Prezentare evaluare impact socio-economic COVID-19

Prezentare pentru mass-media
Evaluarea impactului
socioeconomic al COVID-19
asupra celor mai vulnerabile
persoane și a IMMM-urilor
1 decembrie 2020
Guvernul
Republicii
Moldova

PwC
Cuprins
Contextul COVID-19
Sumar executiv
Impactul asupra celor mai afectate grupuri vulnerabile,
sectoare economice și servicii publice
Opțiuni de politici și recomandări
2
1
2
3
4

PwC
OMS a declarat pe 11 martie 2020 că izbucnirea focarului de
coronavirus este pandemie
Agricultura
PwC
Luarea pulsului
Recuperarea depinde atât de comunități, cât și de sectorul public.
Moldova a raportat primul caz local de COVID-19 pe 7 martie, Guvernul declarând pe 17
martie o perioadă de stare de urgență pentru 60 de zile.
Reziliență: acceptați noua normalitate și gestionați abilitățile
dobândite.
Pandemia este în plină desfășurare, cu un număr tot mai mare de cazuri și riscuri multiple.
Au fost impuse măsuri de izolare și distanțare socială.
Printre măsurile care vizează limitarea răspândirii virusului se numără: întrunirilor în masă,
munca și școlarizarea la distanță, prescrierea protocoalelor de igienă la domiciliu, în spitale și
locuri publice, prin utilizarea măștilor și echipamentelor de protecție și curățarea spațiilor
publice.
COVID-19
4PwC

PwC
Contextul socioeconomic în timpul pandemiei de COVID-19
În Republica Moldova, pandemia de COVID-19 are loc pe fondul unor tendințe socioeconomice persistente, precum reducerea
populației din cauza migrației și încetinirea creșterii economice
Contextul socio-economic
Populația cu domiciliu stabil
mii persoane, 2015-2020
Sursa: BNS
Creșterea anuală a PIB
%, 2015-2020
Sursa: Eurostat
Remitențe personale
mil USD, % din PIB, 2018-2020
Rata șomajului
%, 2015-2020
Sursa: BNM
Derularea epidemiei la data de 4 octombrie 2020
nr. de cazuri
totale
56.579
nr. de decese
1.366
nr. de recuperați
40.955
Sursa: BNS
nr. de teste
294.781
Copii și tineret
Gospodării sărace
Femei vulnerabile
Tinerii NEET
Migranți reveniți
Cazuri zilnice noi
(Medie mobilă de 7 zile)
Populația în etate
Liberii profesioniști
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul
Transportul și depozitarea
HORECA
Industria ușoară
Agro-businessul și alimentația
Sistemul de învățământ
Grupurilor vulnerabile Sectoarelor economiei
Cazuri active
(Medie mobilă de 7 zile)
8 – 14 aprilie 28 sept – 4 oct
106 816
1.422 13.112
Studiul reflectă impactul crizei pandemice asupra:
546 557 568 580 553 565
543 543 542 539 530 519
1.756 1.670
20172015
2.845
1.725
2016
2.641
1.612
2018
1.603 1.557
2019 2020
2.825 2.780 2.731 2.686
Sub vârsta activă (0-14)
Peste vârsta activă (57/62)
Vârsta activă (15-56/61)
5
0
4
6
2019
3,9
4,7
4,0
20172015 2016
2,9
2018
5,1
4,1
T1
2020
4,2
T2
2020
395
452 443 454
415
462 463 478
444
392
T1
2018
T2
2018
T4
2019
T1
2020
T1
2019
T3
2019
T3
2018
T2
2019
T4
2018
T2
2020
17.5
16.8
12.7
15.0
17.2 16.7
12.8
15.2
17.9
15.6
-10
-5
0
5
2018
4,0%
-0,3%
4,7%4,4%
2015 20172016
3,6%
2019
0,5%
T1 2020
-7,0%
T2
2020
5
Ocrotirea sănătății

PwC
Grupurile vulnerabileSumar
executiv
(1/2) Incapacitatea copiilor de a frecventa regulat
școala cel mai probabil va contribui suplimentar
la inegalitatea performanței educaționale între
elevii din grupurile avantajate și cele defavorizate
din punct de vedere social.
Copiii se confruntă, de asemenea, vulnerabilități
puternice care se suprapun, în special atunci când
fac parte dintr-o gospodărie săracă. Gospodăriile
cu peste 3 copii au cea mai mare rată de sărăcie
absolută dintre toate, cu o dietă dezechilibrată din
punct de vedere nutrițional.
Schimbarea obiceiurilor lor de viață pentru a
proteja familia de infectarea cu virusul a afectat
mai multe femeile decât bărbații în ceea ce
privește „sărăcia de timp”/utilizarea timpului.
Femeile au alocat mai mult timp treburilor
casnice, precum și monitorizării și asistării copiilor
în timpul învățării la distanță.
Tinerii NEET sunt expuși unui risc mai mare
de excluziune socială comparativ cu restul
populației, deoarece ei nici nu își dezvoltă
abilitățile prin educație, nici nu acumulează
experiență prin angajarea pe piața muncii.
Persoanele în etate au manifestat mai multe
sentimente de singurătate și îngrijorări cu privire la
sistemul de sănătate. Acestea sunt chiar mai
vulnerabile decât înainte de pandemie.
Migranții reveniți au fost nevoiți să revină acasă sau
să își reevalueze perspectivele de muncă, mulți dintre
ei pierzându-și locul de muncă.
Liber profesioniștii au remarcat o scădere a
vânzărilor, restricționarea accesului la materii prime și
scăderea cererii interne și au preocupări serioase cu
privire la scăderea lichidității/fluxurilor de numerar.
PwC 7

PwC
Sectoarele economice și sociale
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul non-
alimentar a fost grav afectat în special în timpul
măsurilor de izolare, din cauza reducerii cererii, a
problemelor de aprovizionare și a scăderii
producției și a consumului de bunuri nealimentare
Transportul a fost afectat în principal din cauza
mobilității reduse a pasagerilor și a cererii reduse
de mărfuri. În comparație cu iulie 2019,
transportul de pasageri s-a redus cu aproape 49%.
Numărul mediu de angajați în acest sector a
scăzut, de asemenea, în al doilea trimestru al
anului 2020, comparativ cu perioada similară din
2019, cu 15,7%.
Sectorul cel mai afectat a rămas serviciile de
cazare și alimentare, deoarece majoritatea
locațiilor de ospitalitate au rămas închise în
primăvară. Angajații din sectorul ospitalității au
fost printre cei mai afectați din economia
generală, în special cei care lucrează în zonele
urbane. Numărul mediu de angajați a scăzut în al
doilea trimestru al anului 2020 (comparativ cu
perioada similară din 2019) cu peste 60%.
Vânzările din industria ușoară au fost afectate de
dinamica piețelor externe în primele două luni ale
anului 2020, urmate de o scădere masivă în
perioada când au fost instituite măsuri de izolare
(martie-aprilie), cu o valoare maximă negativă în
aprilie, cu o reducere de aproape 50% legată de
perioada de carantină în statele UE.
Principala provocare cu care se confruntă
Agricultura este legată de seceta care a afectat
țara în acest an, în coroborare cu sistemul de
infrastructură de irigare deficitar. Aceasta a dus la o
scădere a producției vegetale cu 26,8% în S1 2020,
comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Scenariile noastre prezic o redresare lentă până în iunie 2021, când se preconizează că sectoarele analizate vor
atinge nivelul anului 2019, din punctul de vedere al ponderii în PIB.
Sistemul de sănătate este cel mai afectat în ceea ce
privește capacitatea și personalul medical din cauza
evoluției actuale a pandemiei de COVID-19 în Moldova.
Personalul medical este copleșit și expus la epuizare în
activitățile de zi cu zi.
Învățământ: Deși școlile și universitățile s-au
adaptat la învățarea la distanță, pandemia de COVID-
19 perturbă învățarea pentru o întreagă generație, iar
închiderea școlilor afectează mult mai grav populațiile
defavorizate.
PwC 8
Sumar
executiv
(2/2)

PwC
Rezultatele
principale
Sectoarele economiei
99

PwC
50%
38%
8%
4%
Covid-19 pune presiuni semnificative asupra mediului de
afaceri
Măsuri implementate de companii,%, 2020 [sondaj B2B]
Măsuri care trebuie implementate de Guvern,%, 2020 [Sondaj B2B]
Provocări cu care se confruntă companiile,%, 2020, [Sondaj
B2B]
Acces la noi piețe sau corelare comercială
Oferirea facilităților prin prelungirea termenelor de plată a
impozitelor și contribuțiilor sociale
Transferuri de numerar pentru companii
Implementarea unui pachet de stimulente fiscale
Subvenții salariale
Amânarea plăților de credit, chirie sau ipotecă sau refinanțarea datoriilor
Acoperirea dobânzii la împrumuturile pentru capitalul circulant
Acces la echipament individual de protecție pentru a redeschide
afacerea în siguranță
Altele
Asistență pentru tranziția la produse sau servicii noi cu cerere mai
mare
Acces la credite noi
Amânarea investițiilor planificate
Reducerea cheltuielilor inutile
Reducerea salariilor
Dezvoltarea vânzărilor online
Restructurarea împrumuturilor
Solicitarea informațiilor/consultarea autorităților publice
Altele
Diversificarea furnizorilor
Diseminarea informațiilor către angajați
Solicitarea sprijinului de la autoritățile publice
Fără măsuri/fără activitate realizată
Crearea unei unități anticriză în interiorul întreprinderii
Migrarea către sediul central
Plăți alternative pentru persoane fizice 100.9%
1.8%
2.7%
2.9%
2.9%
4.9%
5.6%
5.8%
5.8%
6.0%
6.4%
10.2%
11.6%
46.0%
61.1%
10.0%
10.2%
10.7%
17.8%
18.0%
20.0%
25.1%
25.8%
26.2%
30.4%
40.0%
Solicitarea sprijinului de la OSC/donatori/parteneri de dezvoltare
STATUTUL
ACTUAL AL
COMPANIILOR
85%
închise din cauza
Covid-19
6%
Au solicitat
protecție în caz de
insolvabilitate
24%
23%
18%
17%
15%
15%
15%
13%
12%
12%
9%
9%
8%
42%
36%
38%
39%
34%
40%
41%
39%
43%
46%
46%
33%
49%
35%
41%
44%
44%
51%
46%
44%
48%
45%
43%
45%
58%
43%
Funcționează normal – 50%
Funcționează parțial – 38%
Închise temporar – 8%
Închise permanent – 4%
Nivel înalt de incertitudine
Bariere birocratice
Insuficiența rezervelor pentru gestionarea crizei
Insuficiența lichidităților/reducerea fluxului de numerar
Lipsa sprijinului din partea asociațiilor de business
Lipsa informațiilor relevante din partea autorităților
Acces limitat la finanțare
Deschiderea redusă a autorităților publice
Lipsa instrumentelor de asigurare adecvate
Lipsa unui plan anticriză în interiorul companiei
Fluctuațiile cursului de schimb
Serviciul de livrare la domiciliu redus sau lipsă
Nivel scăzut al abilităților de gestionare a TIC
Înalt Mediu Scăzut

PwC
Rezumat
Prezentare generală și impactul asupra sectorului
Cea mai înaltă contribuție (16%) la
VAB a Republicii Moldova în primul
semestru din 2020
60% de companii au un nivel scăzut de
automatizare
73% din respondenți se confruntă cu
deficit de lichidități
88% dintre respondenți au răspuns că în
timpul stării excepționale și a stării de
urgență în sănătatea publică, generate de
pandemia Covid-19, nu au primit niciun
sprijin guvernamental
Fiind întrebați cu privire la măsurile care
trebuie implementate de Guvern,
majoritatea respondenților consideră că
niște stimulente fiscale și financiare
legate de împrumuturile și datoriile
deja existente i-ar ajuta să depășească
criza
Perspectivele și principalele provocări
• Adaptarea la situația cu COVID-19 și trecerea parțială a
activității comerciale către canalele online a fost
destul de dificilă din cauza penetrării reduse a
Internetului la nivel de țară și a nivelului redus de
digitalizare pre-COVID-19 al companiilor
Modelul economic - scenarii prognozate
Principalele provocări
11PwC
Comerțul cu
ridicata și cu
amănuntul
(non-alimentar)

PwC
Rezumat
Reducerea masivă atât a numărului
pasagerilor transportați, cât și a
mărfurilor, în special datorită restricțiilor
de mișcare în timpul carantinei
Numărul mediu de angajați a scăzut în
T2 2020 (comparativ cu perioada similară
din 2019) cu 15,7%
Majoritatea respondenților consideră că,
pentru a depăși criza, Guvernul trebuie să
implementeze măsuri legate de stimulente
fiscale, iar partenerii de dezvoltare trebuie
să susțină promovarea comercială pe
piețele interne și externe
• Sectorul transporturilor a fost afectat în principal din
cauza mobilității reduse a pasagerilor și a cererii
reduse de mărfuri
64% din companii au un nivel redus de
automatizare
65% dintre respondenți se confruntă cu
Prezentare generală și impactul asupra sectorului Perspectivele și principalele provocări
PwC
Transportul și
depozitarea
12

PwC
Rezumat
În T2 2020 s-a înregistrat o reducere
severă de aproape 100% a turiștilor
moldoveni care călătoresc în
străinătate și a turismului intern de 66%
Numărul total de turiști a înregistrat o
reducere de 74%, în timp ce numărul
total de nopți de cazare a scăzut în total
cu 70% în S1 2020, comparativ cu
perioada similară din 2019
68% dintre respondenți au răspuns că și-
au sistat activitatea în timpul
pandemiei
• Angajații din sectorul ospitalității au fost printre cei
mai afectați din economia generală, în special cei care
lucrează în zonele urbane, deși unele companii au reușit să
se adapteze rapid, oferind servicii de catering
sectoarelor economice cu cerere în creștere (de exemplu,
instituțiilor medicale) și persoanelor vulnerabile
(subvenționate de autoritățile locale). Alte restaurante și
cafenele au primit comenzi online și prin telefon și au
furnizat produse fie prin preluare în magazin, fie prin
livrare la domiciliu
66% dintre companii au un nivel scăzut
de automatizare a proceselor
Numărul mediu de angajați a scăzut în
T2 2020 (comparativ cu T2 2019) cu mai
mult de 60%.
PwC
Ospitalitatea
13

PwC
Rezumat
Peste 30.000 de angajați din sectorul de
producere, în special din industria ușoară,
au fost afectați de restricțiile aferente
COVID-19
• Datorită specificității industriei, vânzările au fost
afectate de dinamica piețelor externe, cu o scădere
masivă în perioada de carantină (martie-aprilie) și o
valoare maximă negativă în aprilie, cu o reducere de
aproape 50% legată de perioada în care au fost luate
măsuri de izolare în statele UE.
67% dintre companii au un nivel scăzut
de automatizare a proceselor
7% dintre companii au solicitat protecție
în caz de insolvabilitate
81% dintre respondenți au înregistrat o
fluctuație negativă a cifrei de afaceri
53% dintre companii și-au sistat
activitatea în timpul pandemiei
Dintre cele trei subsectoare din industria
ușoară, doar producția de piele și
produse conexe a crescut în iunie,
comparativ cu anul precedent, cu 10,5%
PwC
Producere
(industria
ușoară)
14

PwC
Rezumat
În S1 2020 (comparativ cu aceeași perioadă
a 2019) exporturile s-au redus pentru
semințele și fructele oleaginoase cu
30,1%, cereale și produse pe bază de
cereale cu 16,4%, tutun brut și
procesat cu 67,3%, produse lactate și
ouă de pasăre cu 39,7%, carne și
produse din carne 40,6%
8% dintre companii au solicitat protecție
în caz de insolvabilitate
61% dintre respondenți și-au continuat
activitatea la capacitate maximă
• Infrastructură deficitară, lipsa sistemelor de irigare,
lipsa expertizei tehnice și riscuri concentrate pe un tip
anume de produs agricol
• Micii fermieri au probleme cu accesarea piețelor cu
valoare înaltă și nu pot atinge volumele și calitatea
solicitate de majoritatea cumpărătorilor
• Restricțiile pandemice și dificultățile economice au avut un
impact negativ asupra fermierilor săraci din mediul
rural și a producătorilor de alimente la scară mică,
deoarece aceștia nu au avut acces la piețe pentru a-și vinde
produsele.
91% dintre companii au răspuns că
profitabilitatea lor a înregistrat o scădere
semnificativă
74% dintre respondenți se confruntă cu un
deficit de lichiditate
Peste 70% dintre companii au un nivel
redus de automatizare
Perturbarea a avut loc din cauza secetei
prelungite în primele 4 luni
PwC
Agricultura
15

PwC
Rezultatele
principale
Grupurile vulnerabile și
cele devenite vulnerabile
1616

PwC
Temele emergente ale pierderii de venit, dificultățile de învățare
la distanță și tensiunea generală în adaptarea la pandemie
Citatul unei eleve din ultimul an de liceu, text, 2020,
[Micro-narațiunile PNUD]
Obstacole logistice în accesarea educației la distanță,%,
2020 [sondaj GV]
“
”
Astăzi, odată cu anunțarea anulării examenului, m-am
simțit ușurată. Regret că nu am putut petrece ultimele
momente de liceu împreună cu cei dragi și prietenii,
dar trebuie să ne conformăm obstacolelor vieții.
– tânără de 18-25 de ani
Impactul pandemiei asupra veniturilor grupurilor
vulnerabile,%, 2020, [sondaj GJ]
11%
8%
12%
16%
22%
1%
13%
13%
18%
24%
24%
22%
8%
19%
25%
29%
18%
24%
22%
13%
31%
7%
16%
12%
11%
12%
17%
33%
18%
33%
29%
24%
65%
19%
11%
12%
2%
Copii și tineret
Tinerii NEET
Femei vulnerabile 6%
2%Gospodării sărace
0%Migranți reveniți
0%Persoanele în etate
0%Liberii profesioniști
NȘ/NR
Venitul a scăzut cu 50-26%
Venitul a scăzut >25%
Nicio modificare a venitului
4%
2%
44%
67%
69%
63%
44%
64%
60%
14%
14%
24%
8%
13%
45%
12%
12%
12%
20%
21%
21%
Copiii
și tineretul
Persoanele în etate
8%
Tinerii
NEET
Gospodăriile
sărace
6%
Femeile
vulnerabile
Migranții
reveniți
4%
7%
4%
3%
10%
7%
4%
6%
6%
NȘ/NR
Acces limitat
la servicii medicale
Acces mai dificil
Acces normal
Deteriorare gravă
a accesului la servicii
medicale
Percepția disponibilității serviciilor medicale în rândul
grupurilor vulnerabile,%, 2020, [Sondajul GV]
9%
25%
33%
10%
13%
43%
32%
75%
67%
85%
67%
57%
59%
21%
Copii și tineret
Migranți reveniți
Tinerii NEET
Gospodării sărace
Femei vulnerabile
5%
N-au putut-o organiza deloc
Dificil
Ușor
Foarte ușor
5%
17

PwC
RezumatCopiii
și tineretul
Sănătatea
individuală
Prioritățile de top cu privire la COVID-19
#1
#2
#3
Siguranța
aprovizionării
cu alimente
Sistemul de
învățământ
• Copiii erau foarte nerăbdători să obțină
informațiile corecte și să rămână în contact cu
oamenii
• Necesități de tablete și dispozitive (unele au
fost donate, dar mai multe sunt necesare)
• Nevoia pe termen scurt de canale educaționale
alternative pentru a ajunge la copiii și tinerii cei
mai vulnerabili (UNICEF estimează că 5 luni de
închidere a școlii echivalează cu pierderea a 0,6
ani de școlarizare)
Adaptarea și perspectivele
Impactul și principalele vulnerabilități Perspectivele și nevoile de recuperare
Barierele intimpinate în calea învățării la distanță
aprofundează inegalitățile pre-pandemice
75% dintre copiii și tinerii din eșantion nu
au avut dispozitive suficiente (săraci 80%)
50% din eșantion nu au avut conexiune
la Internet (săraci 30%)
50% nu au avut cunoștințe adecvate
pentru a se conecta la platforme
educaționale la distanță (săraci 85%)
Decalajul de punctaj pre-pandemie
la testele PISA înregistrează un decalaj
crescut între elevii avantajați și cei
defavorizați din punct de vedere social
25% s-au aflat într-o școală care a asigurat
doar parțial învățarea la distanță (săraci 55%)
Copiii din structurile familiale vulnerabile au avut
experiențe educaționale mai slabe, ca urmare a
circumstanțelor
42% este rata sărăciei în rândul
gospodăriilor cu 3+ copii
27% din părinții divorțați sau singuri nu
au putut organiza învățarea la distanță
(1% părinți căsătoriți)
Copiii
și tineretul
18PwC

PwC
Rezumat
Gospodăriile sărace au înregistrat pierderi mari de
locuri de muncă, punând presiune asupra bugetelor
modeste
67% din gospodăriile sărace nu au venituri/
economii suficiente pentru a acoperi
cheltuielile lunare (în mediu urban 83%!)
18% din rândul celor săraci din eșantion
și-au pierdut locurile de muncă (versus
2,8% în populația generală)
Nevoile de bază suferă în lipsa resurselor
Gospodăriile sărace reduc alimentele ca răspuns la
pandemie, în pofida regimului alimentar mai sărac
Confruntate cu inflația alimentară de
8,7%, aprox 65% dintre gospodăriile
sărace s-au bazat pe alimente mai ieftine,
în pofida consumului cu 20-100% de mai
puțini nutrienți de calitate în perioada
pre-pandemie
1 din 5 gospodării sărace și-au redus
cheltuielile aferente sănătății și educației
pentru a face față consecințelor
pandemiei
Circa 29% dintre gospodăriile sărace au necesitat
servicii comunitare în timpul pandemiei
În general, au existat soluții pozitive, dar au fost
observate câteva comportamente nesănătoase și
descurajare (i.e consum de alcool)
Lipsa mijloacelor materiale duce la o mentalitate
de deprivare și neimplicare în problemele societății
(climă, educație etc.)
8% dintre săraci au renunțat la căutarea unui loc
de muncă, după încercări nereușite din trecutul
recent și 48% cred că ajutorul de șomaj ar ajuta
Gospodăriile
sărace
19PwC
Sănătatea
individuală
#1
#2
#3
Siguranța
aprovizionării
cu alimente
Sistemul de
învățământ

PwC
Rezumat
Sănătatea
individuală
#1
#2
#3
Siguranța
aprovizionării
cu alimente
Siguranța
alimentării
cu apă
Mixul de venituri al femeilor a fost mai afectat de
pandemie
69% dintre femeile vulnerabile și-au pierdut
cel puțin 25% din venit (16% dintre femei
au pierdut între 75% -100% din venit,
inclusiv reducerea remitențelor)
1 din 4 femei vulnerabile din eșantion și-au
pierdut locul de muncă (pe locul doi doar
după migranții reveniți)
Pandemia a provocat o creștere a violenței domestice
Femeilor vulnerabile le este greu să gestioneze
solicitările multiple
21% dintre femeile vulnerabile nu au putut
organiza deloc învățarea la distanță
(cel mai scăzut scor dintre toate grupurile)
6% dintre femeile din eșantion au
suferit de violență domestică (în principal
fizică și emoțională) și toate au depus
plângeri
• Femeile vulnerabile au avut cel mai mic venit
mediu pe membru de familie dintre toate
grupurile vulnerabile (867 lei)
• 20% dintre femeile vulnerabile au avut nevoie
de servicii comunitare în timpul pandemiei
• Închiderea centrelor de plasament sociale a
făcut dificilă abordarea și primirea asistenței
pentru cazurile de violență domestică
96% dintre femeile vulnerabile s-au
ocupat de treburile casnice în timpul
pandemiei (și 61% au avut grijă de copii)
Femeile
vulnerabile
PwC 20

PwC
Rezumat
Sănătatea
individuală
#1
#2
#3
Siguranța
aprovizionării
cu alimente
Siguranța și
demnitatea
Tinerii NEET s-au confruntat cu lipsuri materiale și
sociale grave în perioada pre-pandemie
47% dintre tinerii NEET și-au cheltuit
economiile pentru a face față cheltuielilor
aferente pandemiei
25% din tinerii NEET din eșantion nu
aveau casa conectată la sursa de energie
Nevoile de bază suferă în lipsa resurselor
37% din tinerii NEET nu au avut
suficient echipament de protecție în
perioada pandemiei
• Cele mai ridicate niveluri de comportamente
nesănătoase pe eșantioane observate (37% din
tinerii NEET au fumat mai mult și 22% au
consumat mai mult alcool) - proxy pentru
depresie sau excluziune socială?
• Tinerii NEET din eșantion s-au remarcat printr-
o pondere destul de mare de studii incomplete
și prin faptul că majoritatea locuiau singuri
• 57% dintre NEET au declarat că nu sunt
interesați să caute activ un loc de muncă
6 persoane NEET din eșantion au dormit
în clădiri abandonate și 3 in garaje
13% dintre tinerii NEET au menționat
primirea veniturilor din remitențe în 2020
(vizavi de 22% care au primit în 2019)
18% din NEET au raportat că, pentru a
compensa pierderile de venit, în unele
zile ei nu mâncau deloc
Tinerii
NEET
21PwC

PwC
Persoanele în etate au avut cea mai vagă înțelegere a
măsurilor de prevenire, dar și cele mai multe
dificultăți în procurarea EIP
60% dintre persoanele în etate au avut
dificultăți de procurare a măștilor de față și
39% - a dezinfectantului de mâini
1 din 4 persoane în etate nu au menționat
purtarea unei măști ca măsură de prevenire
Datorită co-morbidităților mai înalte, persoanele în
etate resimt presiuni mai accentuate de asistență
medicală
Gospodăriile conduse de persoane în etate au
exprimat cel mai înalt nivel de îngrijorare
alimentară din toate grupurile vulnerabile
79% au perceput că prețurile la alimente cresc
și 13% au perceput atât o creștere a prețurilor
la alimente, cât și un deficit de alimente
40% dintre persoanele în etate au
întâmpinat dificultăți la obținerea
accesului la servicii medicale pentru
bolile necontagioase
Rezumat
Persoanele în etate au avut o mobilitate mai mică
și o conectivitate mai mică la Internet
Două probleme principale pentru persoanele în
etate au fost capacitatea sistemului de sănătate și
singurătatea
Persoanele în etate au prezentat niveluri mai
ridicate de depresie, în pofida nivelului mai scăzut
de carantinare (relativ la totalul populației)
35% din gospodăriile conduse de persoane în
etate au necesitat sprijin pentru serviciile
comunitare, în timpul pandemiei
67% dintre persoanele în etate nu au
suficiente venituri/ economii pentru
cheltuielile lunare (în mediul urban 89%!)
Persoanele în
etate
22PwC
Sănătatea
individuală
#1
#2
#3
Siguranța
aprovizionării
cu alimente
Siguranța
alimentării
cu apă

PwC
Rezumat
O mare parte (72%) a menționat nevoia percepută
de noi platforme sau canale cu noi locuri de muncă
Opinia publică a fost mai favorabilă migranților în
ceea ce privește resursele decât implicațiile asupra
sănătății
Dintre cei care și-au pierdut locul de muncă, 79%
intenționează să revină în aceeași țară, iar 15% într-o
altă țară, astfel emigrarea poate depinde de
aspirațiile de bunăstare care ar putea fi dificil de
replicat în Moldova într-o perioadă scurtă de timp de
persoane cu calificare inferioară sau cu un nivel de
educație mai scăzut
Migranții reveniți au înregistrat cel mai înalt nivel
de de pierdere a locului de muncă din toate grupurile
(dublu față de grupul următor, femeile vulnerabile)
92% din migranții reveniți au efectuat munci
care nu pot fi executate la distanță
62% pierderea locurilor de muncă în rândul
migranților din eșantion, dintre care 72%
intenționează să revină în aceeași țară
Contractele de muncă cu protecție juridică slabă au
un cost (ridicat)
Nu toți copiii migranților reveniți sunt integrați în
sistemul de învățământ, în special în zonele rurale
7% dintre copiii migranților au fost
înscriși la o școală care nu a asigurat
învățarea la distanță
78,2% dintre migranții reveniți au
raportat lipsa asigurării medicale
22% dintre migranții reveniți au pierdut
între 3/4 și 4/4 din venituri din cauza
pandemiei de COVID-19
Migranții
reveniți
23PwC
Sănătatea
individuală
#1
#2
#3
Siguranța
aprovizionării
cu alimente
Siguranța
alimentării
cu apă

PwC
Rezumat
Liberii profesioniști au opțiuni limitate dacă nu pot
lucra
12% s-au confruntat cu un impact grav
din cauza restricțiilor, cea mai mare
parte a recoltei fiind pierdută
Liberii profesioniști poartă povara
muncii independente pe proprii umeri
73% au fost foarte preocupați pentru
următoarele trei luni (cel mai mult dintre
toate grupurile)
• Liberii profesioniști sunt un grup foarte
eterogen, cu niveluri diferite de educație,
venituri și acces la facilități
• În general, au existat probleme generale de
lichiditate la nivel general, îngrijorări sporite
fiind semnalate de liberii profesioniști din
sectorul HORECA
• Liberii profesioniști au avut în general condiții
materiale mai bune pentru copiii lor și au fost
mai deschiși la noile tehnologii ecologice
86% dintre liberii profesioniști au
efectuat lucrări care nu pot fi executate
la distanță, dar la 46% le-au lipsit
competențele pentru munca la distanță
40% dintre liberii profesioniști au avut
datorii (cel mai îndatorat dintre toate
grupurile)
44% dintre liberii profesioniști și-au
cheltuit economiile pentru a trece prin
perioada pandemiei
24PwC
Liberii
profesioniști
Sănătatea
individuală
#1
#2
#3
Siguranța
aprovizionării
cu alimente
Siguranța
alimentării
cu apă

PwC
Rezultatele
principale
Prestarea serviciilor publice
25

PwC
Rezumat
Covid-19 a împins sistemul medical peste punctul limită. Personalul medical este copleșit și expus la
epuizare în activitățile de zi cu zi, precum și la infecție
Dintre cei aproape 5.000 de lucrători medicali diagnosticați cu
COVID-19 până în 7 septembrie 2020, 26,4% erau medici
Impactul asupra sectorului și principalele vulnerabilități
53 din spitale fac parte din sistemul de sănătate anti-COVID-19
Toți și-au unit forțele, pentru binele comun: medici rezidenți și farmaciști, studenți de la facultăți
și elevi din școlile medii cu profil medical s-au implicat în terapie intensivă în cadrul spitalelor cu
profil COVID-19. Ei au fost recompensați cu burse lunare pentru anii academici 2020-2021 și
2021-2022 pentru sprijinirea spitalelor cu profil COVID-19 timp de mai mult de 3 luni.
26PwC
Servicii
medicale

PwC
Rezumat
Impactul asupra sectorului și principalele vulnerabilități
Principalele provocări ale învățării la distanță: accesul limitat la Internet (60,8% pe gospodărie),
precum și accesul slab la dispozitive IT (laptop, tabletă sau smartphone).
Anul academic 2020-2021 a început cu posibilitatea de a alege (în baza evoluției și gravității
pandemiei) unul dintre cele 6 modele operaționale de realizare a procesul educațional în instituțiile
de învățământ.
Moldova se situează pe locul 79 în lume după Indexul Capitalului Uman pentru 2020, de 0,58. Indexul
este calculat din 2018 pe 174 de țări, divizat între regiuni și în funcție de nivelul veniturilor acestora.
www.worldbank.org/en/publication/human-capital
UNICEF, UNESCO, PAM și Banca Mondială au emis orientări generale pentru revenirea în siguranță
la școală, atât pentru părinți, cât și pentru elevi.
Închiderea școlilor afectează domenii variabile: întreruperea procesului de învățare, abilitatea
multor părinți de a merge la muncă și abilități digitale care trebuie îmbunătățite peste noapte
Circa 3000 de profesori (10,6% din total) nu au acces la tehnologiile TIC (laptop, tabletă sau acces
la Internet).
27PwC
Sistemul de
învățământ

PwC
Recomandări
de politici
28

PwC
Grupurile vulnerabile
Crearea unui sistem de servicii de
telemedicină în beneficiul celor mai
vulnerabile grupuri din contextul COVID-19
Creșterea plăților de asistență socială
și extinderea acoperirii de protecție
socială către cele mai vulnerabile
persoane în prezent care nu pot accesa
prestațiile sociale
Crearea unui mediu de reglementare favorabil pentru telemedicină,
actualizând politicile și legislația pentru a permite operaționalizarea și
utilizarea telemedicinei. Politicile vor aborda practicile de sănătate,
etica, confidențialitatea, protecția datelor, interoperabilitatea și
securitatea etc., precum și schemele de acoperire financiară pentru
serviciile de telemedicină.
Limitarea contactului față-în-față și expunerea la
potențiala contagiune cu COVID-19, reducând lipsa
de acces la servicii de sănătate.
Punerea la dispoziție a megadatelor și a noilor dovezi pentru a asigura
protecția (sau profilaxia) populației; în același timp, asigurând că orice
colectare și utilizare a datelor cu caracter personal (pentru urmărirea
contacților) se face respectând dreptul la confidențialitate.
Limitarea răspândirii bolii informând persoanele
despre interacțiunea cu persoanele infectate; O mai
bună monitorizare și politici pentru autorități;
Asigurarea utilizării corespunzătoare a datelor și a
drepturilor de confidențialitate.
Pachet combinat de distribuție a alimentelor (pe termen scurt) și
angajarea asistenților sociali suplimentari (circa 2000, pe termen
lung), pentru a acoperi nevoia crescută și a reduce timpul de așteptare
pentru persoanele în vârstă cu vulnerabilități grave (adică dizabilități)
Oferirea unui colac de salvare gospodăriilor sărace,
copiilor care trăiesc în sărăcie și altor grupuri
vulnerabile care altfel ar fi alunecat și mai mult în
sărăcie.
Utilizarea datelor mari și a noilor
dovezi pentru a asigura protecția (sau
profilaxia) populației
Politici Conținut Beneficii
29
Rezumatul recomandărilor de politici GV (1/3)
Propuneri preliminare care fac obiectul unor consultări ulterioare
Protejarea celor mai vulnerabili,
persoanele în etate, cu sprijin social
sporit, prin angajarea asistenților sociali
suplimentari și/sau a ajutorului alimentar
Protejarea celor săraci și vulnerabili, oferindu-le sprijin financiar
suplimentar. Sunt avute în vedere două opțiuni principale: fie
extinderea acoperirii programului principal „Ajutor Social”, fie o formă
personalizată de venit temporar de bază (majorare lunară până la un
prag al sărăcie predefinit sau o abordare forfetară)
Protejarea persoanelor în etate, în primul rând a
celor care trăiesc singuri, în jur de 125 de mii de
gospodării. De asemenea, crearea locurilor de
muncă pentru tinerii NEET, femeile vulnerabile și
migranții reveniți.

PwC
Program de răspuns la violența domestică Sprijinirea actorilor publici și privați locali în facilitarea accesului la
centre de plasament, crearea grupurilor de sprijin, a sprijinului
juridic și terapeutic și a sprijinului pentru îmbunătățirea guvernării și
capacității actorilor locali
Victimele vor fi mai bine protejate, adăpostite și
îngrijite și vor fi ele însele pregătite să ia măsuri.
30
Îmbunătățirea procesului de e-learning prin crearea condițiilor de
digitalizare a curriculum-urilor învățământului public, disponibilitatea
platformelor standardizate de formare și asigurarea conectivității la
Internet și a infrastructurii IT de bază pentru învățământul online.
Conectarea la învățare a copiilor
vulnerabili
Acces îmbunătățit la educație pentru studenți prin
e-learning și procese hibride.
Facilitarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor/de zi, atât
pentru copiii preșcolari, cât și pentru copiii cu vârstă școlară, unde copiii
pot fi găzduiți atunci când nu sunt la grădiniță sau școală, pentru a
permite părinților să meargă la muncă. Îmbunătățirea politicii de
îngrijire a copilului și a cadrului de reglementare.
Facilitarea înființării și funcționării
serviciilor alternative de îngrijire a
copiilor
Îmbunătățirea îngrijirii copiilor pentru a permite
părinților să meargă la muncă.
Sprijin pentru o avansare mai bună și
recuperarea după decuplarea de la
consumul și producerea nedurabile
Obiectivul este de a stimula redresarea fiscală ecologică prin
pachete de ajutorare a decuplării creșterii economice post-pandemice
de la impactul asupra mediului.
Politica este menită să ajungă dincolo de punerea
pe picioare a economiilor și mijloacelor de trai, spre
asigurarea durabilității redresării și sporirii
rezistenței societății la șocurile viitoare.
Reprofilarea profesională pentru tinerii
NEET și migranții reveniți
Stimularea furnizorilor de formare pentru a organiza programe
speciale de formare pentru tineri și migranții reveniți pentru a-i ajuta
să-și dezvolte abilitățile și să se pregătească pentru locuri de muncă în
diferite sectoare cu cerere mare de forță de muncă.
Programul de reprofilare profesională își propune să
formeze tinerii NEET și migranții reveniți cu privire
la competențe specifice necesare în diferitele
sectoare cu cerere mare de forță de muncă.

PwC
Program pentru asigurarea accesului
adecvat la informații adecvate, migrație
legală a forței de muncă, bazată pe
drepturi și bine-informată
Sprijinirea sistemului statistic
național pentru adaptarea la noile
realități aferente COVID-19 și
consolidarea noilor capacități de colectare,
(re)utilizare și diseminare a datelor și a
noilor dovezi
Un program de informare care ar putea include servicii distincte care
ar putea consilia și orienta potențialii migranți cu informații generale
despre emigrare, contracte de muncă mai bune și protecția drepturilor
lor
Migranții își înțeleg mai bine situația legală și
drepturile și iau decizii în cunoștință de cauză.
Guvernul monitorizează tendințele migrației.
Un program educațional care vizează bazele educației financiare și
sensibilizarea cu privire la cheltuieli, prin prezentarea principiilor
practice de gestionare a banilor, bugetare lunară și economii
Campaniile educaționale vor permite gospodăriilor și
grupurilor vulnerabile să consolideze rezistența prin
economii sporite și disciplină financiară.
O serie de inițiative de guvernare care cuprind principiile guvernării
deschise și inovatoare, care pot încuraja comunicarea eficientă, aborda
dezinformarea, susține digitalizarea și chiar dezvolta oferirea soluțiilor
de către cetățeni la problemele publice.
Beneficii transversale largi pentru Guvern, factorii
de decizie și partenerii de dezvoltare prin
disponibilitate de calitate, frecvență și actualitate
mai ridicate a datelor și dovezi
pentru evaluarea și recuperarea de la impactul
COVID-19.
Sporirea rezistenței gospodăriilor,
dezvoltându-le capacitatea de a economisi
prin educație și disciplină financiară
31
Aplicarea principiilor și practicilor
bunei guvernări pentru răspunsul și
redresarea de la COVID-19
Crearea unei capacități suplimentare, în special la BNS, de a genera
noi dovezi bazate pe module ad-hoc și modificate, noi instrumente și
metodologii pentru colectarea datelor la distanță, utilizarea datelor
administrative, bazate pe registre și megadate disponibile de la
autoritățile publice
Beneficii transversale largi pentru Guvern, factorii
de decizie și partenerii de dezvoltare, un cadru
politic mai coerent, aliniat la Agenda 2030 și ODD
naționalizate.

PwC
Sectoarele economice
Sprijin pentru reintegrarea și
recrutarea forței de muncă
• Subvenționarea parțială (până la 50%) din salariul brut pentru
angajații care au fost expuși la șomajul tehnic sau concediu
neremunerat din cauza dificultăților legate de pandemie ale
angajatorilor lor. Măsura trebuie să existe în primele 3 luni de la
reintegrare.
• Subvenționarea parțială (până la 50%) din salariul brut pentru noii
angajați ai companiilor din Moldova, dacă angajații respectivi aveau
un contract de muncă valabil cu un angajator din afara R. Moldova în
cele 12 luni anterioare lunii martie 2020. Măsura trebuie să existe în
primele 3 luni de la angajare.
• Subvenționarea completă a contribuțiilor sociale pentru noii angajați
(<35 de ani) în companii active în comerțul cu ridicata și cu
amănuntul (nealimentar), transport și depozitare, ospitalitate,
producere (industria ușoară). Măsura trebuie să existe pentru primii
2 ani de angajare.
• Implementarea schemei de muncă pe termen scurt Kurzarbeit pentru
angajatorii care aleg să reducă programul de lucru al angajaților, din
cauza cererii reduse pe piață pentru produsele și serviciile companiei.
Implementarea schemei Kurzarbeit are potențialul
de a limita semnificativ posibila creștere a
șomajului. Stimularea angajării tinerilor și a
emigranților care aleg să revină acasă este esențială
pentru dezvoltarea viitoare a economiei și pentru
inversarea tendințelor de migrație a forței de muncă
care erau dominante înainte de izbucnirea
pandemiei de COVID-19.
Sprijinirea lucrului la distanță și în
ture la fabrici
• Acordarea subvențiilor companiilor care gestionează fabrici, în special
în industria ușoară, pentru achiziționarea echipamentelor individuale
de protecție anti-COVID-19 pentru angajați.
• Subvenționarea utilităților pentru companiile care gestionează fabrici
care, în timpul pandemiei, aleg să implementeze munca în ture sau să
sporească numărul de ture pentru a proteja sănătatea angajaților.
Măsura trebuie aplicată în timpul stării de urgență în sănătatea
publică.
• Adoptarea prevederilor legale pentru încurajarea muncii la distanță în
afara situațiilor excepționale (cum ar fi starea de urgență sau starea
de urgență în sănătatea publică).
Se preconizează că măsurile vor spori numărul
angajaților care prestează muncă la distanță, astfel
reducând, pe termen scurt, riscul de infectare cu
COVID-19. Același impact este de preconizat prin
stimularea muncii în ture. În ambele cazuri, vor fi
protejate atât sănătatea angajaților, cât și
productivitatea companiilor.
Pe termen mai lung, creșterea numărului de angajați
încadrați în muncă la distanță va permite companiilor
să își reducă costurile administrative, inclusiv
reducerea cheltuielilor de chirie și utilități. 32
Rezumatul recomandărilor de politici SE (1/3)

PwC
Amânarea plăților aferente
impozitelor și contribuțiilor sociale
pentru companiile care înregistrează
o reducere a veniturilor
Acordarea împrumuturilor cu dobândă
preferențială și garanțiilor de stat
IMMM-urilor
• Plata parțială a contribuțiilor de asigurări sociale și asigurări de
sănătate (30%) pe durata stării de urgență în sănătatea publică și la 3
luni după încheierea acesteia pentru liberii profesioniști și IMMM-urile
care înregistrează o reducere de 25% a veniturilor lor
• Plata parțială a ratelor trimestriale pentru impozitul pe venit (30%) în
timpul stării de urgență în sănătatea publică și timp de 3 luni de la
încheierea acesteia pentru companiile care înregistrează o reducere de
25% a veniturilor lor
• Deduceri suplimentare la impozitul pe venit pentru companiile care au
înregistrat o reducere de 25% a veniturilor în T2 2020 vizavi de T2
2019 și și-au menținut numărul de angajați în timpul stării de urgență
Companiile vor primi asistență și vor evita
problemele financiare majore, inclusiv lipsa
capitalului circulant și a problemelor logistice. Pe
termen scurt, s-ar putea aștepta o scădere a
veniturilor guvernamentale. Cu toate acestea, în
lipsa măsurilor respective, se poate prezice că, pe
termen mediu, un număr semnificativ de companii
vizate vor falimenta, afectând astfel mai
semnificativ veniturile guvernamentale
• Amânarea cu 6 luni (octombrie 2020 - martie 2021) a plăților
creditare pentru microîntreprinderile din sectorul ospitalității.
creditare pentru microîntreprinderile din toate celelalte sectoare
economice la împrumuturile esențiale pentru activitate (plata
salariilor, furnizarea capitalului circulant).
creditare pentru întreprinderile mici și mijlocii, cu condiția ca
veniturile lor lunare să se fi redus cu peste 25% în martie - iunie
2020, comparativ cu aceeași perioadă 2019.
Companiile, în special cele active în zonele cele mai
afectate de COVID-19, sunt preconizate să
beneficieze de măsură folosindu-și veniturile
exclusiv pentru plata salariilor și gestionarea
afacerii.
• Garanții de stat (până la 80%) și împrumuturi cu dobândă zero
pentru micro-întreprinderile din sectorul ospitalității.
• Garanții de stat (până la 80%) și împrumuturi cu dobândă
preferențială pentru ÎMMM-urile din sectoarele cele mai afectate,
care au înregistrat o reducere a veniturilor de peste 25% în martie -
iunie 2020, comparativ cu aceeași perioadă a 2019.
• Garanții de stat (până la 80%) pentru IMMM-urile din toate celelalte
sectoare economice, care au înregistrat o reducere a veniturilor de
peste 25% în martie - iunie 2020, comparativ cu aceeași perioadă a
2019.
Împreună cu recomandările de politică enumerate mai
sus, acordarea împrumuturilor cu dobândă
preferențială și a garanțiilor de stat pentru IMMM-uri
este preconizat să completeze pachetul de măsuri
menite să sprijine companiile moldovenești, în special
IMMM-urile din sectoarele economice cele mai
afectate, pentru a depăși dificultățile financiare
semnificative întâmpinate în timpul pandemiei.
Amânarea plăților creditare
pentru IMMM-uri
33

PwC
Amânarea termenului-limită pentru
depunerea declarațiilor financiare și a
rapoartelor de audit
Măsuri de sprijin a comerțului
electronic și pentru transport și
depozitare
• Prelungirea termenului de depunere a declarației financiare și a
rapoartelor de audit pentru 2020 până la sfârșitul lunii mai 2021.
Scutirea de sarcina birocratică pentru companii și
documente financiare și de audit mai precise care
reflectă pe deplin activitățile companiilor în 2019.
• Simplificarea și clarificarea legislației privind comerțul electronic, atât
pentru tranzacțiile în cadrul R. Moldova, cât și pentru export
• Introducerea unor prevederi exprese privind deducerile fiscale pentru
cheltuielile legate de comerțul electronic, inclusiv achiziționarea
softurilor, instruirea personalului și, după caz, abonarea la platforme
naționale și internaționale de comerț electronic
• Reducerea TVA și/sau a taxelor locale pentru tranzacțiile de comerț
electronic
• Introducerea unor prevederi exprese privind deducerile fiscale pentru
cheltuielile aferente achizițiilor comerciale electronice ale companiilor
din transport și depozitare
• Acordarea subvențiilor companiilor de transport care investesc în
spații de depozitare
• Simplificarea procedurii de obținere a actelor permisive pentru
desfășurarea activităților de comerț electronic
• Simplificarea și clarificarea legislației cu privire la utilizarea
documentelor electronice și a semnăturii electronice
Stimularea companiilor de a utiliza soluții de comerț
electronic va avea un impact semnificativ nu doar în
timpul crizei sociale, cum ar fi pandemia actuală, ci
și pe termen lung. Fie conectându-se la platforme
de comerț electronic cunoscute la nivel național sau
internațional, fie dezvoltându-și propriile soluții de
comerț electronic, companiile din R. Moldova vor
avea ocazia să își promoveze produsele și serviciile
atât pe piețele locale, cât și pe cele internaționale.
Comerțul electronic are potențialul de a spori
vizibilitatea și conștientizarea unui brand, având
astfel un impact direct asupra veniturilor
companiilor.
34

Prezentare evaluare impact socio-economic COVID-19

Recommended

Recommended

More Related Content

More from UNDP Moldova

More from UNDP Moldova (20)

Prezentare evaluare impact socio-economic COVID-19