2. Porumbescu, Ciprian , compozitor român, născut la Şipot (Suceava). A fost unul dintre înaintaşii de seamă ai muzicii româneşti. Talent precoce, Porumbescu s-a format în perioada trezirii conştiinţei naţionale a românilor şi a frământărilor pentru afirmarea drepturilor lor naţionale. Lupta pe târam social a fost strâns legată în activitatea sa de luptă pentru promovarea muzicii originale. Legătura cu muzica populară a fost determinată în formarea sa profesională. În perioada studiilor la Viena a editat o “ Colecţiune de cântece sociale pentru studenţii români ” , prima de acest fel în literatura noastră. Porumbescu a compus peste 250 de lucrări vocale şi instrumentale, care-şi trag seva din cântecul popular românesc. Opereta “ Crai nou ” , “ Balada ” sa pentru vioară şi pian, “ Cântecul pentru 1 Mai ” , “ Serenada ” ş.a. se bucură de o largă popularitate. ( DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC ROMÂN )
3. Compozitorul român Porumbescu Ciprian şi tatăl său Porumbescu Iraclie sunt menţionaţi în Dicţionarul enciclopedic german
4. Ciprian Porumbescu (n. 14 octombrie 1853, Şipotele Sucevei - d. 6 iulie 1883, Stupca, azi Ciprian Porumbescu, judeţul Suceava) a fost un compozitor român. Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. Născut Iraclie Gołęmbiowski, acesta din urmă îşi schimbă numele de familie în Porumbescu în 1881, cu doi ani înainte de moartea lui Ciprian, atunci când ajunge stareţ al Mănăstirii Putna ( “ gołąb ” - pronunţat “ goluamb ” - înseamnă în poloneză “ porumbel ” ). Viitorul compozitor va utiliza la început numele de Golembiovschi, apoi, pentru o perioadă de timp Golembiovschi – Porumbescu şi mai apoi Porumbescu.
5. Viaţa lui Iraclie Porumbescu-tatăl marelui compozitor Ciprian Porumbescu, a avut un mare impact asupra acestei comunităţi din Bucovina, în ceea ce priveşte religia, respectul pentru civilizaţie şi cultură, progresul aşezării. Unul din visele sale a fost construcţia unei noi biserici, cea veche fiind neîncăpătoare pentru credincioşii din Frătăuţii Noi.
6.
7. Dotat cu o precoce sensibilitate muzicală, Ciprian Porumbescu începe în anul 1859, studiul muzicii (teorie – solfegii) cu Carol Miculi, apoi vioara, la Ilişeşti, cu Simon Maier, continuând la Gimnaziul din Suceava, cu Ştefan Nosievici (teorie) şi în particular cu Anton Valentin şi C. Schlötzer (vioară).
8. A început studiul muzicii la Suceava şi Cernăuţi, apoi, cu ocazia unei burse, a continuat la Konservatorium für Musik und darstellende Kunst în Viena, cu Anton Bruckner şi Franz Krenn. Între 1873 şi 1877 a studiat teologia ortodoxă la Cernăuţi , unde se formează mai mult ca autodidact, primind noţiuni elementare de armonie şi dirijat coral de la Isidor Vorobchievici.
9. Simţind permanent nevoia de a-şi completa cunoştinţele muzicale, Ciprian Porumbescu frecventează, între anii 1879 – 1881, cursurile Conservatorului din Viena. Aici se perfecţionează cu renumiţi maeştri: Anton Bruckner (armonie), Franz Krenn (cor), Louis Schlosser (contrabas) ş.a. În această perioadă îl frecventează, la Viena, pe Eusebie Mandicevschi, compozitor bucovinean, cu care se perfecţionează, în particular, la teoria muzicii.
11. Concomitent cu audierea cursurilor universitare, Ciprian Porumbescu îşi completează cultura muzicală şi pe cea generală frecventând numeroase spectacole de teatru, operă, precum şi concertele ce aveau loc în diferite săli şi în biserici din Viena. Viaţa artistică vieneză a fost pentru compozitorul român un extraordinar profesor.
12. Pe lângă studiul muzicii, Porumbescu urmează cursuri de filosofie la Cernăuţi şi la Viena. La Cernăuţi conduce corul Societăţii culturale “Arboroasa” , iar la Viena dirijează corul Societăţii studenţeşti “România Jună“. În anul 1871 s-au aniversat 400 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna. La festivităţi, alături de Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Nicolae Trntjnzeclu ş. a., participă şi tânărul Ciprian Porumbescu, uimind asistenţa cu minunatul său cântec la vioară.
13. Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politică, timp în care a scris cele mai bune piese. Printre lucrările sale se numără “ Rapsodia română pentru orchestră ” , “ Serenada ” , “ La malurile Prutului", “ Altarul Mănăstirii Putna ” , “ Inimă de român ” , “ Gaudeamus Igitur ” , “ Odă ostaşilor români ” şi altele.
14. Ciprian Porumbescu tipăreşte în anul 1880, la Viena, 20 de piese corale şi cântece la unison, reunite în “Colecţiune de cântece sociale pentru studenţii români“ . Între acestea: “Cântecul gintei latine”, “Cântecul tricolorului” , şi “Imnul Unirii” (Pe-al nostru steag). Timpul petrecut la Viena i-a adus lui Porumbescu adevăraţi prieteni braşoveni: Andrei Bârseanu, Gheorghe Chelaru,Vasile Voinea, doctorul Băiulescu, Lazăr Nastasi ş.a.
15. La îndemnul acestora, (aflând că Gheorghe Dima a plecat la Sibiu), în vara anului 1881, Ciprian Porumbescu solicită postul de profesor de muzică la Gimnaziul greco-ortodox român “Andrei Şaguna” din Braşov. La 11 noiembrie 1881, Porumbescu soseşte în oraşul de la poalele Tâmpei şi se stabileşte, în gazdă, la familia Copony, din strada Angergasse nr. 1431, în Scheii Braşovului. (Astăzi, str. Prundului nr. 31, în apropierea Colegiului Naţional “Andrei Şaguna”).
17. Alţi prieteni, de care avea atâta nevoie, şi-i face la Braşov: Socaciu, Bălan, pictorul Mişşu Pop (a realizat, în ulei, portretele lui Ciprian Porumbescu şi al Bertei Gorgon), Vincenţiu Babeş, avocatul Sorescu, Onciu, Orghidan şi muzicianul Friedrich Böhme. Pe lângă postul didactic solicitat, Porumbescu este numit dirijor al corului Bisericii greco-ortodoxe “Sf. Nicolae” din Scheii Braşovului (14 noiembrie 1881) şi dirijor al Reuniunii române de gimnastică şi cântări din Braşov.
18. Urmează cea mai fecundă etapă a vieţii sale artistice. Pregătirea muzicală şi-o continuă şi la Braşov, luând lecţii de pian cu Hermann Geifrig (1805 –1886), dirijor şi organist la Biserica Neagră. Printre cele mai populare lucrări sunt: “ Balada pentru vioară si orchestră ” op.29 , opereta “ Crai nou ” pusă în scenă pentru prima dată în sala festivă a Gimnaziului Românesc din Braşov (astăzi Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”)
20. Sala festivă, monument istoric, care aminteşte de premiera operetei "Crai Nou" de Ciprian Porumbescu, a fost pictată în 1862 de Iosif Clement.
21. Sala Festivă a Gimnaziului Românesc – sala primei reprezentaţii a operetei „Crai Nou”.
22. DĂ UN CLICK ŞI VIZITEAZ Ă ACUM!!! http://geocities.com/ihapca2002 SFÂRŞIT SFÂRŞIT
