Ghid pentru-sustinerea-prezentarea-si-expunerea-orala-a-lucrarii-de-licenta

Ghid pentru
susţinerea, prezentarea si
expunerea orală a lucrării
de licenţă/disertaţie de
master
2 Ghid pentru susţinerea, prezentarea si expunerea orală a lucrării de licenţă/disertaţie de master
wwww.Licenta-Diploma-Master.com
Lucrarea "Ghid pentru sustinerea, prezentarea si expunerea
orala a lucrarii de licenta/disertatie de master" a fost lansata initial
cu ocazia Targului Educational 2009.
Editia de fata, revazuta si adaugita, a fost înregistrata la
Biblioteca Nationala a României având codul ISBN 978-973-0-
17884-5.
Afla inaintea profesorului tau daca textul tau este original sau plagiat .
DetectarePlagiat.ro va pune la dispozitie cel mai performant Program de Detectie a Plagiatului avand
peste 120.000 utilizatori si fiind utilizat in majoritatea Universitatilor din Romania si R.
Moldova.
Cuprins
Introducere
Capitolul 1 Pregătirea m aterială pentru expunerea orală a lucrării de
licenţă/ disertaţie de m asterat
1.1 Alegerea m aterialului ilustrativ
1.2 Rezum atul-scenariu al expunerii orale
1.3 Pregătirea propriu-zis ă a expunerii orale
1.4 Câteva reguli specifice expunerii orale
1.5 Exerciţii de expunere orală a conţinutului lucrării
Capitolul 2 Prelim inariile sus ţinerii lucrării de licenţă/ disertaţie de
m asterat
2.1 Prezentarea conţinutului lucrării
2.2 Prezentarea şi argum entarea lucrării în faţa com is iei de licenţă/ / dis ertaţie
de m asterat
Capitolul 3 Speech-ul
3.1Conţinutul şi structura speech-ului
Capitolul 4 Planşe şi alte m ateriale vizuale de prezentare
4.1 Prezentarea Pow er Point
Capitolul 5 Recom andarea procedeului de prezentare a lucrării pentru
încadrarea în cele 1 0 m inute
5.1 Răspuns urile la întrebări
5.2 Dialogul cu m em brii com is iei de exam inare
5.3 Cum s e procedeaz ă dacă m em brii com is iei” dau pes te cap” planul de
prezentare al lucrării
5.4 Recom and ări in s us ţinerea proiectului de licenţă/ dis ertaţie de m as terat
Capitolul 6 Indicatori de evaluare a unei lucrări de licenţă/ disertaţie de
m asterat
Anexe

Introducere
Lu crarea de licen ţă/ dizertaţie reprezin tă, pen tru absolven t, u n m ijloc prin
are acesta poate dem on stra atât capacitatea şi m odu l său de an aliză a
problem aticii im plicată de tem a aleasă, cât şi form area sa prospectivă privin d
abordarea problem elor şi situ aţiilor cu care va fi con fru n tat în exercitarea
m eseriei viitoare.
Prezen tarea lu crării de licen ţă/ disertaţie de m asterat in fata com isiei de
exam in are este cel pu tin la fel de im portan ta ca si redactarea acesteia. Nota
fin ală obţin u tă de către absolven t reprezin tă atât rezu ltatu l evalu ării lu crării de
către cadru l didactic coordon ator (evalu are con sem n at ă în tr-u n referat sem n at
în origin al), cât şi rezu ltatu l evalu ării com isiei, în u rm a prezen tării şi su sţin erii
acesteia de către absolven t.
Calitatea prezen tării lu crării de licen ţă/ disertaţie de m asterat n u se
su bstitu ie, desigu r, valorii in trin seci a lu cr ării: o lu crare slaba sau m ediocra n u
va pu tea fi salvata de o prezen tare strălu citoare, deoarece argu m en tele
prezen tării se situ ează în totdeau n a cel m u lt la n ivelu l valorii lu crării. De altfel,
in m om en tu l prezen tării lu crării, com isia de exam in are este edificata asu pra
valorii lu crării de licen ţă/ disertaţie de m asterat, deoarece aceasta este stu diata
cu m u lt tim p în ain te, iar in referatu l în tocm it de către coordon atoru l ştiin ţific al
lu crării către m em brii com isiei de exam in are, este deja propu sa o n ota.
Aspectele su pu se evalu ării în procesu l de n otare al u n ei lu crări de
licen ţă/ disertaţie de m asterat su n t u rm ătoarele:
 n ivelu l şi calitatea cu n oştin ţelor teoretice acu m u late şi aplicate;
 capacitatea de a parcu rge u n dem ers de cercetare com plet,
con cretizat în elaborarea u n ei lu crări cu caracter ştiin ţific;
 pregătirea teoretică şi m etodologică a absolven tu lu i;
 capacitatea de a realiza in terpretarea rezu ltatelor şi de a form u la
solu ţii pen tru o problem ă dată, asu m ată şi iden tificabilă în raport cu
realitatea;
 capacitatea de a parcu rge u n dem ers de cercetare com plet,
con cretizat în elaborarea u n ei lu crări cu caracter ştiin ţific
Procesu l de desfăşu rare a u n u i dem ers ştiin ţific com plex şi com plet,
referitor la o tem ă de cercetare aleasă, n u este în să la în dem ân a stu den tu lu i
care în an ii de facu ltate a fost con fru n tat m ai ales cu acu m u larea de cu n oştin ţe
teoretice şi m ai pu ţin cu folosirea acestora în scopu l rezolvării u n or problem e
reale care de cele m ai m u lte ori diferă de m odelele teoretice cu care s -a
fam iliarizat la cu rsu ri.
Acestea au fost câteva din m otivele care au gen erat n evoia elabor ării
acestu i gh id care în cearcă să fu rn izeze elem en tele de bază în prezen tarea u n ei
lu crări de licen ţă/ disertaţie. Acest gh id fu rn izează in form aţii gen erale şi
recom an dări n eavân d preten ţia de a fi spu s totu l sau de a fi u n în dru m ar pas
cu pas al su sţin erii orale u n ei astfel de lu crări (licen ţă/ disertaţie de m asterat).
Prezen tu l gh id este stru ctu rat in 6 părţi, du pă cu m u rm ează:
Capitolu l 1. Pregătirea m aterială pen tru expu n erea orală a lu crării
de licen ţă/ disertaţie de m asterat
Capitolu l 2. Prelim in ariile su s ţin erii lu crării
Capitolu l 3. Speech -u l
Capitolu l 4. Plan şe şi alte m ateriale vizu ale de prezen tare
Capitolu l 5. Recom an darea procedeu lu i de prezen tare a lu cr ării pen tru
în cadrarea în cele 10 m in u te
Capitolu l 6 In dicatori de evalu are a u n ei lu crări de licen ţă/ disertaţie de
m asterat
Fiecare din tre aceste elem en te com pon en te ale gh idu lu i vor fi detaliate în
cele ce u rm ează.
Capitolul 1
Pregătirea m aterială pentru expunerea orală a lucrării de
licenţă/ disertaţie de m asterat
Ultima probă a examenului de absolvire o constituie motivarea de către absolvent a
lucrării de diplomă/ disertaţie de masterat în faţa unei comisii de examinare. Cum
susţinerea este publică, absolventul va ţine cont şi de un posibil auditoriu public. Susţinerea
se face în urma avizării lucrării de către conducătorul ştiinţific printr-un referat de evaluare.
Prezentarea orală a lucrării în faţa unei comisii de examinare formate, de obicei, din
cadre didactice sau cercetători din învăţământul superior are ca obiectiv aprecierea
capacităţii autorului de a stăpâni întregul conţinut al temei şi de a susţine prin expunerea
orală, cu argumente suficient de motivate ştiinţific ideile, tezele, constatările şi soluţiile
prezentate în lucrarea scrisă.
Pen tru o reu şită sigu ră, au toru l lu crării are n evoie de o an u m ită pregătire
pen tru su sţin erea orală (oratorie) care n u este, de departe, asem ăn ătoare cu
su sţin erea scrisă (redactarea). Această pregătire vizează, m ai în tâi, partea sa
m aterială şi, apoi, partea, im portan tă şi fragilă, de pregătire pen tru expu n erea
orală propriu -zisă în faţa com isiei de exam in are. Cele dou ă părţi se in flu en ţează
reciproc şi, folosite ju dicios, asigu ră su ccesu l dorit.
Pregătirea pen tru expu n erea orală a textu lu i redactat în lu crare con stitu ie
u ltim a etapă în activităţile de obţin ere a u n ei n otări de vârf in clu siv în u ltim a
probă a exam en u lu i de absolvire.
Ceea ce u rm ăreşte com isia de exam in are cu prileju l su s ţin erii pu blice a
lu crării poate fi sin tetizat in u rm ătoarele:
 can didatu l stăpân eşte con ţin u tu l lu crării de licen ţă/ disertaţie de
masterat in am ăn u n t;
 can didatu l este capabil de o prezen tare sin tetica si coeren ta a u n u i
con ţin u t m u lt m ai vast;
 can didatu l este capabil de o desfăşu rare in teligen ta a u n or
argu m en te care sa ju stifice: tem a aleasa, m odalit ăţile de cercetare,
con clu ziile desprin se, propu n erile făcu te;
 can didatu l este capabil sa su porte o discu ţie, pe baza de în trebări
sau con tra argu m en te, prin care sa su s ţin ă propriu l pu n ct de
vedere;
 can didatu l are pu tere de con vin gere si for ţa de persu asiu n e in
u rm ărirea obiectivu lu i propu s;

Alegerea
materialului
ilustrativ
Selectarea materialului
ilustrativ şi a aparaturii
de folosit
Asigurarea
aparaturii
necesare
Reguli specifice
oratoriei
Modalităţi
specifice de
exersare
Exerciţii de expunere orală
a lucrării
Elemente de
expunere orală
Elemente de
scenariu
Rezumarea expunerii orale
În cursul expunerii
orale
După terminarea
expunerii orale
Simularea dialogului cu
membrii comisiei de examinare
Mulţumiri corpului
profesoral
Mulţumiri comisiei
şi preşedintelui
acesteiaCuvânt de încheiere
(dacă se acordă)
Figu ra1.1. Diagram a activităţilor desfăşu rate în etapa de pregătire a expu n erii orale a
lu crări
1.1 Rezum atul-scenariu al expunerii orale
Rezu m atu l expu n erii este u n docu m en t de sin teză al con ţin u tu lu i lu crării,
ce u rm ează a fi prezen tat su b form a orală, bazată pe elem en te de oratorie,
du blate de su portu ri m ateriale ilu strative.
Rezum atul expunerii con ţin e şi elem en te de scen ariu al desfăşu rării
expu n erii, în tim p şi spaţiu . Spaţiu l este m ai la în dem ân ă decât tim pu l. Cu
spaţiu l te poţi fam iliariza, cu tim pu l n iciodată. Spaţiu l poate fi acela şi, tim pu l
este m ereu altu l. În spa ţiu te poţi opri, în tim p este in să im posibil.
Tim pul acordat expu n erii orale este de obicei cel com u n icat de com isie la
în cepu tu l exam in ării, tim p care, de obicei, este de 10 pân ă la 15 de m in u te.
Rezu m atu l şi expu n erea rezu m ată a lu crării, ca şi toate exerciţiile de oralitate se
vor realiza de aşa m an ieră ca îm preu n ă cu m an ipu larea m aterialu lu i ilu strativ
să se în cadreze în tim pu l m en ţion at.
Spaţiul îl constituie sala de examinare care ar putea (sau nu) permite afişarea de
planşe, instalarea aparaturii de proiecţie, filmare etc. În cazul în care sala nu este adecvată
prezentării materialului ilustrativ, ceea ce se constată, de obicei, înaintea sosirii comisiei de
examinare, autorul lucrării va căuta alte soluţii, nicidecum nu va renunţa la prezentarea
ilustrativă. Dacă autorul este prevăzător, se va pregăti anterior pentru înlăturarea acestui
risc.
Rezu m atu l, care localizează în desfăşu rarea sa şi elem en tele de scen ariu ,
asigu ră obţin erea u rm ătoarelor perform an ţe, care pot in flu en ţa deciziile
m em brilor com isiei de exam in are:
 su blin ierea problem elor esen ţiale abordate în lu crare şi iden tificarea
oportu n ităţilor pen tru rezolvarea lor;
 eviden ţierea con tribu ţiei person ale la ideile, tezele şi solu ţiile n oi,
argu m en tate şi m otivate, în cadru l lu crării;
 în cadrarea expu n erii în tr-u n tim p m axim acordat de com isia de
exam in are;
 folosirea în tregu lu i m aterial ilu strativ selectat, la m om en tu l oportu n
expu n erii orale, cu respectarea tim pu lu i prevăzu t.
Elem entele de scenariu su n t m arcate în cadru l rezu m atu lu i expu n erii, fie
prin folosirea altu i caracter de litere, fie prin in trodu cerea lor în ch en are, la
m om en tu l de tim p potrivit al expu n erii. Aceste com pon en te vizează:
 locu l sau poziţia, faţă de com isie şi au ditoriu , a plas ării m aterialu lu i
ilu strativ pen tru a fi vizu alizat cu u şu rin ţă şi în ţeles în totalitatea sa;
 ordin ea prezen tării fiecărei ilu straţii în raport de expu n ere;
 tim pu l acordat pen tru prezen tarea şi explicarea in form a ţiilor şi
datelor vizu alizate;
 gestica adecvată an u m itor faze sau m om en te ale expu n erii orale,
ale în treru perilor, răspu n su rilor etc.
Rezu m atu l expu n erii ca şi elem en tele de scen ariu se recom an d ă a fi
su pu se u n ei discu ţii com u n e cu con du cătoru l ştiin ţific. Cu această ocazie se
corectează, se adau gă sau se elim in ă an u m ite pasaje din expu n ere, u n ele
m ateriale ilu strative etc.
1 .3 Pregătirea propriu-zisă a expunerii orale
În expu n erea orală, m ai ştiin ţific oratorie sau , pledoarie, cu vin tele şi
com poziţia acestora în propoziţii şi fraze, la care se adau gă cu grijă gestica şi
fizion om ia adecvate, asigu ră tran sm isia u n u i m esaj com plex, plăcu t şi de su cces
(fig.1.2).
Analiza
situatiei
Analiza informatiilor
de raspuns
Comunicarea
mesajelor
Obiectivele
mesajului
Cunoasterea
auditoriului
Abordarea unui stil si
comportament in
prezentarea orala
Utilizarea premiselor
afective
Prezentarea
creativa
Formularea concluziilor si
argumentelor
Figura 1 . 2 . Mijloa cele ut iliz a t e în exp unerea ora lă
Stilu l si com portam en tu l adoptate in tim pu l expu n erii orale a lu cr ării de
licen ţă/ disertaţie de m asterat trebu ie s ă fie adecvate scopu lu i si obiectivelor
pen tru care absolven tu l se afla in fata com isiei de exam in are.
Totodată, in pregătirea pen tru su sţin erea orala a lu crării de
licen ţă/ disertaţie de m asterat, con tează:
 ţin u ta can didatu lu i în fa ţa com isiei (prezen ţa fizică, vestim en taţie,
m im ica etc.) are o m are relevan ţă. Respectu l faţă de m u n ca dvs., fa ţă de
propria persoan ă şi faţă de ceilalţi trebu ie să im pregn eze acest m om en t. Se
recom an da o ţin u tă vestim en tara în grijită, discreta;
 atitu din ea can didatu lu i fata de m em brii com isiei de exam in are este la
fel de im portan ta ca si ţin u tă acestu ia. Se recom an da evitarea u n ei
atitu din i ostile, su spiciu n e, rezerve sau in diferen ţă m an ifestată fata de
in terlocu tori.
De asem en ea, in dem ersu l pregătirii propriu -zise a expu n erii orale su n t
im portan te u rm ătoarele aspecte:
1. Expu n erea can didatu lu i: se prezin tă su biectu l lu crării (n u se face
rezu m atu l acesteia), ipotezele de lu cru , m etodologia folosita, con clu ziile la care
s-a aju n s (ce adu ce n ou cercetarea), even tu alele im pedim en te cu care s-a

con fru n tat can didatu l.
2. Expu n erile m em brilor com isiei: su n t, in gen eral, critici, m ai degrab ă
decât aprecieri, ceea ce n u trebu ie s ă-l descu rajeze pe can didat.
3. Răspu n su rile can didatu lu i la criticile sau în treb ările com isiei de
exam in are.
1 .4 Câteva reguli specifice expunerii orale
Oralitatea prezen tării u n ei lu crări de absolvire a în văţăm ân tu lu i su perior
este u n „în cepu t “al com u n icării profesion ale viitoare. La com isia de exam in are,
au toru l lu crării se află sin gu r în faţa u n u i n u m ăr redu s de persoan e cu care
com u n ică, persoan e pu tern ic specializate pe dom en iu l şi tem a lu crării. Au toru l
pregătit se foloseşte de toate regu lile oratoriei, can alele de com u n ica ţie, m esajele
fizion om iei, gestica etc. Pen tru a m otiva ceea ce su s ţin e şi, în special, pen tru a
con vin ge în tregu l au ditoriu , cu prioritate com isia de exam in are, de „excelen ţa
“calităţii lu crării sale. Marele orator şi pedagog rom an Qu in tilian u s (an ii 35 -96),
au tor al prim ei scrieri sistem atice despre oratorie, recu n oştea deja m ai m u lte
tipu ri, m odalităţi sau gen u ri oratorice, cu grade şi form e in term ediare, care se
deosebesc în tre ele prin an u m ite n u an ţe.
Am form u lat, in spirân du -n e din opera acestu ia cat si din practica altor
specialişti, u rm ătoarele regu li specifice care pot con tribu i la su ccesu l u n ei
expu n eri orale a lu crării de licen ţă/ disertaţie de masterat:
 expu n erea despre su biectu l tem ei trebu ie făcu tă în term en i adecva ţi,
dar şi cât m ai expresivi, gru pân d in form a ţiile clar editate în ordin ea şi
logica lor cea m ai con vin gătoare;
 există situ aţii ce fac, u n eori, s ă se vorbească altfel decât se scrie,
precu m şi cazu ri cân d n u se poate vorbi a şa cu m trebu ie scris. Prin
u rm are, n u este recom an dat s ă se în veţe pe din afară părţi din lu crarea
redactată şi apoi să se expu n ă oral, cu vân t cu cu vân t, în fa ţa com isiei de
exam in are;
 totu l să aibă o m ăsu ră; fără m ăsu ră n im ic n u poate fi lău dabil, n ici
folositor. Tim pu l de expu n ere, prezen tarea m aterialu lu i ilu strativ şi de
răspu n s la în trebările m em brilor com isiei de exam in are n u trebu ie s ă
depăşească recom an dările făcu te de con du cătoru l ştiin ţific sau com isia de
exam in are;
 se vor evita expresii precu m : „nu-i aşa “, „e clar că “, „în paranteză fie
spus “, „eu găs es c că “, „experienţa m ea “, „s -ar putea ca “, „s e pare că”
etc.;
 se vor folosi: propoziţii şi fraze scu rte pen tru con vin gere; sin on im ele
cu vin telor pen tru clarificarea sen su lu i; evitarea su perlativelor pen tru a
n u exagera;
 vocea: va avea un ritm propriu care asigură: un ton cu variaţie, un timbru şi
volum ce creează „climatul pentru înţelegere “; o viteză a debitului verbal (accelerare –
încetinire – pauză) funcţie de ideile exprimate etc.;
 privirea va fi în dreptată fie spre m em brii com isiei de exam in are în
tim pu l expu n erii, fie a in terlocu toru lu i în cazu l dialogu rilor, fără a in sista
peste m ăsu ră. Cân d se prezin tă in form aţii şi date cu aju toru l plan şelor,
diapozitivelor, retroproiectoarelor, privirea va fi îm p ărţită în tre acestea,
m em brii com isiei de exam in are şi au ditoriu ;
 ges tica se va su pravegh ea cu aten ţie; va fi sim plă şi m ăsu rată,
con trolân du -se am ploarea, vioiciu n ea şi exagerarea fiecăru i gest. Se vor
evita atât gestu rile de în dep ărtare a braţelor de corp, cât şi cele de
în depărtare a lor spre sin e. Cân d se scrie pe tablă sau su n t prezen tate
plan şe n u se în toarce spatele la au ditoriu etc.;
 alte problem e de reţin u t: m im ica să evite exagerările şi atitu din ea
teatrală; fizionom ia va fi aran jată, coch etă; îm brăcăm intea, cu rată şi
în grijită etc.;
 m aterialul ilustrativ selectat se va expu n e pe m ăsu ra şi în ordin ea din
rezu m atu l-scen ariu în cât să fie asigu rat ech ilibru l în tre tratarea,
argu m en tarea şi ilu strarea expu n erii orale.
1 .5 Exerciţii de expunere orală a conţinutului lucrării
Prezen tarea sau expu n erea orală a u n ei lu crări de absolvire u n iversitară,
dovedeşte ştiin ţa şi arta, cu n oaşterea şi abilitatea au toru lu i-orator de a con vin ge
cu „arm e “person ale com isia de exam in are.
Fiecare are u n stil, u n tim bru , o logică, u n com portam en t etc. Care
creează diferen ţiere în tre persoan e. Din toate aceste pu n cte de vedere, fiecare
con stitu ie o en titate cu trăsătu ri specifice person ale. Poate de aceea sfatu rile
altora n u su n t lu ate în seam ă, iar cu n oştin ţele cu lese din lu crările u n or
specialişti su n t deseori ign orate.
Din aceste motive ne limităm la a recomanda doar unele modalităţi de pregătire
folosite de absolvenţi ai cursurilor de drept, administraţie publică, economie sau de
cercetătorii şi analiştii interesaţi în reuşita discursurilor lor de natură ştiinţifică-aplicativă:
a) exerciţii de prezentare sau expunere orală repetate într-o cam eră singur
în faţa unei oglinzi, ocazie cu care fiecare observă bâlbâielile şi poticn elile în
expu n ere, m odu la ţiile, tăria şi căldu ra vocii, gestica şi m im ica etc. pe care le va
pu tea corecta, prin repetare, pân ă la sigu ran ţa stăpân irii „lu cru lu i bin e făcu t “;
b) exerciţii de expunere în faţa unuia sau a m ai m ultor colegi, care pot şi
su n t m otivaţi să facă observaţii pertin en te;
c) în fin al, o repetiţie generală, de preferinţă în prezenţa conducătorului
ştiinţific. Cu acordu l acestu ia pot participa şi alţi colegi in teresa ţi în corecţiile
u n ei prezen tări orale de su cces. D) in această repetiţie se folosesc şi
toate m aterialele ilu strative şi aparatu ra n ecesară, verificân du -se astfel:
am plasarea lor cât m ai bu n ă (spaţialitate, distan ţe, vizu alizare); fu n cţion alitatea
şi m ân u irea aparatu rii; gestica (fa ţă de com isie, în m ân u irea in dicatoarelor,
scoaterea din câm pu l vizu al a m aterialu lu i ilu strativ du p ă u tilizare etc.);
în cadrarea în tim pu l prevăzu t pen tru expu n erea orală etc.
În cadru l acestor exerciţii, dar şi a altor m odalităţi
de prezen tare, oratoru l, prin cu n oştin ţele asim ilate, in form a ţii şi date, prin
iscu sin ţa, dibăcia, destoin icia, abilitatea şi talen tu l de a alege cu vin te folosin du -
le în tan dem cu spon tan eitatea în gestica şi m im ica bin e su pravegh eate, prin
repetare exersată, îşi va asigu ra su ccesu l. Exerciţiile
u rm ăresc ca în faţa com isiei, expunerea s ă fie făcută cu interes şi ton fires c, cu
ritm norm al, nu repede, cu pauze ale punctua ţiei, punctul şi virgula, cu ges tică şi
m im ică supravegheate etc.
Capitolul 2
Prelim inariile susţinerii lucrării de licenţă/ disertaţie de
m asterat
Odată in trat în sala de su s ţin ere a lu crării de licen ţă/ disertaţie de m asterat,
cu „tem ele făcu te “, cu ţin u ta în grijită şi cu em oţiile stăpân ite, aşteptaţi in vitaţia
com isiei pen tru a în cepe expu n erea.
S-ar pu tea să vi se recom an de în cadrarea în tr-u n tim p m ai scu rt decât cel
obişn u it de 10-15 m in u te sau să vi se lim iteze expu n erea la an u m ite capitole
din lu crare. În cerca ţi să răspu n deţi elegan t prin „voi încerca s ă res pect
dorinţa dvs . “, „voi face tot ce ţine de m ine pentru încadrarea în tim pul acordat “,
orice alt tip de form u lare adecvată, dar cu politeţea cu ven ită.
În m ai toate cazu rile se în cepe pron u n ţân d, cu exactitate, titlu l lu crării de
licen ţă/ disertaţie de m asterat aşa cu m este în scris pe coperta de gard ă (din
in terior) a lu crării, du pă care, în ordin e, su n t redate, pe scu rt, in form a ţii

referitoare la:
a) docu m en tarea teh n ico-ştiin ţifică şi practic-aplicativă u tilizată pen tru a
realiza con ţin u tu l lu crării;
b) m otivaţia alegerii tem ei en u n ţate (fie dorin ţa de a lu cra în dom en iu l
cercetat, fie existen ţa u n or con diţii speciale de docu m en tare, fie pasiu n ea
pen tru su biect etc.);
c) obiectivele u rm ărite prin efectu area lu crării (prim ele dou ă-trei obiective
din cele în scrise deja în partea in trodu ctivă a lu crării).
Este de recom an dat ca toate aceste prelim in arii s ă n u depăşească
trei m in u te, să fie expu se liber, clar, cu ton m oderat şi fără a fi citite, ch iar dacă
su n t proiectate şi pe ecran ele retroproiectoarelor. Este prim a im presie şi „dă
bin e “celor de fa ţă.
Acu m este şi m om en tu l redu cerii em oţiilor, a prim elor con tacte cu m em brii
com isiei de exam in are şi recu n oaşterea „m ediu lu i “în care vă expu n eţi lu crarea.
2 .1 Prezentarea conţinutului lucrării
Depăşin d prelim in ariile, se trece, de cele m ai m u lte ori, pe n eobservate la
expu n erea con ţin u tu lu i propriu -zis al lu crării de licen ţă/ dizertaţie de m asterat.
Nu există u n sin gu r m od de prezen tare orală şi n ici sin gu ra şan să de a respecta
u n „rezu m at-scen ariu “program at an terior, deoarece com isia de exam en ar
pu tea solicita u n m od de prezen tare agreat şi su gerat ad-h oc. În acest caz, de
excepţie, este n evoie de adaptarea im ediată şi fără pau ză a scen ariu lu i cu n oscu t
an terior. Este de în ţeles că adaptarea este sim plă pen tru cel care stăpân eşte
lu crarea.
În cazu rile cân d com isia de exam in are n u su gerează u n an u m e m od de
expu n ere, rezu m atu l-scen ariu va fi gh idu l cel m ai bu n pen tru su s ţin erea orală.
Astfel, pe baza recom an dării com isiei de exam in are, se poate prezen ta
con ţin u tu l lu crării şi în oricare din varian tele m ai jos m en ţion ate (acestea n u
su n t lim itative):
a) prezen tarea se face în ordin ea capitolelor con ţin u te în lu crare, în ch ein d
cu o con clu zie, a ceeaşi din rezu m atu l-scen ariu ;
b) prezen tarea con ţin u tu lu i lu crării în u rm ătoarea ordin e:
problem e şi con statări teh n ico-ştiin ţifice;
con statări şi critici la problem ele practic-aplicative;
solu ţii, m ăsu ri şi propu n eri pen tru îm bu n ătăţire;
eficien ţa solu ţiilor noi şi o con clu zie gen erală.
C) altă varian tă, de n atu ră practic-aplicativă, este cea care, bazată pe m ai
pu ţin ă teorie şi m u ltă aplicabilitate m otivată su ficien t, sprijin ă expu n erea
prezen tân d con ţin u tu l lu crării în u rm ătoarea m an ieră:
activităţile stu diate şi con statările practice;
precizarea:
 capabilităţilor sau pu n ctelor tari;
 servitu ţilor sau pu n ctele slabe;
 oportu n ităţilor;
 am en in ţărilor poten ţiale;
solu ţiile, recom an dările şi eficien ţa sau eficacitatea acestora.
Prin cele prezen tate n u su n t epu izate adaptării prezen tării la exigen ţele
com isiei de exam in are m u lte alte varian te depin zân d de cu n oştin ţele, abilităţile
şi cu n oaşterea tem ei de către absolven t.
2 .2 Prezentarea şi argum entarea lucrării în faţa com isiei de
licenţă/ / disertaţie de m asterat
Este etapa fin ală a activităţii în treprin se de stu den ţii sau m asteran zii care
au desfăşu rat şi elaborat o lu crare de licen ţă sau disertaţie de m asterat. Pen tru
aceasta este n evoie de o con su ltare aten tă cu în dru m ătoru l ştiin ţific şi pregătită
cu m u ltă m in u ţiozitate expu n erea în fa ţa com isiei.
O reu şită în această ordin e de idei im pu n e o serioas ă pregătire psihologică
alătu ri de cea inform aţională şi de cunoaşterea subiectului lu crării. De asem en ea
se are în vedere şi pregătirea logistică con cretizată în con figu rarea CD-u rilor, a
slide-u rilor (dacă se doreşte), a com pu terelor.
O im portan ţă deosebită o con stitu ie prezen tarea lu crării în tim pu l alocat
expu n erii şi a răspu n su rilor la în trebări, precu m şi an ticiparea în trebărilor şi
pregătirea răspu n su rilor. Exis tă întrebări specifice acestei situ a ţii care vizează
opţiunea pentru tem a tratată, bibliografia consultată, contribuţia autorului,
intenţiile de viitor, ideile m ai im portante din cuprinsul lucrării şi aplicabilitatea în
econom ia reală şi dezvoltarea universului teoretic etc. Tratarea opin iilor
m em brilor com isiei, de către can didaţi, trebu ie făcu te cu m u lt discern ăm ân t şi
even tu alele critici, m ai ales dacă su n t în tem eiate, depăşite cu m u ltă cu m pătare
şi elegan ţa n ecesară u n ei su sţin eri pu blice.
Prez ent a rea unei lucrări trebu ie să răspu n dă u rm ătoarelor în trebări:
1. Care este tem atica gen erală a lu crării (relativ la con ceptele şi m etodele
u tilizate)?
2. Care su n t prin cipalele aspecte stu diate la n ivelu l aces teia?
3. Care este stadiu l cu n oa şterii în dom en iu l sau aria de cercetare a
lu crării?
4. Care su n t elem en tele relevan te aferen te lu cr ării elaborate?
5. Care su n t prin cipalele rezu ltate ale cercet ării şi docu m en tării
desfăşu rate?
6. Care su n t con clu ziile gen erale care se desprin d ca u rm are a cercetării
efectu ate şi care su n t propu n erile form u late de stu den t sau m asteran d?
La sus ţinerea lucrării în faţa com isiei de exam in are se va respecta
u rm ătoarea procedu ră:
 la m om en tu l in dicat de către preşedin tele com isiei, absolven tu l va
su sţin e efectiv lu crarea;
 tim pul alocat pen tru su sţin erea lu crării este de m ax.15 m in.;
 du pă su sţin erea acesteia de către can didat, se alocă 5 m in. pentru
întrebări ven ite din partea m em brilor com isiei;
 tim pul alocat pentru răs punsurile can didatu lu i la în trebările prim ite
este de m ax. 10 m in.;
 du pă răspu n su rile acordate de către can didat com isia are abilitatea de
a face discu ţii, aprecieri şi an aliză critică con stru ctivă aferen tă lu crării
prezen tate;
 la fin alu l acestor discu ţii preşedin tele com isiei de evalu are îşi exprim ă
opin ia în legătu ră cu lu crarea su sţin u tă şi acordă în n u m ele în tregii
com isii calificativul (adm is / respins ) aferen t lu crării prezen tate. Nota finală
este calculată ca m edie aritm etică a n otelor acordate de către m em brii
com is iei şi de către coordonatorul ştiinţific, n ota m in im ă de prom ovare fiin d
6(şase).
 lu crarea prezen tată în form at tipărit se în apoiază, du pă su sţin ere,
can didatu lu i; În cazu l în care se con stată că lu crarea a fost
copiată/ plagiată, aceasta va fi respin s ă iar can didatu l va su porta rigorile
legii.
Se recom andă:
 a nu s e citi prezentarea de pe slide-uri s au alte m ateriale;
 nu se utiliza elem ente grafice care nu au legătură directă cu textul
prezentării sau nu prezintă elem ente cu caracter ştiinţific;
 a nu s e utiliza efecte sonore pe parcursul prezentării;
 a se focaliza expunerea pe tem a abordată fără introduceri şi explicaţii
colaterale sau fără legătură cu tem a tratată;
 o ţinută vestim entară şi atitudine com portam entală în concordanţă cu
im portanţa m om entului prezentării şi s us ţinerii unei lucrări de
licenţă/ dis ertaţie de m asterat.

Capitolul 3
Speech-ul
Speech -u l reprezin tă lista ideilor de bază, ordon ate cron ologic şi logic, care
u rm ează a fi prezen tate în fa ţa com isiei de exam in are. Speech -u l n u are
n eapărat o existen ţă fizică (este de dorit ca su s ţin erea lu crării de licen ţă să se facă
în m od liber) ci reprezin tă o sin teză care este pregătită de can didat în scopu l
ordon ării ideilor, a accen tu ării aspectelor m ai im portan te (sau m ai in teresan te),
a relevării con tribu ţiilor person ale, a scoaterii în eviden ţă a con clu ziilor şi
propu n erilor aferen te an alizei efectu ate.
Speech -u l n u se con stitu ie în tr-u n rezu m at al lu crării (repetăm faptu l că
lu crarea este cu n oscu tă de către com isie) ci este u n m aterial de sin e stătător
care extrage din lu crare aspectele şi ideile cele m ai im portan te, pe care le
prezin tă în tr-o logică diferită de cea existen tă în lu crare. Aşa cu m lu crarea de
licen ţă/ disertaţie de m asterat n u este o în şiru ire a docu m en tării efectu ate pe tot
parcu rsu l elaborării ei, ci prezin tă în tr-o logică proprie rezu ltatele acestei
docu m en tări şi cercetări, la fel speech -u l n u reia lu crarea de licen ţă/ disertaţie de
m asterat ci prezin tă esen ţa acesteia în tr-o m odalitate de sin e stătătoare.
Speech -u l trebu ie pregătit, de aceea cu m u ltă grijă (în strân să colaborare
cu coordon atoru l ştiin ţific al lu crării de licen ţă) deoarece el reprezin tă
in gredien tu l cel m ai im portan t al în tregii prezen t ări şi su sţin eri a lu crării de
licen ţă.
3 .1 Conţinutul şi structura speech-ului
În con ţin u tu l speech -u lu i se regăsesc câteva elem en te com u n e, de n atu ra
gen erică, elem en te care trebu ie n eap ărat să fie prezen te şi an u m e în ordin ea pe
care o prezen tăm m ai jos:
1. Titlu l lu crării de licen ţă/ disertaţie de m asterat: can didatu l va en u n ţa
titlu l lu crării de licen ţă/ disertaţie de m asterat, deşi m em brii com isiei su n t,
desigu r, la cu ren t cu acest lu cru ;
2. Obiectivu l lu crării: can didatu l va prezen ta obiectivu l (scopu l) pe care şi
l-a propu s în elaborarea lu crării de licen ţă/ disertaţie de m asterat. Această
prezen tare trebu ie s ă fie cât m ai con cisă şi m ai clar exprim ată, dacă se poate
în tr-o sin gu ră frază;
3. Modalitatea în care a fost realizat obiectivu l lu cr ării: se va prezen ta
m an iera de an aliză, cercetare sau docu m en ta re în care can didatu l a realizat
obiectivu l lu crării (prin docu m en tare livrescă, prin stu dii de caz, prin an alize
em pirice, prin an alize com parative, prin m odelare m atem atică, prin an alize de
tip statistic, etc.);
4. Stru ctu ra lu crării de licen ţă/ disertaţie de m asterat: deşi este u n pu n ct
cu m va redu n dan t în econ om ia prezen tării lu crării, el poate fi u til deoarece arată
faptu l că absolven tu l are clar în m in te con ţin u tu l lu crării precu m şi ordon area
logică a în tregu lu i dem ers de cercetare. Dacă, în să, com isia n u solicită
ren u n ţarea la acest pu n ct, el trebu ie redu s la esen ţă: se vor en u m era practic
obiectivele specifice (su bobiectivele) pe capitole, fiecare cu câte u n foarte scu rt
com en tariu privin d m odalitatea de realizare;
5. Prin cipalele problem e (obstacole) de n atu ră m etodologică, ştiin ţifică,
organ izatorică, etc. Care au trebu it în vin se pen tru a realiza obiectivu l lu cr ării
(dacă este cazu l): can didatu l va prezen ta pe scu rt cele m ai im portan te problem e
care au trebu it în vin se, cu m ar fi: asigu rarea com parabilit ăţii preţu rilor,
asigu rarea u n or tran sform ări m etodologice, lipsa u n or serii statistice su ficien t
de lu n gi, absen ţa sau in com pletitu din ea u n or date ş.a.m .d.;
6. Prin cipalele con clu zii desprin se din realizarea cercet ării: can didatu l va
en u m era (fără a in tra în am ăn u n te) cele m ai im portan te rezu ltate (con clu zii)
desprin se din an aliza efectu ată. Este bin e ca aceste con clu zii s ă fie prezen tate
în m od sistem atic şi an u m e:
a) con clu zii de n atu ră teoretică şi m etodologică;
b) con clu zii de n atu ra em pirică;
c) con clu zii de n atu ra propu n erilor de perfecţion are/ sch im bare;
d) con clu zii de n atu ra con tin u ării cercetării în treprin se.
Speech -u l reprezin tă n u n u m ai o listă logică si cron ologică a prezen tării ci,
în acelaşi tim p, con stitu ie şi u n ” program ” din am ic de prezen tare. Din acest
m otiv, este bin e ca speech -u l să fie în tocm it su b form a u n u i grafic din am ic de
prezen tare, care s ă con ţin ă şi du rata afectată fiecăru ia din tre cele şase su biecte
gen erice m en ţion ate m ai su s (fig. 2.1):

Figura 2 .1 Grafic de prezentare a speech -ului lucrării de licenţă/ disertaţie de m asterat
Durata
(min)
Subiectul
a
b
c
d
e
f
Ideea
Titlul lucrării de licenţă/disertaţie
Obiectivul lucrării de licenta/disertatie
Modalitatea de realizare a lucrarii de
licenta/disertatie
Problemele de natura stiintifica aparute
cu prilejul realizarii liucrarii
Structura lucrarii de licenta/disertatie
Concluziile si propunerile
1…
2…
1…
2…
1…
2…
1…
2…
1…
2…
1…
2…
Capitolul 4
Planşe şi alte m ateriale vizuale de prezentare
Avân d în vedere cele dou ă restricţii care fu n cţion ează cu prileju l
prezen tării lu crării de licen ţă/ disertaţie de m asterat (tim pu l lim itat al prezen tării
– în ju r de 10 m in u te – şi n ecesitatea realizării u n u i m axim u m de im pact su b
aspectu l efectu lu i de con vin gere asu pra com isiei de exam in are) n u este lipsit de
in teres şi im portan ţă să se recu rgă la u n ele m ijloace au xiliare vizu ale (de
exem plu , prin u tilizarea prezen tării lu crării de licen ţă/ disertaţie pe m on itoru l
u n u i com pu ter sau proiectat pe u n ecran cu aju toru l com pu teru lu i, m ijloace
care să aibă u n du blu rol:
 să în soţească, în tr-o m an ieră su gestivă şi sin optică, explicaţiile verbale
ale can didatu lu i;
 să în tărească sau să su sţin ă, prin reprezen tări grafice, cifre,
dem on straţii m atem atice, etc. Aserţiu n ile făcu te de can didat cu prileju l
prezen tării lu crării.
Aceste m ateriale vizu ale pot fi realizate pe m aterial tran sparen t care s ă
poată fi proiectat cu aju toru l retroproiectoru lu i. În acest caz este n ecesar ă
asigu rarea u n ei sin cron izări în tre explicaţiile verbale şi apariţia pe ecran e a
im agin ilor adecvate. În cazu l plan şelor realizate pe carton , este bin e ca ele să fie
in stalate în locu ri cu o bu n ă vizibilitate pen tru toţi m em brii com isiei, în că
în ain te de în ceperea prezen tării (în tim pu l prezen tării can didatu lu i an terior)
pen tru a n u con su m a din tim pu l afectat prezen tării propriu -zise.
Folosirea m aterialelor vizu ale de prezen tare trebu ie făcu tă în aşa fel
în cât m aterialele respective s ă fie in tegrate activ în prezen tare. Folosirea
m aterialelor grafice în prezen tare are dou ă efecte con com iten te:
a) redu ce tim pu l de prezen tare a faptelor, m ărin d corespu n zător tim pu l ce
poate fi alocat an alizelor, in terpretărilor, con clu ziilor şi propu n erilor;
b) con tribu ie la m ai bu n a în ţelegere, de către m em brii com isiei de
exam in are, a m esaju lu i ştiin ţific pe care can didatu l în cearcă să-l tran sm ită.
Materialele vizu ale este bin e s ă fie realizate în cu lori, pen tru a spori
su gestivitatea reprezen tărilor (fără a exagera, desigu r, pân ă la m argin ea kitsch -
u lu i), să cu prin dă titlu ri care să exprim e cât m ai exact rolu l şi m esaju l acelu i
m aterial, legen dele n ecesare în ţelegerii reprezen tărilor grafice precu m şi orice
alte in form aţii care pot con tribu i la sprijin u l explica ţiilor verbale.
Selectarea reprezen tărilor grafice din con ţin u tu l lu crării care pot face
obiectu l m aterialelor vizu ale de prezen tare trebu ie făcu tă cu m u ltă grijă, la
su gestia coordon atoru lu i ştiin ţific al lu crării, aşa în cât să facă obiectu l acestor
m ateriale cele m ai in teresan te, im portan te şi su gestive expresii grafice.
4 .1 Prezentarea Power Point
1. Este de preferat ca plan şele si m aterialele vizu a le sa fie realizate în
PowerPoin t. Este cel m ai în tâln it m od de prezen tare, plu s că peste tot în lu m e
se face la fel. Este recom an dat ca prezen tarea Power Poin t s ă fie realizata pe u n
fon d albastru în ch is cu litere albe boldate. In acest m od se poate citi ch iar dacă
în sală este lu m in ă. Caracterele trebu ie s ă fie destu l de m ari s ă poată fi citite de
la 10 m etri.
2. Prim u l slide al prezen tării Power Poin t trebu ie s ă con ţin ă n u m ai titlu l,
n u m ele au toru lu i şi al coordon atoru lu i ştiin ţific. Nu se vor adău ga m u lţu m iri
către profesoru l coordon ator al lu crării sau com isiei de exam in are, de asem en ea
m otto-u ri. Se accepta totu şi o fotografie care s ă exprim e esen ţialu l lu crării, peste
care se poate în scrie titlu l, în s ă în aşa fel în cât să se vadă am bele. Evitaţi
titlu rile foarte gen erale (care se folosesc de regu lă pen tru o carte) de tipu l Politici
regionale, Funcţia publică, Sis tem ul adm inis trativ francez, Politici Publice.
În cercaţi să particu lariza ţi titlu l gen eral prin tr-o expresie sau u n su b-titlu (Ex.
Politici regionale în Rom ânia. Evaluarea im pactului fondurilor de preaderare la
realizarea obiectivelor de politici regionale). Titlu l lu crării poate fi particu larizat
pen tru a exprim a ceea ce s -a cercetat în partea practică (Ex: în loc de Actori de
politică publică pu teţi reform u la în Modul în care grupurile de interes e
Afla inaintea profesorului tau
daca lucrarea ta este originala sau un plagiat !
DetectarePlagiat.ro va pune la dispozitie cel mai performant program de
detectie a plagiatului fiind agreat de Comisia de Etica si utilizat in majoritatea
Universitatilor din Romania si R. Moldova.
DetectarePlagiat.ro este primul si singurul program gratuit de verificare si
detectare a plagiatului special conceput pentru verificarea si detectarea plagiatului
din documentele in limba romana.
DetectarePlagiat.ro analizeaza si scaneaza peste 10 miliarde de resurse,
beneficiaza de un ansamblu de tehnici de analiza care ii permit sa detecteze in mod
eficient similitudinile suspecte si paragrafele copiate dintr-o sursa sau mai multe si
care se regasesc in textul supus investigatiei.

influenţează luarea deciziilor de politică publică)
3. Al doilea slide trebu ie s ă cu prin dă m otivarea alegerii tem ei. Folosiţi
fraze si expresii proprii in locu l citatelor, care poate au m ai fost citite an terior
de către profesorii din com isia de exam in are. Motivaţia alegerii tem ei trebu ie sa
cu prin dă relevan ţa pen tru dom en iu l ales cat si o scu rtă prezen tare a stadiu lu i
de cercetare a dom en iu lu i respectiv.
4. Al treilea slide al prezen tării Power Poin t poate s ă cu prin dă ipoteza
lu crării, scopu l şi obiectivele cercetării, n u n eapărat în aceasta ordin e. Dacă n u
ştiţi ipoteza pe de rost, o pu teţi scrie. Slide-u rile n u trebu ie s ă cu prin dă m u lt
text, scrieţi n u m ai ideile prin cipale ale capitolu lu i pe care îl prezen ta ţi, pe care
va trebu i să le com pletaţi fără să citiţi de pe ecran . O im presie nu tocm ai buna o
face cel care citeşte cuvânt cu cuvânt de pe ecran. Acest lucru denotă lips ă de
pregătire şi faptul că nu stăpâneşte prea bine subiectul.
5. Urm ătoru l slide al prezen tării cu prin de capitolu l “Material şi m etode “,
sau m ai n ou , “Designul cercetării “ în care vorbiţi despre organ izarea şi
desfăşu rarea cercetării. Un de, cân d, cu cin e a ţi lu crat.
6. Urm ătoru l pas este prezen tarea parţii practice a lu crării. Ceea ce se
cercetează în partea practică trebu ie să fie o con tin u are a ceea ce a fost an alizat
in partea teoretică Cân d în partea practică se cercetează o an u m ită
tem ă/ problem ă raportat la o organ iza ţie, com u n itate se vor prezen ta doar acele
in form aţii referitoare la con text care su n t relevan te (Ex.: n u se prezin tă istoricu l
u n ei com u n e exten siv, sau n u se listează exh au stiv toate atribu ţiile u n ei
in stitu ţii). In form aţiile care trebu ie an alizate în partea practică su n t: scopu l
cercetării/ ipoteze de cercetare, in stru m en tu l de cercetare, eşan tion are.
7. Al şaselea slide in clu de capitolu l “An aliza şi in terpretarea rezu ltatelor”.
Afişaţi şi aten ţie, discu taţi (!) graficele şi tabelele prin care obiectiviza ţi
rezu ltatele. Pu teţi avea m ai m u lte slide-u ri cu acest titlu , în fu n cţie de câte
grafice doriţi să prezen taţi. Acestea răm ân afişate n u m ai cât tim p le discu ta ţi.
8. Ultim u l slide al prezen tării Power Poin t reprezin tă con clu ziile lu crării.
Aici scrieţi dacă ipoteza a fost con firm ată, dacă cercetarea a dat rezu ltate de care
su n teţi m u lţu m iţi sau n u . Un eori cercetarea poate s ă n u dea rezu ltate şi acesta
n u este n eapărat u n lu cru rău . Aţi dem on strat că n u este aşa cu m presu pu n ea ţi.
Pân ă la u rm ă tot aveţi u n rezu ltat. La con clu zii pu teţi trece şi even tu ale
propu n eri în vederea îm bu n ătăţirii practicii dom en iu lu i.
Vorbiţi liber, nu citiţi! Nu vă plim baţi prin sală în tim pu l prezen tării. Nu vă
m işcaţi prea repede, n u vorbiţi prea repede, n u da ţi slide-u rile pe fast forward.
În paralel cu ideile prin cipale vă pu teţi extrage din lu crare, argu m en tele la
acestea şi u n ele descrieri m ai am ăn u n ţite, pe care le pu teţi prin ta su b titlu rile
“Slide-u l n u m ăru l 1″, “Slide-u l n u m ăru l 2″ şi aşa m ai departe, n u m ai pen tru a
citi m ai m u lte detalii. Acest docu m en t separat cu prin de deci m ai m u ltă
in form aţie, de fapt totu l despre fiecare slide. Citiţi de m ai m u lte ori, pân ă
aju n geţi să ” jon glaţi ” cu ele, n u u ita ţi ca “Repetitio est m ater stu dioru m ”.
Repetaţi în faţa calcu latoru lu i, citiţi în faţa oglin zii cu voce tare, sau folosiţi orice
alte m etode care credeţi că vi se potrivesc. Cu cât veţi repeta m ai m u lt, cu atât
veţi avea m ai pu ţin e em oţii cân d veţi su sţin e lu crarea!
Capitolul 5
Recom andarea procedeului de prezentare a lucrării pentru
Încadrarea în cele 1 0 m inute
Probabil că aceasta este problem a cea m ai dificilă pen tru m u lţi din tre
can didaţii care su sţin lu crarea de licen ţă/ disertaţie de m asterat. Prin cipalele
m etode pe care le pu teţi u tiliza pen tru a vă pu tea în cadra în această n orm ă de
tim p su n t u rm ătoarele:
1. Nu ” povestiţi” lu crarea de licen ţă/ disertaţie de m asterat. Nu trebu ie s ă
descrieţi tot ceea ce a ţi făcu t în lu crare, acest lu cru este cu n oscu t de către
m em brii com isiei de exam in are. Prezen tarea con ţin u tu lu i lu crării se rezu m ă la
prezen tarea obiectivelor u rm ărite în fiecare capitol, fără n ici o detaliere an alitică.
2. Nu descrieţi dem on straţii m atem atice. Dacă există asem en ea
dem on straţii în lu crare, de bu n ă seam ă că su n t prelu ate din literatu ra de
specialitate şi n u prezin tă n ici u n du biu (doar dacă n u cu m va obiectivu l lu crării
îl con stitu ie an aliza critică a acestor dem on stra ţii), deci n u este n ecesar s ă le m ai
relu aţi. Ch iar cân d realiza ţi o dem on straţie in edită, este bin e să prezen taţi doar
rezu ltatu l obţin u t (dacă este n evoie, com isia de exam in are vă va in dica să
prezen taţi am ăn u n te).
3. Nu spu n eţi tot ce ştiţi despre u n su biect pe care-l abordaţi. Ceea ce aveţi
de spu s trebu ie spu s con cis şi în datele sale esen ţiale (n u u itaţi să discu taţi cu
specialişti în dom en iu l abordat), în cazu l în care m em b rii com isiei doresc s ă se
con vin gă de profu n zim ea cu n oştin ţelor dv. în dom en iu , vă vor pu n e, cu
sigu ran ţă, în trebări su plim en tare şi atu n ci veţi avea prileju l să vă desfăşu raţi.
4. Nu descrieţi con ţin u tu l plan şelor sau al altor m ateriale de prezen tare
vizu ală. Materialele respective se prezin tă prin ele în sele şi, în orice caz, n u ele
su n t su biectu l discu ţiei. Referiţi-vă doar la con ţin u tu l lor, în m ăsu ra în care
aceasta sprijin ă cele spu se verbal.
5. Nu detalia ţi con clu ziile şi propu n erile. Aceasta n u în seam n ă, în n ici u n
caz, tru n ch ierea sau ren u n ţarea la u n ele con clu zii sau propu n eri, ci doar
exprim area cu m axim u m de con cizie şi claritate. Con clu ziile şi propu n erile
desprin se din an aliza în treprin s ă trebu ie prezen tate în esen ţa lor şi n u în
detaliile lor.
Pen tru a atin ge asem en ea” perform an ţe”, este n ecesară exersarea
prezen tării lu crării su b form a sim u lării acesteia, atât pen tru a reu şi în cadrarea
în tim p cât şi pen tru a obţin e o exprim are con cis ă şi clară, o argu m en tare logică
şi coeren tă, o forţă de con vin gere care s ă realizeze u n im pact m axim asu pra
com isiei de exam in are.
5 .1 Răspunsurile la întrebări
Dacă în trebările vizează, în gen eral, problem atica abordată, este posibil ca
în trebările să se refere şi la alte ch estiu n i care su n t atin se sau pot fi atin se prin
dezvoltarea u n or an alize sau con secin ţe ale celor prezen tate în lu crare.
În trebările au rolu l de a con vin ge com isia de capacitatea absolven tu lu i de
a pu rta u n dialog critic, de n atu ră ştiin ţifică pe m argin ea problem aticii abordate
sau pe m argin ea altor problem e de specialitate. Din acest m otiv, ele trebu ie
tratate cu m axim u m in teres şi aten ţie, deoarece con tribu ţia lor la n ota fin ală
poate fi extrem de im portan tă.
Com portam en tu l fa ţă de în trebările com isiei de exam in are trebu ie s ă se
caracterizeze prin u rm ătoarele:
a) Fiecare în trebare va fi n otată cu grijă şi solicitu din e. Pen tru aceasta,
este bin e sa fiţi pregătit, cu h ârtie şi stilou , în m om en tu l în care în cepeţi
prezen tarea lu crării.
b) Dacă n u în ţelegeţi în trebarea, veţi adresa ru găm in tea de a fi repetată.

Nu este bin e ca, din dorin ţa de a n u deran ja, s ă n u solicitaţi repetarea în trebării
n eîn ţelese, deoarece veţi răspu n de la altceva sau , în orice caz, n u veţi satisface
exigen ţele celu i care a pu s în trebarea, cu con secin ţe n egative în ceea ce priveşte
n otarea dv. fin ală.
c) Răspu n su l la în trebare va fi scu rt, pu n ctu al. Veţi răspu n de exact la
ideea sau n u an ţa solicitată prin în trebare, n u veţi face n ici u n fel de in trodu ceri
sau corelaţii, deoarece ele ar pu tea fi in terpretate ca în cercare de a elu da o
în trebare la care n u cu n oa şteţi răspu n su l, pe de o parte, iar, pe de altă parte, va
con su m a din tim pu l la dispoziţie, în plu s, este posibil s ă plictisiţi, dân d m ai
m u lte am ăn u n te decât su n t n ecesare pen tru problem a respectivă.
d) Ch iar dacă răspu n su l la o în trebare este dat deja în lu crare, n u faceţi o
sim plă trim itere seacă la acesta. Prezen ta ţi foarte pe scu rt răspu n su l corect,
apelân d la o in trodu cere elegan tă de form ă:” aşa cum am arătat şi în lucrare...,
etc.”.
e) Lu aţi-vă m ăsu ri de sigu ran ţă (obligatorii, de altfel în dom en iu l ştiin ţific)
în ceea ce priveşte form a în care răspu n deţi la în trebări. Răspu n su l trebu ie să fie
dat cu sigu ran ţă dar n u cu osten ta ţie. Ch iar dacă în trebarea este relativ sim plă,
ea n u se va expedia cu u n răspu n s sec, ci se va răspu n de com plet la ea, cu
toată solicitu din ea de care su n teţi în stare.
Nu uitaţi, nota finală depinde de trei elem ente com plem entare:
1. Con ţin u tu l lu crării, exprim at în n ota acordată în referat de către con du cătoru l
ştiin ţific;
2. Calitatea prezen tării lu crării;
3. Calitatea răspu n su rilor la în trebările com isiei de exam in are. De aceea partea
de răspu n su ri la în trebări trebu ie adm in istrată cu cea m ai m are aten ţie.
5 .2 Dialogul cu m em brii com isiei de exam inare
În faţa com isiei de exam in are trebu ie adoptată o atitu din e care s ă se
caracterizeze prin u rm ătoarele:
1. Sigu ran ţă de sin e, fără a depăşi pragu l su ficien ţei de sin e.
2. Ferm itate în exprim area pu n ctelor de vedere, fără a trece în
in flexibilitate.
3. Solicitu din e şi dispon ibilitate pen tru dialog şi sch im b de opin ii.
4. Claritate şi con cizie în aserţiu n ile făcu te.
5. Coeren ţă a discu rsu lu i dem on strativ.
6. Atitu din e ştiin ţifică faţă de m aterialu l prezen tat (adică pru den tă şi
circu m spectă faţă de aserţiu n i prea tran şan te, ch iar dacă ele su n t fu n dam en tate
pe an alize em pirice rigu roase).
Pe baza „regu lilor” de m ai su s vor fi tratate şi în trebările sau com en tariile
care vor fi făcu te de către m em brii com isiei pe m argin ea m aterialu lu i prezen tat.
În ain te de a face in terven ţiile ceru te de în trebări sau de com en tarii, se
recom an dă folosirea u n or sin tagm e de in trodu cere de tipu l:
 în opin ia m ea, această problem ă trebu ie abordată...
 literatu ra de specialitate m en ţion ează în acest sen s faptu l că, de m u lte
ori, se în tâm plă ca...
 dacă-m i perm iteţi, aş dori să spu n că, de fapt, ceea ce eu am
in ten ţion at a fost să...
 cred că, totu şi, o an u m ită legătu ră se poate face în tre... şi...
 du pă părerea m ea, adevărata problem ă care se ridică aici n u este... ci...
Aceste sin tagm e pu n în eviden ţă, pe de o parte, respectu l şi con sideraţia
cu care este tratat parten eru l de discu ţie iar, pe de altă parte, con feră
in terven ţiilor absolven tu lu i acea n otă de relativitate ştiin ţifică n ecesară oricărei
dezbateri profesion ale.
Alte su gestii referitoare la m odu l în care răspu n deţi la în trebări su n t
u rm ătoarele:
Nu ocoliţi răspu n su l la în trebări. Ch iar dacă o an u m ită în trebare vă
su rprin de prin con ţin u tu l ei, folosiţi u n a din tre form u lele de relativizare de m ai
su s şi prezen taţi-vă pu n ctu l de vedere. Faceţi, dacă este n evoie o an u m ită
„în vălu ire” pân ă cân d sesizaţi su bstratu l în trebării (fără să exageraţi această etapă
de „cău tări”, deoarece poate fi in terpretată ca o tragere de tim p), dar, im ediat ce
v-aţi reven it, pu n cta ţi direct, precis şi con cis răspu n su l.
Nu refu zaţi să răspu n deţi la n ici o în trebare, ch iar dacă răspu n su l n u va fi
perfect.
Dacă n u în ţelegeţi o an u m ită în trebare, n u ezita ţi să solicitaţi fie repetarea
în trebării fie precizări su plim en tare. Aceasta n u poate s ă deran jeze, dacă este
făcu tă cu toată con sideraţia, şi folosin d o form u lă elegan tă. „Costu l” solicitării
repetării în trebării este în totdeau n a m ai m ic decât cel al r ăspu n su lu i eron at
datorită n eîn ţelegerii în trebării.
Nu se recom an dă in terpretarea com en tariilor m em brilor com isiei de
exam in are decât în cazu l în care au toru l com en tariu lu i vă cere în m od expres s ă
vă expu n eţi pu n ctu l de vedere în acea problem a.
În m od obişn u it m em brii com isiei procedează la pu n erea u n or în trebări
legate de con ţin u tu l lu crării sau expu n erii orale.
În trebările pot in terven i în dou ă m om en te diferite: fie în tim pu l expu n erii,
fie la sfârşitu l expu n erii.
În prim u l caz, de regu lă, în trebarea are form u larea „scu rtă “şi se referă la
ceea ce se tratează în u ltim ele fraze su s ţin u te în ain tea adresării în trebării. Este
n ecesară o aten ţie deosebită pen tru a în ţelege fon du l în trebării, astfel ca
răspu n su l să fie tot scu rt, dar sigu r şi la obiect. Asem en ea în trebări n u su n t
em ise pen tru a în treru pe expu n erea, ci pen tru a explica pu n ctu al o idee, o teză,
o con clu zie expu să fie in com plet, fie n eclar sau ch iar eron at. Abilitatea şi forţa
de argu m en tare asigu ră claritatea răspu n su rilor. Pe m ăsu ră ce form u laţi
răspu n su l, priviţi discret spre in terlocu tor şi cău taţi a observa reacţia acestu ia
pen tru a reven i asu pra răspu n su lu i dacă este cazu l.
În cel de-al doilea caz, cân d expu n erea s -a term in at, m em brii com isiei de
exam in are declan şează u n set de în trebări, deci u n adevărat dialog cu
su sţin ătoru l licen ţei sau dizertaţiei de m asterat. Su n t vizate problem ele d e
con ţin u t al lu crării redactate, a expu n erii orale şi a m aterialu lu i ilu strativ
prezen tat. În gen eral, su n t solicitate: r ăspu n su ri com plexe sau sim ple;
com pletări sau dezvoltări ale u n or părţi din lu crare; com en tarii asu pra
rezu ltatelor previzibile în aplicaţiile viitoare; elem en te ale bibliografiei stu diate;
alte problem e pe care com isia le selectează pen tru a aprecia cu n oştin ţele,
aptitu din ile şi capabilităţile au toru lu i lu crării în vederea n otării fin ale.
Desfăşu rarea dialogu lu i, deşi in iţiat de m em brii com isiei, solicită o aten ţie
deosebită a absolven tu lu i cu privire la cel pu ţin dou ă situ aţii:
a) înţelegerea problem elor pe care com isia le solicită spre detaliere sau
m otivare;
b) form ularea răspunsurilor adecvate la dialogu l in iţiat de către com isie.
Dacă pen tru în ţelegerea problem elor n u pu tem recom an da an u m ite
teh n ici sau procedu ri specifice, ele fiin d legate direct de abilit ăţile şi cu n oştin ţele
fiecăru ia, pen tru form u larea răspu n su rilor, experien ţa acu m u lată în an ii
stu den ţiei, adău gată cu n oştin ţelor profesion ale, dar şi talen tu lu i oratoric, va
du ce la aprecierea u n ei n otări perform an te, de su cces.
5 .3 Cum se procedează dacă m em brii com isiei” dau peste cap”
planul de prezentare al lucrării
Acest lu cru se datorează u rm ătoarelor cau ze:
 tim pu l lim itat avu t de com isie la dispoziţie;
 faptu l că partea pe care com isia propu n e s -o abordaţi (de obicei,
partea aplicativă) este aşa de... in teresan tă, în cât com isia preferă să
ren u n ţe la partea teoretico-m etodologică şi doreşte să vă con cen traţi pe
con tribu ţia person ală;
 com isia cu n oa şte în am ăn u n t lu crarea can didatu lu i şi doreşte să

pu n cteze îm preu n ă cu acesta u n ele aspecte fie m ai con troversate fie m ai
im portan te;
 com isia de exam in are doreşte să verifice gradu l şi calitatea cu n oa şterii,
de către au toru l lu crării, a con ţin u tu lu i acesteia.
Dacă, du pă epu izarea problem ei pe care a expu s -o com isia de exam in are,
aceasta n u se grăbeşte să form u leze, în aceea şi m odalitate, alte ch estiu n i la care
să vă referiţi, n u trebu ie, desigu r, s ă aşteptaţi pân ă cân d com isia va face acest
lu cru (poate n ici n u doreşte s-o facă). Du pă o pau ză care n u trebu ie să se
prelu n gească prea m u lt (pen tru a n u deven i pen ibilă pen tru toată lu m ea)
în cercaţi să dezvoltaţi cea m ai im portan tă problem a pe care a ţi pregătit-o de
acasă.
Pe tot parcu rsu l prezen tării veţi afişa o ţin u tă respectu oasă dar lipsită de
u m ilin ţă, deoarece n u ven iţi să solicitaţi ceva n em eritat ci, dim potrivă, ven iţi să
dem on straţi faptu l că m eritaţi ceva. Atitu din ea va fi, deci, plin ă de sigu ran ţă dar
lipsită de in fatu are, su gerân d deplin u l con trol asu pra problem aticii su pu s ă
discu ţiei dar evitân d să păreţi „atotştiu tor”.
5 .4 Recom andări in susţinerea proiectului de licen ţă/ disertaţie
de m asterat
Prezentarea Pow er Point
Expu n erea se va realiza pe baza u n u i n u m ăr de plan şe (pagin i Word, pagin i
PowerPoin t – pen tru video-proiector, folii pen tru retroproiector). Rolu l plan şelor
con stă în su sţin erea prezen tării prin referirile stu den tu lu i la m aterialu l de pe
plan şe. Pe parcu rsu l prezen tării stu den tu l n u citeşte in form aţiile scrise pe
plan şă. Prezen tarea în seam n ă com en tarea cât m ai su ccin tă şi la obiect a
m aterialelor de pe plan şe.
a) Prezen tarea trebu ie s ă fie u n rezu m at al lu crării, iar dacă se fu rn izează
asisten ţei u n docu m en t su plim en tar, acesta trebu ie s ă fie m ai cu prin zător decât
slide-u rile.
b) Se recom an dă u tilizarea caracterelor Arial/ Tim es New Rom an – Bold
(n u italice şi n u m aju scu le). Se poate ad ău ga pe slide o com pon en tă grafică
reprezen tativă (desen , poză). În footer se trec n u m ele au toru lu i şi n u m ăru l slide-
u lu i.
c) Se recom an dă prezen tarea de diagram e/ grafice în locu l tabelelor.
d) Se recom an dă ca debitu l verbal la prezen tare s ă fie de circa 100
cu vin te/ m in u t.
e) Se pot folosi „poveşti” pen tru revigorarea asisten ţei şi repetiţia pen tru
lu cru rile im portan te.
f) Se recom an dă să n u se citească de pe slide-u ri.
g) Nu se recom an dă u tilizarea an im a ţiilor în sau în tre slide-u ri (pen tru
adău gare de paragrafe, form u le, diagram e etc.).
h) Se recom an dă păstrarea u n u i con tact vizu al cu asisten ţa.
i) La în trebări se face pau ză, se reform u lează în trebarea şi apoi se
răspu n de. Se face pau ză în ain te şi du pă lu cru rile im portan te.
j) Cea m ai im portan tă recom an dare: prezen tarea trebu ie s ă se în cadreze
în tim pu l alocat!
Plan şele n u vor reprodu ce in tegral proiectu l, ci se vor axa pe elem en tele
reprezen tative. Nu este n ecesară o plan şă cu bibliografie (bibliografia existân d în
lu crarea de licen ţă/ disertaţie de m asterat). Pen tru sch em e, diagram e, por ţiu n i
de cod su rsă n ecesare expu n erii (care în lu crare apar drept an exe) se vor realiza
plan şe in serate la locu l im pu s de cu rsivitatea prezen tării.
Expu n erea n u este de factu ră didactică, în sen su l in sistării asu pra tu tu ror
detaliilor. Expu n erea trebu ie s ă pu n ă în eviden ţă calitatea proiectu lu i în
an sam blu l său .
Absolven tu l trebu ie s ă reflecteze cu respon sabilitate asu pra organ izării
expu n erii. O expu n ere n epregătită corespu n zător poate crea o im agin e
n efavorabilă ch iar asu pra u n u i proiect de foarte bu n ă calitate.
Absolven tu l trebu ie s ă exerseze expu n erea în particu lar (în ain te de prezen tarea
în faţa com isiei) cu scopu l de a se în cadra în in tervalu l de 15 m in u te (in clu zân d
cca. 5 m in u te pen tru dem on stra ţia practică). Prin aceste exerciţii prealabile,
absolven tu l îşi va stabili n u m ăru l optim de plan şe u tile expu n erii, precu m şi
com en tariile pe care le va face asu pra fiecărei plan şe în parte.
Expu n erile care du rează m ai m u lt de 15 m in u te vor fi în treru pte la
expirarea tim pu lu i.
Com isia de exam in are va form u la în treb ări referitoare la con ţin u tu l
lu crării de licen ţă/ disertaţie de m asterat sau la elem en te din cadru l expu n erii.
În trebările pot fi form u late atât pe parcu rsu l expu n erii, cât şi la sfârşit. Rolu l
în trebărilor este de a cu n oa şte cât m ai bin e şi evalu a cât m ai corect realizările
proprii pe care stu den tu l le prezin tă în cadru l proiectu lu i. Prin răspu n su rile
sale, au toru l lu crării trebu ie să dovedească faptu l că stăpân eşte toate elem en tele
u tilizate în elaborarea proiectu lu i.
Evalu area (n ota acordată) proiectu lu i de licen ţă va reflecta valoarea
in trin secă a acestu ia şi a expu n erii (fără adju van te şi com paraţii cu m edia
gen erală).
Prezentarea rezultatelor
Are loc prezen tarea rezu ltatelor şi "tradu cerea" lor în tr-u n lim baj m ai
abordabil, dar n u m ai pu ţin ştiin ţific (de ex. se extrag datele relevan te din tr -u n
tabel şi se expu n su b form ă "textu ală"), în această secţiu n e are loc prezen tarea
de tabele, grafice, statistici. Du p ă aceea, are loc explicitarea acestora: se
calcu lează diferen ţe, procen taje, frecven ţe, m edii sau rela ţii.
Dis cutarea rezultatelor
Prin discu tarea rezu ltatelor se preiau datele p relu crate şi se in terpretează
teoretic.
Este locu l în care se fac specu la ţii asu pra rezu ltatelor obţin u te. Practic,
aici se vede aportu l cercetătoru lu i sau an alistu lu i; în aportu l teoretic, în
"valoarea adău gată" datelor obţin u te.
Tratarea problem elor adu se în discu ţie in terpretările de rezu ltate,
form u lările de con clu zii şi evalu ările de con secin ţe trebu ie să fie fu n dam en tate şi
în soţite de calcu le econ om ice adecvate prin care s ă se dem on streze valabilitatea,
atât a sistem u lu i de abordare, cât şi a ipotezelor form u late.
Analiza datelor
De regu lă, an aliza datelor con stitu ie cea m ai m are parte din tr -u n raport
de cercetare. Su n t prezen tate datele şi m etodele statistice de prelu crare a lor, în
cazu l abordărilor can titative, iar în stu diile calitative se in s erează în proporţii
con ven abile răspu n su rile persoan elor in tervievate, fragm en te au tobiografice,
com en tarii ale m artorilor ocu lari etc.
Datele cercetării su n t prezen tate su b form a tabelelor, care perm it
con cen trarea optim ă a in form aţiilor.
Concluziile
Se în tocm eşte u n bilan ţ, o recapitu lare a en u n ţu rilor din in trodu cere în
con exiu n e cu rezu ltatele obţin u te în u rm a cercetărilor. Con clu ziile se pot
prezen ta sch em atizat su b u rm ătoarea form ă: rezu ltatele a, b, c im plică
con clu ziile x, y , z.
Există şi varian ta ca lu crarea să se prezin te su b form a u n or secţiu n i, cu
m etodologii, date şi con clu zii parţiale in depen den te. Con clu zia fin ală va reu n i
toate aceste con clu zii parţiale care, an alizate îm preu n ă, vor da con clu zia
lu crării.
Su b titlu l Concluzii se prezin tă câteva paragrafe care con ţin en u n ţu ri
con cise despre:
1. Stadiu l actu al al cu n oa şterii tem ei abordate.
2. Pu n ctele de vedere referitoare la problem atica propu sa prin tem a
aleasa.
3. Elem en tele de n ou tate teoretico-m etodologică adu se în stu diu l

efectu at, m arcarea diferen ţelor faţă de ceea ce se realizase an terior,
deci a con tribu ţiei efective a absolven tu lu i.
4. Con tribu ţia au toru lu i (stu den tu lu i cercetător), prin su blin ierea
aspectelor teoretice şi aplicative pe care acesta le-a pu s în eviden ţă,
dezvoltărilor con ceptu ale, m etodologice sau aplicative realizate în
raport cu acu m u lările u lterioare.
5. Rezu ltatele im portan te obţin u te în u rm a realizării cercetării
în treprin se, porn in d de la scopu l propu s in iţial.
6. Aplicativitatea rezu ltatelor.
7. Lim itele in vestiga ţiei, eviden ţierea u n or lim ite, dificu ltăţi şi direcţii
posibile de cercetare ce ar pu tea fi parcu rse pen tru o dezvoltare a
teoriei, pen tru am eliorarea şi com pletarea solu ţiilor sau găsirea
altor solu ţii.
8. Aspectele n eabordate ale tem ei, m otivele care au determ in at o
asem en ea poziţie a au toru lu i.
9. Recom an dările au toru lu i pen tru în cadrarea rezu ltatelor în teoria
econ om ică (cazu l lu crărilor de sin teză sau a celora care propu n
abordări teoretice cu caracter de gen eralitate) sau pen tru aplicarea
solu ţiilor propu se în activitatea practică a firm ei (în treprin derii),
organ ism elor pu blice şi private vizate prin abordarea propu s ă în
lu crare; aceste recom an dări trebu ie în soţite de argu m en tele
potrivite, even tu al de evalu ări ale con secin ţelor, efectelor
econ om ice, sociale sau de altă n atu ră.
10. Con sideraţii person ale privin d im pactu l posibil al cercet ării
în treprin se pe plan teoretic sau aplicativ.
11. Posibilele direcţii de u rm at în cercetările viitoare.
La aceste aspecte se m ai pot ad ău ga, du pă caz, şi alte elem en te cu m ar fi:
realizarea u n or aplicaţii in form atice cu aju toru l cărora se realizează u n ele
aspecte din tem a cercetată, elaborarea u n or program e de m arketin g etc.
Dou ă-trei pagin i de con clu zii, în cazu l lu crărilor de licen ţă/ dizertaţie de
m asterat, perm it fixarea în m em oria com isiilor de evalu are a ideilor esen ţiale
expu se an terior.
Con clu ziile cercetării trebu ie form u late con cis, precis şi argu m en tat, cu
trim iteri la textu l de bază al lu crării sau la referin ţele bibliografice folosite,
atu n ci cân d apar dezvoltări sau elem en te de n ou tate în raport cu stadiu l actu al
al teoriei şi practicii în dom en iu .
Capitolul 6
Indicatori de evaluare a unei lucrări de licenţă/ disertaţie de
m asterat
Evalu area lu crării de licen ţă/ disertaţie de m asterat se realizează în dou ă
etape, de către coordon ator şi de către com isia de exam in are.
În prim a etapă, coordon atoru l propu n e aprobarea/ respin gerea lu cr ării de
licen ţă, în vederea su sţin erii şi acordă de asem en ea o n otă, prin com pletarea
u n ei fişe de apreciere (an exa 1). Cea de-a dou a evalu are este cea în care, pe
baza lu crării absolven tu lu i, a referatu lu i de apreciere şi a n otei propu se de
coordon ator, precu m şi pe baza su sţin erii lu crării de către absolven t (in clu siv pe
baza răspu n su rilor la în trebări), fiecare m em bru al com isiei acord ă o n otă, n ota
fin ală fiin d m edia n otelor acordate de m em brii com isiei.
În fişa de apreciere a lu crării, coordon atoru l va evalu a prin n ote de la 1 la
10, u rm ătoarele
Aspecte: respectarea in dica ţiilor prim ite, con ţin u tu l ştiin ţific al lu crării,
teh n oredactare, con ştiin ciozitate, elem en te origin ale, aplicabilitate practică,
bibliografie.
În evalu area realizată de com isia de licen ţă, se regăsesc u rm ătorii
in dicatori gen erali:
A) Elem en te de evalu are a expu n erii şi lu crării scrise: claritatea şi coeren ţa
expu n erii, con sisten ţa lu crării, răspu n su rile date la în trebările pu se de com isie,
aspectu l lu crării, fin alizarea lu crării.
B) Elem en te de evalu are a realizărilor practice: fu n cţion alitate, teh n icitate,
estetică în m odu l de prezen tare, alin ierea la stan darde şi n orm e din teh n ică şi
in form atică, defin irea clară a obiectivelor, problem elor, solu ţiilor şi rezu ltatelor
obţin u te, precu m şi com paraţia cu alte rezu ltate cu n oscu te, existen ţa
elem en telor de origin alitate, cu caracter in ovativ.
C) Elem en te de evalu are a cu n oştin ţelor de bază în dom en iu l abordat:
prezen tarea clară a con ceptelor teoretice care au stat la baza aplica ţiei,
capacitatea de tran spu n ere a teoriei în tr -o realizare practică, precu m şi
adaptarea strictă a dom en iu lu i stu diat exact la n ecesităţile tem ei abordate, adică
sistem atizarea şi relevan ţa in form aţiei.
În con clu zie, absolven tu l trebu ie s ă fie aten t la u rm ătoarele ch ei de
au toevalu are:
1. Respectarea graficu lu i de în tâln iri şi a recom an dărilor stabilite de
coordon atoru l lu crării şi de prezen tu l gh id.
2. Redactarea în grijită a lu crării, u tilizân d u n lim baj academ ic, fără greşeli de
redactare şi teh n oredactare, în şiru irea logică şi coeren tă a secţiu n ilor şi a
ideilor.
3. Fragm en tarea ech ilibrată a lu crării pe capitole, form atarea u n itară a
lu crării.
4. Actu alitatea tem ei şi relevan ţa acesteia pen tru dom en iu l în care se su s ţin e
licen ţa.
5. În scrierea tem ei abordate în dom en iu l de in teres sau în tr -u n dom en iu
in terdisciplin ar.
6. Fu n dam en tarea teoretică a tem ei propu se de lu crare (relevan ţa reperelor
teoretice alese; u tilizarea rigu roasă a con ceptelor, ideilor, teoriilor; calitatea
su rselor bibliografice – titlu ri n oi, reviste de specialitate; realizarea cit ărilor;
calitatea sin tezei; con clu zii relevan te).
7. În su şirea stadiu lu i actu al al cu n oa şterii din dom en iu , fu n dam en tarea
teoretică a tem ei propu se, sistem atizarea in form a ţiilor teoretice relevan te
pen tru lu crare.
8. Au ton om ie faţă de su rsele bibliografice (prelu crarea critică, form u larea
ideilor person ale şi focalizarea pe tem ă; idei sau desch ideri teoretice
origin ale).
9. Utilizarea rigu roasă a con ceptelor, relevan ţa, actu alitatea şi citarea corectă
a su rselor bibliografice.
10. Calitatea proiectu lu i de cercetare/ proiectu lu i aplicativ – partea
experim en tală (claritatea obiectivelor; defin irea ipotezelor, opera ţion alizarea
corectă a con ceptelor şi a variabilelor; stru ctu rarea etapelor de lu cru ).
11. Capacitatea de raportare critică la su rsele teoretice şi de prom ovare a
u n ei viziu n i proprii, bin e argu m en tate, sesizarea de n oi direcţii de cercetare,
tran spu n erea su portu lu i teoretic în tr-u n rezu ltat practic.
12. Rigoarea m etodologiei de cercetare (selecţia optim ă a m etodelor de
in vestigaţie şi de prelu crare a datelor; alegerea şi descrierea su biecţilor – lot,
eşan tion , cazu ri).
13. Pon derea sem n ificativă a con tribu ţiei proprii, pon derea sem n ificativă a
părţii aplicative.
14. Aplicabilitatea, eficien ţa şi corectitu din ea rezu ltatelor ob ţin u te.
15. In terpretarea rezu ltatelor (con cordan ţa cu n atu ra datelor).
16. Pertin en ţa desch iderilor pen tru cercetare sau valorificare edu ca ţion ală a
con clu ziilor lu crării.
17. Stil şi origin alitate în abordarea problem aticii vizate.
18. Prezen tarea logică, su ccin tă, estetică a aspectelor relevan te din lu crare,

cu accen t pe partea practică şi pe con tribu ţiile proprii, în cadru l su s ţin erii
lu crării în faţa com isiei.
Anexa 1
FIŞA DE APRECIERE A LUCRĂRII DE
LICENŢĂ/ DISERTAŢIE DE MASTERAT
Abs olvent__________________________________________________________
Tem a lucrării__________________________________________________
Conducător ştiinţific______________________________________________________
CRITERII PUNCTAJ
Pertin en ţa pen tru dom en iu a tem ei lu crării 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Tratarea su biectu lu i; dim en siu n ea lu crării (tratare
su perficială/ în profu n zim e; lu crare
su b/ su pradim en sion ată/ adecvată su biectu lu i)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Organ izarea lu crării (îm părţirea pe capitole, ech ilibru l p ărţilor) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Docu m en tare şi u tilizarea su rselor (su rse bibliografice
su m are/ bogate, adu se la zi; citare corectă)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Gân dire critică, exam in area şi in terpretarea critică a
bibliografiei şi a faptelor stu diate
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Aplicarea con ceptelor şi a m etodologiei asu pra u n u i dom en iu
n ou (stu diu de caz, stu diu de corpu s etc.)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Origin alitate, con tribu ţie person ală, pu n cte de vedere n oi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Calitatea expu n erii şi a argu m en tării (stăpân irea con ceptelor,
Fu n dam en tare m etodologică, argu m en tare rigu roas ă)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Stil, exprim are (coeren ţă, flu en ţă, corectitu din e) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Teh n oredactare (cu greşeli/ corectă, în grijită) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Se propune adm iterea/ respingerea lucrării de licenţă/ dis ertaţie de
m asterat în s esiunea______________________________________________________
Nota propus ă de conducătorul ştiinţific_________________________________
Şef de catedră, Con du cător ştiin ţific,
___________ _________________

Ghid pentru-sustinerea-prezentarea-si-expunerea-orala-a-lucrarii-de-licenta

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Ghid pentru-sustinerea-prezentarea-si-expunerea-orala-a-lucrarii-de-licenta

Similar to Ghid pentru-sustinerea-prezentarea-si-expunerea-orala-a-lucrarii-de-licenta (20)

Ghid pentru-sustinerea-prezentarea-si-expunerea-orala-a-lucrarii-de-licenta