste
categorii de vârsta (7 ore în medie pe noapte). Doua treimi (67%) dintre respondenții din generația Boomers dorm mai
puțin de 6 ore pe noapte, ceea ce corespunde însă cu nevoia de odihnă a acestei categorii de vârstă.
Răspunsuri: 1524
România
3%
64%
33%
3%
38%
56%
3%
2%
37%
57%
4%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
Sub 5 ore
5-6 ore
7-8 ore
Peste 8 ore

pagina 50
Industriile unde angajații care dorm sub 6 ore pe noapte sunt mai numeroși sunt industria farmaceutică şi sănătate
(52% dintre respondenți), servicii financiar-bancare (44%) şi media şi publicitate (41%).
Răspunsuri: 1524
România
2%
4%
4%
2%
4%
7%
2%
1%
1%
34%
54%
35%
40%
37%
43%
43%
67%
48%
32%
38%
40%
43%
20%
60%
46%
57%
50%
59%
54%
57%
33%
48%
56%
57%
56%
54%
70%
4%
4%
6%
2%
3%
5%
3%
3%
2%
10%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Energie şi minerit
Industria chimică
Turism
Sub 5 ore 5-6 ore 7-8 ore Peste 8 ore

pagina 51
Statutul de părinte și echilibru între
viața privată și cea profesională
Secțiunea 5

pagina 52
Q11.1
Care este programul actual de lucru al soţului / a soţiei / al partenerului /
a partenerei de viaţă? (o singură variantă de răspuns)
Deoarece la echilibrul între viața personală și cea profesională contribuie inclusiv programul de lucru al soţului / a soţiei /
al partenerului / a partenerei de viaţă am vrut să aflăm cum corelează cele două programe de lucru. Prin diferență cu
datele de la pagina 42, se observă că procentele de această dată sunt mai mici pe toate palierele, dar cele mai mari
diferențe sunt pentru orar standard fără program flexibil (-12%) și normă întreagă dar cu program flexibil (-10%).
28%
3%
4%
4%
5%
6%
7%
18%
25%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%
Nu este cazul
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus ore
suplimentare seara şi în week-end, fără program flexibil
Soţul / soţia / partenerul / partenera nu lucrează
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, de luni până vineri, plus ore
suplimentare seara şi în week-end, dar cu program flexibil
Orar standard între 9.00 şi 18.00 zilnic, 5 zile pe săptămână, fără program
flexibil
Răspunsuri: 1524
România

pagina 53
Q11.2
Cel mai interesant aspect adus de această analiză este că respondenții din generația Boomers spun că soţul/soţia/
partenerul/partenera de viaţă nu lucrează cu normă parțială. Apoi constatăm supremația celor din generația X la orarul
standard fără program flexibil (29%), ca și pe palierul normă întreagă dar cu program flexibil (25%).
Răspunsuri: 1524
România
10%
20%
13%
10%
10%
20%
17%
14%
4%
6%
6%
8%
4%
4%
25%
29%
31%
6%
4%
5%
7%
3%
3%
17%
24%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%
Nu este cazul
program flexibil

pagina 54
Q11.3
Cei care sunt părinți spun că spun că soţul/soţia/ partenerul/partenera de viaţă lucrează mai ales la program cu orar
standard fără program flexibil (29%). Pe locul doi urmează cei de pe palierul normă întreagă dar cu program flexibil
(24%). Procentele la toate celelalte variante de răspuns sunt semnificativ mai mici.
Răspunsuri: 1524
România
6%
10%
8%
8%
10%
2%
24%
29%
33%
5%
3%
5%
7%
3%
3%
17%
24%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%
Nu este cazul
program flexibil

pagina 55
Q11.4
Același lucru se observă și pentru analiză în funcție de poziția respondentului. Cei care sunt manageri spun că
soţul/soţia/ partenerul/partenera de viaţă lucrează mai ales la program cu orar standard fără program flexibil (27%). Pe
locul doi urmează cei de pe palierul normă întreagă dar cu program flexibil (21%). Procentele la toate celelalte variante
de răspuns sunt semnificativ mai mici.
Răspunsuri: 1524
România
17%
6%
8%
8%
9%
2%
2%
21%
27%
31%
3%
5%
7%
3%
3%
18%
24%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%
Nu este cazul
program flexibil

pagina 56
Q12.1
Indicaţi 3 dintre cei mai importanţi factori economici în luarea deciziei
de a face un copil. (exact 3 variante de răspuns)
Între cei mai importanți 3 factori economici luaţi în calcul de către respondenţi în decizia de a face un copil cei mai mulţi
au indicat: nivelul venitului (67%), posibilitatea de a asigura o casă familiei (55%) şi posibilitatea de a beneficia de
flexibilitate la locul de muncă (40%). Posibilitatea de a munci în alt oraş / altă ţară sau lichidarea unor datorii
semnificative sunt criterii importante pentru doar 4% şi respectiv 7% dintre respondenţi.
Răspunsuri: 1502
4%
4%
7%
12%
17%
25%
34%
35%
40%
55%
67%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
Alt factor
Posibilitatea de a munci în alt oraş sau în altă ţară
Lichidarea unor datorii semnificative
Beneficiile acordate de angajator
Posibilitatea de a avea un loc de muncă aproape de casă
Perspectiva de a avansa în carieră
Perspectiva de a-mi creşte veniturile în viitor
Îmbunătăţirea situaţiei economice în general
Posibilitatea de a beneficia de flexibilitate la locul de muncă
(program flexibil, lucrul la distanţă)
Posibilitatea de a asigura o casă familiei
Nivelul salariului / venitului
România

pagina 57
Q12.2
Respondenții din generația X valorizează în cea mai mare măsura nivelul venitului în decizia de a face un copil (24%),
în timp ce generația Boomers ia în calcul mai degrabă îmbunătăţirea situației economice în general (23%). Diferențele
între generația Boomers şi celelalte două sunt semnificative în privința acestui ultim criteriu: generația X (11%),
generația Y (13%), ceea ce poate indica o toleranţă mai mare la incertitudine economică a generațiilor mai tinere.
Răspunsuri: 1502
România
5%
8%
9%
20%
23%
5%
7%
4%
19%
3%
13%
2%
7%
16%
13%
6%
8%
4%
24%
1%
1%
6%
19%
11%
9%
12%
2%
22%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%
Alt factor, vă rugăm specificaţi
Posibilitatea de a beneficia de flexibilitate la locul de muncă
(program flexibil, lucrul la distanţă)

pagina 58
Q12.3
Topul factorilor economici luați în considerare în decizia de a face un copil se nuanțează atunci când analizăm opțiunile
celor care sunt deja părinți, în sensul că pentru aceștia scade în importanţă flexibilitatea la locul de muncă, dar şi
posibilitatea de a asigura o casă familiei, însă cresc în importanţă factori precum îmbunătățirea situației economice în
general.
Răspunsuri: 1502
România
1%
13%
1%
9%
16%
14%
5%
11%
3%
4%
23%
14%
2%
5%
19%
11%
9%
2%
0% 5% 10% 15% 20% 25%
Alt factor, vă rugăm specificaţi
Posibilitatea de a beneficia de flexibilitate la locul de muncă…

pagina 59
Q12.6
Cel mai mult valorizează flexibilitatea la locul de muncă respondenții care lucrează în marketing şi publicitate (18%),
servicii (17%), IT şi telecomunicații (17%).
Răspunsuri: 1502
România
1%
1%
1%
16%
6%
17%
9%
9%
14%
13%
6%
13%
12%
17%
18%
12%
12%
1%
1%
4%
2%
6%
4%
2%
1%
2%
7%
9%
6%
6%
11%
12%
11%
17%
7%
7%
6%
5%
7%
2%
20%
23%
21%
19%
19%
24%
24%
32%
28%
17%
21%
18%
20%
26%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Energie şi minerit
Industria chimică
Turism
Alt factor, vă rugăm specificaţi Posibilitatea de a beneficia de flexibilitate la locul de muncă
Posibilitatea de a munci în alt oraş sau în altă ţară Posibilitatea de a avea un loc de muncă aproape de casă

pagina 60
Q13.1
Ce impact a avut nașterea / adopţia copilului / copiilor dumneavoastră
asupra vieţii profesionale? (mai multe variante de răspuns)
Pentru 32% dintre respondenții care sunt părinți, apariția unu copil în familie nu a avut niciun impact în viaţa lor
profesională, în timp ce pentru ceilalți modificările cele mai importante au fost: schimbarea locului de muncă sau a
rolului în echipă (25% dintre respondenții care sunt părinți), schimbarea programului de lucru (23%) şi asumarea de noi
responsabilităţi pentru a avansa mai rapid (22%).
Răspunsuri: 269
4%
32%
4%
8%
9%
10%
22%
23%
25%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35%
Altul
Niciun impact
Am renunţat la locul de muncă
Soţul / soţia / partenerul / partenera a renunţat la locul de
muncă
Soţul / soţia / partenerul / partenera şi-a schimbat locul de
muncă sau rolul în echipă
Soţul / soţia / partenerul / partenera şi-a schimbat
programul de lucru
Mi-am asumat noi responsabilităţi pentru a avansa mai
rapid
Mi-am schimbat programul de lucru
Mi-am schimbat locul de muncă sau rolul în echipă
România

pagina 61
Q13.2
Cei mai mulți respondenți din generația Y care sunt părinţi (23%) au indicat că şi-au schimbat locul de muncă sau rolul
în echipă ca urmare a apariției unui copil, în timp ce respondenții din generația Boomers care au copii (29%) au indicat
că şi-au asumat noi responsabilităţi pentru a avansa mai rapid, ca urmare apariției unui copil în familie. Dintre părinţii
care susţin că apariția copilului nu a avut niciun impact asupra vieții profesionale, cei mai mulți aparțin generației
Boomers (38%).
Răspunsuri: 269
România
4%
38%
4%
7%
11%
29%
7%
3%
22%
8%
7%
6%
16%
17%
17%
4%
21%
7%
6%
19%
12%
23%
3%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Altul, vă rugăm specificaţi
Niciun impact
Soţul / soţia / partenerul / partenera şi-a schimbat
programul de lucru
Soţul / soţia / partenerul / partenera şi-a schimbat locul de
muncă sau rolul în echipă
Soţul / soţia / partenerul / partenera a renunţat la locul de
muncă
Mi-am schimbat programul de lucru
Mi-am asumat noi responsabilităţi pentru a avansa mai
rapid
Mi-am schimbat locul de muncă sau rolul în echipă
Am renunţat la locul de muncă

pagina 62
Q13.4
Cei mai mulți dintre respondenții care au copii şi lucrează în media şi publicitate (35%) au indicat că şi-au schimbat
programul de lucru după nașterea copilului, urmat de servicii financiar-bancare (22%) şi servicii (20%), faţă de alte
industrii unde impactul cel mai des menționat a fost schimbarea locului de muncă sau a rolului în echipă – în IT şi
telecom (20%) şi în industria producătoare (20%).
Răspunsuri: 269
România
15%
20%
20%
20%
16%
5%
17%
35%
22%
9%
20%
16%
15%
20%
21%
20%
15%
19%
4%
16%
33%
14%
20%
19%
15%
20%
16%
40%
20%
20%
12%
20%
5%
5%
11%
3%
2%
4%
4%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Energie şi minerit
Turism
Mi-am schimbat programul de lucru Mi-am asumat noi responsabilităţi pentru a avansa mai rapid
Mi-am schimbat locul de muncă sau rolul în echipă Am renunţat la locul de muncă

pagina 63
Q13.5
Partenerii de viață ai respondenților care lucrează în servicii financiar-bancare şi-au schimbat programul de lucru ca
urmare a nașterii copilului (13%), în timp ce respondenții din industria producătoare (13%) şi din IT şi telecom (9%) au
menționat că partenerii lor au renunțat la locul de muncă după nașterea copilului.
Răspunsuri: 269
România
5%
20%
5%
5%
7%
10%
8%
4%
11%
13%
9%
9%
5%
5%
10%
8%
4%
11%
6%
3%
5%
15%
13%
5%
10%
13%
9%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Energie şi minerit
Soţul / soţia / partenerul / partenera şi-a schimbat programul de lucru
Soţul / soţia / partenerul / partenera şi-a schimbat locul de muncă sau rolul în echipă
Soţul / soţia / partenerul / partenera a renunţat la locul de muncă

pagina 64
Q14.1
Cum a evoluat numărul orelor lucrate de dumneavoastră în medie pe săptămână
după naşterea / adopţia copilului / copiilor? (o singură variantă de răspuns)
Pentru aproape jumătate dintre cei care au copii numărul orelor lucrate în medie pe săptămână a rămas la fel după
nașterea copilului. Pentru 28% însă numărul orelor lucrate a crescut, iar aproape un sfert (24%) declară ca numărul
orelor a scăzut după naşterea copilului.
Răspunsuri: 267
28%
24%
48%
A crescut
A scăzut
A rămas la fel ca înainte
să am copil / copii
România

pagina 65
Q14.2
Dacă pentru majoritatea părinților din generația Y numărul orelor lucrate a rămas la fel după apariția copilului (55%),
pentru peste jumătate dintre părinții care au acum peste 50 de ani, numărul orelor lucrate a crescut după nașterea
copilului.
Răspunsuri: 267
România
52%
4%
27%
29%
44%
24%
21%
55%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
A crescut
A scăzut
A rămas la fel ca înainte să am copil / copii

pagina 66
Q14.4
Cu excepția a două industrii, agricultură și construcții și imobiliare, în toate celelalte cazuri majoritatea respondenților
consideră că numărul orelor lucrate în medie pe săptămână după naşterea / adopţia copilului / copiilor a rămas la fel.
Pe de altă parte, în topul industriilor în care respondenții spun că numărul de ore lucrate a scăzut se află: industria
alimentară (43%), media și publicitate (41%), alte servicii (40%).
Răspunsuri: 267
România
33%
33%
16%
43%
61%
36%
14%
25%
33%
22%
18%
24%
33%
23%
34%
40%
14%
8%
18%
43%
7%
20%
41%
29%
44%
33%
44%
43%
31%
46%
43%
75%
60%
58%
41%
47%
67%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Energie şi minerit
Turism
A crescut A scăzut A rămas la fel ca înainte să am copil / copii

pagina 67
Q15.1
Cât timp aţi stat în concediu de maternitate / de creştere a copilului după naşterea /
adopţia primului copil? (o singură variantă de răspuns)
Cei mai mulți dintre respondenții care au copii au optat pentru concediu de maternitate şi creștere copil de un an (27%).
Doar 4% dintre aceștia au indicat că au stat în concediu de creștere copil peste 2 ani.
11%
21%
10%
11%
27%
16%
4%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%
Nu îmi aduc aminte
Pâna la 5 zile
Până la 1 lună (inclusiv concediu pentru taţi)
Între 1 lună şi 4 luni (concediu de maternitate)
Între 5 luni şi 11 luni (concediu de maternitate +
concediu de creştere copil 1 an)
Între 12 luni şi 23 de luni (concediu de maternitate +
concediu de creştere copil 2 ani)
Peste 24 de luni
Răspunsuri: 267
România

pagina 68
Q15.2
Cât timp aţi stat în concediu de maternitate / de creştere a copilului după naşterea /
adopţia primului copil? (o singură variantă de răspuns)
Cu cât părinții fac parte dintr-o generație mai tânără, cu atât optează mai mult pentru concediu de creștere a copilului
între 5 luni şi un an. Părinții care au acum peste 50 de ani sunt cei care au stat perioadele cele mai scurte în concediu
de maternitate şi creștere a copilului – 35% dintre aceștia şi-au întrerupt activitatea până la 4 luni pentru a îngriji copilul
nou-născut.
Răspunsuri: 267
România
40%
4%
4%
17%
18%
4%
13%
7%
3%
17%
27%
14%
11%
21%
11%
6%
16%
29%
5%
22%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
Nu îmi aduc aminte
Peste 24 de luni
Între 12 luni şi 23 de luni (concediu de maternitate +
concediu de creştere copil 2 ani)
Între 5 luni şi 11 luni (concediu de maternitate + concediu
de creştere copil 1 an)
Între 1 lună şi 4 luni (concediu de maternitate)
Până la 1 lună (inclusiv concediu pentru taţi)
Pâna la 5 zile

pagina 69
Q16.1
Dumneavoastră cum credeţi că ar fi privit la actualul loc de muncă dacă aţi solicita concediu de
creştere a copilului? (întrebarea este și pentru femei și pentru bărbați; o singură variantă de răspuns)
Majoritatea respondenților (54%) consideră că solicitarea concediului de creștere a copilului nu ar avea repercusiuni
asupra siguranței locului de muncă sau a avansării în carieră, în timp ce 23% spun că acest lucru ar fi acceptat doar pe
perioadă scurtă, sau chiar ar pune în pericol viitorul la locul de muncă.
Răspunsuri: 1495
2%
21%
10%
13%
16%
38%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
În alt mod
Nu raspund / nu este cazul
Ar fi un lucru acceptat doar pentru câteva luni. O perioadă
mai lungă de concediu ar însemna că nu mai am viitor la
actualul angajator
Ar fi privit ca un factor care îmi pune în pericol locul de
muncă şi avansarea
Ar fi privit cu reticenţă, dar fără repercusiuni asupra
siguranţei locului de muncă sau a avansării în carieră
Ar fi privit ca un lucru firesc şi nu ar avea repercusiuni
asupra siguranţei locului de muncă sau a avansării în
carieră
România

pagina 70
Q16.2
La această întrebare nici un respondent din generația Boomers nu consideră că dacă ar solicita concediu de creştere a
copilului la actualul loc de muncă acest lucru ar fi privit ca un factor care îi pune în pericol locul de muncă și avansarea.
Acest lucru este în bună măsură datorat faptului că au ajuns deja la un nivel de evoluție profesională care le aduce
această perspectivă.
Răspunsuri: 1495
România
57%
14%
4%
25%
14%
13%
15%
14%
42%
22%
2%
10%
12%
16%
38%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
În alt mod, vă rugăm specificaţi
actualul angajator
carieră

pagina 71
Q16.3
Cei mai preocupați de impactul pe care solicitarea concediului de creștere a copilului îl poate avea asupra viitorului la
locul de muncă sunt respondenții care sunt deja părinți: 53% dintre ei spun că acest lucru le-ar periclita siguranța locului
de muncă şi avansarea în carieră, faţă de 47% dintre cei care nu au copii. De cealaltă parte, 29% dintre respondenţii
părinţi şi 28% dintre respondenții care nu au copii nu percep un impact negativ al acestei solicitări asupra carierei
profesionale.
Răspunsuri: 1495
România
15%
3%
11%
42%
18%
11%
23%
2%
10%
37%
15%
13%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%
actualul angajator
carieră

pagina 72
Q16.4
Respondenții care ocupă o poziție de conducere percep mai puternic riscul ca solicitarea concediului de creștere copil
să le pună în pericol viitorul în carieră (27%), faţă de cei care nu ocupă o poziție de conducere (21%).
Răspunsuri: 1495
România
20%
2%
12%
15%
13%
22%
9%
12%
17%
38%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
actualul angajator
carieră

pagina 73
Q16.5
Industriile cele mai prietenoase cu angajații care devin părinți par să fie IT şi telecomunicații, urmată de media şi
publicitate şi industria producătoare, în timp ce industria serviciilor financiar-bancare pare a fi cel mai puțin prietenoasă
cu angajații care doresc să devină părinți.
Răspunsuri: 1495
România
25%
31%
28%
16%
32%
7%
37%
19%
14%
21%
19%
17%
20%
3%
1%
2%
3%
1%
2%
1%
2%
5%
7%
8%
13%
10%
17%
17%
10%
6%
14%
7%
8%
15%
5%
13%
15%
7%
16%
13%
13%
14%
17%
9%
17%
11%
15%
15%
20%
16%
8%
16%
17%
13%
23%
10%
33%
16%
22%
14%
18%
14%
5%
36%
38%
36%
40%
23%
37%
29%
50%
50%
32%
45%
39%
37%
45%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Energie şi minerit
Industria chimică
Turism
Ar fi un lucru acceptat doar pentru câteva luni. O perioadă mai lungă de concediu ar însemna că nu mai am viitor la actualul angajator
Ar fi privit ca un factor care îmi pune în pericol locul de muncă şi avansarea
Ar fi privit cu reticenţă, dar fără repercusiuni asupra siguranţei locului de muncă sau a avansării în carieră
Ar fi privit ca un lucru firesc şi nu ar avea repercusiuni asupra siguranţei locului de muncă sau a avansării în carieră

pagina 74
Q17.1
Cât de probabil ar fi să faceţi următoarele lucruri, dacă angajatorul actual v-ar oferi un program
flexibil, posibilitatea de a lucra de la distanţă sau un climat în care concediul de creştere copil este
privit ca ceva firesc, fără impact negativ asupra carierei?
Programul flexibil, posibilitatea de a lucra de la distanţă sau un climat în care concediul de creştere copil este privit ca
ceva firesc sunt factori care influențează semnificativ măsura în care angajații devin ambasadori ai brandului pentru
care lucrează, precum şi implicarea şi loialitatea lor faţă de angajator. În plus, respondenții au indicat că ar fi mai dispuși
să lucreze peste program, dacă ar beneficia de aceste elemente la locul de muncă.
Răspunsuri: 1487
3.35 3.30
2.84 2.78
0.0
0.5
1.0
1.5
2.0
2.5
3.0
3.5
4.0
Aş recomanda această
companie şi altor persoane
care îşi caută un loc de
muncă
Aş fi mai implicat/-ă şi mai
fericit/-ă la locul de muncă
Aş fi mai reticent /-ă să îmi
dau demisia
Aş fi mai dispus/-ă să
lucrez peste program
România

pagina 75
Q17.2
Cât de probabil ar fi să faceţi următoarele lucruri, dacă angajatorul actual v-ar oferi un program
flexibil, posibilitatea de a lucra de la distanţă sau un climat în care concediul de creştere copil este
privit ca ceva firesc, fără impact negativ asupra carierei?
88% dintre respondenți ar recomanda şi altor persoane compania care oferă un program flexibil, posibilitatea de a lucra
de la distanţă sau un climat în care concediul de creştere copil este privit ca ceva firesc, iar 87% ar fi mai implicați şi
mai fericiți la locul de muncă dacă ar beneficia de aceste lucruri.
Răspunsuri: 199
3%
9%
38%
50%
3%
10%
40%
47%
15%
18%
34%
33%
10%
28%
37%
25%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Improbabil
Puţin probabil
Destul de probabil
Probabil
Aş recomanda această companie
şi altor persoane care îşi caută un
loc de muncă
Aş fi mai implicat/-ă şi mai fericit/-
ă la locul de muncă
Aş fi mai reticent /-ă să îmi dau
demisia
Aş fi mai dispus/-ă să lucrez peste
program
România

pagina 76
Schimbări pentru a gestiona mai
bine echilibrul dintre viața
personală şi profesională
Secțiunea 6

pagina 77
Q18.1
Ce înseamnă munca pe care o prestaţi în prezent pentru dumneavoastră?
(o singură variantă de răspuns)
Aproape 30% dintre respondenți consideră că munca este o parte importantă din identitatea lor, în timp ce pentru
aproape jumătate (46%), munca reprezintă doar un mijloc de trai şi de susținere a stilului de viaţă.
Răspunsuri: 1479
2%
4%
5%
14%
29%
46%
0% 10% 20% 30% 40% 50%
Altceva
O ocazie de a socializa şi de a mă exprima
O obligaţie – asta se aşteaptă de la mine
Un mod de a învăţa şi de a mă cunoaşte mai bine
O parte importantă din identitatea mea
Un mijloc prin care îmi câştig existenţa şi îmi
susţin stilul de viaţă
România

pagina 78
Q18.2
Cel mai mult integrează munca în identitatea personală respondenții care fac parte din generația Boomers (53%), faţă
de cei din generația X (37%), respectiv Y (27%). Pentru 48% dintre respondenţii din generația X şi 46% dintre cei din
generaţia Y munca pe care o prestează în prezent reprezintă doar un mijloc de trai şi de susținere a stilului de viață,
faţă de 32% dintre cei care fac parte din generația Boomers care declară acest lucru.
Răspunsuri: 1479
România
7%
4%
53%
32%
4%
1%
6%
2%
37%
48%
6%
2%
4%
5%
27%
46%
16%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
Altceva
Un mijloc prin care îmi câştig existenţa şi îmi susţin stilul de
viaţă

pagina 79
Q18.3
Respondenții care au copii integrează într-o măsură mai mare munca în identitatea personală (36%), faţă de cei care nu
au copii (28%). În schimb, 16% dintre cei care nu au copii spun că munca este pentru ei un mod de a învăţa şi de a se
cunoaște mai bine, faţă de doar 6% dintre respondenții cu copii, care spun acest lucru.
Răspunsuri: 1479
România
5%
4%
36%
47%
6%
2%
4%
5%
28%
45%
16%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%
Altceva
viaţă

pagina 80
Q18.4
Cei care ocupă o poziție de conducere asociază într-o măsură mult mai mare (43%) decât ceilalți (24%) munca pe care
o prestează cu identitatea personală. Însă cele mai mari procente sunt la varianta de răspuns “munca este un mijloc
prin care îmi câștig existența și îmi susțin stilul de viață”.
Răspunsuri: 1479
România
1%
3%
3%
43%
38%
12%
2%
5%
5%
24%
49%
15%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%
Altceva
viaţă

pagina 81
Q18.5
Majoritatea respondenților care lucrează în servicii financiar-bancare consideră munca doar ca pe un mijloc de trai
(50%), în timp ce respondenții care lucrează în industria farmaceutică şi sănătate asociază în procentul cel mai mare
munca şi identitatea personală (34%), urmați îndeaproape de respondenții care lucrează în IT şi telecomunicații (32%).
Faţă de celelalte industrii, respondenții angajați în industria farmaceutică şi sănătate consideră în cea mai mare
proporție munca drept o ocazie de a socializa şi de a se exprima (13%).
Răspunsuri: 1479
România
4%
1%
2%
3%
2%
1%
3%
2%
5%
8%
3%
8%
6%
3%
5%
6%
4%
2%
3%
5%
3%
8%
9%
2%
4%
14%
13%
2%
4%
8%
1%
5%
29%
38%
31%
19%
30%
21%
33%
40%
34%
20%
32%
31%
28%
26%
43%
23%
42%
57%
45%
49%
43%
40%
34%
54%
48%
38%
50%
59%
16%
23%
14%
14%
13%
10%
19%
20%
19%
16%
11%
18%
16%
5%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Energie şi minerit
Industria chimică
Turism
Altceva O obligaţie – asta se aşteaptă de la mine
O ocazie de a socializa şi de a mă exprima O parte importantă din identitatea mea
Un mijloc prin care îmi câştig existenţa şi îmi susţin stilul de viaţă Un mod de a învăţa şi de a mă cunoaşte mai bine

pagina 82
Q19.1
Ce schimbări aţi făcut sau aţi fi dispus/-ă să faceţi pentru a gestiona mai bine echilibrul
dintre responsabilităţile personale şi profesionale? (mai multe variante de răspuns)
Peste jumătate dintre respondenți (58%) şi-au schimbat sau ar fi dispuși să îşi schimbe locul de muncă, iar 40% s-au
mutat / s-ar muta în altă ţară pentru a gestiona mai bine echilibrul între viaţa personală şi cea profesională, în timp ce
18% au renunțat / ar renunța la o oportunitate de promovare, iar 15% au acceptat sau ar accepta o scădere a venitului
pentru acest lucru.
Răspunsuri: 1487
2%
15%
17%
18%
31%
32%
33%
40%
58%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
Altele
Am acceptat / aş accepta o scădere a salariului / venitului
Eu sau soţul / soţia / partenerul / partenera am întrerupt / aş
întrerupe activitatea profesională pentru a avea grijă de copii
Am renunţat / aş renunţa la o oportunitate de promovare
M-am mutat / m-aş muta în alt oraş
Mi-am schimbat / mi-aş schimba profesia sau cariera
Eu sau soţul / soţia / partenerul / partenera am redus / aş
reduce numărul orelor lucrate
M-am mutat / m-aş muta în altă ţară
Mi-am schimbat / mi-aş schimba locul de muncă
România

pagina 83
Q19.2
Respondenții din generația Boomers sunt mai degrabă dispuși să se mute în altă ţară (20%) pentru a gestiona echilibrul
între viaţa personală şi cea profesională decât să se mute în alt oraș din România (6%). În plus, aceștia sunt mai
dispuși să reducă numărul orelor lucrate faţă de cei din generațiile mai tinere.
Răspunsuri: 1487
România
2%
8%
6%
25%
2%
10%
6%
20%
1%
21%
14%
10%
15%
9%
9%
14%
24%
13%
7%
13%
7%
5%
13%
17%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30%
Altele
Mi-am schimbat / mi-aş schimba locul de muncă
Mi-am schimbat / mi-aş schimba profesia sau cariera
Am renunţat / aş renunţa la o oportunitate de promovare
Eu sau soţul / soţia / partenerul / partenera am redus / aş reduce
numărul orelor lucrate
Eu sau soţul / soţia / partenerul / partenera am întrerupt / aş
întrerupe activitatea profesională pentru a avea grijă de copii

pagina 84
Q19.5
Dinte toate industriile, cei mai mulți respondenți care declară că s-ar muta în altă ţară pentru a gestiona mai bine
echilibrul între viața personală şi cea profesională lucrează în industria producătoare (20%), industria farmaceutică şi
sănătate (18%) şi servicii financiar-bancare (17%).
Răspunsuri: 1487
România
15%
8%
15%
9%
15%
17%
18%
8%
11%
11%
12%
16%
12%
21%
6%
7%
9%
4%
5%
9%
7%
6%
7%
7%
7%
12%
7%
4%
6%
7%
7%
9%
5%
8%
7%
7%
5%
6%
5%
5%
13%
19%
11%
11%
15%
12%
10%
30%
16%
16%
13%
11%
11%
5%
15%
19%
15%
16%
22%
16%
14%
23%
18%
20%
16%
15%
17%
23%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Alt domeniu
Agricultură
Alte servicii
Energie şi minerit
Industria chimică
Turism
Eu sau soţul / soţia / partenerul / partenera am redus / aş reduce numărul orelor lucrate
Eu sau soţul / soţia / partenerul / partenera am întrerupt / aş întrerupe activitatea profesională pentru a avea grijă de copii

pagina 85
Date demografice – România
Studiul local are la bază un chestionar aplicat
în perioada 21 decembrie 2015 – 26 ianuarie
2016. În raport sunt analizate răspunsurile a
2562 de respondenţi din România.

pagina 86
Distribuția în funcție de gen Distribuția în funcție de vârstă
1395, 54%
1167, 46% Feminin
Masculin
35.4%
50.5%
12.2%
1.5% 0.4%
Între 18 si 24 de ani
Altă vârstă

pagina 87
Județul de reședință Ultimele studii absolvite
11%
1%
2%
2%
2%
3%
5%
5%
6%
63%
0% 20% 40% 60%
Alt județ
Sibiu
Argeș
Constanța
Brașov
Prahova
Cluj
Timiș
Iași
București / Ilfov
1%
20%
40%
34%
5%
0% 50%
Studii obligatorii (10 clase)
Studii medii (liceu / școală
profesională / școală post-
liceală)
Studii universitare – diplomă
de licență
Studii universitare – diplomă
de master
Studii post-universitare (supra-
specializare, doctorat etc)

Generatiile urbane 2016

Recommended

Recommended

More Related Content

More from adrian georgescu

More from adrian georgescu (15)

Generatiile urbane 2016