Tendințe actuale ale migrației forței de muncă: evidențe empirice și opțiuni de politici pentru Republica Moldova

1. STUDIU SOCIOLOGIC
Profilul și provocările lucrătorilor migranți
din Republica Moldova în principalele țări de destinație
Chișinău
22/08/2020
STUDIU SOCIOLOGIC
Profilul și provocările lucrătorilor migranți
din Republica Moldova în principalele țări de destinație
Chișinău
22/08/2020

2. Structura prezentării
I. Migrația în scop de muncă a cetățenilor Republicii Moldova,
studiu sociologic realizat în șase țări de destinație și în Republica
Moldova, efectuat cu sprijinul PNUD-OIM-Elveția
II. Evaluarea rapidă a OIM privind Impactul Covid-19 asupra
bunăstării migranților moldoveni: abordarea vulnerabilităților,
așteptărilor și a strategiilor de depășire a crizei
III. Concluzii și recomandări, rezultate ale ambelor studii realizate
printre migranții din Republica Moldova

3. I. Migrația în scop de muncă a cetățenilor Republicii
Moldova, studiu sociologic realizat în șase țări de
destinație și în Republica Moldova, efectuat cu
sprijinul PNUD-OIM-Elveția

4. Metodologia studiului
Metode cantitative: sondaj de opinie (1 344 chestionare) în rândul:
- cetățenilor aflați la muncă peste hotare (cele 6 țări de destinație: Polonia, Germania, Marea Britanie,
Franța, Israel, Spania);
- migranților reîntorși în Republica Moldova;
- potențialilor migranți.
Metode calitative: focus grupuri, interviuri aprofundate (41FG – 308 respondenți; 46 interviuri
aprofundate);
Perioada de colectare a datelor: mai – decembrie, 2019.

5. Vârsta respondenților, pe sexe
7.1%
43.2%
34.0%
13.2%
2.6%4.5%
33.7%
31.0%
22.2%
8.6%
5.9%
39.0%
32.7%
17.2%
5.2%
15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55 ani si mai mult
Masculin Feminin Total

6. Vârsta respondenților pe țări de destinație
7.5%
9.8%
6.7%
8.6%
4%
0%
5.9%
62.6%
52.9%
42.2%
35.7%
27%
24.9%
39.0%
15.0%
21.6%
38.5%
38.0%
43%
32.4% 32.7%
12.1% 10.8% 10.4%
17.2% 18%
28.9%
17.2%
2.8%
4.9%
2.2%
0.5%
8%
13.9%
5.2%
%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
Marea Britanie Franța Germania Polonia Spania Israel Total
15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55 ani si mai mult

7. Studiile pe țări de destinație
1.4%
3.5%
1.0%
3.7%
13.7%
6.7%
4.8%
30.8%
16.8%
15.3%
8.4%
10.8%
8.1%
11.5%
23.5%
13.9% 14.1%
11.2%
21.6%
11.1%
18.3% 19.0%
23.1%
17.8%
13.1%
16.7%
27.4%
20.2%
14.9%
26.0%
19.8%
47.7%
29.4%
35.6% 36.5%
10.0%
16.2%
25.8%
15.9%
7.9%
11.1%
8.7%
0.5% 0.6%
6.1%
%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
Marea Britanie Franța Germania Spania Polonia Israel Total
Fără studii/ studii primare Gimnaziu/ Studii medii incomplete (9 clase) Liceu/ medii de cultura generala (10-11 clase)
Secundar profesional (școala profesională) Medii de specialitate (Colegiu) Studii superioare
Masterat/ doctorat

8. În ce țări ați muncit în
ultimii 10 ani
(migranții reîntorși)?
Prima țară de destinație,
pe sexe
4.2%
1.2%
1.9%
2.0%
5.4%
6.4%
6.8%
7.5%
7.6%
8.5%
9.2%
39.4%
4.30%
1.5%
2.8%
2.4%
4.1%
7.9%
5.1%
3.6%
6.6%
3.8%
6.8%
51.1%
4.0%
0.8%
0.8%
1.6%
7.0%
4.6%
8.9%
12.4%
8.9%
14.2%
12.1%
24.7%
% 10% 20% 30% 40% 50%
Altă țară
Turcia
Portugalia
Ucraina
Italia
Marea Britanie
Franța
Spania
Polonia
Israel
Germania
Federația Rusă
Femei
Bărbați
Total
66%
19%
16%
9%
7%
7%
6%
4%
3%
3%
2%
24%
39%
9%
41%
6%
7%
4%
4%
2%
1%
2%
12%
9%
Federația Rusă
Germania
Italia
Polonia
Israel
Marea Britanie
Franța
Ucraina
Portugalia
Spania
Turcia
Altă țară
bărbați femei

9. Motive ale plecării la muncă peste hotare, migranți
potențiali (răspuns multiplu)
5.6%
6.3%
6.3%
8.0%
8.7%
15.3%
21.5%
28.5%
33.7%
42.7%
44.8%
56.3%
În această țară există oportunități educaționale/ studii
Sistem de securitate social adecvat în țara de destinație
Sistem medical de îngrijire atractiv
Să însoțesc/urmez soțul/ soția/ membru al familiei
Pentru a achita contractul/ studiile copiilor
Am datorii/credite
Nu-mi găsesc un loc de muncă în Moldova
Sunt nemulțumit de faptul cum merg lucrurile în Moldova
Pentru viitorul mai bun al copiilor
Există oportunități de lucru și/sau venituri
Salariul nu-mi ajunge să acopăr necesitățile de zi cu zi
Nu sunt mulțumit de salariul oferit în Moldova

10. În țara unde vă aflați la moment,
prin intermediul cui ați plecat?
1.1%
2.4%
8.3%
9.7%
17.1%
29.1%
32.3%
1.1%
2.4%
15.0%
10.3%
19.0%
28.6%
23.7%
1.1%
2.4%
0
9.1%
14.7%
29.7%
43.0%
Altcuiva
Agenției private de peste hotare
Agenției Naționale pentru
Ocuparea Forței de Munca din
Moldova
Persoanelor particulare din
Moldova
Persoanelor particulare de peste
hotare
Pe cont propriu (singur am
organizat plecarea)
Agenției private din Moldova
Femei
Bărbați
Total
Ponderea persoanelor care au
plecat prin intermediul
agențiilor private din Moldova
(32,3% respondenți)
2.0%
3.0%
7.5%
11.5%
61.3%
63.3%
% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
Franța
Germania
Marea Britanie
Spania
Israel
Polonia

11. Distribuția migranților în scop de muncă pe sectoarele în
care au muncit în Moldova și cele în care muncesc în
țările de destinație (bărbați)
Sectorul în care au muncit în
Republica Moldova pâna la migrare
Care este sectorul în care munciți în prezent/ ați muncit la ultimul loc de muncă
Gospo-
dării
casnice
Cons-
trucții
Agricul-
tură
Servicii
hoteliere și
restaurante
Activitati
recreative,
de agrement
Comerț Transport
și comu-
nicații
Industria
alimen-
tară
Indus-
tria
usoară
Admini-
strație
publică
Învăță-
mânt
Sănătate și
asistență
socială
Gospodării casnice (menajeră,
îngrijitoare)
25% 75% - - - - - - - - - -
Construcții 2% 80% 3% - - 1% 1% 4% 3% - - -
Agricultură 5% 27% 39% - - 2% - 7% 7% - - -
Servicii hoteliere și restaurante 33% 11% 11% 11% - - 33% - - -
Activități recreative, de agrement 40% 20% 20% - - -
Comerț 3% 34% 3% 3% 3% 17% 10% 14% 3% - - -
Transport și comunicații 1% 38% 3% 1% 1% 34% 10% 4% - - -
Industria alimentară 15% 38% 8% - - - 31% - - -
Industria usoară - 45% - - - - - 18% 27% - - -
Administrație publică - 30% 10% 30% - - 10%
Învățământ 22% 33% - - - - 11% - - - - 11%
Sănătate și asistență socială - 20% - - - - 20% 20% - - - 40%

12. Distribuția migranților în scop de muncă pe sectoarele în care au
muncit în Moldova și cele în care muncesc în țările de destinație
(femei)
Sectorul în care au muncit în
Republica Moldova pâna la
migrare
Care este sectorul în care munciți în prezent/ ați muncit la ultimul loc de muncă
Gospo-
dării
casnice
Const-
rucții
Agricul-
tură
Servicii
hoteliere și
restaurante
Activitati
recreative,
de agrement
Comerț Transport
și comu-
nicații
Indus-
tria ali-
mentară
Indus-
tria
usoară
Adminis
trație
publică
Învăț-
ământ
Sănătate și
asistență
socială
Gospodării casnice (menajera,
îngrijitoare)
57% - - 10% - - - 14% - 5% - 5%
Construcții 45% 18% - - - - - 18% - - - 18%
Agricultură 24% 5% 24% - - - 14% - - - 24%
Servicii hoteliere și restaurante 17% 8% 25% - - - 8% 17% - - 8%
Activități recreative, de
agrement
- - - 67% - - - - - - - -
Comerț 30% - - - - 34% - 9% 9% 2% 2% 2%
Transport și comunicații 59% - - 6% 6% 6% 12% - - 6% - -
Industria alimentară 50% - - - - 4% 4% 29% 4% - - 4%
Industria usoară 31% 8% - 19% - - - 8% 27% - - 4%
Administrație publică 25% 4% - 4% - 4% 8% 4% - - 8% 8%
Învățământ 45% - - 11% - 5% - - 5% 2% 14% 9%
Sănătate și asistență socială 45% 5% - - 5% 3% - - - 39%

13. Ce tip de relații de muncă aveți/ați avut la
actualul/ultimul loc de muncă peste hotare?
Lipsa contractului de
muncă pe țări de
destinație (respondenți
peste hotare)
34%
44%
10%
5% 5%
1%
17%
30%
23%
20%
2%
7%
Contract de
muncă
permanent
(perioadă
nedeterminată)
Contract de
muncă
temporar
(perioadă
determinată)
Fără contract de
muncă
(întelegere
verbala) pe o
perioadă
nedeterminată
Fără contract de
muncă
(întelegere
verbala) pe o
perioadă
determinată
Altceva NȘ/NR
peste hotare
reîntorși
8%
14%
27% 27%
40%
44%
Polonia Israel Germania Marea
Britanie
Franța Spania

14. În ce măsură vă simțiți protejat în țara unde munciți
la moment? (respondenții aflați peste hotare)
2%
4%
5%
10%
18%
6%
6%
12%
11%
14%
14%
12%
30%
34%
32%
36%
27%
33%
46%
40%
35%
26%
27%
36%
16%
9%
15%
14%
14%
13%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
24 ani și mai tineri
25-34 ani
35-44 ani
45-54 ani
55 ani si mai mult
Total
Deloc protejat În mică măsură Așa și așa În mare măsură Total protejat Nu știu/ nu răspund

15. Pierderile ce rezultă din
munca de peste hotare
(migranții reîntorși)
31%
21%
18%
11%
7%
3%
2%
14%
19%
4%
12%
5%
1%
52%
57%
74%
75%
84%
93%
90%
3%
3%
4%
3%
3%
3%
8%
Familia a avut de suferit (lacune/lipsuri în
educaţia copiilor, divorţ, etc.)
S-a înrăutăţit sănătatea
Am rămas fără loc de muncă/ am fost
disponibilizat în Moldova
Am fost/ sunt în stare de anxietate/ depresie
Am pierdut calificările, abilităţile de lucru
Am abandonat studiile din motivul plecării
Alte
Da Parțial Nu NȘ/NR
Vulnerabilitatea
femeilor în procesul
de migrație
 Blamarea unor femei privind
neglijarea copiilor;
 Riscul de a fi hărțuite, abuzate
sexual;
 Stereotipuri privind
comportamentul, activitățile
femeilor peste hotarele țării;
 Stigmatizarea, etichetarea femeilor
la reîntoarcerea în țară.

16. Fenomene și prototipuri ca urmare a experienței
de migrație
 Fenomenul dezrădăcinării, care se manifestă printr-o înstrăinare de RM,
dar cu probleme de integrare, acomodare în țara gazdă.
 Sindromul „Moscova”, persistă teama de autorități, încearcă să evite
orice contact cu forțele de ordine.
 Migrația impusă de context „pleacă toți trebuie să plec și eu” – o parte
din tineri recunosc că au plecat și se află peste hotare pentru că marea
majoritate a semenilor lor au procedat la fel.

17. Alte constatări
 Lipsa culturii juridice, de cunoaștere a noțiunilor elementare despre drepturi și modalitățile de revendicare a acestora;
 Încrederea redusă a cetățenilor RM în instituțiile de stat, inclusiv în cele de peste hotarele țării;
 Adresabilitatea redusă a migranților în scop de muncă la serviciile medicale în țările de destinație, circa unul din cinci
respondenți a declarat că a avut probleme de sănătate, dar nu s-a adresat la medic;
 Cunoștințele limitate/necunoașterea limbii țării de destinație reprezintă o barieră semnificativă în integrarea în țara
gazdă;
 Distanțarea de la realitățile din Moldova, cunoștințe reduse privind politicile statului inclusiv cele privind cetățenii RM
aflați la muncă peste hotare;
 Reîntoarcerea în țară a migranților de muncă este condiționată de următorii factori:
• asigurarea unor salarii decente;
• îmbunătățirea infrastructurii;
• creșterea nivelului de cultură și educație al populației;
• redarea speranței, încrederii spre o viață mai bună acasă.

18. II. Evaluarea rapidă a OIM privind Impactul Covid-19
asupra bunăstării migranților moldoveni: abordarea
vulnerabilităților, așteptărilor și a strategiilor de
depășire a crizei

19. Metodologia studiului
Metode cantitative: sondaj on-line 1186 respondenți în rândul cetățenilor RM
aflați la muncă peste hotare (Portugalia, Spania, Italia, Germania, Franța,
Irlanda, Marea Britanie, Polonia, Federația Rusă și Israel);
Metode calitative: interviuri semi-structurate (59 respondenți);
Perioada de colectare a datelor: aprilie – mai 2020.

20. Profilul respondenților
 21% din toți respondenții se aflau în străinătate fără statut legal (utilizând pașaportul bio-metric MD)
 28% aveau contracte de muncă precare (15% fără contract; 13% pe termen scurt)
 21% permis de muncă / ședere
 53% folosind pașapoarte de destinație UE / țară
 Durata șederii: mai puțin de 3 luni (8,5%); 3-6 luni (10,4%); 7-12 luni (5%); 1-3 ani (18%); 4 ani și mai
mult - 58%.

21. Impactul COVID-19 asupra veniturilor și remitențelor
83% au declarat că au fost afectați negativ de criza COVID-19
• 47% și-au pierdut deja sau activitatea de la locul de muncă a fost suspendată
• 62% au raportat scăderea veniturilor, 26% nu au înregistrat venituri
• 23% au raportat riscul pierderii locuințelor din cauza incapacității de a plăti chiria / ipoteca
80% au raportat scăderea remitențelor trimise acasă
• 19% au raportat o scădere a remitențelor cu peste 70%
• 41% au raportat că au încetat să mai trimită bani acasă

22. Impactul asupra intențiilor de revenire
30% și-au declarat intenția de a reveni în Moldova (reprezentând aproximativ 255.000)
• 67% dintre aceștea planificau să revină cât mai curând posibil (aproximativ 170.000)
• 26% intenționau să revină din cauza pierderii locului de muncă / venitului
• 14% erau nevoiți să revină din cauza pierderii locuinței
• 31% intenționau să rămână în Moldova după revenire
• 28% intenționau să plece din nou după ridicarea restricțiilor de călătorie și relaxării măsurilor
epidemiologice

23. Planuri și necesități pentru reintegrare
 39% dintre moldovenii care intenționează să revină vor să se angajeze în câmpul muncii și aduc
cu sine abilități / cunoștințe (reprezentând aproximativ 99,000 persoane)
 26% dintre cei ce revin vor să-și deschidă propria afacere și aduc cu sine acasă know-how,
conexiuni de afaceri cu țara gazdă și investiții (reprezentând aproximativ 66,000 persoane)
 9% dintre cei ce intenționează să revină vor avea nevoie de suport social (reprezentând 23,000
persoane)
 28% vor avea nevoie de servicii de suport pentru a se angaja legal peste hotare
Pentru a se reintegra și a valorifica această plus-valoare în Republica Moldova, cei ce intenționează
să revină au remarcat că vor avea nevoie de programe de suport pentru reintegrarea socială și
profesională, precum și de susținere a micului business.

24. III. Concluzii și recomandări, rezultate ale
ambelor studii realizate printre migranții din
Republica Moldova

25.  Migrația în scop de muncă schimbă și structura populației ocupate în RM. Pierderea capitalului uman în anumite
domenii, cum ar fi educația, sănătatea, dar și în sectoare precum cel al construcțiilor, confecțiilor are impact
considerabil asupra societății și economiei RM. Astfel, trebuie implementate, îmbunătățite programele, strategiile
specifice pentru aceste sectoare în vederea diminuării plecării peste hotare la muncă a specialiștilor din aceste
domenii.
 Republica Moldova trebuie să ofere servicii educaționale și de sănătate calitative astfel ca să-și motiveze cetățenii
să rămână în țară, inclusiv membrii familiilor care au persoane plecate la muncă peste hotare. Dezvoltarea,
îmbunătățirea infrastructurii este primordială în diminuarea migrației, dar și în decizia cetățenilor RM să se
reîntoarcă în țară.
 Cetățenii RM trebuie să conștientizeze că pentru a beneficia de pensie trebuie să contribuie la sistemul de
protecție socială. Munca informală, salariul parțial achitat în plic percepute ca beneficii de moment, reprezintă
mare dezavantaje pe termen lung și mediu.
Concluzii și recomandări, rezultate ale ambelor
studii realizate printre migranții din RM (1)

26. Concluzii și recomandări, rezultate ale ambelor
studii realizate printre migranții din RM (2)
 Redarea speranței și a încrederii în o viață mai bună în RM este primordială pentru cetățenii RM, iar eradicarea corupției
fiind esențială în acest sens. În contextul studiului COVID-19, o bună parte din respondenți au manifestat încredere în
autoritățile din țara gazdă și mai mult s-au arătă îngrijorați de situația din Republica Moldova, inclusiv cea post-
pandemie.
 Respondenți potențiali migranți, dar și o parte din cei reîntorși în RM, inclusiv cei reveniți din cauza situației generate de
COVID-19, au declarat că vor emigra din nou. Prin urmare, aranjamentele pentru o migrație sigură și ordonată ar trebui
să facă parte dintr-o abordare complexă pe termen mediu.
 Asigurarea transparenței plăților efectuate aferente organizării plecării la muncă peste hotare. Responsabilizarea
agențiilor de recrutare din RM privind angajarea persoanelor peste hotarele țării. Unele agenții private din RM își asumă
rolul de recrutare și transportare a persoanelor în afara țării, ulterior declară că persoanele/ agențiile din țara gazdă sunt
responsabile de angajarea și situația cetățenilor RM peste hotare.
 Identificarea unui mecanism de reglementare și control a persoanelor recrutate pe teritoriul RM, chiar dacă aceștia sunt
cetățeni și/ sau a altui stat. O parte din agenții/ intermediari recrutează persoane care au cetățenia unui stat UE,
preponderent cetățenia românească și nimeni nu monitorizează acest proces.

27. Concluzii și recomandări, rezultate ale ambelor
studii realizate printre migranții din RM (3)
 Încheierea acordurilor bilaterale privind migrația de muncă și securitatea socială. Fortificarea eforturilor în
vederea avansării în negocieri cu țările în care există un număr mare de cetățeni care muncesc, dar și țări care
reprezintă noi direcții de migrare în scop de muncă (Polonia, Olanda).
 Îmbunătățirea comunicării și conlucrării reprezentanțelor diplomatice ale RM cu cetățenii. Extinderea practicilor
de comunicare on-line, prin rețelele sociale, a mai multor misiuni diplomatice ale Republicii Moldova cu migranții
direct în perioada COVID-19, a fost apreciată de respondenți și ar putea fi exemplu de bune practici.
 Oferirea serviciilor de consultare psihologică și/ sau a informațiilor unde pot apela pentru servicii de suport
emoțional și consiliere psihologică atât în țara gazdă, cât și în RM.
 Implementarea programelor de reintegrare socială/ profesională și relansarea/deschiderea afacerilor în Moldova
de către migranții reveniți este esențială pentru valorificarea competențelor lor și reintegrarea cu succes acasă.
 Menținerea legăturilor, relațiilor ale persoanelor plecate la muncă peste hotare cu localitatea de baștină prin
intermediul APL, Asociațiilor de Băștinași. În acest sens, unele localități din RM reprezintă deja exemple pozitive
de conlucrare, implementarea unor proiecte locale cu implicarea persoanelor plecate peste hotare.