Chibac licenta-raspuns-1sa

1. Drept civil
1. Când începe să curgă termenul de prescripţie?
Termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune. Dreptul la acţiune
se naşte la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.
2. În ce formă poate fi exprimat conform regulii generale acordul unui terț dacă pentru
încheierea actului juridic este necesar acordul respectiv?
(1) Dacă efectul unui act juridic care trebuie îndeplinit faţă de altcineva depinde de acordul unui terţ, acordul
sau dezacordul poate fi exprimat atît faţă de o parte, cît şi de cealaltă.
(2) Acordul nu necesită formele stabilite pentru actul juridic.
3. În ce cazuri forma este o condiţie de validitate a actului juridic?
Forma este o condiţie de valabilitate a actului juridic numai în cazurile expres prevăzute de lege.
4. De către cine poate fi invocată nulitatea absolută?
Nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual.
Instanţa de judecată o invocă din oficiu.
5. În ce cazuri legea civilă are caracter retroactiv?
Legea civila nu are caracter retroactiv.
6. Care sunt limitele răspunderii persoanei juridice pentru obligaţiile sale?
Persoana juridică răspunde pentru obligaţiile sale cu tot patrimoniul ce îi aparţine.
7. Care este forma necesară a procurii emise pentru încheierea unui act juridic autentic?
Procura eliberată pentru încheierea de acte juridice în formă autentică trebuie să fie autentificată notarial.
8. Ce reprezintă acţiunea oblică?
Creditorul a cărui creanţă este certă, lichidă şi exigibilă poate, în numele debitorului său, exercita drepturile şi
acţiunile acestuia în cazul în care debitorul, în dauna creditorului, refuză sau omite să le exercite.
9. Care este forma pe care trebuie să o îmbrace înţelegerea cu privire la clauza penală?
Clauza penală se face în scris. Nerespectarea formei scrise atrage nulitatea clauzei penale.
10. Care sunt consecințele neexecutării obligațiilor de către partea care a primit arvuna?
Dacă pentru neexecutarea contractului răspunde partea care a primit arvuna, ea este obligată să plătească
celeilalte părţi dublul arvunei.
11. Ce reprezintă dreptul de retenţie?
Cel care este dator să remită sau să restituie un bun poate să-l reţină, în cazul prevăzut de lege, atîta timp cît
creditorul nu-l despăgubeşte pentru cheltuielile necesare şi utile pe care le-a făcut pentru acel bun şi pentru
prejudiciile pe care bunul le-a cauzat.
12. Care sunt consecințele eliberării debitorului de către creditor de executarea obligaţiei?
este un temei de stingere a obligației. (debitorul nu datorează nimic creditorului)
13. Când este transmis dreptul de proprietate asupra bunului imobil?
În cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înscrierii în registrul bunurilor
imobile, cu excepţiile prevăzute de lege.
14. De către cine poate fi cerută revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii?
Dacă donatarul nu îndeplineşte sarcina, donatorul poate revoca donaţia.
15. În ce formă trebuie să fie încheiat contractul de asigurare?
Contractul de asigurare se încheie în scris.
16. Cine suportă riscul pieirii bunurilor transmise în administrare fiduciară?
administratorul poartă răspundere.
17. Ce reprezintă riscul asigurat?
Riscul asigurat este un eveniment viitor, posibil, dar incert la care sînt expuse viaţa, sănătatea sau
patrimoniul unei persoane.
18. Care sunt consecințele efectuării de către proprietarul terenului a construcţiilor pe terenul său
cu materiale străine?
Proprietarul de teren care a efectuat construcţii şi alte lucrări cu materiale străine este obligat să plătească
valoarea materialelor. Dacă lucrările au fost efectuate cu rea-credinţă, proprietarul este obligat să repare şi
prejudiciul cauzat.

2. 19. În ce termen poate avea loc revendicarea posesiunii?
În cazul în care este deposedat, posesorul de bună-credinţă poate să ceară noului posesor, în decursul a 3 ani,
restituirea bunului.
20. Cine suportă riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului?
Riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului îl suportă proprietarul dacă legea sau contractul nu prevede
altfel.
21. Ce regim juridic au bunurile dobândite de soţi în timpul căsătoriei?
Bunurile dobîndite de soţi în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmăşie dacă, în
conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri.
22. Când este posibilă revendicarea bunului de la dobânditorul de bună-credinţă?
Dacă un bun a fost dobîndit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze,
proprietarul poate să-l revendice de la dobînditorul de bună-credinţă numai în cazul în care bunul a fost
pierdut de proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de proprietar în posesiune sau dacă i-a fost
furat unuia ori altuia, sau a ieşit în alt mod din posesiunea acestora, fără voia lor.
23. Când este transferat dreptul de proprietate asupra bunului mobil cumpărătorului conform
regulii generale?
Prin contractul de vînzare-cumpărare, o parte (vînzător) se obligă să predea un bun în proprietate celeilalte
părţi (cumpărător), iar aceasta se obligă să preia bunul şi să plătească preţul convenit. din momentul semnării
contractului de vînzare-cumpărare.
24. Când debitorul trebuie să execute obligaţia dacă datoria de a executa imediat nu rezultă din
lege, contract sau din natura obligaţiei?
Dacă datoria de a executa imediat nu rezultă din lege, contract sau din natura obligaţiei, debitorul trebuie să
execute obligaţia în termen de 7 zile din momentul cererii creditorului.
25. În ce mod sunt executate obligațiile în cazul obligaţiilor solidare?
Creditorul poate pretinde executarea obligaţiei, la latitudinea sa, de la oricare din debitori, în parte sau în
întregime. Pînă la executarea întregii prestaţii, rămîn obligaţi toţi debitorii.
26. Care sunt consecințele expirării termenului de prescripţie?
După expirarea termenului de prescripţie extinctivă, debitorul poate refuza executarea obligaţiei.
27. Când începe să curgă termenul de prescripţie extinctivă în acţiunile privind răspunderea
delictuală?
În acţiunile privind răspunderea delictuală, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data cînd
păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba şi pe cel care răspunde de ea.
28. Din care considerente donaţia este un contract unilateral?
Prin contract de donaţie, o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu
gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar).
29. În ce mod este stabilită renta de către părţi?
Renta în bani se plăteşte în avans pentru 3 luni dacă în contract nu este prevăzut altfel. Pentru alte forme de
rentă, termenul de plată în avans se stabileşte în dependenţă de caracterul şi de scopul rentei.
30. Care sunt efectele neînregistrării în termen a contractului de locaţiune în registrul bunurilor imobile?
Neînregistrarea contractului are ca efect inopozabilitatea contractului faţă de terţ.
31. Conform regulii generale care este termenul maxim a contractului de locaţiune?
Contractul de locaţiune nu poate fi încheiat pe un termen mai mare de 99 de ani.
32. Când cărăuşul este obligat să încheie contract de transport?
Persoana care face publică oferta de transport de persoane şi bunuri este obligată să încheie un contract de
transport, cu excepţia cazurilor în care există un motiv serios de a refuza.
33. În ce cazuri mandatarul se poate abate de la indicaţiile mandantului?
Mandatarul este în drept să se abată de la indicaţiile mandantului dacă, în funcţie de circumstanţe, poate
presupune că mandantul, avînd cunoştinţă de situaţia creată, ar fi aprobat o asemenea abatere. Pînă la abaterea
de la indicaţiile mandantului, mandatarul este obligat să-l notifice despre noile circumstanţe şi să aştepte
decizia lui, cu excepţia cazurilor cînd amînarea prezintă un pericol pentru executare.
34. Ce bunuri pot constitui obiect al dreptului de uzufruct?
Pot constitui obiectul dreptului de uzufruct:
bunurile mobile;
bunurile imobile;

3. titlurile de valoare, rente viagere;
o masă patrimonială sau cotă parte din aceasta;
universalitate de fapt sau o cotă parte din aceasta.
Pot face obiectul uzufructului şi bunurile mobile consumptibile
35. În ce formă trebuie să fie încheiat contractul de fidejusiune?
Contractul de fidejusiune, pentru a fi valabil, trebuie încheiat în scris. În cazul în care fidejusorul execută
obligaţia, viciul de formă se consideră înlăturat.
36. În ce caz se stinge dreptul de servitute?
Servitutea se stinge prin radierea ei din registrul bunurilor imobile în caz de:
a) consolidare, cînd ambele terenuri ajung să aibă acelaşi proprietar;
b) renunţare a proprietarului terenului dominant;
c) expirare a termenului;
d) răscumpărare;
e) imposibilitate de exercitare;
f) neuz pentru o perioadă de 10 ani;
g) dispariţie a oricărei utilităţi a lor;
h) expropriere a terenului aservit dacă servitutea este contrară utilităţii publice căreia îi va fi afectat bunul
expropriat.
37. În ce mod testamentul va putea fi anulat în timpul vieţii testatorului?
Testatorul poate modifica sau revoca testamentul în orice moment:
a) prin întocmirea unui nou testament, care revocă în mod direct, total sau parţial, testamentul anterior ce
contravine noului testament;
b) prin depunerea unei cereri la notar;
c) prin distrugerea tuturor exemplarelor testamentului olograf.
38. Cine nu pot fi succesori testamentari?
(1) Nu poate fi succesor testamentar sau legal persoana care:
a) a comis intenţionat o infracţiune sau o faptă amorală împotriva ultimei voinţe, exprimate în testament, a
celui ce a lăsat moştenirea dacă aceste circumstanţe sînt constatate de instanţa de judecată;
b) a pus intenţionat piedici în calea realizării ultimei voinţe a celui ce a lăsat moştenirea şi a contribuit
astfel la chemarea sa la succesiune ori a persoanelor apropiate sau la majorarea cotei succesorale ale tuturor
acestora.
(2) Nu pot fi succesori legali ai copiilor lor părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti care, la data
deschiderii succesiunii, nu sînt restabiliţi în aceste drepturi şi nici părinţii (adoptatorii) şi copiii maturi
(inclusiv cei adoptaţi) care s-au eschivat cu rea-credinţă de la executarea obligaţiei de întreţinere a celui ce a
lăsat moştenirea dacă această circumstanţă este constatată de instanţa de judecată.
39. Cine poate fi moştenitor în cazul succesiunii legale?
(1) În cazul succesiunii legale, moştenitori cu drept de cotă egală sînt:
a) de clasa I – descendenţii (fiii şi fiicele celui ce a lăsat moştenirea, la fel şi cei născuţi vii după decesul
lui, precum şi cei înfiaţi), soţul supravieţuitor şi ascendenţii privilegiaţi (părinţii, înfietorii) celui ce a lăsat
moştenirea;
b) de clasa a II-a – colateralii privilegiaţi (fraţii şi surorile) şi ascendenţii ordinari (bunicii, atît din partea
tatălui, cît şi din partea mamei) ai celui ce a lăsat moştenirea;
c) de clasa a III-a – colateralii ordinari (unchii şi mătuşile) ai celui ce a lăsat moştenirea.
(2) Ascendenţii ordinari culeg moştenirea în ordinea proximităţii (apropierii) gradului de rudenie cu cel ce
a lăsat moştenirea, respectiv bunicii îi înlătură pe străbunici etc., indiferent de sex şi linie.
(3) În cazul moştenirii descendenţilor şi colateralilor se aplică reprezentarea:
a) descendenţilor – la infinit;
b) colateralilor – pînă la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv (colaterali privilegiaţi – nepoţi de la frate şi
soră, strănepoţi de la frate şi soră; colaterali ordinari – veri primari).
(4) Reprezentarea are loc cu respectarea prevederilor art.1504.
(5) Părinţii naturali ai celui adoptat şi celelalte rude ale lui de sînge pe linie ascendentă, precum şi surorile
şi fraţii lui de sînge, nu moştenesc după moartea celui adoptat sau a descendenţilor lui.
40. Când se face partajul averii succesorale?
Partajul averii succesorale se face prin acordul moştenitorilor după primirea certificatului de moştenitor.

4. Drept penal
1. Ce reprezintă raportul de cauzalitate?
Raportul de cauzalitate este unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre
fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata Raportul cauzal dintre actiune-inactiune si
consecintele periculoase este un raport obiectiv, de la cauza la efect, o relatie de determinare si este uneori
usor de stabilit.
Ce reprezintă recidiva conform CP?
Se consideră recidivă comiterea cu intenţie a uneia sau mai multor infracţiuni de o persoană cu antecedente
penale pentru o infracţiune săvîrşită cu intenţie.
2. Care este temeiul real al răspunderii penale?
Temeiul real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvîrşită.
3. În ce cazuri se aplică detenţia pe viaţă?
Detenţiunea pe viaţă se stabileşte numai pentru infracţiunile excepţional de grave
4. Din ce moment se calculează termenul de probă în cazul condamnării cu suspendarea condiţionată
a executării pedepsei?
se calculează din momentul rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti
5. Care este scopul măsurilor de siguranţă?
Măsurile de siguranţă au drept scop înlăturarea unui pericol şi preîntîmpinarea săvîrşirii faptelor prevăzute de
legea penală.
6. De către cine se acordă graţierea?
Graţierea se acordă de către Preşedintele Republicii Moldova în mod individual.
7. Din ce moment apar antecedentele penale?
Antecedentele penale reprezintă o stare juridică a persoanei, ce apare din momentul rămînerii definitive a
sentinţei de condamnare, generînd consecinţe de drept nefavorabile pentru condamnat pînă la momentul
stingerii antecedentelor penale sau reabilitării.
8. Care normă se aplică în cazul concurenţei dintre două norme penale speciale ce conţin două
componenţe de infracţiuni cu circumstanţe agravante?
dintre două componenţe de infracţiuni cu circumstanţe agravante – infracţiunea se califică în baza normei
penale care prevede o pedeapsă mai aspră,adica se aplica norma cu pedeapsa mai aspra.
9. Care norma se aplică în cazul concurenţei dintre norme generale şi cea specială?
În cazul concurenţei dintre norma generală şi cea specială, se aplică numai norma specială.
10. Care este unul din principiile de acţiune a legii penale în spaţiu?
principiul teritorialitatii, realitatii,universalitatii,personalitatii.
11. Care infracţiune se consideră transnaţională?
infracţiunea a fost săvîrşită pe teritoriul Republicii Moldova şi pe teritoriul a încă, cel puţin, unui alt stat;
b) infracţiunea a fost săvîrşită pe teritoriul Republicii Moldova, dar o parte substanţială a organizării şi
controlului acesteia a avut loc într-un alt stat, şi invers;
c) infracţiunea a fost săvîrşită pe teritoriul Republicii Moldova, cu implicarea unui grup criminal organizat
sau a unei organizaţii (asociaţii) criminale care desfăşoară activitate infracţională în mai mult de un stat, şi
invers;
d) infracţiunea a fost săvîrşită pe teritoriul Republicii Moldova, dar are consecinţe grave într-un alt stat, şi
invers.
12. Câte semne conține infracţiunea aşa cum este ea definită în CP?
Infracţiunea este o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvîrşită cu
vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă penală.
adica 4 semne valorile si relatiile sociale asupra caruia se atenteaza,fapta prejudiciabila,.persoana fizica
responsabila care a implinit virsta prevazuta de lege in momentul comiterii infractiunii, vinovatia.
13. Care se referă la semnele facultative care caracterizează elementele componenţei infracţiunii?
Semnele facultative- sunt considerate acele semne juridice pe care legiuitorul le aplică în cazul creării unor
componenţe de infracţiuni separate, ca completare la semnele principale. Cu ajutorul acestor semne
infracţiunea este caracterizată prin anumite trăsături suplimentare, în care se exprimă exact specificul
infracţiunii date. La această grupare se referă astfel de semne cum ar fi: consecinţele infracţionale, legătura de
cauzalitate dintre faptă şi consecinţe, locul, timpul, împrejurările, metoda şi mijloacele săvârşirii infracţiunii,
motivul şi scopul infracţiunii, semnele speciale ale subiectului infracţiunii în dependenţă de faptul, cât de

5. mare este atenţia acordată de către legiuitor unui sau altui semn facultativ al componenţei de infracţiune,
acesta din urmă poate avea o semnificaţie triplă, şi anume.
14. Care sunt criteriile iresponsabilităţii?
criteriul medical (biologic)si criteriul juridic(psihologic)
15. Cine sunt participanţii la infracţiune?
Participanţii sînt persoanele care contribuie la săvîrşirea unei infracţiuni în calitate de autor, organizator,
instigator sau complice.
Se consideră autor persoana care săvîrşeşte în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, precum şi
persoana care a săvîrşit infracţiunea prin intermediul persoanelor care nu sînt pasibile de răspundere penală
din cauza vîrstei, iresponsabilităţii sau din alte cauze prevăzute de prezentul cod.
Se consideră organizator persoana care a organizat săvîrşirea unei infracţiuni sau a dirijat realizarea ei,
precum şi persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organizaţie criminală ori a dirijat activitatea
acestora.
Se consideră instigator persoana care, prin orice metode, determină o altă persoană să săvîrşească o
infracţiune.
Se consideră complice persoana care a contribuit la săvîrşirea infracţiunii prin sfaturi, indicaţii, prestare de
informaţii, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum şi persoana care a promis
dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvîrşire a infracţiunii, urmele
acesteia sau obiectele dobîndite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va procura sau va
vinde atare obiecte.
Participanţii trebuie să întrunească semnele subiectului infracţiunii.
16. Față de cine nu se aplică detenţiunea pe viaţă?
Detenţiunea pe viaţă nu poate fi aplicată femeilor şi minorilor.
17. Care sunt formele participaţiei? participaţie simplă participaţie complexă grup criminal
organizat;organizaţie (asociaţie) criminală.
18. Față de cine se aplică liberarea de răspundere penală?
Persoana care a săvîrşit o faptă ce conţine semnele componenţei de infracţiune poate fi liberată de răspundere
penală de către procuror în cadrul urmăriri penale şi de către instanţa de judecată la judecarea cauzei în
cazurile:a) minorilor;b) tragerii la răspundere contravenţională;c) renunţării de bună voie la săvîrşirea
infracţiunii;d) căinţei active;e) schimbării situaţiei;f) liberării condiţionate;g) prescripţiei de tragere la
răspundere penală.
19. Care este modalitatea de reducere a pedepsei penale pentru infracţiunea incriminată în cazul
încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei?
În cazul în care persoana pusă sub învinuire încheie un acord de recunoaştere a vinovăţiei, iar instanţa de
judecată acceptă acest acord, pedeapsa pentru infracţiunea imputată se reduce cu o treime din pedeapsa
maximă prevăzută pentru această infracţiune.
20. Din care categorii de infracțiuni face parte traficul de fiinţe umane (art. 165 CP)?
Infractiuni grave doarece pedeapsa este pina la 12 ani inclusiv,art.16 CP
21. Prin ce se delimitează infracţiunile de furt (art. 186 CP), de jaf (art. 187 CP), tâlhărie (art. 188 CP),
şantajul (art. 189 CP) şi escrocherie (art. 190 CP)?
Prin latura obiectiva.
22. Când se consideră consumată infracţiunea de banditism (art. 283 CP)?
Din momentul organizarii bandei armatei indiferent daca atacurile planificate au fost savirsite sau nu.
23. Cine nu poate fi subiect al infracţiunii de falsificare a probelor (art. 310 CP)?
Oricare alta persoana admisa in procesul penal cu exceptia persoanei care efectuează urmărirea penală,
procuror sau de către apărătorul admis în procesul penal
24. Ce se înțelege prin transmitere ilegală a unor obiecte interzise persoanelor deţinute în penitenciar
săvârșită în mod sistematic?
transmiterea tainuita de la control sau incercarea dea transmite prin orice mijloace persoanelor detinute in
penitenciare a bauturilor alcoolice,a drogurilor, medicamentelor sau a altor substante cu efect narcotizant
precum si alte obiecte a carui transmitere este interzisa precum daca aceasta actiune a fost savirsita in mod
sistematic sau in proportii mari.

6. 25. Prin ce sunt asimilate luarea de mită (art. 333 CP) şi coruperea pasivă (art. 324 CP)?
Obiectul material sau inmaterial este acelasi adica il reprezinta banii ,titlurile de valoare,alte bunuri sau
avantaje patrimoniale,,servicii,privelegiii,avantaje ce nu i se cuvin persoanei.
26. Când se consideră consumată infracţiunea de corupere pasivă prin pretinderea de bani (art. 324
CP)?
Se considera consumata din momentul pretinderii,primirii sau acceptarii in intregime foloasele necuvenite.
27. Prin ce sunt asimilate abuzul de putere sau abuzul de serviciu (art. 327 CP) şi excesul de putere sau
depăşirea atribuţiilor de serviciu (art. 328 CP)?
Subiectul are calitatea speciala de persoana cu functie de raspundere,obiectul juridic-relatiile sociale cu
privire la desfasurarea activitatii de serviciu in sectorul public etc...,latura subiectiva -intentie directa sau
indirecta.
28. Care este obiectul juridic principal al infracţiunii de poluare a aerului (art. 230 CP)?
Relatiile sociale cu privire la prevenirea emisiei in atmosfera a poluantilor sau la respectarea regulilor de
exploatare a utilajului ,aparatajului,instala'iilor de purificare si control al emisiilor in atmosfera.
29. Pentru ce poartă răspundere instigatorul în cazul instigării la pruncucidere (art. 147 CP)?
art.42 si Art.145 alin.2 lit e .
30. În prezența cărei infracțiuni suntem în cazul în care moartea s-a produs până la expulzarea
pruncului, ca urmare a unei acţiuni de întrerupere a sarcinii mamei în condiţii ilegale?
provocarea ilegala a avortului art.159 CP
Când săvârşirea omorului de două sau mai multe persoane se califică ca săvârşit şi cu premeditate (art.
145 alin (2) lit. a) CP)? In cazul in care la comiterea faptei au participat in comun doi sau mai multi
coautori,in lipsa unei intelegere prealabile intre ei cit si in cazul in care la comiterea faptei a luat parte doi sau
mai multi coautori care sau inteles in prealabil despre savirsirea in comun a omorului si fiecare a premeditat
fapta adica a procurat uneltele cu care va omori,a adaptat tot odata este nevoie sa treaca un interval de timp de
la momentul luarii hotarii de a omori si a executa hotarirea luata,timp in care faptuitorul sa mediteze asupra
modului de savirsire a infractiunii.
Când săvârșirea omorului se califică ca săvârşit din interes material (art. 145, alin. (2) lit. b) CP)?
cind motivul savirsirii omorului a fost de a spori activul patrimonial.
31. Cum se califică acţiunea persoanei care a instalat pe terenul său un dispozitiv explozibil, în urma
căreia au decedat persoane?
Omorul intentionat , vinovatia in cazul dat fiind intentia indirecta.
32. Infracţiunea de trafic de ființe umane (art. 165 CP) poate fi comisă? Recrutarea, transportarea,
transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane, cu sau fără consimţămîntul acesteia, în scop de exploatare
sexuală comercială sau necomercială, prin muncă sau servicii forţate, pentru cerşetorie, în sclavie sau în
condiţii similare sclaviei, de folosire în conflicte armate sau în activităţi criminale, de prelevare a organelor,
ţesuturilor şi/sau celulelor, precum şi de folosire a femeii în calitate de mamă-surogat, săvîrşită prin:
a) ameninţare cu aplicarea sau aplicarea violenţei fizice sau psihice nepericuloase pentru viaţa şi sănătatea
persoanei, inclusiv prin răpire, prin confiscare a documentelor şi prin servitute, în scopul întoarcerii unei
datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil, precum şi prin ameninţare cu divulgarea
informaţiilor confidenţiale familiei victimei sau altor persoane atît fizice, cît şi juridice; b) înşelăciune;c)
abuz de poziţie de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor plăţi sau beneficii pentru a
obţine consimţămîntul unei persoane care deţine controlul asupra unei alte persoane,
33. Când violul (art. 171 CP) şi/sau acţiunile violente cu caracter sexual (art. 172 CP) se consideră
săvârşite de două sau mai multe persoane?
In cazul in care la comiterea faptei au participat in comun doi sau mai multi coautori,in lipsa unei intelegere
prealabile intre ei cit si in cazul in care la comiterea faptei a luat parte doi sau mai multi coautori care sau
inteles in prealabil despre savirsirea in comun a violului sau a actiunilor cu caracter sexual.
34. Cine poate fi subiect al infracţiunii de încălcare a dreptului de autor şi a drepturilor conexe (art.
185 CP)?
persoana fizica responsabila care la momentul savirsirii infractiunii a atins virsta de 16 ani,deasemenea poate
fi subiect si persoana juridica cu exceptia autoritatile publice.
35. În ce cazuri sustragerea săvârşită în prezenţa proprietarului sau a altor persoane nu se califică
drept furt (art. 186 CP), ci jaf (art. 187 CP)?

7. cind exista criteriului obiectiv fapta este savirsita in prezenta proprietarului si a celordin jur care percep
actiunile faptuitorului si constientizeaza semnificatia juridica a actiunii faptuitorului si criteriul subiectiv-
atunci cind faptuitorul intelege ca el actioneaza in mod deschis vadit pentru proprietar sau alte persoane
constientizeaza semnificatia juridica a actiunii sale.sustragere deschisa,vizibila.
36. Care este vârsta subiectului infracţiunilor prevăzute de art. 208 şi 209 CP?
persoana fizica care la momentul savirsirii infractiunii a atins virsta de 18 ani.
37. Când infracţiunea prevăzută de art. 290 CP constituie o infracţiune continuă?
cind se caracterizeaza prin savirsirea neintrerupta ,timp nedeterminat pina faptuitorul singur nu o va
inceta sau va interveni terte persoane.
Drept constituțional
1. Când pot fi efectuate percheziţiile şi cercetările la faţa locului conform Constituţiei
Republicii Moldova?
Percheziţiile şi cercetările la faţa locului pot fi ordonate şi efectuate numai în condiţiile legii.
Percheziţiile în timpul nopţii sînt interzise, în afară de cazul unui delict flagrant.
2. Care este durata maximă a săptămânii de muncă conform Constituţiei Republicii Moldova?
Durata săptămînii de muncă este de cel mult 40 de ore.
3. Cine dispune conform Constituţiei Republicii Moldova, de dreptul de a întemeia şi de a se
afilia la sindicate?
Orice salariat are dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.
4. Când a fost adoptată Constituţia Republicii Moldova?
29 iulie 1994
5. Care este cea mai gravă crimă împotriva poporului conform Constituţiei?
Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.
6. De către cine sunt aprobate direcţiile principale ale politicii interne şi externe a statului?
Parlament
7. În ce cazuri calitatea de deputat încetează?
Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou ales, în caz de demisie, de ridicare
a mandatului, de incompatibilitate sau de deces.
8. Cărui organ îi aparține competența de judecată în cazul în care Preşedintele Republicii
săvârşeşte o infracţiune?
Competenţa de judecată aparţine Curţii Supreme de Justiţie, în condiţiile legii
9. În ce scop pot fi declanșate grevele conform Constituţiei Republicii Moldova?
Grevele pot fi declanşate numai în scopul apărării intereselor profesionale cu caracter economic şi social ale
salariaţilor.
10. Ce acte adoptată Parlamentul conform Constituţiei Republicii Moldova?
Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare, hotărîri şi moţiuni.
11. De către cine poate fi demis Preşedintele Republicii, în cazul săvârşirii unor fapte prin care
încalcă prevederile Constituţiei?
In cazul săvîrşirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele Republicii Moldova poate
fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi.
12. De către cine se face punerea sub acuzare a Preşedintelui Republicii Moldova?
Parlamentul poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui Republicii Moldova, cu votul a cel
puţin două treimi din numărul deputaţilor aleşi, în cazul în care săvîrşeşte o infracţiune.
13. Cine este responsabil de ratificarea tratatelor internaţionale încheiate de Republica
Moldova?
Preşedintele Republicii Moldova poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în
numele Republicii Moldova şi le prezintă, în modul şi în termenul stabilit prin lege, spre ratificare
Parlamentului.
14. Care sunt organele ce înfăptuiesc justiția conform Constituției?
Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii
15. Care este conform Constituţiei durata maxima a reținerii în Republica Moldova?

8. Reţinerea nu poate depăşi 72 de ore.
16. Căror categorii de persoane conform Constituţiei Republicii Moldova le este asigurat
accesul la o funcţie publică?
Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică.
17. De către cine sunt numiți în funcție judecătorii instanţelor judecătoreşti?
Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie de Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea
Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii
18. De către cine sunt numiți în funcție judecătorii Curţii Supreme de Justiţie?
Preşedintele, vicepreşedinţii şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sînt numiţi în funcţie de Parlament la
propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Ei trebuie să aibă o vechime în funcţia de judecător de cel
puţin 10 ani.
19. Cărui organ aparține dreptul de iniţiativă legislative?
Dreptul de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor în Parlament, Preşedintelui Republicii Moldova,
Guvernului, Adunării Populare a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.
20. Cum se adoptă legile organice?
Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi.