SlideShare a Scribd company logo
1 of 20
Wolfram von Eschenbach


Wolfram von Eschenbach (n. cca. 1160
Eschenbach– d. după 1220) a fost un cavaler și
poet medieval german unul din inițiatorii romanului
cavaleresc
 Nu se cunoaște mandantul pentru care a scris
principala sa operă, Parzival, care cuprinde circa
25000 de versuri, și care i-a servit ulterior lui
Richard Wagner ca sursă de inspirație pentru
opera sa Parsifal.
Richard Wagner


Opera este bazată pe poemul epic din secolul al XIII-lea Parzival de Wolfram
von Eschenbach, care povestește despre cavalerul arthurian Parzival (Percival)
și căutarea de către el a Sfântului Graal, precum și pe Perceval, povestea
Graalului de Chrétien de Troyes.


Wagner a conceput opera în aprilie 1857 dar a terminat-o abia după douăzeci și
cinci de ani. Ea avea să fie ultima operă terminată de Wagner.



Parsifal a fost interpretată pentru prima oară la al doilea Festival de la
Bayreuth în 1882. Festivalul a păstrat monopolul exclusiv asupra interpretării
operei Parsifal până în 1903, când opera a fost interpretată la Metropolitan
Opera din New York


Wagner a evitat să spună despre Parsifal că este o operă, preferând termenul
„ein Bühnenweihfestspiel” - „O piesă de festival pentru sfințirea scenei”. La
Bayreuth a apărut o tradiție ca după primul act al operei să nu se aplaude.



Scrierea Parsifal în loc de Parzival (cum scria chiar Wagner până în 1877) se
bazează pe o etimologie eronată a numelui Percival ca având dintr-o
presupusă origine arabă, Fal Parsi cu sensul de nebun curat
Mircea Eliade
Publica in „Noaptea de Sanziene” mitul
despre - Regele Pescar si
Cavalerul Parsifal
Iti amintesti de boala Regelui Pescar? Era o boala destul de
misterioasa; neputinta, batranete, totala istovire. Si o data
cu imbatranirea lui, viata intregii regiuni se ofilea in acelasi
chip misterios. Apele secau in albiiile lor, pamantul nu mai
rodea, pomii nu mai inverzeau, florile nu mai infloreau.
Castelul insusi se paraginea. Zidurile se surpau
lent, macinate parca de o putere nevazuta, putrezeau
podurile de lemn; pietrele se desfaceau din parapet si se
faceau scrum, ca si cum veacurile s-ar fi scurs asemenea
clipelor…
Veneau necontenit cavaleri din toate colturile lumii, atrasi de faima
Regelui Pescar. Dar erau atat de mirati de paraginirea castelului si de
boala misterioasa a Regelui, incat uitau ca venisera sa-l intrebe de soarta
si de locul sfantului potir al Graalului – si, nedumeriti, se apropiau de
bolnav si-l intrebau de boala lui, compatimindu-l sau consolandu-l. Si
dupa vizita fiecarui cavaler, Regele se imbolnavea si mai rau si intreg
tinutul era mai bantuit…
Pana ce, intr-o zi, soseste Parsifal. Fara sa se lase impresionat de
paraginirea castelului si de boala Regelui Pescar, se apropie de el si-i
pune intrebarea justa, singura intrebare care trebuia pusa: il intreaba
unde se afla potirul Sfantului Graal. In acea clipa, Regele se
inzdraveneste, intreg tinutul se regenereaza, apele incep sa curga din
nou in albiile lor si toate padurile inverzesc…
Ghicesc in acest simbolism solidaritatea omului cu Firea
intreaga, intreaga viata cosmica sufera si se ofileste prin nepasarea
omului fata de problemele centrale. Uitand sa ne punem intrebarea
just, pierzandu-ne timpul cu futilitati sau intrebari frivole, ne omoram
nu numai pe noi, ci omoram prin moarte lenta si sterilizare o particica
din Cosmos. Poate oamenii continua sa traiasca sanatosi si Cosmosul isi
continua ritmurile datorita exclusiv intrebarilor pe care si le pun acei
cativa alesi, care, asemenea lui Parsifal, patimesc pentru lenea noastra
spirituala
Poate ca am deveni, peste noapte, sterpi si bolnavi daca n-ar exista, in
fiecare tara si in fiecare moment istoric, anumiti oameni hotarati si
luminati, care sa-si puna intrebarea justa… Si n-ar fi exclus ca haosul si
catastrofa sa fie din cauza disparitiei acestor oameni hotarati si
luminati, sau din cauza ca nimeni nu se mai indreapta spre ei ca sa le
puna, din nou, intrebarea justa.”
Wolfram von eschenbach

More Related Content

Similar to Wolfram von eschenbach

Alecsandri vasile insira-te, margarite (aprecieri)
Alecsandri vasile   insira-te, margarite (aprecieri)Alecsandri vasile   insira-te, margarite (aprecieri)
Alecsandri vasile insira-te, margarite (aprecieri)
Grama Violeta
 
Crimeea - Palatul hanilor din Bahcisarai
Crimeea - Palatul hanilor din BahcisaraiCrimeea - Palatul hanilor din Bahcisarai
Crimeea - Palatul hanilor din Bahcisarai
Eden Kurtasan
 
Alecsandri vasile muntele de foc (aprecieri)
Alecsandri vasile   muntele de foc (aprecieri)Alecsandri vasile   muntele de foc (aprecieri)
Alecsandri vasile muntele de foc (aprecieri)
Grama Violeta
 
Serban voda cantacuzino
Serban voda cantacuzinoSerban voda cantacuzino
Serban voda cantacuzino
Sima Sorin
 
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
byiabyia
 

Similar to Wolfram von eschenbach (18)

Ac 3 averescu5
Ac 3  averescu5Ac 3  averescu5
Ac 3 averescu5
 
Alecsandri vasile insira-te, margarite (aprecieri)
Alecsandri vasile   insira-te, margarite (aprecieri)Alecsandri vasile   insira-te, margarite (aprecieri)
Alecsandri vasile insira-te, margarite (aprecieri)
 
Texte borges rezumat
Texte borges rezumatTexte borges rezumat
Texte borges rezumat
 
Ceaikovski
CeaikovskiCeaikovski
Ceaikovski
 
Crimeea - Palatul hanilor din Bahcisarai
Crimeea - Palatul hanilor din BahcisaraiCrimeea - Palatul hanilor din Bahcisarai
Crimeea - Palatul hanilor din Bahcisarai
 
Jules verne castelul din carpati
Jules verne   castelul din carpatiJules verne   castelul din carpati
Jules verne castelul din carpati
 
”Fantana lacrimilor” din Palatul hanilor tatari din Bahcisarai(Averio show) ...
”Fantana lacrimilor” din  Palatul hanilor tatari din Bahcisarai(Averio show) ...”Fantana lacrimilor” din  Palatul hanilor tatari din Bahcisarai(Averio show) ...
”Fantana lacrimilor” din Palatul hanilor tatari din Bahcisarai(Averio show) ...
 
Hobana, ion douazeci de mii de pagini in cautarea lui jules verne - ctrl
Hobana, ion   douazeci de mii de pagini in cautarea lui jules verne - ctrlHobana, ion   douazeci de mii de pagini in cautarea lui jules verne - ctrl
Hobana, ion douazeci de mii de pagini in cautarea lui jules verne - ctrl
 
Sfântul Roman Melodul - Imnele pocăinţei
Sfântul Roman Melodul - Imnele pocăinţeiSfântul Roman Melodul - Imnele pocăinţei
Sfântul Roman Melodul - Imnele pocăinţei
 
Album Eminescu
Album EminescuAlbum Eminescu
Album Eminescu
 
Vlad Tepes si Stefan cel Mare
Vlad Tepes si Stefan cel MareVlad Tepes si Stefan cel Mare
Vlad Tepes si Stefan cel Mare
 
Vlad Tepeş
Vlad TepeşVlad Tepeş
Vlad Tepeş
 
Alecsandri vasile muntele de foc (aprecieri)
Alecsandri vasile   muntele de foc (aprecieri)Alecsandri vasile   muntele de foc (aprecieri)
Alecsandri vasile muntele de foc (aprecieri)
 
Bicentenar Arany János
Bicentenar Arany JánosBicentenar Arany János
Bicentenar Arany János
 
Akimuskin, igor - incotro si cum
Akimuskin, igor  - incotro si cumAkimuskin, igor  - incotro si cum
Akimuskin, igor - incotro si cum
 
Serban voda cantacuzino
Serban voda cantacuzinoSerban voda cantacuzino
Serban voda cantacuzino
 
Viața lui mihai eminescu între mistificare și adevăr
Viața lui mihai eminescu între mistificare și adevărViața lui mihai eminescu între mistificare și adevăr
Viața lui mihai eminescu între mistificare și adevăr
 
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
Www.nicepps.ro 16120 cetatea colt, jud. hunedoara.
 

More from Andra Tischer Podia (10)

Diseminare germania
Diseminare germaniaDiseminare germania
Diseminare germania
 
Rusia
RusiaRusia
Rusia
 
Vinul alexandra d.
Vinul alexandra d.Vinul alexandra d.
Vinul alexandra d.
 
Futurismul
FuturismulFuturismul
Futurismul
 
Shelley
ShelleyShelley
Shelley
 
Florenta
FlorentaFlorenta
Florenta
 
Test lapusneanul
Test lapusneanulTest lapusneanul
Test lapusneanul
 
Nou microsoft word document
Nou microsoft word documentNou microsoft word document
Nou microsoft word document
 
Aplicatie word
Aplicatie wordAplicatie word
Aplicatie word
 
Nuvela
NuvelaNuvela
Nuvela
 

Wolfram von eschenbach

  • 2.
  • 3.  Wolfram von Eschenbach (n. cca. 1160 Eschenbach– d. după 1220) a fost un cavaler și poet medieval german unul din inițiatorii romanului cavaleresc  Nu se cunoaște mandantul pentru care a scris principala sa operă, Parzival, care cuprinde circa 25000 de versuri, și care i-a servit ulterior lui Richard Wagner ca sursă de inspirație pentru opera sa Parsifal.
  • 4.
  • 6.
  • 7.  Opera este bazată pe poemul epic din secolul al XIII-lea Parzival de Wolfram von Eschenbach, care povestește despre cavalerul arthurian Parzival (Percival) și căutarea de către el a Sfântului Graal, precum și pe Perceval, povestea Graalului de Chrétien de Troyes.
  • 8.
  • 9.  Wagner a conceput opera în aprilie 1857 dar a terminat-o abia după douăzeci și cinci de ani. Ea avea să fie ultima operă terminată de Wagner.  Parsifal a fost interpretată pentru prima oară la al doilea Festival de la Bayreuth în 1882. Festivalul a păstrat monopolul exclusiv asupra interpretării operei Parsifal până în 1903, când opera a fost interpretată la Metropolitan Opera din New York
  • 10.
  • 11.  Wagner a evitat să spună despre Parsifal că este o operă, preferând termenul „ein Bühnenweihfestspiel” - „O piesă de festival pentru sfințirea scenei”. La Bayreuth a apărut o tradiție ca după primul act al operei să nu se aplaude.  Scrierea Parsifal în loc de Parzival (cum scria chiar Wagner până în 1877) se bazează pe o etimologie eronată a numelui Percival ca având dintr-o presupusă origine arabă, Fal Parsi cu sensul de nebun curat
  • 13.
  • 14. Publica in „Noaptea de Sanziene” mitul despre - Regele Pescar si Cavalerul Parsifal
  • 15. Iti amintesti de boala Regelui Pescar? Era o boala destul de misterioasa; neputinta, batranete, totala istovire. Si o data cu imbatranirea lui, viata intregii regiuni se ofilea in acelasi chip misterios. Apele secau in albiiile lor, pamantul nu mai rodea, pomii nu mai inverzeau, florile nu mai infloreau. Castelul insusi se paraginea. Zidurile se surpau lent, macinate parca de o putere nevazuta, putrezeau podurile de lemn; pietrele se desfaceau din parapet si se faceau scrum, ca si cum veacurile s-ar fi scurs asemenea clipelor…
  • 16. Veneau necontenit cavaleri din toate colturile lumii, atrasi de faima Regelui Pescar. Dar erau atat de mirati de paraginirea castelului si de boala misterioasa a Regelui, incat uitau ca venisera sa-l intrebe de soarta si de locul sfantului potir al Graalului – si, nedumeriti, se apropiau de bolnav si-l intrebau de boala lui, compatimindu-l sau consolandu-l. Si dupa vizita fiecarui cavaler, Regele se imbolnavea si mai rau si intreg tinutul era mai bantuit…
  • 17. Pana ce, intr-o zi, soseste Parsifal. Fara sa se lase impresionat de paraginirea castelului si de boala Regelui Pescar, se apropie de el si-i pune intrebarea justa, singura intrebare care trebuia pusa: il intreaba unde se afla potirul Sfantului Graal. In acea clipa, Regele se inzdraveneste, intreg tinutul se regenereaza, apele incep sa curga din nou in albiile lor si toate padurile inverzesc…
  • 18. Ghicesc in acest simbolism solidaritatea omului cu Firea intreaga, intreaga viata cosmica sufera si se ofileste prin nepasarea omului fata de problemele centrale. Uitand sa ne punem intrebarea just, pierzandu-ne timpul cu futilitati sau intrebari frivole, ne omoram nu numai pe noi, ci omoram prin moarte lenta si sterilizare o particica din Cosmos. Poate oamenii continua sa traiasca sanatosi si Cosmosul isi continua ritmurile datorita exclusiv intrebarilor pe care si le pun acei cativa alesi, care, asemenea lui Parsifal, patimesc pentru lenea noastra spirituala
  • 19. Poate ca am deveni, peste noapte, sterpi si bolnavi daca n-ar exista, in fiecare tara si in fiecare moment istoric, anumiti oameni hotarati si luminati, care sa-si puna intrebarea justa… Si n-ar fi exclus ca haosul si catastrofa sa fie din cauza disparitiei acestor oameni hotarati si luminati, sau din cauza ca nimeni nu se mai indreapta spre ei ca sa le puna, din nou, intrebarea justa.”