SlideShare a Scribd company logo
1 of 170
Download to read offline
ATAT iN AFACERI
CAT Ş I I N VI ATA
MANAGEMENT
KARMIC
C
:1< SIII· 1ll l' 11 AEL ROAC II
1.~1 , (' IIIU ST I E M,NALLY
1IJ(' IIAEL CORDON
Să recuno~tem1 viaţa reprezinti un tir lung de misiuni.
Avem nevoiedeo metodi pentruale duce la c.ap~t cubine~
avem nevoie de o n:ţeti sigur~ pentru tuc:cess. Sut'Ccsul
financiar, sigur- despre el vorbim. Dar in acelati timpvrtrn
să avem succes ca oameni: si fim oameni bun11 oameni cu
adevirat fericiţi, oameni sinătoşi atit falc, dt fi mcnr.al. Şi
daci r~~m totul corect,ii vom ajul1 ti pe tOţi oamenii din
juru1n~tru-lumea-inacc1aşi timp.
Aceastăcarte de mici dimensiuni tţi oferio metodA
cu totul
nouădea-JiI<alizasan:inilefÎ proieet<lt.Nu tttc<mdeoprt
care ai mai auzit până acum,dar funcţioneul - l"lftJtflllnll
funqionează.1nccarcă şi tu.
- Dinintroducere
ts~llilfÎiffirlniJ!Mr
9 78606~39380~
www.managemen1brmic.1
'0
MANAGEMENT
KARMIC
Prime~ri ceea ce oferi in afaceri şi in viaţ'l
Geshe Michad Roach,
Lama Chrisrie Mc Nally,
Michael Cordon
Five HatsTraining
Bucurq:ri 2015
KARMIC MANAGEMENT
Copyright © 2009 by Geshe Michael Roach, Lama Christie McNally,
and Michael Gordon. All rights reserved.
Published in the United States by Doubleday Religion, an imprint of the
Crown Publishing Group, a division of Random House, Inc., New
York. www.crownpublishing.com
DOUBLEDAY and the DD colophon are registered trademarks of
Random House, Inc.
Colectiv de redacție:
Traducere: Raluca Popescu
Corectură: Corina Bega, Cristiana Oprea,
Maria Diaconu, Liviu Taloi, Florin Tăbîrcă
Tehnoredactare: George Eusebio Tudor
Design copertă: Alexandru K. Kelerman
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
ROACH, GESHE MICHAEL
Management karmic : primeşte ce oferi atât în afaceri
cât şi în viaţă / Geshe Michael Roach, Lama Christie
McNally, Michael Gordon.
- Bucureşti : Five Hats, 2015
ISBN 978-606-93938-0-2
I. McNally, Lama Christie
II. Gordon, Michael E
29
174
Management Karmic
Primești ceea ce oferi atât în afaceri cât și în viață
ISBN 978-606-93938-0-2
@2015 Editura FIVE HATS TRAINING
Adresa: Bd. Dacia 99, et. 4, București
Internet: http://5hats.ro e-
mail: contact@5hats.ro
Toate drepturile asupra acestei ediții sunt rezervate Editurii FIVE
HATS TRAINING. Nicio parte a acestui volum nu poate fi reprodusă,
CUPRINS
Succesul Garantat 7
Fabrica, Universitatea îi Salonul de Coafură 13
Regula MK#1 Nu Mai Fă Ceea Ce Nu Funcţionează 23
Regula MK #2 Găse1te Cauza Cauzelor 35
Regula MK #3 Identifică-ţi Partenerii Karmici de Maceri 47
Regula MK #4 Începe cu Tine 65
Regula MK #5 Încetează Să lei Decizii 93
Regula MK #6 Încarcă-ţi Capsatorul 107
Regula MK #7 Fii Deasupra Problemelor Tale 117
Regula MK #8 Reinveste1te Karma 137
Nu Te Opri Aici 155
Mergi Mai Departe cu MK 155
Mu~tumiri 167
Mulţumiri - Echipa din România 168
Bibliograjiqi &surse 169
SUCCESUL GARANTAT
M
tJrragmz.en/ul Karmic reprezin~
multa.,teptatacontinuarea Şltfoitorului
tit DÎilmante, una dintre cele mai
1
1upul1rc clrţi de afaceri din lume, tradusă în
1
111ta clnclapre:w:e limbi şi utiliza~ de milioane
111 u1menl din întreaga lume. ŞltfoitonJI de
/)/flmtmlf a povestit istoria uneia dintte cele
rn•l rlc aucces companii din New York şi acum
MIIH
fiKtmtntul Karmic îţi povesteşte cum poţi
• u f•cl fl tu. Sfaturile strlvechi, inovatoare, pe
~111 le vei citi aici, au fost puse în aplicare de
d ll'll
Llnda I<Aplan Thaler, care a construit o
companie de publicitate de miliarde de dolari şi
• •~:tii o canc popularll de afaceri 1ht PiJWtr of
Nlrt (PuttrtQBun4winţti): "Datorez mare parte
• •u~ca1ului companiei noastre prin,cipiilor din
~ltjliltonll dt Diamanlt: ne asigutim succesul,
11U
llcl clnd plantim pcrccpfii în mintea noastti,
••li(Urlnd •ucccsul altora.•
9
Jill Murphy, o asistenti medicall din annata
Statelor Unite, care-şi face serviciul militar in
lrak: "Eu cred cu adevărat el felul în care au
aCţionat principiile din Şlefuitorul de Dianumte
in unitatea noast:rl poate constitui un modd
pentru a pune caplt acestui dzboi şi tuturor
ri.zboaielor pe viitor: am înţeles el respectul
pentru ceilalţi a redus considerabil violenţa."
William Mc Michael, un pilot al liniilor
aeriene americane, spune, "Cabina piloţilor
reprezenta un loc tensionat pentru mine. Am
citit şi am pus în practici Şlefuitorultk Diamante,
pentru a pune caplt pn:judeclplor faţt de
colegii mei de lucru. Acum locul meu de muncă
a devenit considerabil mai plAcut."
Lindsay Crouse, actriţl nominalizati pentru
Premiul Academiei Americane de Film: "Am
cumplrat aceasti carte, am mers la o cafenea şi
am citit-o din scoa.rţi in scoarţ:l. Acum predau
cursurile mele pentru actori preslrate cu aceastl.
invt.ţituri st:rlveche din Est. Am învlţat d
promovarea carierei altora mi va ajuta cu propria
mea carieră".
Muhammad Salam, vicepreşedinte la AC
10
Holdings Capitalspune:"Şlefoitoruide Diamante
m-a ajutat si descopAr cu exactitate felul in
care generozitatea faţa. de oamenii nevoiaşi a
contribuit la succesul meu pe pierde financiare."
Russel Simmons, fondatorul unei mişclri
de hip-hop, cu o avere evaluata. la 320 milioane
dolari, maestru al filozofiei Şlefoiturului de
Diilmante:. "Am fllcut mulţi oameni din lume
bogaţi. Am fllcut bani prin a face bani altor
persoane. Sunt bogat datoritA faptului dJ. i-am
fl!rut pe alpi bog>p."
Eva Natanya, teolog profesionist şi balerina.
a Şcolii Regale de Balet din Londra: "Imi
amintesc clar prima mea intilnire cu Şlefuitorul
de Diamante. Odatl ce am citit-o, am ştiut d nu
voi mai privi lumea cu aceiaşi ochi; d. gAsisem o
viziune incomparabill despre cum funcţioneaz:l
lumea de fapt.Trec peste momentele mele dificile
prin faptul d imi susrin prietenii dansatori care
au nevoie de ajutor."
BameyJones, director in domeniul industriei
petrOliere la Bendey Systems:'"Am fost in siruap.a
in care oamenii de la serviciu nu mil ascultau
şi nu dAdeau importanţă sugesti.ilor mele. Un
prieten mi-a recomandat si citesc Şlefoitorul
Il
de Dillmanle şi, datoritl faprului d. am urmat
sugestia de a evita bâJfe.le, pot spune d. oamenii
din jwul meu sunt dar inBuenţap de ceea ce am
de spus."
Acum vez.i şi tu cum poate funcţiona
pentru tine Managementul Karmic!
12
FABRICA,
UNIVERSITATEA
ŞI
SALONUL DE COAFURA
Seful a fonnat o echipit de 12 persoane ~i te-a
B.cut coordonator de proiect. Misiunea: si
' iei 100.000 de unitlţi din produsul cel nou
şi sit le vinzi in decurs de şase luni - începând de
astăzi.
Sau poate soţia ta a decis că bud.tlria
arc nevoie de renovare şi ai la dispoziP,e o luniil
pentru a termina lucrările.
Poate tu ţi-ai fixat obiectivul sl slăbeşti cu
2,5 kg pânillunea viitoare.
Cele 100.000 wlltJ.ţi ar putea fi chţi sau
pizza, sau sisteme de programare vândute online;
nici nu conteaza. ldea este el un proiect speci11c
sau o misiune trebuie finalizată pânllao anumitll
dată. Şi tu qti responsabil să fie îndepliniti, la
timp.
Si recunoaştem, viaţa reprezinta un şir
lung de misiuni. Avem nevoie de o metodă
pentru a le duce la capăt cu bine, a"Rm nevoie
15
de o reţet§. siguri. pentru success. Succesul
financiar, desigur - despre el vorbim. Dar in
aceta,i timp vrem să avem succes ca oameni:
s1 fim oameni buni, oameni cu adevărat fericiţi,
oameni slnătoşi atât fizic, cât şi mental. Şi dad
facem totul corect, îi vom ajuta şi pe toP oamenii
din jurul nostru -lumea - în acelaşi timp.
Aceasti carte de mici dimensiuni îţi oferi
o metod§. cu totul nouă de a-ţi realiza sarcinile
şi proiectele. Nu este ceva despre care ai mai
auzit până acum, dar funcţionează- întotdeauna
funcţioneazi.Înceard şi tu. Tot ce ai nevoie este
o ori din timpul tiu. Noi credem d dac§. o idee
este corecti, ea poate 6 explicată in doar câteva
cuvinte - iar restul depinde de tine.
Îţi vom explica cele Opt Reguli ale
Managementului Kannic, pentru a-fi dovedi
cum chiar primeşti ceea ce oferi, atit în afaceri,
cât şi în viaţă. Întotdeauna incepem cu un citat
dintt-o carte st::riveche de înţelepciune, care este
sursa Managementului Kannic.
Deşi aceste cărţi vin din multe
locuri diferite, toate au ajuns în Tibet, unde
timp de o mie de ani au connibuit la fonnarea
unei nepreţuite culturi a înţelepciunii. Un mod
,.
de abordare a afacerilor complet nou, care a
supravieţuit testului timpului, dupl mai bine de
1000 de ani.
Deci, in primul rind vei citi câte o mică
perlă de înţelepciune ca aceasta, ce aparţine
unui înţelept budist din secolul al şaselea, numit
Chandra Kirti
INTELEPCIUNE STRĂVECHE
Q
Probabilitatea de success
pentru roate lucrurile
este de lOCI%.
Apoi îţi ocplid.m cum acest citat te Vll
ajuta să vinzi cele 100.000 de pizza la timp şi
cum vt:i deveni vedeta companiei tale (sau a casei
tale, ceea ce poate fi mai dificil câteodati).
Noi credem dl o carte despre cum să devii
o persoana: de succes, este bine si fie scrisă de
oameni care deja au succes deci câteodată vei
vedea o caseti ca cea care urmează, cu o poveste
reală de viaţ!l, despre cum noi înşine am pus in
aplicare o reguli din MK, pentru a ne atinge
propriile obiective:
17
Viatq&a/4
LAMA CHRISTIE:
Am fost instruiti în cele Opt Reguli ale
Managemenrului Karmic chiar din prima zi
in cadrul Institurului Pentru Studiile Clasice
Asiatice din New York. Visul meu era de a
sprijini crearea unui tip nou de universitate, una
care ar schimba cu adev:lrat lucrurile în lume. Şi
MK şi-a B.cut treaba.
Am inceput B.rt nici un ban, iar acum
Universitatea noastd Diamond Mountain este
înfiinţat! şi funcţioneazâ intr-un frumos campus
de o mie de acri, amplasat pe colinele Arizonei
de sud.
Avem câteva sute de studenfi de pe toate cele
cinci continente ale lumii, iar programele noastre
din afara campusului au fost frecventate de mi.i
de oameni din toatll lumea. Managemenrul
K.armic a Bcut într-adevb" ca visul meu sil devinil
realitate la o vârstA când majoritatea oamenilor
abia îşi termini studiile universitare.
MICHAEL CORDON:
Eu sunt fix la celllalt pol în comparaţie cu
Lama Christie. Nici nu auzisem vttodatll de
Managemenrul Karmic. Visul meu era de a
înfiinţa un salon de coafur.l de inalti clasll în New
18
York, de la zero, Brl. a cunoaşte nici o persoanl
acolo. Oamenii din bn:asll ar numi acest lucru
-Misiune Imposibili, dar in ultimii 30 de ani,
compania pe can: am înfiinţat-o - Bumble &
bumble - s-a transformat intt-una dintre cele
mai de success companii de produse de ingrijin:
a pirului din lume, cu vânzlri de peste 50 de
milioane de dolari pe an.
Am ajuns la Managementul Kannic pe uşa
din spate: odati ce am aBat despn: el am privit
înapoi la cariera mea in afaceri şi am n:alizat d
era exact ceea ce &cusem de-a lungul timpului
şi am înţeles de ce: avusesem atâta succes.
Pentru mine, MK a fost întotdeauna natural şi
intuitiv: am simţit d aşa era corect sl procedez.
Deci acum sunt entuziasmat sl vid cele Opt
Reguli aştemute intt-o cane, pentru a putea fi
împlrtlşite cu alţi oameni, ca mai apoi şi aceştia
sl atingi succesul.
GESHE MICHAEL,
Eu mi aHu undevaîntre Lama Christie şi Michael
Gordon. Am studiat mulţi ani în minastirile
din Tibet şi desigur ne-au fost predate multe
dintre drţilc: st:dvechi de: înţelepciune din care
derivl Managementul Karmic. Dar nimeni,
niciodatl, nu a stat cu noi sl ne: spună cum sl
aplicim practic aceasti invlţlturl in soluP,onarea
19
problemelor de zi cu zi şi a proiectdor, acasl sau
la serviciu.
A trebuit d. ne dlm seama singuri. Pentru
mine a fost un pro~XS de inv!rate din grqeli, dar
pânlla wml mi-a fosc clar ce sl fac şi, in calitate
de cofondator al Andin International Diamond,
am utilizat MK pentru a ajuta la ridicarea acestei
companii de producţie de la zero pânlla vinzAri
anuale de 100 de milioane de dolari.
L
a s~itul fiedtrui capitol vei avea o altă
secpune care o sil-p propunl o sarcinA
specificA, pe care unnează s-o îndeplineşti
pe cont propriu, daci vrei si funCţioneze
Managementul Karmic pentru tine. Noi te
putem ajuta spunându-ţi ce este nevoie si faci
pentru a avea succes, dar este misiunea ta si iei
in serios aceste mici "liste de activitJ.ţi". Uite aici
un exemplu.
USTATA DE ACTIVITĂŢI
• Nu citi această carte doar ca sJ. treci prin ea
o dati rapid, cu o vagt: intenţie despre faprul d
ai vrea si ai success. Chiar acum, inainte de a
20
merge mai departe, decide-te asupra unei sarcini
"pecifice sau a unui proiect, pe care-I vei folosi
ca un caz de testat pentru Managementul tiu
Karmic. Daci funcţionează, atunci ţi-ai B.cut un
prieten pe viaţl din Managementul Karmic şi
poţi continua sl-1 utilizezi pentru fiecare sarcini,
mare sau miel, pe care vn:i s-o duci la bun sftrşit.
• Deci, acum incepem ceea ce numim noi
Şedere in Linişte - un soi de pregltire pentru
meditaţia propriu-zisi, despre care vom vorbi
mai rârz.i.u. Ieşi din casl şi mergi undeva unde
ri se pare ţie d este un loc relaxant, un loc unde
si poţi pur şi simplu si te aşezi şi si te gindeşti
în linişte. Ar putea fi o hand intr-un parc din
apropiere, o maslla o cafenea sau pur şi simplu
un cartier in care îţi place si te plimbi.
• la cu tine o miel agendA şi un pix. Stai calm
şi Liniştit cu tine însuţi şi pune-ţi unnll.toarea
întrebare: Care este sarcina sau proiectul, pe care
mi-aş dori foarte tare sl-1 duc la bun sf"~it in
acest moment al vieţii mele? Când mi-aş dori
sl-1 indeplinesc? Cum va adta cu exactitate,
daci voi avea cu adevUat succes în indeplinirea
acestei sarcini?
• Toate aceste lucruri e bine si fie extrem
21
de clare in mintea ta inainte s!i te cufunzi in
Managementul Kamtic. ÎJi vom arlta cum sil-ţi
îndeplineşti visele, tot aşa cum s-au indeplinit
ale noastre, dar partea cu visatul pne de tine.
22
RegulaMK#l
NU MAI FĂ CEEA
CE NU FUNCŢIONEAZĂ
INTELEPCIUNE STRĂVECHE
Q
Toate e~ecwile vin din lipsi
de înţelegere.
- Roata Viefii, anul 500 i.H.
INCERCÂNDU-ŢI NOROCUL
Era cât pc ce si numim acest capitol
"Cincizeci de Mii de Ani de Eşecuri". Se
estimeaza. dl activitatea omeneasca. organizată
pc Plmânt are loc de aproximativ cincizeci de
mii de ani. Adiel, oameni care au incercat sl
conlucreze pentru a duce la bwt sfărşit o sarcini
sau un proiect: târârul blocwilor uriaşe de piabi
pentru a construi piramidele, sau crearea ~i
distribuirea a 100.000 de unităţi de soft.
Miliarde şi miliarde de sarcini, complexe
sau mai puţin complexe, duse la bun sf"Uşit de
mâinile umane.Miliarde şi miliarde de tranzacţii:
îţi voi da acest spic de grâu, daci mişti accasd
pialrl. pentru mine. Fiecare dintre aceste acţiuni
a avut ca scop r~alizarea unui lucru.
Şi toate sunt un eşec. 100% din ele
reprezinti un eşec.
25
Cum aşa? Cit doar Piram.idele ind stau
în picioare; calculatoarele funcţioneazil pe baza
soft-ului.
Dar privqte mai atent. Oricine a ajutat
la fondan:a unei afaceri îţi poate spune el noua
din zece afaceri queazil sau dispar in primii trei
ani. Se poate spune cu siguranţ!l., in cazul in care
citarul din Roata Vieţii este corect, d aproape
toţi nu înţelegem cum ar trebui să facem lucrurile.
Dar cum rlmâne cu succesul? Cum
dmâne cu Google, Microsoft, Walmart?
Ah, in acest punct lucrurile devin
interesante. Acum e momenrul sa dăm o
definiţie pentru ..succes". Ce inseamn! sit ai
..succes" in ceva? Noi am spune d ai succes
atunci când o sarcini sau un proiect pe care ţi-I
asumi, funcţionea:zJ. in felul in care l-ai planuit,
dilturitd modului in care oi indtplinit sarcina sau
proiectul. Şi aici ajungem la prohobilitott.
Suntem ciudaţi noi, oamenii care trAim
pe Plmint, de-a lungul ultimilor 50.000 de ani.
Dupil tot acest timp noi ind nu ştim cu siguranţa
din ce cauzil ceva funcţionea:d..
Îţi va pomi maşina astilzi când va fi timpul
sl mergi la.mund? Dacii eşti onest cu tine însup.
26
ti conform regulii Nr.l din MK este obligatoriu
MI fii onest cu tine însuţi- atunci dspunsul sincer
VII fi "Cred el va porni." Pentru el ştii d. nu poţi
rAspunde .,Ştiu el va pomi". Chiar daci maşina
111. funcţiona perfect aseară când ai oprit-o, ~tii
Jin experienţa el nu poţi spune (U siguranţ4 dacă
va funcţiona şi în această. dimineaţă.
Şi uite aşa ne incerdm norocul. Întreaga
noastd. viaţi repezintl un joc de noroc. Existi o
probabilitate,oanumitlprobabilitateprocentuall,
de a muri într-un accident de maşini in drum
spre serviciu astăzi. Existi o probab~tate de a fi
concediat astazi, chiar daci ajung la serviciu. Şi
de asemenea, existi probabilitatea ca indiferent
de deciziile pe care le iau astizi la serviciu, unele
dintre ele sll nu funcţioneze.
Şi uite aşa suntem nişte oameni nefericiţi
în aceşti ultimi 50.000 de ani. Succesul în
afacerile mari este deseori definit nu prin faptul
d lucrurile merg aşa cum te aştepţi, ci mai
degrabi prin cât de ,.Bex:ibili" putem fi: cât de
rapid putem schimba cursul,atunci când lucrurile
nu foncţionea%4 aşa cum ne-am aşteptat. Noi
credem ci o peBDanl înţeleaptă este cineva care
ştie cit lucrurile nu vor merge intottkauna exact
27
aşa cum te aştepp sit meargi, pentru cit pur şi
simplu nu merg astfel, pentru nimeni.
Ideea este d. 50.000 de ani de experienţ!
dovedesc un lucru. Noi inel nu ştim cum sit facem
ca lucrurile sit se întâmple - noi nu ştim ind de
ce lucrurile se întâmpla - pentru d dad am şti,
arunci nu ar exista eşecuri în aceastitlume. Acei
pupni oamenicareau succes,ne-arimphtişi cum
să facem sit funcţioneze lucrurile de fiecare dati
-dar pân!i. şi ei îşi înceard norocul. Nici mitcar ei
nu ştiu sigur dad maşina le va pomi dimineaţa,
sau dac!!. următoarea lor decizie importanti de
afaceri nu va fi cea care d-i ruineze. Fie el avem
succese, fie ci avem eşecuri, cu toţii ne încercăm
norocul, sperind la mai bine.
TAXA PERSONALA DE RISC
Aşadar, cu fiecare acţiune pe care o facem, pur
şi simplu ne încercăm norocul. Din ctJte fliu eu
mai hine, dad fac acest lucru acum, există cele
mai mari şanse de a obpne ceea ce îmi doresc. Şi
in suBetul meu mai ştiu şi c!i. există un risc de a
eşua: o probabilitate de eşec.
Ce fel de viaţi este aceasta? Nu vorbim
aici doar despre lucruri mlrunte - redecorarea
bud.tăriei sau intirzierea cu jumlltate de orll
la serviciu, din cauza maşinii care nu a pornit.
Deciziile pe care le lullm în viaţa noastră, în cele
din unnll, decid dacll vom trăi sau vom muri.
lncercându-ne norocul toad viaţa, ne face pe
fiecare din noi d pllltim o taxll de risc- suferinfa
personalll din interiorul fieclruia dintre noi, pe
care o simţim pe măsurt. ce ne con&unttm cu
decizij dupll decizii în viafa noastrll, pe care le
lulm. ştiind d. de fapt nu ftim ce se va întâmpla,
ştiind d. facem doar ceea ce sper4m ca va
funcţiona.
lmagineazl-ţi, pur şi simplu imaginează­
ţi pentru un moment, el acestjoc de noroc nu ar
fi absolut deloc necesar: o tragedie in care ne-
am pomenit la începutul vieţii, dar pe care am
remediat-o mai târliu. Şi acum mintea mea este
libed. Ce procent din nefericirea lumU- sau mai
bine zis ce procent din timpul pe care îl petrecem
in interiorul gândurilor noastre - este creat de
ingrijorarea daca ceea ce facem vafuncţi&na sau
nu? Cum ar fi si fim siguri d va funcţiona?
AceastaestepromisiuneaManagementulu.i
Karmic.
29
TAXA SOCIALA DE RISC
Este destul de greu să fii o persoană care se
chinuie trecând prin viaţi luând decizii, nefiind
siguri daci mAcar unele dintre ele vor reuşi - o
persoanl care îşi inceard norocul. Dar acum
imaginează-ţi lumea întreagi astfel: şapte
miliarde de indivizi, nici unul neştiind sigur ce si
fad!., incerc6nds4/ucrtu imprt11nt'1. De sute de ori
pe zi spunându-şi unul altuia, de fapt, "Dadl tu
vei face acel lucru pentru mine, despre care ştiu
că nu eşti prea sigur el va funcţiona, atunci eu,
la rândul meu, voi face asta pentru tine, despre
care sunt tot atât de nesigur d va funcţiona."
Nellcând altceva decât să-şi preg.ltească unul
altuia terenul pentru toate dezamăgirile vieţii
Ceea ce este incredibil e dl noi ne-am
obişnuit si t:ri.im in acest ocean de incertitudine.
Îl acceptăm tacit, suferind sub jugul lui ca nişte
catâri,târ.indu-ne până când murim,intotdeauna
nesigwi. Facem ceea Ceputm~ moi bine·cu el.
Ce fel de viaţa este asea? Cl.rţile vechi din
Tibet spun d existi un remediu sigur de a ţine o
persoană la inchisoare. Şi anume, dad persoana
30
nu infelege niciodată el se aHA într-o inchisoare
de la bun început. Inchisoarea noastră personal:t
este reprezentati~ de incertitudinea dacii lucrurile
pe care le facem vor funcţiona. Hai aşadar, d
evadhn!
USTA TA DE ACTIVITAŢ1
• Mai exerseazA Şederea in Linişte, oriunde
ai practicat-o anterior. Sau schimW. locul, dacA
aceasta if:i va face mintea mai limpede.
• Scoate camerdul şi pixul; scrie cinci lucruri
pe care ai planificat sA le duci la bun sfaqit in
aceasti sAptlmânl.
In dreptul fiedru.i lucru noteazA, care este
probabilitatea dl. vei fi in stare sl-1 indeplineşri
exact aşa cum îţi do~ti:
S4 '""'i11 srril7'taaustui capitolpâ114 miercuri.
Probabilitatea de wccess: 70'16.
• Gândeşte-te un pic câti presiune pune aceastA
probabilitate, aceasti incertitudine asupra viep.i
tale. Arum întoarce-te inapoi şi schimbi toate
probabilitAţi.le la 100% de succes. Stai un pic cu
acest gind şi vezi cit de diferit te simp..
31
Via14 Rţa/4
LAMA CHRISTJE,
Am wmat cursurile unor licee bune în oraşul
meu de baştina, Los Angdes; îmi pllcea şcoala
şi eram buni atât la studii, cât şi la sport. Am
fost foane entuziasmati când am fost acceptati
la studii universitare in New York şi am gustat
cu pofti din Marele Mir. Patru ani mai tân.i.u
aveam diploma în mână şi urma si am o carieri
promiţt.toare in universitate - imi doream sl
devin profesoari, poate de literatura EnglezL
Şi-apoi mi-a fost deoclati clar el acest
luau pur şi simplu nu funcţiona. Se pruupune
el şcoala este menitt. d ne pregâteasdl. pentru
viaţt. - s! ne ajute sll. avem mai mult succes, sll.
fim oameni mai fericiP,. Dar eu deja imi dll.deam
seama d. ceva nu en. in ~gulll.. Unii oameni au
fost buni in şcoall şi apoi au continuat si aibll.
succes; alPi au avut rezultate bune in şcoall, dar
apoi au eşuat. Alţi oameni au abandonat studiUe
şi şi-au gll.sit fericiru; alţii au abandonat şi au
regresat. Simplul fapt d ai absolvit o şcoal.l nu
plrea si conteze atit de mult.
Şi astfel la sfirşitul universidţii am luat
o decizie înspa.imintltoare, o decizie pentru
care voi fi bucuroasă intotdeauna. În loc si mi
inscriu la studiile post-universita.n!:, am pornit
l2
într-o cllltorie în jurul lumii: Egipt, Tailanda,
Australia - am fost aproape prin toatt lumea,
încercând si găsesc o cale mai bun!.
Am sfârşit prin a studia şi medita intr-o micA
mln!lstice ti.betanl, pe un deal din Katmandu şi
astfel am descoperit Man~g~mmtul Karmic, iar
asra a filcut ca universitatea noastri si fie un
succes.
Morala acestei istorisiri este faptul el uneori
e nevoie si admiţi el c~a ce faci nu funcţioneazl
- chiar daci ai ftcut acest lucru de multi vreme,
chiar daci este comod pentru tine şi chiar dacA
toţi ceilalţi continui si fad acest lucru, în ciuda
faptului el toţi văd el acest lucru nu funq:ioneazl
cu adevlrat.
Câteodatl e nevoie si fim suficient de curajoşi
pentru a slei.
33
l&gulaMK#2
GĂSEŞTE CAUZA
CAUZELOR
INŢELEPCIUNE STRĂVECHE
Q
Atunci când se întâmplă acel lucru,
se întâmpla: acest lucru.
- Buddha, anul 500 i.H.
CAUZA REALĂ
Să recapitullm unde suntem. Pe scurt:
Dac4 &(Va nufuncţiontaz4
De.focare do/4 când incerci,
Atunci nufuncţioneaz4.
Nu maifiJ lutruri care nufoncţioneaz4.
Deci,ce sil. facem? FIacelaşi lucrupecareil
faci atunci când ieşi dimineaţa din casl, dsuceşti
cheia în contact şi maşina ta nu porneşte. Mergi
şi caută cauza din spatele cauzelor. Ceea ce in
cazul maşinii, ar insemna sl deschizi capota şi si
vezi dacă bateria e in reguli.
Pentru ca, vezi tu, viaţa este exact ca o
maşină. Buddha a spus, iar şriinra este de acord
cu asta, el pentru a se întâmpla un lucru, e
nevoie ca un alt lucru sl se intâmple întotdeauna
inainte.
Şi oact :l.jla suntem predispuşi sll privim
lucrurile: foarte simplu, foarte bi-dimensional.
Eu rllsucesc cheia, trece o secundil şi m:l.jlina
porneşte. Sau: Am pornit flltJfina prin r4sucirea
cheii. Cheia a fost cauza pomirii m~inii.
Doar ci atunci când maşina nu porneşte
la rllsucicea cheii, atunci mergem mai departe şi
admitem o a treia dimensiune -un gen de nivel
sub cel al cheii şi al m~inii, unde se aflll cauza
realii. Este sub capotil, asrunsll privirilor; este
bateria, la un nivel mai jos decit celelalte:
38
Remarci faptul d. tocmai ce am folosit
mai sus cuvintele"cauzi reali". Aceasta o numim
noi "cauza cauzelor": cheia ta face maşina si
pomeasd, dar doar dad. bateriafoc.!' cheia sll. facă.
maşina sll pornească.
PARE-REAL VERSUS ESTE-REAL
Acum urmeaza un salt. Cheia s-ar putea sil nu
fie ceea ce face cu adev:lrat maşina sil pomeascl,
dar cu siguranţă pare d este aşa - iar noi cu
siguranţă credem dl aşa este.
Desigur,ceea ce face~ tuio!'fJIJral ca maşina
sll pomeascii este bateria.
Aşa cl ai putea sii IJ'aSe7.i o linie punctatll
şi sll. împarţi lucrurile în doull. nivele. Unul este
"aparent-real" (pare a fi cauza reali) şi unul este
"este-real"(este cauza reali):
lG=-=?8
i', /
le
.~ Baterie
~
z
39
Ce leg.lrurl are aceasta cu faptul ci nu
suntem niciodata siguri daci ceea ce facem va
funcţiona? Si ne intoarcem la cele 100.000 de
unitlp de - ce erau,fugidere?- pe care echipa ta
are si le comercializeze timp de, vai, doar cinci
Juni au mai nmas.
Vrei sl ştii cum sl nu vinzi toate acele
mgidere?
Rirnâi blocat in cele doul dimensiuni.
Rlmâi blocat la nivelul "pare-real". Incepe sl
contactezi clienţii, pentru el toata lumea ştie:
8 >G
er=f>e
Pop si-ţi i~i din minp A-când asta. De
ce? Deoarece câteodatJ apelwile telefonice
aduc vânun, iar alteori nu. Dar noi am promis
dl nu mai facem lucruri care nu funcţioneazl,
pentru el nu au funcţionat defocart dald când
le-am incercat. Prea multi incertitudine. Prea
mult sttes. Probabilitatea eşecului. E ca ~i cum
am incerca sl rhucim cheia maşinii la nes~it
40
atunci când motorul nu face nici m:lcar un clic.
Mergi şi găseşte cauza cauzelor. Aceasta
se întâmplil s:l fie kacma, pentru di. primeşti cu
aderlrat ceea ce oferi.
CUM FUNCŢIONEAZA KARMA
În primul rând e nevoie si menp.onlm aici ce
reprezintă karma,inainte să începi să-ţi aminteşti
toate lucrurile greşite pe care le-ai auz.it vreodată
despre ea..,Kanna" înseamnă tot ceea ce faci, sau
spui, sau gândeşti. Daci te simţi mai comfortabil
să-i spui .,tot-ceea-ce-fac", arunci foloseşte
tennenul acesta.
De fiecare datll când ne hotirâm. sll facem
sau si spunem sau doar să gândim ceva, aceasta
se înregistrea.z.ll adânc in mintea noasni, pentru
că - hei - tu erai acolo, ascultând, când ai luat
hodrârea sll faci acel lucru. Mintea este un hard
disk imens, ultrasenzitiv, cu o capacitate de
stocare aproape infi.nitll şi undeva acolo în capul
du existi o înregistrare a foctlrui lucru pe care
l-ai fhcut vreodată. Şi oricând facem chiar şi cel
mai mic lucru, acesta plantează o sllmânţll în
mintea noastcl: pune în mişcare o mică energie,
4l
care într-o zi w rtw11i din mintea noastr4 pentru
a hothi cum percepem aceasta. lume.
Dad un apel îţi aduce o vânzare, nu este
datorita. apelului; dacă cheia porneşte maşina, nu
este datorita. cheii.Acestadoarpare a fi rtaf, doar
pare afi ceea ce se întâmpla..Darceea ceeste real,
ceea ce s-a întâmplat cu adevirat, este d bateria
a pornit maşina, pentru di. bateria a Bcut cheia
să pornească maşina. inrelegc aceasta. De fiecare
data. când dai un telefon şi obp.i o rinzare, este
karma cea careaflcut caapeluls4aib41fXfiaflcut
ca apeluls4-ţi adUt:4'r!ânzarea.
Iar acum putem desena schema in felul următor:
l0 8
i ' /
~ 8
Karma reprnintil. nivelul fteste-real":
karmaseaHa.sub toatelucrurile,caşi solulMamei
Pllmânt undeva acolo dedesubtul a tot ceea ce ne
inconjoara.- susţinând clldiri.le şi flcând copacii
sll crească. Este cauu cauzelor. Acum s-o facem
sa. lucreze pentru tine.
42
Viata &ala
GESHE MICHAEL,
Ai putea spune el trei evenimente majore din
lume au contribuit la crearea condifiilor pentru
ca Andin International Diamond sll dea lovitura.
Schimblri sociale majore - nimic din ceea ce ar
fi putut anticipa vreunul dintre noi sau la a clrui
manifestare s:l fi putut contribui în vreun fel...
sau cel pu.pn aşa apdruJ la acd moment.
In primul rind, femeile din America au
început sll intre masiv în rindul forţei de
mu.nd. Pinl atunci, majoritatea bijuteriilor erau.
cumplrate de citre b:lrbaţi pentru femei, pentru
eli ei Bceau banii. Deodat:l, milioane de femei au
început sll. aib!la dispoziţie bani pe care îi puteau
folosi pentru o achiziţie .,din impuls" a unui inel
cu diamant mic, pe care sll-1 poarte Ia serviciu-
ceea ce reprezenta specialitatea noastrl.
In al doilea rind, India a devenit dintr-od.ati
un centru important de şlefuire a diamantelor.
Inainte, majoritatea diamantelor erau şlefuite
în New York sau Amsterdam sau Tel Aviv.
Deod.ati, compania noastr:ll a putut sll cumpere
diamante la un preţ accesibil, putind astfel crea
inelele cu diamante mici economisind enonn
de mult, ceea ce a dus la posibilitatea de a oferi
calitate clienţilor la un preţ mult mai mic.
43
Şi, în sfâq;it, guvernul Chinei a relaxat
condiţiile de investiţii în fara lor şi noi am avut
posibilitatea de a incepe confecţionarea multor
piese mai simple acolo, plstrând unitll.ţile de
producţie din Manhattan pentru operarWe mai
sofisticate.
1ntr-o zi ne-am adunat cu toţii in jurul
unei mese, pent::ru a ne da seama cum de s-a
întâmplat, eli. toate aceste erei evenimente au avut
loc exact la momentul potrivit pent::ru succesul
nostru. Cineva a spus, .,Ştiţi, este de infeles d.
femeile din America ne-au adus succesul. În
definitiv, Andin este compania din New York
unde femeile au avut întotdeauna şanse egale
d obţin! posturi manageriale şi de conducere
şi sunt, de asemenea, pl!itite in mod egal când
ajung acolo."
,.Şi chestia cu India," a spus altcineva. ,.Deci,
daci intr-adevăr crezi în karma sau ceva de genul
acesta, atunci este cam ciudat. Andin a fost
întotdeauna produdltorul de bijuterii care a fost
deschis la angajarea tuturor noilor indieni veniţi
in America. Am început cu K.ishan din Bombay
şi apoi, aşa cum se întâmplA de obicei în India -
am continuat cu prieteni şi fraţi şi verişori. Cred
dl sunt peste douAzeci de persoane din India
doar în secţia de pietre preţioase."
"La fel şi cu Chin~" a spus a treia persoanl.
44
"Am avut acel proiect cu Chinatown Manpower
pentru susţinerea formlrii noilor chinezi veniţi
în America in domeniul bijuteriilor, pinii dnd
reuşeau sl dobândeascl. un nivel decent al limbii
Engleze."
D
eci, putem spune d acestea au fost
forţde din strtJfonduri, cauzele cauzelor
succesului nostru, care clocoteau undeva
dedesubt, schimbând climatul de afaceri al
înttcgii lumi - can: au condus la profiturile
noastre incredibile.
LISTA TA DE ACTIVITĂŢI
• Revenim la Şederea în ncere. Vei realiza,
probabil, el au început s!.-ţi plac! aceste
momente de linişte cu tine insuti. ComanciJ.-
ţi o cacao fierbinte, scoate carnetul tiu MK şi
aşeazl-1 pe masl.Acum doar priveşte la o pagini
alb! goill.
• In mintea ta notează tn:i din cele mai de succes
lucruri care au avut loc în viara ta. Acum vezi
daci nu cumva poţi si-ţi aminteşti de cineva, pe
care l-ai ajutat in acelaşi fel, chiar daci ajutorul
a fost mai mic - deoarece seminrde karmice
plamate în solul subconştientului nostru cresc
45
mai mari, pe mAsuri ce se se dezvolti.
• Poate d. pâniil când vine şi ceaşca ta de cacao
gAseşti un motiv de a te aprecia şi încuraja. Şi
poate îţi vor veni noi idei despre cauzele reale ale
comercializlrii celor 100.000 de un.itiţi.
46
RegulaMK#J
IDENTIFICA-ŢI PARTENERII
KARMICI DE AFACERI
INŢELEPCIUNE STRAVECHE
Q
Prima lege a Karrnei spune:
Vei obţine oriee ifi do~ti de la viaţă,
oar dad ajufi pe altcineva sl obfinl ace
ceva mai întâi
- ]ty R;npccht (IJ57-1419),f"'fmrol
Primului Dallli lAma
EFECTUL ECOULUI
Cum faci ca această afacere kannicl si
funcţioneze pentru tine?
Adu-ţi aminte, am spus despre karmi că
reprezinti absolut tot ceea ce facem: orice facem,
sau spunem, sau chiar gindim. Dar acum
c nevoie si darificlm un pic şi sA adăugăm,
.,Orice facem pmtrualtcint:'Vd', deoarece, cu mici
excepţii, putem planta kanna in minţile noastre
doar prin reflectareaei de laaltcineva. Din aceasd
cauzl clrţile stdvechi Tibetane compară deseori
kanna cu un ecou: poţi sta pe malul oceanului, sil
strigi cât te ţin pl!mânii, dar nu va fi niciun ecou.
Mai bine gbeşti o peşteri, care are mulţi pereţi
ce reflecd sunetul. Este ca şi cum ceilalţi oameni
ar fi băţul pe care îl folosim pentru a împinge
seminţele kannice adânc in solul minţii noastre.
Fha. alţi oameni, nu pot fi plantatc
seminţele, th1 seminre, nu existi succes - şi ne
reintoarcem la jocul de noroc. Avem nt1.10ie de
alţi oameni.
DREPTATEA IN LUME
Acest fapt, despre cum funcţionează kanna -
faptul d1 putem obfine doar ceea ce oferim mai
întâi altora - este, de fapt, cel mai satisfiicător
lucru din toată această viziune asupra lumii din
Managemenrul Karmic.Undeva, in străfundurile
noastre, ne dorim ro ardoare dreptate în această
lume. Trebuied existe o logică in cursul lucrurilor.
Succesul nu este doar ceva întâmplător, viaţa nu
este doar o loterie. E drept ca lucruri bune să li se
întâmple oamenilor care fac lucruri bune pentru
alţii.
Şi dad acestaeste modulcum funcţionează
lucrurile, atunci acestea ar trebui si funcţioneze
intotdeauna aşa. Vezi tu, nu se poate ca 58%
dintre oamenll care au devenit de succes, d-1
fi obţinut datorid kannei; pentru că au B.cut
ca altcineva să fie de succes mai întâi, iar restul
de 42% au fost pur şi simplu norocoşi. Arunci
5()
ne-am intoarce la jocul de noroc, iar noi ne-am
săturat sa: ne tot încerclm norocul.
Estetimpulslluăm o pauzA~i sa:neamintim
un lucru. Aceastl idee a Managementului
Kannic nu este o fantezie de tipul &-bine-acum-
şi-vei-primi-răsplata-în-viaţa-de-apoi. Din
contri, este o strategie de afaceri reală, practid
şi simpli, pentru bene6.cii financiare mlsurabile
-beneficii care sunt întotdeauna însoţite de un
sentiment de împlinire personali~ ~i fericire. Nu
doar faci ceea ce este corect pentru alţii; dar mai
e~ti şi p14tit pentru a face acest lucru. Şi datorită
modului în care funcţionează MK, intotdeauna
îi ajuţi şi pe alţi oameni să aibă succes- ceea ce ii
face fericiţi şi te face fericit şi pe tine pentru ce ai
~cut, şi îi face şi pe ceilalţi fericiJi in privinţa ta:
Toţi, fericiţi. Toţi, de succes. Deci hai si obţinem
acest lucru.
PARTENERII KARMICI DE AFACERI
Suntem acum gata sa: purcedem la Regula
Nr. 3 din MK.: sll. ne identi6dm partenerii noştri
kannici de afaceri. Partenerii kannici de afaceri
51
reprezinti esenţa Managementului Karmic.
Aceştia sunt oamenii care vor face ca tu sA
primeşti ceea ce vei oferi, îţi vor face kanna s1
se reflecte înapoi spre tine. Ei vor primi kanna
plantatl in conştiinţa ta, pentru ca aceasta sa: iasA
la suprafaţa: mai târziu, pe m:lsud ce vor aphea
oportunitlţi de succes, pe care tu le vei observa, şi
pe care alţii (care nu au plantat conştient kanna)
le vor rata.
Ai o singuri sarcini cu fiecare dintre
partenerii tăi karmici. Si incerci sil-i faci
oameni de succes. Ţine minte acest lucru. Îţi
vei concentra toate eforturile pentru a-i face pe
aceşti oameni de succes. Şi apoi activitatea ta va
deveni una de succes - nu e cazul si-ţi faci griji
in aceasta: privinrl, nici nu e nevoie si te gândeşti
la ea prea mult. Transfonnl-i pe toţi partenerii
tii kannici în oameni de succes şi cele 100.000
de unităţi de, ce erau, mingi de volei? - se vor
vinde intr-o silptlmânll, cu cea mai mare ratl de
profit pentru compania ta.
Deci, cine sunt partenerii mei karmici de
afaceri? Existi patru grupuri de parteneri şi e
nevoie sl-i ajuţi pe toţi sil aibl succes:
52
1. Colegi de str'lliriu
Colegii !li de servtau sau angajaţll
rrprC7.inti primul grupalpartenerilor t:li karmici.
Aminteşte-ţi, şeful a numit 12 oameni in echipa
de proiect pentru cele 100.000 de unitiţi. Poate
In trecut i-ai privit pe aceşti oameni ca pe
nişte simple unelte: angajaţi, oameni pe care ii
angajtzi sau de care te foloseşti, pentru a duce la
bun sfărşit ceea ce ai de fkut.
Totuşi aici, în Managamentul Karmic,
lucrurile au nevoie sll. se schimbe. Aici te aHi în
alt ~n de relaţii cu oamenii care lucrează în jurul
tău. Trebuiesi trimiţi kanna din direcţia ta insp-e
ei. Trebuie sll ai grijll ca proiectul sli-i fad!. pe ei sll
aibl succes. Acesta este singurul mod de a planta
karma de care ai nevoie, pentru a comercializa
cele 100.000 de untitilţi. Pentru cii urmlrim sll
obţinem Wl ecou:
Jntreg procesul de livrare şi comercializare
a celor 100.000 de unitllţi trebuie.sll-i fu:ll eroi ai
companiei pe cei 12 din echipa ta; si-i fad!. mai
buni, mai capabili şi mai fericiţi.
53
2. Climţi
Evident, scopul oridrei activitllţi sau proiect
este de a furniza ceva cuiva: acest cineva ar
putea ti un client, dar in acest sens ar putea ti, de
asemenea, şeful th sau oamenii care au investit
in companie. Deci, te-ai putea gândi d nu e
mare lucru sA spunem d e nevoie sll faci ceva
pentru clienp.i tii. Ştiai asta deja: Cine credeai d
va mânca cele 100.000 de pizza?
Dar nu despre aceasta vorbim noi
aici. Dacă vrei ca Managementul Karmic si
funCţioneze pentru tine, e obLigatoriu sii devii
100% pasionat de ideea de a-i face cu adevtrat
oameni de succes pe clienţii tii. Odati ce termini
cu cele 100.000 de unităfi, şeful tău va arita ca
un geniu în fara şefului sdu. Investitorii vor avea
o ratd mai mar-e a profitului, iar in acelaşi timp tu
vei gbi o metodă de a vinde clienţilor pizza la un
preţ pe unitate mtJimic şi de asemmea, vei reuşi si
reduci cantitatea de colesterol din fiecare felie.
Deci, câte ecouri tocmai ai generat?
3. Furnizori
Daci aveai impresia eli vechea ta perspectirl.
asupra "angajaţilor" tii era una proasti, uitil-te la
54
cum îţi tratezi fumizorii. O relaţie cu un singur
sens: ei ar trebui si-mi ofere făinii şi sos de tomate
de o calitate superioarl, la cel mai mic preţ, şi si-
mi furnizeze intreaga cantitate la timp. Cum o
fac şi cât câştigi din această afacere e tteaba lor,
doar asta este ceea ce face un furnizor.
In MK. aceast! atitudine vrem si fie şi ea
schimbati 100%. O cantitate enonnl de kannl
in orice proiect - aproape tot succesul sau eşecul
- vine din modul in care tratăm persoanele
care fac posibil acest proiect. Poate fi compania
care produce compresoarele pentru frigiderele
noastre, sau muncitorul care vine si zugriveasd
bucătiria, sau programatorul care sti treaz toatl
noaptea pentru a finaliza codul pentru softul
folosit.
Trebuie sil-i tratezi corect, e neapbat
necesar să manifefri un interes personal pentru
ei, si ai grijă de ei şi să faci in aşa fel încât acest
proiect slle aduci şi lor succes. Ai obţinut destul
profit din partea mea, de pe urma motoarelor
de frigidere? (Poftim? Nimeni nu m-a intrebat
aşa ceva pâni acum!) Ţi-am mai gisit o slujbi,
sil zugriveşti şi budtiria vecinului. Dac§. nu-
mi poţi demonstra cii iei o pauză şi faci câteva
55
exercip.i de yoga la fiec~ 90 de minute de
lucru la calculator, atunci îţi micşorez salariul pe
s<lptlmâna vUto~.
4. Lumta
Partenerul du ultim de afaceri este unul mare.
Reprezinti întreaga lume. Toţi partenerti pe
care i-am menţionat pinA acum, sunt oameni
apropiaţi: oameni cu care munceşti de obicei,
dar totuşi nişte indivizi, care, sunt într-un fel sau
altul, apropiaţi de tine. Astfd încât, orice ai face
pentru a-i aju~ deja cam funcţioneazJ. penttu
tine, deci ecoul nu va fi foarte impresionant- ca
şi cum ai striga intr-un dulap gol din cas:l.
E nevoie sJ. mergem a..facl, într-un loc
mai mare, într-un loc indeplrtat, pentru a
obţine un bun ecou kannic. Pentru a fi om de
succes in această lume, e nevoie s:l facem ceva
pentru a transforma lumea înslşi într-un succes.
Proiectul nostru trebuie să contribuie cu ceva
pentru aceastillume.
Te rugăm să nu iei acest lucru ca pe o
poveste despre o risplati în viaţa de apoi, de
genul fii amabil cu lumea şi ta o mică donaţie din
partea corporaţiei, pentru o cauz.a de caritate! Să
56
scrii un cec de 1.000 de dolari in cinci minute
pentru United Way şi apoi sl uiţi de el, acest
lucru nu a dus nici o companie la succes. E nevoie
să îţi mobiliuzi toate resursele - toate abilitiţile
şi creativitatea ta şi a întregii echipe şi o cantitate
considerabill a bugetului de proiect - pentru alt
proiect din afad. Mergi la cineva care incearcl
să realizeze cam acelaşi lucru ca tine şi are intr-
adevăr nevoie ajutor pentru a-l obţine.
Ceea ce spunem, de fapt, este d. proiectul
de reconstrucţie al bud.tiriei tale va avea succes,
dac! mergi şi-p. ajuţi vecinul d-şi remodeleze
bucătăria sa cu succes sau - şi mai bine - dacă
mai întâi te oferi si ajuţi o organizaţie care face
renovlri graruite de buclttrii, pentru familiile
nevoiaşe din oraş. Cele 100.000 de costume de
baie ale echipei tale de producţie vor fi livrate
cu succes, fUI îndoială, daci mergeţi cu toţii
la celllalt caplt al etajului şi ajutaţi echipa de
publicitate să expedieze anunţurile lor despre
lichidarea stocului de sacouri de iaml. Sau şi mai
bine, dac! echipa ta poate convinge conducerea
să confecţioneze 10.000 de uniti.ţi inplus, pentru
a le dona unui producAtor dintr-o ţacl din lumea
a treia, pentru a-i ajuta si-şi inceapA propria lor
afacere.
57
Ciudat, nu? Uiti de tine, B. acest lucru
pentru altcineva şi totul va funcţiona. Dar
fii onest. Nu-i aşa el acesta este modul de
funcţionare a intregii lumi, la care ai sperat
dintotdeauna?
MICHAEL GORDON:
La Bumble &bumble,chiar de la bun inceput
am practicat lucrul cu partenerul lwmic, dar
ia.rişi, doar din instinct: simţeam cl. era corect
d. procedez astfel şi cu siguranţi ne-a adus
~tate.
Colegi: Recent, dnd am fost la un e~niment
în N~ York, o femeie s-a apropiat de mine şi
mi-a spus: ,.Buni, eu sunt Lori Barbaria. Nu
ştiu dadl W mai amintiţi de mine, dar am luc:rnt
pentru dvs.la Bumble in 1978-79. Eram foarte
r:lsB.ptA, n:belA şi nedisciplinatl - dar dvs. mi-
aţi dat o şansJ.. Şi aţi ştiut d ceea ce-mi doream
cu adevira.t, era sA luCIT;Z pentru n:vistele de
mod§.. Aşa el, intr-o zi mi-aţi spus, ..Dad ip
don::şti cu adevArat sA faci asta, arunci trebuie
d mergi la Milano sau Paris." Mi-aţi înmânat
banii pentru biletul de avion şi m-aţi expediat,
58
pur )Î simplu. Nu am avut ocazia si vi. rev.ld şi
si vi mulţumesc, şi nu v-am dat banii inapoi, dar
am vrut si ştiţi d nu am uitat niciodati ceea ce
aţi &cut pentru mine. Nicio alti persoanl dintre
cele pentru care am muncit vreodarl. nu m-a
tratat în felul acesta."
Climţi· Am inceput si creştem cu 25%
pânl la 30% pe an, lucru de can: nu mai auzise
nimeni pânl atunci şi am ales aceasti clldire
superbA din cartierul Meatpacking din New
York- care a devenit intre timp unul dintre cele
mai elegan1e centre de modl ale oraşului. Am
denumit clld~a Casa Bumble, dar imediat am
avut acest sentiment el devenim prea superficiali,
pn:a aroganţă; iar clienţii noştri, chiar daci en.u
saloane mari, nu primeau suficientl dragoste
din partea noastrl. Aşa el am avut o şedin~ de
companie şi în decwsul unei o~ am elaborat un
plan pentru a ne ajuta clienţii.
In fiecare luni vom aimite ceva gratuit
clienţilor noştri, pentru a-i enruziasma şi a-i
inspira: le-am implrtlşit despre abilitiţile care
ţin de ingrijirea plrului, desp~ pasiunea pentru
aceasti meserie şi despre tot ce înseamnl culrura
ingrijirii pArului. Nid.ieri in aceste broşuri nu
am introdus nici mlcar o singuri. propoziţie
prin care si cerem cuiw sll distribuie produsele
noastre, sau si menţionlm ceva reduceri sau
59
oferte speciale. O fllceam ca d-i ajutlm, d-i
ajutlm si aibl succes.
Mai târziu aceastl idee s-a materializat
in Şcoala de Afaceri Bumble. Am invitat câte
trei reprezentanp. de la fiecare salon cu care
colaboram (şi erau mii de saloane) d zboare la
New York şi am organizat pentru ei un program
special de cinci zile, pentru a-i invlra tot ceea
ce noi învâpsem despre cum si creşti o afacere
şi cum d o faci si aibl succes. Accasra insemna
d îşi luau câte o slptămin!i liberi de la lucru
ca si se dedice ore lungi in fiecare 'Zi studiului,
despre cum am filrut noi totul, de la pAr pân!i la
marketing. A fost o abordare complet noul in
industrie şi ecoul kannic a propulsat compania
noastTil in vârful tapului.
Furnizori: La un moment dat ne-am dezvoltat
ftcând propria linie de produse pentru ingrijirea
p:lrului. Am inceput cu ceva de mici proporţii şi
am găsit o companie miel in Vestul Mijlociu din
State, care sll se ocupe de producţie. Proprietarii
erau doi tineri, pe nume Bob şi Wally şi uite aşa
a pornit o colaborare &umoas!i intre cele doul
companii.
Apoi deodati (ecourile!) vânzJ.rile noastre: au
explodat şi in decws de opt ani am ajuns şi o
companie produdltoan: major!. In acest moment,
când devin mari, majoritatea companiilor incep
60
sll-şi sufoce fumizorii: ,.Trebuie s!l incepi d-ţi
împarţi profiturile cu mine!" Jmi giscsc şi alp
furnizori." .,Acum, de ~me ce îţi comand atât
de mult, vom micşora şi preţurile de achiziţie."
Dar noi nu am B.cut nimic din toate astea.
Am ţinut minte toată munca asidui pe c~ Bob
şi Wally au fllcut-o pentru noi de la bun inceput,
şi ne-am asigurat eli erau parteneri cu drepruri
depline ai noului nostru succes financiar.
Lumea: A fost un lucru pe care l-am B.cut la
incepurul carierei mele, care cred d. a plantat
una dintre cele mai semnificative seminţe
kannice pentru decadele mele de succes. Am
crescut în Anglia, într-o familie care deja B.cea
parte din industria modei. La vârsta de 15 ani
am fost ucenic la Rene din Mayfair, un salon
foarte prestigios, in cea mai exclusivist! regiune
a Londrei. Apoi la 21 de ani am plecat in Africa
de Sud, pentru a-mi iniţia propria afacere.
Primul meu angajat a fost o femeie de
culoare: era din tribul Banru şi numele ei era
Elizabeth. Vreau s!l ţii cont c!l in acele timpuri
politica apartheidului - segregarea rasiall -
era foarte autoritar.! şi se punea în aplicare cu
seriozitate. Îi era permis sll vinll in studiou doar
in calitate de "servitoare" şi doar ·pentru a face
curat.
Într-o zi o privesc şi decid eli an: nevoie si
61
înveţe să fie şi ea stilist.ln cele mai bune saloane
din Londn, în locurile unde am fost eu insttuit,
acest lucru începea întotdeuna cu spllaRa
plrului - iar splla.rea pWui este considuatA o
treabl foarte serioasli.
Aşa el, într-o sc:ari, înainte ca ea să plece
acasl, am început s-o învăţ pe Elizabeth cum
sl spele phul, prin faptul el i-am spllat pliru.l
chiar eu. Era de fapt un act ilegal în lumea mea
la acele timpuri. Elizabeth a rlmas cu noi şi a
crescut împreuni cu compania ani la rind, pinA
cind am plecat din Africa de Sud în Nrw York.
Undeva în adâncul conştiinţei mele, simt d acest
mic ~t de a ajuta lumea a plantat cu adarirat
s1minp pentru viitorul succes de la Bumble.
E
xisti un laitmotiv la toate aceste istorii
de succes cu partenerii noşai kannici de
afaceri. Ajutorul este necondiţionat: pur şi
simplu incerclm s-o ajutbn pe cealaltt. persoanl
sll aibll succes.
LISTA TA DE ACTIVITĂŢI
• Ştii ce unneaza. acum. lari.şi la cafenea cu
tine. la cu tine şi eamerelul MK. Alege patru
pagini goale, iar in partea de sus a fied.R.i pagini
saie denumirea celor patru grupuri de parteneri
62
kannici: colegii de serviciu, clicnp.i, Nmizorii,
lumea.
• Mai departe, bineinţeles, te rugtm sl scrii,
câte un nume pentru fiecare categoric. O
persoanl de care ai na"Oic pentru ecoul tiu: o
pttsoanl pe care o vei ajuta sa 6c de succes, cu
ajutorul proiectului MK la can: lucrn.i acum.
• Sub nume, B. o dcsaicre clari dcspn: cum va
ar!ta suceesul lor, dupA ce îi vei 6 ajutat. Fhi
cuvinte mari, dar ceva foarte specific.
63
&gulaMK#4
INCEPE CU TINE
INŢELEPCIUNE STRAVECHE
Q
Linia
Dincre tine şi mine
Este artificial!.
-MatJtrul ShantidNJa, 700 d.H.
UN CUIB KARMIC CONFORTABIL
Dacll e sl ne gândim la aceasta, relapa ta cu toţi
p~rtenerii karmici poate 6 rezumali cu acurateţe
intr-un mic desen:
8
~~~i
~tro~..~
~~de~vOMdt~~
j~~i
8
Patru grupuri de oameni în afara mea,
cu mine in centru. Pentru a-mi duce la caplt
proiectul, pentru a vinde cele 100.000 de
67
abonamente de cablu, am nevoie de fapt să mă
opresc din a m4 concentra pe proiectul meu şi
si încep d mă concentrez. pe a-i ajuta să aibA
succes pe partenerii mei karmici de afaceri.
Şi apoi, succesul meu va veni de la sine. După
cum spun f:lranii tibetani, "cel care planteuJ
porumb, obţine automat şi fân". E un fel de a
spune el, în mod narural obţii iarba, care creşte
printre tulpinile de porumb, arunci când plantezi
porumb. Este gratuiti şi îţi hrăneşte şi iacii pe
timp de iarnA.
Aşadar, un manager karmic, care face
totul corect, st!l în acest cuib karmic confortabil,
b'imlfând succes în toate cele patru direcp.i şi
sd.ldându-se in ecouri, pe mlsuli. ce acestea se
intorc.
EU CEL DIN CENTRU
Acum, pentru ca MK să-şi facă cu adevirat
magia, e nevoie s!l ne concentrăm pc acest mic
"eu" din centrul acestui cuib comod al karmei.
Poţi observa un lucru imediat: totul incepe de
la tine. Nu va exista niciun ecou ricoşând rapid
68
11prc mine, dacii eu însumi nu fac niciun pas. În
Managemenrul Kannic, tot succesul este iniţiat
de către tine. E nevoie ca tu si faci primul pas. În
mod unilateral, tu e~ti cel care trebuie sll inceapll
să aduc!i succesul partenerilor karmici de afaceri
-inainte de orice.
Dar existi şi altceva aici care este absolut
crucial. Mai arunci o privire la acel mic "Eu"
din cenmJ. Existi un cerc in jwullui, o linie ce
defineşte limitele mele - "Eu" mll opresc aici,
"Tu"incepi acolo.
În linii mari, această linie defineşte
limitele pielii noastre: tot ce se aflA. in acest sac
sunt Eu, resrul din afară este altceva sau altcineva.
Dar desigur "Eul" nosmJ normal este puţin mai
mare decât atât. Când o femeie are un copil, ea
i~i lărgeşte aceastA. linie, pentru a-1 încorpora şi
pe copil. S-ar putea s§. nu ne pese prea mult daci
o maşinll este zgâriarâ în parcarea magazinului,
cu excepţia cazului când această maşini este a
mea.
Deci, cine sau ce decide unde se opre~te
linia? Se pare dam putea spune ci "Eul" meu se
extinde asupra tuturor lucrurilor de care mi simt
foarte ataşat. Dacă le faci vreun riu (imi inţepi
pidea, îmi impingi copilul, îmi zgârU maşina),
atunci imi faci un rău mie. Dadl.le ajuţi (imi faci
un masaj, îmi lauzi copilul, îmi repari maşina)
atunci m:l ajuţi pe mine.
Dar vezi tu acum, in acest caz, partenerii
tăi kannici de afaceri sunt chiar tu. Dac:l ei
eşuează, tu eşuezi. Dac:l ei au succes, tu ai succes.
Este timpul s1 desenezi un nou "Eu".
Poţi observa cum am ad:lugat elin nou
acele delimit:lri "pare-real" şi "este-real". In tot
acest timp p:lrea dl. eu sunt separat de colegii
mei, de clienţi, de furnizori şi de asemenea de
lumea cea mare. Puteam rlmâne nep:ls:ltor la
problemele lor, nu trebuia s:l fiu foarte atent dad.
ei aveau sau nu succes, pentru d nu mi afecta
într-un mod direct sau important.
Dar acum gândeşte-te puţin. DacA este
adev:lratt karma - dac:l fiecare lucru ce mi se
intimpl:l este un ecou al unei fapte pe care am
fhcut-o deja pentru altcineva - atunci tu qti eu.
Te rog, tlră filosofii care te fac si1 te simţi bine
promifându-ţi o r:lsplar:l in viap. de apoi! Vorbim
despre lucruri reale, afaceri reale. Eul realeste cel
mare -cel care îi include pe toţi cei elin jurul tiu.
Obişnuieşte-te cu asta. Este mult mai uşor si-ţi
70
pui suHetul in a-i ajuta pe alpi sll aibll succes,
odati ce spargi această baricli de gândire eli ei
sunt separaţi de tine.
..wrele Eu {eu reat)
e~~
~-=1-f•<=*~
~c=o- •• <Or=::J~
~
8
UN CUVÂNT DESPRE COMPETIŢIE
Acum priveşte la cercul din desen, cel denumit
.Lumea". Cercul, i~i, este doar o linie, şi din
câte cunoaştem acum, poate li o linie inşelltoare.
Pentru o persoanA care nu a auzit inel despre
MK - pentru o pcrsoanll care este inel blocat:
încercandu-şi norocul in via[~ - este narural si
vadllumea drept ceva care i se intâmpb şi nu ca
pe ceva ce provine din tQ.
Compania angajew un administrator
nou şi inteligent şi mll roagl sll-1 înwr despre
71
ceea ce fac eu - şi deodată simt că poziţja mea
in cadrul companiei se aHI în pericol. Fabricile
dintr-o ţarl de peste ocean încep si produci,la un
preţ foarte bun, aceleaşi cuptoare cu microunde
ca cele pe care le produce compania mea - şi
deodată simt dl. postul meu, sau compania mea
sau chiar rara mea sunt ameninţate.
Nu te-ai putea înşela mai mult. E
nevoie si priveşti dincolo de cauzele aparente şi
si glseşti cauzele reale. Karma spune d orice mi
se întâmplă vine din direcţia mea. Deci, pot si
fac si se întâmple orice îmi doresc, B.când acel
lucru în primul rând pentru alţii.
Şi ce înseamnă aceastaîn cazul competiţiei,
fie el vine din biroul vecin, de pe acelaşi hol sau
din cealalt:l parte a planetei? Pune-ţi centura de
siguranţi in acest moment. Suntem pe cale si
spulberim 50,000 de ani de condiţionlri, adânc
inddlcinate în tine.
Atunci când compania îţi spune sl-1
instruieşti pe administratorul cel nou şi tânlr,
6.-o din toat:l inima. R. din el, pe cât poţi tu
de mult, cel mai bun superstar al corporaţiei.
Atunci când apare un produs mai bun decât al
tt.u, din altă rară, mergi şi cumpiri-ţi unul - şi
72
convinge-i pe toJi cei pe care ii cunoşti sa. fad
acelaşi luau - in acest fel toJi acei muncitori
striini vor putea incepe si se bucure de acelaşi
standard confortabil de viaţă pe care-I ai tu.
,.De ce mi-aş dori sll fac acest lucru?" vei
srriga tu. Pentru ci trebuie s-o faci. Nu ai de ales.
TrtbuiL sl-i faci pe alţii inHoritori, chiar şi pe
cei care concureazJ. cu tine. Şi apoi ştii ce se w
întâmpla? ToatJ. aceastJ. karml se w reBecta
direct spre tine şi vo dtschide largpioţa.
Mirul tllu protejat s-a descurcat atât de
bine, incit conducerea a &cut lucrul de care iJi
era ţie fricl: i-au dat lui postul tiu. Şi au fost
atât de impresionaţi de cum ai fkut faţl acestei
misiuni, încât au creat o noul poziţie de vice
preşedinte şi te-au transferat exact acolo.
Şi deodatavezi pemasa ta această comandi
enorma. - de fapt cea mai mare comandi pe care
ai onorat-o vreodată - deoarece guvernul unei
alte ţUi tocmai a achiziţionat câte un cuptor
de microunde, produs de compania la, pentru
fiecare bucitlrie elin toate staţiile de tren din
tari!.
~a funqioneazi de fapt lucrurile. Noi
vorbim despre nivelul .,este-real", noi vorbim
73
despre singura cale siguri spn: succes. Renunţi
la mine versus tine. Renunţi la noi vcrsus ei.
Cn:cuJ. succesul pentru toad lumea.
O ultimii notă aici. Atunci când vei
acţiona in felul acesta - atunci când vei n:nunp.
la graniţe 'i vei munci pentru succesul tururor
- atunci pentru prima dată în viaţil vei munci
în armonie cu legile care guvernează universul.
Pentru prima dati vei munci la unison cu Huxul
de energic, care creeuJ. toate lucrurile. Şi apoi,
ca un rezultat nonnal, vei simţi aceasti stare
profundil de pace şi mulţumin:.
Cum adică, tu chiar te-ai gândit vrcodad
cu aderi.rat d o Jad din lume ar trebui si
prospere, in timp ce toate celelalte să sufere in
silrăcie? Oare ap. au fost lucrurile destinate să
fie?
RESPONSABJUTATEA UNEI MAME
Mai priveşte o dati ultima schemă. Mai este
un ultim lucru important, pe care e nevoie d-1
înţelegi despre acest sistem. Partenerii tăi sunt
tu - da, înţeleg acest lucru acum. Dar totodata. tu
eşti partenerii 14i. Ce înseamnă aceasta?
74
Totul incepe de la tine: tu acţionezi şi apoi
Intreaga maşinlrie incepe si se mişte. Daci tu
nu acţionezi, sau nu acţionezi foarte eficient,
atunci tot restul, adiel noi, vom avea de suferit.
Este în inttresui lumii ca tu si munceşti la
capacitatea maximl, tot timpul. Noi owm n~ie
cle tine.
Acum si schimbăm situaţia. Tu nu
munceşti doar pentru tine. Un manager karmic
munceşte pentru toţi, pe parcursul intregii zile.
Tu eşti precum o Maml ce are de hrlnit, de
imbclcat şi de crescut patru biieţi ce vor de~ni
oameni de calitate. E nevoie sA fii in cea mai buni
fonnl pennanent, pentru dl sunt mulţi oameni
care contează pe tine. Avem nevoie ca Mama si
fie slnltoasl. Şi, mai important, avem nevoie ca
Mama si aibl mi11teo cltmJ.
De ce? Pentru el viziunea MK despre
lume este alunecoasl precum peştele in apl. 1n
minutul in care oboseşti sau eşti distras, atunci
când riceşti sau te cerţi cu partenerul de viaţt.
Ia micul dejun, toatl aceasd arirudine MK va
zbura pe geam. Ce o fi fost in capul meu si cred
d. ar fi un lucru bun să dau slujba mea altcuiva?
Pe SCUI1, e nevoie să te menţinem in fonnă
75
buni fizidl., mentall şi emoponall - şi tu vrei
si ai griji sa: fii in fonnl buni - sau nu vei fi
in stare sa: rezişti când valul celor 50.000 de ani
de condiţionări culturale va ameninţa puiul de
viziune asupra lumii bazat pe MK. Avem nevoie
de mintea ta clari., in orice moment, altfel te ~
întoarce la munca grea in care ip incerci norocul,
in prima zi proastA pe care o vei avea.
Iar acum te vei angaja sa: urmezi
Programul Celor Şapte Practici pentru o Minte
Clari:
PROGRAMUL CELOR ŞAPTE PRACTICI
1. Prottitdyogo.
Un lucru pecareilavem incomun noi ttei (autorii,
n.t.) este practicarea indelungati şi regulata: a
exerciţiilor de yoga. Acestea au fost gindite cu
mii de ani în urma:, pentru un efect maxim asupra
căilor subtile pe care le traverseazJ. gindurile tale
in interiorul corpului tiu. Aceasta inseamnl el,
dad practici yoga corect, vei incepe si gindeşti
mai limpede. Vei reuşi si izbuteşti mai bine cu
MK. Doullzeci de milioane de americani deja
practicA yoga, pentru d au înţeles d.t de mult ii
76
11jută si-şi sporeasca. productivitatea.
Cel mai complicat lucru in yoga este si
mergi prima dati; dupl aceasta totul va merge
bine. Existi diferite feluri de yoga şi - din
f~ricire - aproape toate aceste tipuri de yoga au
o fundaţie bună, autentici şi îţi vor oferi ceea ce
ai nevoie. Nu-ţi 6.e &ici si incerci câteva şcoli
diferite de yoga, inainte de a te decide asupra
uneia. Gilseşte un loc la care se ajunge uşor şi
.lege-ţi un gen de yoga,care ţi se potriYejt<. lată
sugestiile noastre pentru câteva genuri de yoga,
care sunt disponibile:
• Ashlllnga: forţl, structuri., tradipe (acest stil se
mai numeşte vinpsa., MysoR., metoda Swenson
şi citeodatA yoga pentru forţA)
• Iymgar: aliniere, tehnici, înţelegerea trupului
• HQ/ha.: moderati, întindere, potriviti pentru
inceput
• SiwnQnda: t:radipe, spiriruall, o metodll. de
yoga pentru întrtap viatf
• Biham: îndpere indlzi.tt:, ~onsecutivit:ate
autenti~l. profesionalJ.
• Anusara: si munceşti din inimi, eficient,
orientat1 asupra decaliilor
77
• ]iwmuhi: spiritual!,âcientl, inspirati
• Farust: puterea femininl, fotJi, înc:rcdett in
sine
• D/xrrmdMittra:yog:a inviţătorului, spirirualJ,
profundA
• Yoga Tihtan4aInimii:managemenrul karmic
al yoga, antici, bazati pe infdepciwte
• lntdritoare: daci ai probleme fizice
prcexis«:nte
• A(I7)Yoga.: yoga cu un partener, distracţie,
slnltoasl
• PrtTiiltalil: pentru o naştere şi recuperare mai
uşoarl., mai slnltoasl, Brl pericole
2.lncept sti mtditai.
Toţi trei avem o practici regulati. de o
viarl de meditaţie. Am putea spune d. aceasta a
fllcut diferenra. Eşti mai calm, gândeşti mai dar,
vezi oponunidţile, rezolvi problemele.
Pe când aproape toate formde populan:
de yoga provin din aceleaşi IidJcini autentice,
câteodari este dificil si glseşti profesori cu
adevărat experţi în meditaJi.e. Poţi înviţa câteva
lucruri de baU- respiraJi.a, urmărirea gândurilor
cu calm - Ia un studio local de yoga sau Ia un
78
'cntru dhanna. SI nu crezi d. trebuie si aderi la
o oarecare filozofie pentru a incepe practicarea
meditaţiei şi a yoga. Utilizcazi-le pentru
obiectivele la care lucdm aici. Daci lucrurile
din viaţa ta se schimbi mai rân.i.u şi te decizi si
mergi mai departe, este alegerea ta.
Este dificil sl judeci cât de calificat este un
profesorde meditaţie, dar poţi spune cu siguranţl.
d. dad. propria lui meditaţie funcţioneazl, acesta
va fi calm, blând şi cu capul limpede; deci caut!
aceste aspecte şi, iarăşi, nu te jena sa: studiez.i
ofertele. Daci ajungi la un moment,in care simţi
d îţi doreşti cu adevWt s:l devii un meditator
serios- fapt ce te va face d. devii at:lt o per&aan.l
cât şi un profesionist mai capabil şi cu o minte
mai clarl. - atunci îţi recomandlm s:l studiezi
programele ACI şi si citeşti materialul descris in
ultimul capitol al acestei clrţi.
3. Urmtaz4 un codpc-sonaltk ttic4
C:lt de erici suntem in comportamentul
de zi cu zi faţl. de alţi oameni este acel fel foarte
specific de kannl care decide cum gindim noi:
gândwile pe care le auzim in mintea noastri pe
parcursul intregii zile. Şi iari.şi, nu trebuie si fie
19
o parte a unei tradiţji spirituale anume - este
alegen:a ta. Totuşi sunt patru sau cinci elemente,
care ar fi bine si faci parte din oricare cod
personal de eticl, pe care te decizi sa.-1 urmezi:
Sd prot~Jtz.i viafa. Bineînrcles si nu produci
durere fizid nici unei persoane sau viett.p şi,
de asemenea, sll. evip cuvintele şi gindurile
d~roase.
Sd rtspecfi /umn11t a/tura. Nu fura niciodatl,
sau nici nu te apropia de furat: ftr1 apeluri
telefonice personale în timpul serviciului, f.lrl
evitarea taxelor.
Sd respecţi nlaţiilt altfmJ.. NiciodatA si nu faci
nimic care ar pune în pericol relaJia dintre doi
sop sau parteneri.
Fii sir~cn: Nu minţi Minciuna inseamnll. şi
faprul de a-i lll.sa cuiva o impresie grqitl despre
anumite lucruri pe care le ştii el sunt neadevlrate.
Multe tradipi spirituale adaugi un al
cincilea element: fii atent si nu fij sedus de abuzul
de alcool sau droguri. Pur şi simplu, acestea sunt
o pierdere de timp şi de bani, şi ajung să distrugă
orice speranţA de a avea o minte clarJ. şi o viaţl.
80
de succes.
4.Continu4 s4 inwţi
Invenţia cl.rţii a fost un lucru extraordinar.
Eram obi,nuiţi sA ne mulţumim doar cu ceea
ce aveau a ne spune despre lucruri oamenii din
timpurile noastre. Acum, dac! vrei, poţi merge
la o librlrie cu banii pe care-i faci in câteva ore,
'i te intorci cu unde dintre cde mai strălucite
minţi ale ultimelor 25 de secole, pentru a petrece
o dupl-amiazl cu ele.
Existi un motiv pentru care anwnite cArţi
au trecut testul timpului. Au ceva de spus care
iti poate face viaţa mai simpl:l şi plin:l de succes.
Şi, drept desert, poţi studia mai amănunţit
noua inWţ!tucl anticii., pe care se bazeazl
Managtmmtul Karmic - înri.ţiturA care doar
acum începe sA fie disponibilă pentru prima dati.
lp reamintim d am enumerat câteva lucruri
pentru tine la srarşitul acestei cărţi.
Nu te opri din invt.ţat niciodată- invaţl
lot ce poţi, chiar dacA este un nou program de
calculator sau câteva cuvinte într-o limbA str!.inA,
sau gastronomia altei rări· lnvtţarul ţine mintea
rânlră,limpede, ascuţit!.
91
5. Ajutd-ipealţii
O viaţi de om nu este împliniri., ftd a
face inadins cel puţin un lucru bun pe zi pentru
cineva. Cu MK, desigur c1l ai obţinut acest
lucru deja. ContinuA tot aşa. Vei vedea d. nu
există satisfacţie mai mare decât sl-i ajuţi pe
altii; şi el pe mAsuri ce dai din timpul tiu, ai tot
mai mult timp şi reuşeşti să duci la bun s~it tot
mai multe lucruri - este pur şi simplu karma.
6. M4ndnc4 cu pricepere.
Poftim? Cum poţi mânca cu pricepere?
Cât de multă pricere este necesad. pentru a
mânca?
Multi.
Cei dintre noi care tr:liesc in ţări bogate
au fost antrenaţi din copilhie sl mmâncc
prost şi în exces. Regimul nostru alimentar
ne încetineşte - încetineşte întreaga noastrl.
civilizaţie - ne oboseşte şi ne face întunecaţi
la minte. Este nevoie de multi înţelepciune şi
inteligenţi pentru a merge impotriva curentului
şi pentru a imiţa din nou si mândm.
82
In ce priveşte supraalimentarea, nu este
nevoie de eforturi eroice, dacl unnezi destul
de bine resrol principiilor din Programul Celor
Şapte Practici. Aceleaşi c:li interne ale corpului,
asupra dlrora acţioneazJ. yoga. sunt responsabile
pencru cantitatea de mâncare pe care o vrei. Daci
practici chiar şi cele mai simple exerciţii de yoga
timp de doul slptlmhi - doar o data: sau doul
ori pe slpt!mână - vei descoperi deodată d. nu
te mai simţi ca o grămadă mare de clătite.
Pe măsura trecerii timpului şi a practidrii
Programului Celor Şapte Practici vei observa.
că in mod automat ~i fi atras de felurile de
mâncare, care te fac sl te simţi sWtos şi sl
gândeşti limpede: fructe şi legume proaspete,
produse cu conţinut bogat de proteine şi ni~l
sclzut de grăsimi şi carbohidnţi.
larişi, aceasta nu este un gen de agendl
a Nt'WAge. Poţi sd.pa cu şederea peste program
la lucru cu gogoaşe şi cafea câţiva ani, dar apoi
aceste obiceiuri îşi cer tributul. Corpul t.lu îşi
pierde fennitatea, iar acest luau îţi face şi mintea
lipsiti de fermirare, şi apoi o inovaţie menitl sl-i
dud spre succes pe competitorii tii, in calitate
de st:rategie pentru succesul tAu propriu - va
.,
phea o idee proasti.
Un ultim lucru despre mâncare: fll ceea ce
poţi in acest moment, dar promite si continui
si lucrezi asupra acesteia in mintea ta. Dad îţi
do~ti cu adevirat o minte limpede, ai nevoie de
o con~ti.inţl curati, după cum am observat deja
la codul personal de erid.. Şi aceasta înseamnă
el e nevoie si incepem să evitlm hrana care
conţine multă karm:l negati~ in ea. Producerea
tuturor produselor din carne implicit o cantitate
enormă de suferinţi ~i torturarea a sute de mll
de crearuri neajutorate in fiecare zi. Şi desigur,
orice-am zice, noi ştim că animalele simt cu
adevirat ducerea şi pl!cerea la fel de mult cum o
simţim ~i noi - de aceea ne risfllţlm câinii ~i ne
dezmierd:lm pisicile.
Şi astfel, în ritmul tiu, dezobişnuieşte­
te sit m§.nânci carne. Vorbeşte cu prieteni
vt:gttarieni cum si înlocuieşti proteinele într-un
mod responsabil. Îţi putem spune din propria
noast:ri. experienţă că vei deveni mai puternic -
vei avea un tonus muscular mai bun, vei fi mai în
forml, vei fi mai ager, mai rapid, mai fericit.
..
7.Odihntţle-/e ţi relanoz4-le
DacA a mânca este o pricepere, atunci a
re odihni este o artă. Puţini dintre noi ştiu cu
adeWrat sA se od.ihneasd bine. Dar daci vei fi
bun la MK, vei avea nevoie de toată raţiunea ta,
o raţiune bine odihniti.
Odihneşte-te de ajuns - atât cât ai tu
nevoie; toţi suntem diferiţi. Deoarece majoritatea
dintre noi trebuie sll. ne trezim la o anumiti or.l
pentru a merge la serviciu, aceasta inseamnl
că avem nevoie d mergem la culcare la timp.
Şi aceasta inseamnA sA ne ~parti:dm timpul
cu chibzuiall, atunci când suntem treji, pentru
a merge la culcare la timp. O metod! buni de
a repartiza mai mult timp pentru somn este
realizarea unei mici campanii de simplificare a
vieţii noastre.
Ai putea incepe prin a lua in vizor lucrurile
care îţi irosesc cd mai mult timp, precum
televizorul sau internetul, deseori insemnind
cmailuri inutile. Ziarele şi revistele îşi au şi ele
partea devini. Nu ai nevoie cu adevlnt d ştii ce-a
mâncat astAzi la micul dejun preşedintele, sau ce
crede unchiul ta.u despre copiii verişorului tAu.
Toate aceste infonnaţii şi stimullri suplimentare
85
îţi încetinesc mintea şi fac dificil! relaxarea şi
somnul de noapte. Dacll ai câteva minute în plus
seara, nu merge sJ. navighezi pe net. Mergi afanl,
fă o plimbare, priveşte copacii, privette stdele.
1n timp ce faci toate acestea, t:reptat treci
prin lucrurile din casll şi aruncll orice obiect pe
care nu l-ai folosit în ultimele şase luni. Toate
acestea ocupll spaţiu în mintea ta, &când-o
confuzll şi incapabilll de a se relaxa.
Vezi dacă poţi învlţa si te aşezi şi să fii
liniştit timp de zece minute cu tine însuţi, tllcut,
meditind asupra. binelui din viaţa ta şi din lume.
lnvaţt. sll te relaxezi. Noi ceilalţi avem nevoie de
tine, revigon.t şi cu mintea clară.
Vipta&a/4
LAMA CHRISTJE,
Foarte mulţi oameni au contribuit la succesul
univecsidţii noastre Diamond Mountain
(D.M.U., n.t.), dac sunt mindri si spun că eu
am fost cea care i-a convins pe toţi sl adopte
ceea ce crM eu el reprezinti piatra de temelie a
acesrui succes: Regula Orei 13:00.
Nicio lecţie sau alti activitate similarll de
instruire in D.M.U. nu poate aVJ::a loc inainte
86
de om 13:00. Studenţii, şi personalul, sunt
incurajaJi si-şi dedice orele dimineţii practicii de
dezvoltan: personali, descrisi aici în Programul
Cdor Şapte Practici ale MK.
Un student tipic se tttzeş~, bea o ceaşd de
ceai din ierburi şi incepe ziua cu o sesiune de
meditaţie. Aceasta poate dura de la lS minute
pânlla o ori, în funcţie de aperienţa pe care o
are studentul in meditaţie.
Majoritatea studenţilor au fost instruiţi
intr-o varietate de tehnici de meditaţie şi acest
lucru ajuti la menţinerea lucrurilor actuale
şi interesante. Ei pot lucra la o meditaţie de
rezolvare a unei probleme, pentru a vedea
de ce un prieten este supirn.t pe ei în aceastl
sllptlmânl. Sau fac o meditaţie de analiză a
cdor opt probleme tipice care apar in meditaţie,
pentru a fixa aceasdl infonnaţie în mintea lor.
Sau practici o meditaţie fixad pe liniştea inimii.
Duplmediraţieurmeazlyoga.Amdescoperit,
printre altele, el e mult mai uşor si practici yoga,
daci o faci cu un partener sau prieten: atunci
când unul nu are chef, celllalt îl motivnzl.
Grupurile pot fi distractive şi srudenţi.i de la
D.M.U. întotdeauna au opţiunea de a se alltwa
altora, pentru practica de dimineaţl a med.itafiei
sau yoga.
Nu impunem niciun stil de yoga. Oamenii
87
sunt diferiJi, iar cauza oâstenfei unui numlr
mare de stiluri de yoga este el fiecaR dintre
acestea se poaiveşte mai bine unor anumiţi
oameni.
Nu impunem nici durata practicii de yoga -
aceasta iarişi depinde de nivdul fiedruia. Dar
ceea ce impunem este ca practicarea med.itaţiei
şi cea de yoga si fie regulati: chiar şi lS pânlla
30 de minute pe zi este mai bine, decât un efort
mare intr-o zi, wmat de ttei zile în care sll. nu
faci nimic.
Dupl yoga (atât yoga. cât şi meditaţia se
prn.ctid mai bine pc stomarul gol) oamenii îşi
iau prima masă a zilei. larişi, nu stabilim nicio
dietl specială - toţi oamenii au corpuri diferite
- dar sunt câteva lucruri, care cu sigun.nJI ii
fac pe toţi si se simti minunat. Unul dintre ele
este sucul proasplt stors: cumpără-ţi. un mic
stordtor elecaic de citrice şi fll-ţi un obicei din
a stoarce patru portocale in fiecare dimineaţl.
În decursul unei s!l.ptimâni vei simţi. cum viaţa
din fructele proaspete, începe si aibll gust de
ciocolat1, îndl.rcându-te cu o energie pe CaR nu
ai mai avut-o de când erai copil.
Începe si lucrezi la a scăpa de dependenta
de cafea şi apoi de cea de ceaiuri cu cofeinl.
Incepe si înlocuieşti grAsimea din laptele de
vaci cu proteine pure din lapte de migdale pe
care-I poţi prepara proaspat, de asemenea, mai
târziu. Poţi si te delectezi cu laptele de migdale
cu nişte cereale, dar B-ţi un obicei din a verifica
eticheta cutiei de cereale şi eviti-le pe acelea cu
un numllr mare de zaharuri.
Dupl aceasta, un student tipic îşi incepe
srudiul zilnic. Noi incurajlm stilul vechi t:i.betan
- fhă calculatoare la aceastl ori din zi, deoarece
(am menţionat deja acest fapt?) incerci si menţii
tlcerea verbal.it şi Liniştea mentall pe parcursul
întregii dimineţi. Deci, practica tibetanl constl
in faprul el în primul rind scoţi cartea pe care
vrei si o studiezi şi priveşti cuprinsul timp de
citeva minute, în special denumirile primelor
cinci capitole, sll. zicem. Iar apoi închizi ochii
şi verifici, daci poţi sl repeţi mental cele cinci
denumiri de capitole. Cam intr-o slptlm.ânl o
si poţi turui toate capitolele in ordine, ceea ce
înseamnl el, în mod automat, vei avea o idee
generali despre structura completi a clrţi.i.
Şi acel rezumat este aici, în capul tiu: poţi
sl-1 extrn.gi oriunde, oricând, pentru a te gândi la
el - chiar daci eşti pc drumul spre serviciu, sau
la masl, sau într-o sali de aşteptare undeva.
Apoi cont:i.nul sll citeşti orice parte a cllrţii la
care te afli acum, reflectind la sfârşit Cum aceastll
parte se incadreazâ în contextul general al clrţii
- şi cum ar putea fi aplicati în viaţa ta, astlzi.
89
Dupl aceasta, un student poate petrece o ori.
sau doul cu un proiect la care lucrcazl pentru a
învăţa sau a ajuta pc cineva care are nevoie de
ajutor - şi aproape orice student din D.M.U. este
implicat într-un astfel de proiect. lari.şi, totul se
face pe barl. de voluntariar, noi nici mitcar nu
cerem o taxit de srudii la univc~itatea noastd.
E
nevoie sl-ţi doreşti sl ai succes: nimeni nu
poate face acest lucru pentru tine.
I
ar acum, dacă nu eşti un student la D.M.U.,
probabil trebuie sit ajungi la locul de muncă
mult înainte de ora 13:00, dar înţelegi ideea
de bază - vei ajusta Programul Celor Şapte
Practici la programul tilu. Ceea ce vreau cu
adevlrat să înţelegi aici este cât de minunat este
să ai o minte limpede. Politica Orei 13:00 la
universitatea noastră fi.mcţionează cu adevărat:
îi face pe studenti şi pe cei din personal, indivizi
s:lniltoşi, echilibraţi, care gândesc limpede. Dacit
strângi un grup de astfel de oameni intr-o sali de
studiu (ceea ce se intâmplil după amiaza şi seara)
poţi vedea entuziasmul şi plăcerea absolutil a
studiului, la viteza de 100 de mile pe oril.
Am fost cu câţiva studenţi D.M.U. intr-
90
un avion şi am vizut-o pe insoţitoarea de bord
apropiindu-se şi exdamând .,Aveţi o st:Iilucire
aparte! Cum facep asta?" De fapt, am vizut acest
lucru de nenumilrate ori. Este lucrul care-I face
cel mai mândru pe un profesor.
S
i uite aşa ajungt:m la un ultim lucru. Da, tu
eşti Mama noastră, fi contlrn pe tine d fii
) puternic şi slnlltos, deoarece tu eşti cel care
ne face d avem succes. Dar dad e să te gândeşti
la asta, Mamele mai fac un lucru, chiar şi atunci
când nu fac nimic special. Şi acest lucru e sa fie
un exemplu pentrU alţii.
Oamenii se observi unul pe altul
permanent, toati ziua. Dad incepi sll radiezi o
stdlucireaparte şi site comporţi caosupervedeti
la serviciu, deoarece mintea ta este super clarl.,
atunci oamenii vor observa. Îşi vor da seama de
ceea ce faci şi vor incepe d facă ceva asemănător
şi ei. Mai mult succes pentru fiecare.
LISTA TA DE ACTIVITĂŢI
Ştii, tocmai ne-a venit o idee. Acum ne dorim ca
aceasti nouă carte a noastra: si devină un succes.
Ne dorim ca întreg programul MK si devină de
91
succes. Ceea ce înseamnă d e nevoie s§. incepi
practica ta personali a celor Şapte Practici. Deci,
vom lua mAsuri mai serioase asupra listei tale de
activitiţi. Doulllucruri pentru astizi:
1. Vei duti. pe intemet,veigisi cel pufin trei sali. de
yoga in apropierea ti. şi vei merge: si testezi cel pujin
o Iecpe in aceastl slpthnânl, şi tot aşa câte o !cepe
pe slptlm1nl, pâ.nl vei gbi o sa.ll şi un profesor care
si-ţi plad.
Duminica seara este mai pufin aglomen.t la
majoritatea sllilor, şi de obicei este un frumos grup
de oameni ca tine- oameni care muncesc in timpul
slptlmlnii. Ne amintim de prima noastrllecpe de
yoga. Er.un cei mai pufin Aaibili oameni din clasl.
Imediat după ori am fugit la un n:sn.want şi ne-
am îndopat cu clltite. Iar apoi timp de doul zile am
şcllioplti.t ca nişte rlfoi, avind dureri peste tot.
Dar eram mindri de noi şi nu am mai privit în
unnl. Tu qti începltorul, tRci peste asta. In câteva
luni ~i defila în rap. novicilor din clasl.
2. Vei gisi pe c:in~:Va, can: si te invete med.itafia de
bazl.Întreablla sala de yoga.lnccard, pinl gAsqri
un profesor cu care si n:-z.onezi. Şi apoi ~i începe: si
meditezi în fiecare zi timp de 10 minute. (Este mai
uşor daci se întimpii la ac«aşi ori şi în acelaşi loc
în tiec~zi.)
Şi acum treci la treabl. Viap. este scurti. Aceastl
chestie noul cu MK este man::a ta şansl si devii o
persoanl de succes. FI-o pentru noi!
92
&gulaMK#S
INCETEAZA SA
IEI DECIZII
INŢELEPCIUNE STRAVECHE
Q
Nici aceasta.
Nici aceea.
-lnţelptul Nagarjuna, 200 d.H.
DECIZIILE GENEREAZA ALTE
DECIZII
Acum d ai mintea mai ~ră şi înţelegi cu
adevărat toatl chestiunea cu a-i ajuta pe alţi
oameni sl aibă succes, este timpul si vorbim
despre tehnici. Aceasta inseamna. d trebuie sl te
opreşti din a lua decizii.
Deciziile se nasc din incertitudinea
probabilitlţii. Eşti obişnuit cu luarea deciziilor,
pentru el in tot acest timp ţi-ai încercat norocul.
De fapt, existi o decizie important! pe care s-o
iei astăzi, mai târziu la lucru - ori altfel este
evident dl cele 100.000 de cutii de ciocolati nu
se vor vinde in cele patru luni, care ţi-au mai
rămas.
Şi această decizie va fi: rlmânem la
vechiul sistem de pliante tiplrite sau incercim
noua publicitate online? (Desigur bugetul pe
95
care ţi 1-a acordat ~fui tiu zgârcit este de ajuns
doar pentru una dintre cele douil opţiuni, nu
pentru ambele.)
Sll ilustrllm opţiunile tale, precum am
flcut anteriorşi siguraceasta îţi va uşura procesul
de luare a deciziei.
Deci,iati ce avem. O decizie trebuie luati
pur şi simplu, pentru cii. nu e sigur d oricare
dintre abordilri va funcţiona.
@ = 8 *=
~ ~
Dacll stai s;l te gindeşti, ce înseamnll
sll fii binecuvintat de management şi si devii
tu însuţi un manager? Totul se rezum;'i la cine
are mai multi îndrhncalli (sau prostie) sll stea
aşezat în acest mic scaun al şefului şi sl spunil
tururor angajaţilor încotro sli meatgâ. În special
dacli cineva, care este onest cel puţin pentru un
moment, ar trebui sil admitl d nu ştie dacii ceva
din ceea ce înceard va funcţiona sau nu.
96
Dar aceasta nu este totul. Problema
consri in faptul el deciziile genereazJ. alte
decizii, pentru d incertitudinea ins:lşi tinde
să multiplice inCertitudinea şi stresul pe capul
'ăracului Manager de Proiect (noi). Astfel, în
momentul in care hotirlşti curajos sl mergi pe
publicitatea online, unul dintre membri echipei
proiectului va sugera sloptaţi pentru o publicitate
online "minimalist!": "Ştii, ceva ce Apple face
cu cutia lpod. Nici măcar o singur:l pagjn.t
de instrucţiuni! Deci, ştii, va fi o poză a cutiei
noastre de ciocolatl şi - trebuie d. înţelegi - nu
va fi nici măcar numele companiei, nidieri, şi
nici un cuvânt despre felul în care poţi cumpăra
ciocolata! Şi apoi tot Net-ul va incepe sl vuiască
~i sl se întrebe: De unde pot cump4m fi eu aceast4
ciocolattP."
Şi desigur, un alt membru al echipei va da
ochii peste cap şi va spune: "Mai bine opteazl
pentru un numlr de telefon WÎ3.f de tipul 0800
sub o cutie roşie in fonn1. de inimă, cu cineva
care-şi linge degetele de ciocolati. Toţi ştiu cit
aceasta funcţioneazA mereu. A fost formula de
succes dintotdeauna." Şi uite 3-fa viaţa ta incepe
să arate astfd:
97
ARGUMENTELEPROŞICONTRA
Deasupra acestei mici scheme confuze e
nevoie sil mai adllugăm lista de argumente pro şi
contra, deoarece de Jiecan: datii când ai de luat o
decizie imporu.ntă, aceasta cruaz.i o lungi listll
de argumente pro şi contra. In acest caz, pentru
n:clama minimalistll de pe reţelele online, o
versiune scurt:! a listei ar ar.lta in felul urmiltor
98
Oferta de Publicitate Online Minimalistă
1'1!0
1() acoperire mai mare la
,,rlaşi preţ
J.l'ostil mai puţin pentru a o
1nuduce
1.1 Jşor de modificat, pe măsuri
•r vin rezultatele
CONTRA
l.Trecător: nu stă pe masa din
bucltlrie timp de o dptămână
2.5-ar putea sl nu ajungă la cei
în vârstă, care nu sunt obişnuiţi
cu Internetul
J.Prea puţin spapu pentru a ne
diferenţia de competitori
Problema cu această listă de pro şi contra
este că va genera imediat o altă listă în mintea
la, care este cea de .pro-transformate-în-contra".
Deoarece, ştim că nici măcar argumentele pro
nu sunt sigure şi că există o şansă sporită ca ele să
se transforme în contra. Ne-am gândit dinainte
la aceasta ca să avem o listă de rezervă.
Oferta de Publicitate Online Minimalistă
I'RO
1.O acoperire mai mare la
acelaşi preţ
99
AR PUTEA EŞUA
1. Dacă prea mulţi oameni ar
vedea sporul nostru publici-
tar online peste tot, s-ar pu-
tea crea siruaţia ca ciocolata
noastră să arate ieftină şi să
nu mai fie exclusivisti!..
PRO
2.Costă mai puţin pentru a
o produce
3.Uşor de modificat, pe mă­
sură ce vin rezultatele
AR PUTEA EŞUA
2. Electronii sunt mai ieftini
decât hârtia, dar creatorii de
spoturi publicitare online cu
adevărat buni devin foar-
te repede scumpi şi deseori
te abandonează la mijlocul
campaniei publicitare, fără
să-ţi ofere un înlocuitor.
3. Să fim serioşi, cum poţi
măsura cu adevărat succe-
sul unui spot publicitar pe
net? Toţi ştiu prea bine că
numărul vizitdor pe site este
întotdeauna denaturat de ac-
cesări accidentale ale oame-
nilor care caută mocasini de
velur de culoarea ciocolatei.
Iar designerul de site-uri a
demisionat săptămâna tre-
cută, îţi aduci aminte? Sau
o să-I angajezi din nou în
calitate de consultant, la un
salariu dublu, doar pentru a
schimba un spot?
Ştii că această listă nu este doar o glumă.
Dacă eşti deja un manager de orice tip, astfel de
lucruri ţi s-au întâmplat de fiecare dată când ai
alcătuit o listă pro şi contra. Deci priveşte acum
- pe următoarea pagină este o hartă a minţii tale,
doar referitor la această mică decizie (am fost
100
indulgenJi şi am llsat textul deoparte).
Acum multiplicl aceasta cu toate sutele
de decizii majo~ şi minore, pe care vei fi
nevoit sllle iei pentru ca ehipa condusă de tine sl
livtCZe cele 100.000 de unitiJi. v~i să ştii de ce
managtrii de nivel mediu din marile corponţii
primesc salarii atit de mari? Pentru d existenţa
Stresul mental al
Q unei mici decizii o
(, h /
c: "----J-=o
1 / (J
on ~
(, u=*~
c: '2-J
'2-j
'2.'")
2:
!OI
in aceasti incertirudine mentală complicati este
o asemenea agonie, încât nimeni nu ar face-o
pentru mai puţini bani. Ştii el este adevirat.
Deci, este timpul sa. te opreşti din a lua decizii.
SI vedem cum poţi reuşi.
Vipta&a/4
GESHE MICHAEL,
Compania noastri a crescut atât de rapid
(dublindu-se in mlrime ~i v:ln~ în fiec:m an,
timp de mai mulţi ani), incit spafiul de lucru era
intotdeauna prefios. Am tot inchiriat spaţii din
ce in ce mai mari ~i apoi am Elan saltul ~i am
achiziţionat propria noastrlcl!direcu noul nivele
in Manhattan, cu o privelişte extraordinarl spre
râul Hudson. Problema era el trebuia s1 ajungi
la nivdul executiv de vicepreşedinte pentru. a
prinde un loc cu acces la un geam exterior.
John Exposito a ajuns la nivelul de vice-
preşedinte înaintea mea ~i intotdeauna treceam
cu invidie pe lângi biroul slu. Şi am in vedere
nu doar peticul slu de rau de soare, ci ~i biroul
individual, pe c:m il putea inchide, pentru a
avea puţin!l intimitate. Şi parci pentru a-mi
face ~i mai mult in ciudl, revista Wa/1 Strtet se
întrez.hea mereu de sub uşa lui, livnti în fiec:m
102
dimineaţă personal de d.tre responsabilul cu
corespondenţa.
Şi uite aşa, intr-o dimineaţt pe când treceam
pe hol, m-am aplecat şi i-am 'terpdit ziarul
'i l-am dus in biroul meu minuscul. Mi-am
aruncat pici~le pe masl, m-am lAsat pe spate
'i am inceput si citesc, de parci alia 'i trebuia.
Dar apoi s-a întâmplat ceva ciudat.
Tidul de pe prima pagini era despn: un
bancher de investiţii de pe Wall Street, care
,i-a asumat u.n risc mare neautorizat cu fondul
speculativ al companiei şi a pierdut torul. A
incercat si evadeze in Hong Kong şi este postatl
o fotografie imensl cu bancherul escortat in
cltuşe din avion, împreuni cu multe comentarii
din partea unor Analişti Renumiţi cu privire la
cât de stupid! a fost o asemenea mişcare riscanti.
Deocamdati, tocul e in n:gul.l.
Pe pagina doi este acest articol despre George
Soros care şi-a asumat un risc şi mai mare cu
banii clienţilor sl.i la bursele de schimb britanice.
A obţinut un profit de un miliard intr-o singuri
zi- un fel de record - şi aceiaşi Analişti Renumiţi
elogiazl hot!ltârea lui indrizneaţ!.
Şi apoi mai jos - in rubrica a doua, unde
incep noudţile financiare autentice: nu doar
opiniile oamenilor, ci şi cifre reale ale diferitelor
companii. IBM are probleme şi se pare el va
103
trebui si vândi toatl afacen:a cu calculatoardc
personale unei companii din China. Analiştii
Renumiţi saigi. la ci si nu mai fie atât de
conserva.tivi în abordaru lor: "Faceţi ceva!"
Şi apoi peste alte câteva pagini, este un
artieol lung, elogiind compania de calculatoare
Hewlctt-Packard pentru abordarea lor
conservatoare, verificati in timp, în a conduce
afacerea şi in ce priveşte produsele, can: continui
si faci din ei un lider al profiturilor în domeniul
tehnic.
In acel moment - in acel moment anume
- mi-a devenit clar el nu conteazJ. cu adev!rat
dacii îţi asumi riscuri sau dmâi conservator. Nu
conteazA cu adevlrat ce decizie iei: aceasta ar
putea funqjona, sau ar putea sA nu funcţioneze,
iar revista Wa/1 Strtttfournal are atât de multe
pagini, tocmai pentru a relata despre cât de
adevărat este acest fapt, in toa~ lumea.
Dar se pare cA nimeni nu .remarci acest
fapt. Analiştii Renumiţi continui să dezbatA
argumentele pro şi contra, toate argumentele
pro şi contra par a fi rezonabile şi convingltoare
man: parte din timp, dar la sfârşit totul este
totuna. Defocare dat4 când iei o decizie, nu ai
nici cea mai vag:1 idee dacii va funcţiona sau nu.
Este uluitor. Dina-o ciad nu-mi mai doresc
ziarul Wo/1 Strttl de dimineaţA. Merg inapoi
104
de-a lungul holului şi-1 pun uşor inapoi sub
uşa lui John. Înluntru pot auz.i doul persoane
discutind, daci ar trebui sA ne asumAm un risc
cu o linie noul de produse, sau sll. rlmânem la
linia conservativl, pe care o producem deja.
USTA TA DE ACTIVITAŢI
Ai trei lucruri noi de îndeplinit pe lista ta de
activitlţ:i de data aceasta:
1. Mergi pentru o sesiune de Şedere în Linişte
cu cameţelul tiu MK. Glseşte acea listi cu cinci
lucruri, pe care trebuia sll le realizezi in aceastl
slptlmânl. În dreprul fiedlruia ar trebui si fie
scrise nişte probabilitt.ţi de succes. Acum pentru
fiecare dintre de scrie o listi de pro şi contra,
doar câte tn:i argumente pro şi trei contra. Apoi
scrie cum ar putea eşua cele pro. Priveşte la ce-ai
scris timp de Sminute şi incearcll sll simţi el s-ar
putea sll. fie o cale mai buni.
2. Vom începe sll. schimblm felul tllu de a te
alimenta. Existi. o metodll simplA de a face acest
lucr1.1, care nu are nimic de a face cu a-ţi refuza
ceva. Deja porţi cu tine cameţelul MK. Şi acum,
de fiecare dati când iei o gustare sau o masll pe
parcursul zilei, opreşte-te şi noteazl în carneţel
ce-ai mâncat şi care conpnea mult zahllt, sau
105
grllsimi, sau oricare srimulente de genul cofeinei
(sau nicorinei). Aceasta este tot. Doar observim,
nu schimbim. Şi apoi vei vedea d. observarea
înseamnl schimbare.lnceardl! Funcţioneazl.
3. la-ţi un moment din Şederea ta în Linişte
pentru a scrie un cod etic personal care te-ar
face o persoanA mai buni. Nu mai mult de cinci
puncte in total.
O dati pe zi, chiar inainte de a merge la
culcare, scoate camerelul. Gândeşte-te la care
dintre cele cinci lucruri ai avut mai mult succes
in acea zi şi descrie intr-o singuri propoziţie.
Ceva de genul, "Eram pe cale si dau un telefon
cu caracter personal dimincaţi.,dar l-am fli.cut in
schimb in timpul orei de mas!."
Aceasta creearl tot felul de ecouri de fundal,
care contribuie la succesul proiectelor tale,
inclusiv cel de 100.000 de unităţi.
106
RegulaMK#6
ÎNCARCĂ-ŢI
CAPSATORUL
ÎNŢELEPCIUNE STRAVECHE
Q
A patra lege a Karmei este:
Nicio aqiune nu se pierde nidodati.
- ]ry Rinpoche (1357-1419), imJ4ţdlorul
j1rimului Dal11i LAma
Viatq&a/4
REPORTER: Top trei aţi avut succese
remarcabile. Acum vi rog s!i vi gândit] la cea
mai reuşiti mişcare pe care aţj flcut-o în cariera
dvs. şi si ne spunep de ce aţi Brut acea acpune.
LAMA CHRJSTIE: Nici nu a mbuit si mi
gândesc la aceasta, pur şi simplu aşa am simţjt
el ar fi bine.
MICHAEL GORDON: Aşa mi-a spus inruip.a
mea şi am wmat-o.
GHESEMICHAEL: Purşi simpluîntotdeauna
am simţjt ci aşa va fi.
REORIENTARE CATRE INSTINCT
Ştim la ce te gândeşti acum: .,Este uşor
pentru voi trei sl staJi acolo şi sA-mi spuneţi
sit nu mai iau decizii. Mi-ar plăcea, deoarece
109
acestea sunt de-a dreptul frustrante. Dar care
este alternativa? Ce sil-i spun şefului - d am
decis d mi opresc din a lua decizii?"
Calmeazl-te. Nu aceasta încercăm sll-ţi
spunem. Desigur vei merge astlzi la serviciu şi
vei lua o groazA de decizii, cum ştii mai bine. Dar
în acelaşi timp te vei opri din a le lua. Cum e
posibil aşa ceva?
Vorbeşte cu cineva care are cu adevllrat
succes in ceea ce face - ar putea fi un om de
afaceri, un muzician, sau o maml. lntreab:t-i
cum se face d iau intotdeauna decizia potriviti
la timpul potrivit, şi vei auzi unnltoarele ca
rispuns, "Nu pot spune exact de ce. Este un fel
de instinct."
Şi acum, noi toţi avem o doză de instinct.
Atunci când te-ai aşezat să deschizi din nou
aceastll carte astllzi, nu te-ai gândit, "Înainte
de a începe sll citesc, trebuie d decid un lucru:
Cât de des voi respira cât sunt aşezat aici?" Nu
te îngrijorezi cât de des vei respira, deoarece
respiraţia este autonomă, automata:. Este un
instinct.
Acum imagineazi-ţi câte griji ţi-ar
provoca dacă- pe parcursul întregii zile, in timp
IlO
ce-ai merge şi-ai face orice faci tu in timpul zilei
- ar trebui sa: decizi în continuu dad sl respiri
8au nu in acest moment, şi cât de des. Corect -
dadi. te-ai gândi la acest lucru in fiecare minut,
mintea ta ar fi de-a dreptul zJ.păcită şi s-ar irosi
multă energie, pe care mai degrabă am folosi-o
la alte sarcini, pe care le avem de indeplinit. Este
un lucru bun că respiraţia este amplasarl undeva
in partea instinctuală a minţii mele: sll stea bine
acolo. Mintea mea pare d ia decizia corectă in
lcgiturll cu respiraţia mea, Brll ca eu să intervin.
Acum intrebarea este: Am putea face
acelaşi lucru cu multe dintre,sau cu toate deciziile,
pc care le luăm, pentru a vinde cele 100.000 de
biciclete? Existi oare vreun mecanism, care sll
transfere deciziile din partea decizionalll a minţii
in cea instinctuală? Cum stJact di. toate aceste
genii in materie de afaceri şi artă pur şi simplu
simt cum este cel mai bine de făcut, penbll a da
lovitura de fiecare dată? Exact asta îţi vom arăta
acum.
EDIN CAUZA CAPSATOARELOR
Vezi tu, de fiecare dată când ajungi la o
III
rlscruce in Managementul Kannic şi trebuie sA
iei o decizie despre un proiect sau viaţa ta, deja oi
tfual, chior docă decizia pe core o ieifoncţioneozd.
Dadl. ai unnat Managemenrul Kannic corect,
evenimentele pur şi simplu s-au aranjat, f:lrA
vreo decizie.
Deci, cum ştiu dacii unnez corect MK?
Aceasta ne duce la capsatoare.
la capsatorul de pe masa ta, ridici-te
şi mergi la masa altcuiva şi întreabă-! dad
funcp.onea:zl. Se vor uita ciudat la tine, iar apoi
vor lua o foaie de hârtie şi o vor capsa. Dad
foaia va avea o capsil, vor spune "Mi se pare d
funcţioneW bine" şi vor da din cap un pic, in
timp ce tu te întorci la masa ta.
Morala de aici este că un capsator
funcţ:ioneazi. dacAesteind.rcat,şi nu funcţionează
dacă nu este încib"cat. Când ai nevoie urgentă
de un capsator, nu alergi prin birou să compari
capsatoarele de pe mesele colegilor. Nu stai cu
un capsator roşu intr-o mânA şi cu altul verde în
cealalti şi incerci sil iei o decizie despre culoarea
capsatorului care va funcţiona.
Deoarece r:uloarea capsatorului nu
contează. Nu are nici un sens şi nici nu e nevoie
112
IA stai acolo, încercând s:l iei o dtcizit despre ce
culoare de capsator si foloseşti. Tot ce ai nevoie
1A ştii, este care dintre ele este inc4rcol, deoarece
ll·cla va funcţiona.
Şi dadl ştii ci ambele capsatoare sunt
lndrcate, atunci jtii ci omhtlt vor funcţiona.
In acest moment poţi mtrgt pt primul instinct
~~ foloseşti oricare din acestea doui, tkoartct vo
Jimcţiono in omhtlt co:wri.
Deci, d mergem înapoi şi să nu mai luăm
decizia despre ce tip de publicitate vom folosi
pentru cele 100.000 de ciocolate. Dad. acţiunea
pc care ai ales s-o faci este inc4rcotd, atunci atât
pliantele tipArire, cât şi publicitatea online vor
funcţiona- poţi .,alege"oricare dintre acestea, în
funcţie de ce-ţi şopteşte intuiţia. Dadl acţiunea
pc care ai ales-o nu este înclrcati., atunci va eşua,
oricare dintre octltOfi doui acţiuni. (Aceasta era
lecţia din ziarul Wo/1 Strett, îţi aminteşti?)
Te poţi opri din a lua decizii, pentru că
acestea nu ajută niciodata:. Poţi incepe să-ţi incarci
acţiunile, ceea ce ajuti întotdeauna. Deoarece
in managementul lumii de d.tre karma, nicio
aq:iune nu este irosid vreodată. Fiecare mişcare
karmică pe care o faci duce la un rezultat .făr4
113
nici o indoia/4: intotdeauna primeşti ceea ce
oferi. Exista: o metod:l simplii de a vedea cum
te vei simţi acum. Uita-te în unn:l şi priveşte
la diagrama indrcat:l cu toate dgeţile. Apoi
închide cartea şi imagineaza:-ţi d eşti înv:lluit
încr-o lumina aurie, caldă. Aceasta este diferenţa
de nivel de stres dintre a lua decizii şi a înclrca o
acţiune, pentru a fi siguri că funcţionează.
CUM SA INCARCI O ACŢIUNE
Perfect! Deci, cum uru ,.încarc
acţiunile? Te rog, am vorbit despre aceasta deja.
Acumulatorul este cel care porneşte maşina, nu
cheia. Orice acţiune pe care o faci pentru a aduce
succesul partenerilor tăi kannici va produce, Bri
indoiala, succesul tau, indiferent de ce altceva vei
face, indiferent de ce altceva vei decide. Totul
va fi pur şi simplu ... intuiţie, automat: ,.Pur şi
simplu am 1tiut."
Deci acum am redus desenul deciziei la
un model frumos, dar şi fericit de a-ţi conduce
cariera:
114
;
l
~
z
l..
"
z
Observi din nou diviziunea dintre "pare-
~al" şi "este-real". Când şeful îţi va sparge uşa, sli
te felicite pentru vânzarea celor 100.000 de cutii
de ciocolatli în timp de - trei luni? - ştii careva fi
primul lucru pe care ţi-1 va spune:
"Deci,cum ai ştiut di reclamele online vor
da lovitura?"
Iar tu vei face o pauzli şi vei li.spunde,"Pur
şi simplu aşa am simpt."
Şi-p vei face cu ochiul, pentru că ştii de
ce ai simpt aşa: ai avut grijă de partenerii tii
kannici de afaceri.
IJSTATA DE ACTIVITĂŢI
Deci, sil ne intoarcem la cea mai
importanti!. parte a listei tale de acrivităp, la cel
115
mai important dintre cele Şapte Principii, sit ne
intoarcem la esenţa Managementului Karmic:
partenerii tii karmici de afaceri. Dadl tragi cu
ochiul la carneţelul tău MK, vei vedea că ai scris
o descriere despre cum ar fi, dadl. ar deveni de
succes câte o persoană din fiecare dintre cele
patru grupuri de parteneri karmici. Iar acum
este timpul să treci la acţiuni- este timpul,.să-ţi
incarci" proiectul.
• In fiecare zi, inainte de a-p incepe lucrul,
noteazl-~ oacpune concreti,pe care intenponezi
să o intreprinzi, pentru a le aduce succesul
fiedruia dintre cei patru. Nu este necesar să fie
ceva de proporţii - probabil nu ar lrtbui să fie
ceva de proporţii. Pur şi simplu un lucru pe care
il poţi face astJ.zi pentru a contribui la succesul
lor.
Nu vom insista asupra acestei acţiuni
specifice din lista ta de activităţi, care este o
acţiune crucială- aceea de a-ţi îndtrca capsatorul.
Dacă vrei cu adevărat d devii un om de succes,
incepe astăzi şi fi-ţi din aceasta un obicei pentru
tot restul vieţii. Cât de departe mergi acum te
priveşte - aceasra este tot ce ai nevoie să faci.
116
RegulaMK#7
F11 DEASUPRA
PROBLEMELORTALE
INŢELEPCIUNE STRĂVECHE
Q
Problemele tale sunt calea ta.
-Geslx Potf.IWtl, libtlt1n, 1027-1105 d.H.
AVIOANE PE PISTA
A trăit odata., un remarcabil Lama din Tibet, pe
nume Khen Rinpoche, care a spus: .,Problemele
sunt un lucru bun, pentru d. te Iad să vezi unde
se aRă problemele tale." Şi asta ne aduce la ideea
cu avioanele pe pista de decolare.
Aproape orice om de afaceri ajunge să
căh'l.torească în scop de afaceri. Aslfel, ajungem
sa: petrecem mult timp privind pe fereastra
avionului, întrebându-ne dac:l avionul nostru
este cu adev:trat, aşa cum a anunţat pilotul, al
treilea în ordinea de decolare şi câta: întârziere va
insemna asta.
Problema este unnătoarea: kanna
funcponeaU precum avioanele. Înainte să fi
auzit de MK, am investit deja un mare efort fie
in a ne ignora colegii,fumizorii, clienţii şi lumea,
fie chiar şi in a-i "învinge" într-un fel sau altul.
Şi toate aceste seminfe kannice sunt încă acolo,
119
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl
Roach, geshe michael   management karmic - ctrl

More Related Content

What's hot

Dan seracu acutocontrolul-pentru-avansati-dan-seracu-pdf
Dan seracu   acutocontrolul-pentru-avansati-dan-seracu-pdfDan seracu   acutocontrolul-pentru-avansati-dan-seracu-pdf
Dan seracu acutocontrolul-pentru-avansati-dan-seracu-pdfLaurentiu Decu
 
Brandon bays-libertatea-este
Brandon bays-libertatea-esteBrandon bays-libertatea-este
Brandon bays-libertatea-esteAnca Ioana Vlad
 
Universul lui edgar cayce 1
Universul lui edgar cayce 1Universul lui edgar cayce 1
Universul lui edgar cayce 1Nelu Nemesniciuc
 
Citeste 6 ...
Citeste 6 ...Citeste 6 ...
Citeste 6 ...NELU NELU
 
Albert ignatenko cum sa devii fenomen
Albert ignatenko cum sa devii fenomenAlbert ignatenko cum sa devii fenomen
Albert ignatenko cum sa devii fenomengabystanescu
 
Gottfried Mayerhofer, Secretele Creatiei
Gottfried Mayerhofer, Secretele CreatieiGottfried Mayerhofer, Secretele Creatiei
Gottfried Mayerhofer, Secretele CreatieiLoredana
 
Cartea magiei divine 2
Cartea magiei divine 2Cartea magiei divine 2
Cartea magiei divine 2Adrian Ionescu
 
Bindel, Eugen - Mistica numerelor
Bindel, Eugen - Mistica numerelorBindel, Eugen - Mistica numerelor
Bindel, Eugen - Mistica numerelorRobin Cruise Jr.
 
Levenson, Lester - Adevarul suprem referitor la iubire si fericire
Levenson, Lester - Adevarul suprem referitor la iubire si fericireLevenson, Lester - Adevarul suprem referitor la iubire si fericire
Levenson, Lester - Adevarul suprem referitor la iubire si fericireRobin Cruise Jr.
 
Autocontrolul prin metoda silva
Autocontrolul prin metoda silvaAutocontrolul prin metoda silva
Autocontrolul prin metoda silvaDaniela Dumitru
 
Swami vishnu-devanda-puterea-mintii
Swami vishnu-devanda-puterea-mintiiSwami vishnu-devanda-puterea-mintii
Swami vishnu-devanda-puterea-mintiiViorica Vio
 
Mirahorian, dan conexiune intre puterea tacerii si puterea cuvantului - v.0.9
Mirahorian, dan   conexiune intre puterea tacerii si puterea cuvantului - v.0.9Mirahorian, dan   conexiune intre puterea tacerii si puterea cuvantului - v.0.9
Mirahorian, dan conexiune intre puterea tacerii si puterea cuvantului - v.0.9George Cazan
 
Carlos castaneda calea luptatorului neinfricat care aspira catre dumnezeu
Carlos castaneda   calea luptatorului neinfricat care aspira catre dumnezeuCarlos castaneda   calea luptatorului neinfricat care aspira catre dumnezeu
Carlos castaneda calea luptatorului neinfricat care aspira catre dumnezeuMIHAELA VLAS
 
56406232 rugaciuni-cu-puteri-vindecatoare-vasile-andru
56406232 rugaciuni-cu-puteri-vindecatoare-vasile-andru56406232 rugaciuni-cu-puteri-vindecatoare-vasile-andru
56406232 rugaciuni-cu-puteri-vindecatoare-vasile-andruAmalia Georgeta Gheorghe
 
Alexandra mosneaga tainele ocultismului
Alexandra mosneaga   tainele ocultismuluiAlexandra mosneaga   tainele ocultismului
Alexandra mosneaga tainele ocultismuluiTapi Sorin Adrian
 
Bruce lipton fizica cuantica si creatia
Bruce lipton   fizica cuantica si creatiaBruce lipton   fizica cuantica si creatia
Bruce lipton fizica cuantica si creatiaLaurentiu Decu
 
Zece moduri de a ne energiza si a ne ridica vibratia in fiecare zi
Zece moduri de a ne energiza si a ne ridica vibratia in fiecare ziZece moduri de a ne energiza si a ne ridica vibratia in fiecare zi
Zece moduri de a ne energiza si a ne ridica vibratia in fiecare ziNatura pentru Sanatate
 
Jacob Lorber, Soarele spiritual - vol 1
Jacob Lorber, Soarele spiritual - vol 1Jacob Lorber, Soarele spiritual - vol 1
Jacob Lorber, Soarele spiritual - vol 1Loredana
 
Emile Coue-stapanirea-de-sine SANATATEA PRIN AUTOSUGESTIE CONSTIENTA
Emile Coue-stapanirea-de-sine SANATATEA PRIN AUTOSUGESTIE CONSTIENTAEmile Coue-stapanirea-de-sine SANATATEA PRIN AUTOSUGESTIE CONSTIENTA
Emile Coue-stapanirea-de-sine SANATATEA PRIN AUTOSUGESTIE CONSTIENTANastase Ecaterina
 

What's hot (20)

Dan seracu acutocontrolul-pentru-avansati-dan-seracu-pdf
Dan seracu   acutocontrolul-pentru-avansati-dan-seracu-pdfDan seracu   acutocontrolul-pentru-avansati-dan-seracu-pdf
Dan seracu acutocontrolul-pentru-avansati-dan-seracu-pdf
 
Brandon bays-libertatea-este
Brandon bays-libertatea-esteBrandon bays-libertatea-este
Brandon bays-libertatea-este
 
Universul lui edgar cayce 1
Universul lui edgar cayce 1Universul lui edgar cayce 1
Universul lui edgar cayce 1
 
Citeste 6 ...
Citeste 6 ...Citeste 6 ...
Citeste 6 ...
 
Albert ignatenko cum sa devii fenomen
Albert ignatenko cum sa devii fenomenAlbert ignatenko cum sa devii fenomen
Albert ignatenko cum sa devii fenomen
 
Gottfried Mayerhofer, Secretele Creatiei
Gottfried Mayerhofer, Secretele CreatieiGottfried Mayerhofer, Secretele Creatiei
Gottfried Mayerhofer, Secretele Creatiei
 
Cartea magiei divine 2
Cartea magiei divine 2Cartea magiei divine 2
Cartea magiei divine 2
 
Bindel, Eugen - Mistica numerelor
Bindel, Eugen - Mistica numerelorBindel, Eugen - Mistica numerelor
Bindel, Eugen - Mistica numerelor
 
Levenson, Lester - Adevarul suprem referitor la iubire si fericire
Levenson, Lester - Adevarul suprem referitor la iubire si fericireLevenson, Lester - Adevarul suprem referitor la iubire si fericire
Levenson, Lester - Adevarul suprem referitor la iubire si fericire
 
Autocontrolul prin metoda silva
Autocontrolul prin metoda silvaAutocontrolul prin metoda silva
Autocontrolul prin metoda silva
 
Swami vishnu-devanda-puterea-mintii
Swami vishnu-devanda-puterea-mintiiSwami vishnu-devanda-puterea-mintii
Swami vishnu-devanda-puterea-mintii
 
Mirahorian, dan conexiune intre puterea tacerii si puterea cuvantului - v.0.9
Mirahorian, dan   conexiune intre puterea tacerii si puterea cuvantului - v.0.9Mirahorian, dan   conexiune intre puterea tacerii si puterea cuvantului - v.0.9
Mirahorian, dan conexiune intre puterea tacerii si puterea cuvantului - v.0.9
 
Carlos castaneda calea luptatorului neinfricat care aspira catre dumnezeu
Carlos castaneda   calea luptatorului neinfricat care aspira catre dumnezeuCarlos castaneda   calea luptatorului neinfricat care aspira catre dumnezeu
Carlos castaneda calea luptatorului neinfricat care aspira catre dumnezeu
 
56406232 rugaciuni-cu-puteri-vindecatoare-vasile-andru
56406232 rugaciuni-cu-puteri-vindecatoare-vasile-andru56406232 rugaciuni-cu-puteri-vindecatoare-vasile-andru
56406232 rugaciuni-cu-puteri-vindecatoare-vasile-andru
 
Calea Magului - DEEPAK CHOPRA
Calea Magului - DEEPAK CHOPRACalea Magului - DEEPAK CHOPRA
Calea Magului - DEEPAK CHOPRA
 
Alexandra mosneaga tainele ocultismului
Alexandra mosneaga   tainele ocultismuluiAlexandra mosneaga   tainele ocultismului
Alexandra mosneaga tainele ocultismului
 
Bruce lipton fizica cuantica si creatia
Bruce lipton   fizica cuantica si creatiaBruce lipton   fizica cuantica si creatia
Bruce lipton fizica cuantica si creatia
 
Zece moduri de a ne energiza si a ne ridica vibratia in fiecare zi
Zece moduri de a ne energiza si a ne ridica vibratia in fiecare ziZece moduri de a ne energiza si a ne ridica vibratia in fiecare zi
Zece moduri de a ne energiza si a ne ridica vibratia in fiecare zi
 
Jacob Lorber, Soarele spiritual - vol 1
Jacob Lorber, Soarele spiritual - vol 1Jacob Lorber, Soarele spiritual - vol 1
Jacob Lorber, Soarele spiritual - vol 1
 
Emile Coue-stapanirea-de-sine SANATATEA PRIN AUTOSUGESTIE CONSTIENTA
Emile Coue-stapanirea-de-sine SANATATEA PRIN AUTOSUGESTIE CONSTIENTAEmile Coue-stapanirea-de-sine SANATATEA PRIN AUTOSUGESTIE CONSTIENTA
Emile Coue-stapanirea-de-sine SANATATEA PRIN AUTOSUGESTIE CONSTIENTA
 

Similar to Roach, geshe michael management karmic - ctrl

Sapte strategii-pentru-obtinerea-bogatiei-jim-rohn
Sapte strategii-pentru-obtinerea-bogatiei-jim-rohnSapte strategii-pentru-obtinerea-bogatiei-jim-rohn
Sapte strategii-pentru-obtinerea-bogatiei-jim-rohnrelu27
 
Robin sharma ghidul implinirii
Robin sharma   ghidul impliniriiRobin sharma   ghidul implinirii
Robin sharma ghidul impliniriiNancy Samargiu
 
Robin sharma ghidul implinirii
Robin sharma   ghidul impliniriiRobin sharma   ghidul implinirii
Robin sharma ghidul impliniriiDeWolf Marius
 
Robin sharma ghidul implinirii
Robin sharma   ghidul impliniriiRobin sharma   ghidul implinirii
Robin sharma ghidul impliniriiBiro Bela
 
1.robin sharma -_ghidul_implinirii
1.robin sharma -_ghidul_implinirii1.robin sharma -_ghidul_implinirii
1.robin sharma -_ghidul_impliniriiNicky Nic
 
96005994 robin-sharma-ghidul-implinirii
96005994 robin-sharma-ghidul-implinirii96005994 robin-sharma-ghidul-implinirii
96005994 robin-sharma-ghidul-impliniriiIvan Cristina
 
Magia credintei de claude m. bristol
Magia credintei de claude m. bristolMagia credintei de claude m. bristol
Magia credintei de claude m. bristolmariana rusu
 
Roger Dawson - Start spre eficienta (subliniata pe alocuri)
Roger Dawson - Start spre eficienta (subliniata pe alocuri)Roger Dawson - Start spre eficienta (subliniata pe alocuri)
Roger Dawson - Start spre eficienta (subliniata pe alocuri)Robin Cruise Jr.
 
Michael e.-gerber-mitul-intreprinzatorului
Michael e.-gerber-mitul-intreprinzatoruluiMichael e.-gerber-mitul-intreprinzatorului
Michael e.-gerber-mitul-intreprinzatoruluiOprea Ioana Alina
 
Personalitate alfa descopera-ti vocatia
Personalitate alfa   descopera-ti vocatiaPersonalitate alfa   descopera-ti vocatia
Personalitate alfa descopera-ti vocatiablx1994
 
Cine Este Fericit
Cine Este FericitCine Este Fericit
Cine Este Fericitguestad46da
 
C I N E E S T E F E R I C I T
C I N E  E S T E  F E R I C I TC I N E  E S T E  F E R I C I T
C I N E E S T E F E R I C I Tmari_ma
 
Im Asking Myself...Ma Intreb
Im Asking Myself...Ma IntrebIm Asking Myself...Ma Intreb
Im Asking Myself...Ma Intrebionascus
 
Manual pentru o viata emotionala sanatoasa
Manual pentru o viata emotionala sanatoasaManual pentru o viata emotionala sanatoasa
Manual pentru o viata emotionala sanatoasaHome
 

Similar to Roach, geshe michael management karmic - ctrl (20)

Sapte strategii-pentru-obtinerea-bogatiei-jim-rohn
Sapte strategii-pentru-obtinerea-bogatiei-jim-rohnSapte strategii-pentru-obtinerea-bogatiei-jim-rohn
Sapte strategii-pentru-obtinerea-bogatiei-jim-rohn
 
Robin sharma ghidul implinirii
Robin sharma   ghidul impliniriiRobin sharma   ghidul implinirii
Robin sharma ghidul implinirii
 
Robin sharma ghidul implinirii
Robin sharma   ghidul impliniriiRobin sharma   ghidul implinirii
Robin sharma ghidul implinirii
 
Descopera ti-vocatia
Descopera ti-vocatiaDescopera ti-vocatia
Descopera ti-vocatia
 
Robin sharma ghidul implinirii
Robin sharma   ghidul impliniriiRobin sharma   ghidul implinirii
Robin sharma ghidul implinirii
 
1.robin sharma -_ghidul_implinirii
1.robin sharma -_ghidul_implinirii1.robin sharma -_ghidul_implinirii
1.robin sharma -_ghidul_implinirii
 
96005994 robin-sharma-ghidul-implinirii
96005994 robin-sharma-ghidul-implinirii96005994 robin-sharma-ghidul-implinirii
96005994 robin-sharma-ghidul-implinirii
 
Magia credintei de claude m. bristol
Magia credintei de claude m. bristolMagia credintei de claude m. bristol
Magia credintei de claude m. bristol
 
Roger Dawson - Start spre eficienta (subliniata pe alocuri)
Roger Dawson - Start spre eficienta (subliniata pe alocuri)Roger Dawson - Start spre eficienta (subliniata pe alocuri)
Roger Dawson - Start spre eficienta (subliniata pe alocuri)
 
Michael e.-gerber-mitul-intreprinzatorului
Michael e.-gerber-mitul-intreprinzatoruluiMichael e.-gerber-mitul-intreprinzatorului
Michael e.-gerber-mitul-intreprinzatorului
 
Manager la minut
Manager la minutManager la minut
Manager la minut
 
Introducere
IntroducereIntroducere
Introducere
 
Personalitate alfa descopera-ti vocatia
Personalitate alfa   descopera-ti vocatiaPersonalitate alfa   descopera-ti vocatia
Personalitate alfa descopera-ti vocatia
 
Cine Este Fericit
Cine Este FericitCine Este Fericit
Cine Este Fericit
 
C I N E E S T E F E R I C I T
C I N E  E S T E  F E R I C I TC I N E  E S T E  F E R I C I T
C I N E E S T E F E R I C I T
 
Cine Este Fericit
Cine Este FericitCine Este Fericit
Cine Este Fericit
 
Cine Este Fericit
Cine Este FericitCine Este Fericit
Cine Este Fericit
 
Im Asking Myself...Ma Intreb
Im Asking Myself...Ma IntrebIm Asking Myself...Ma Intreb
Im Asking Myself...Ma Intreb
 
4metode
4metode4metode
4metode
 
Manual pentru o viata emotionala sanatoasa
Manual pentru o viata emotionala sanatoasaManual pentru o viata emotionala sanatoasa
Manual pentru o viata emotionala sanatoasa
 

More from Robin Cruise Jr.

Truica, Ion - Arta compozitiei
Truica, Ion - Arta compozitieiTruica, Ion - Arta compozitiei
Truica, Ion - Arta compozitieiRobin Cruise Jr.
 
Basarab, anatol - viata care ne traieste (numai pag 1-215)
Basarab, anatol  - viata care ne traieste (numai pag 1-215)Basarab, anatol  - viata care ne traieste (numai pag 1-215)
Basarab, anatol - viata care ne traieste (numai pag 1-215)Robin Cruise Jr.
 
Aslam, constantin palimpsestul identitatii romanesti - v.1.0
Aslam, constantin   palimpsestul identitatii romanesti - v.1.0Aslam, constantin   palimpsestul identitatii romanesti - v.1.0
Aslam, constantin palimpsestul identitatii romanesti - v.1.0Robin Cruise Jr.
 
Aslam, constantin curs de estetica. paradigme ale artei si frumosului - retail
Aslam, constantin   curs de estetica. paradigme ale artei si frumosului - retailAslam, constantin   curs de estetica. paradigme ale artei si frumosului - retail
Aslam, constantin curs de estetica. paradigme ale artei si frumosului - retailRobin Cruise Jr.
 
Christian, paul - Magia egipteana
Christian, paul - Magia egipteanaChristian, paul - Magia egipteana
Christian, paul - Magia egipteanaRobin Cruise Jr.
 
Arnheim, rudolf - arta si perceptia vizuala (1979)
Arnheim, rudolf -  arta si perceptia vizuala (1979)Arnheim, rudolf -  arta si perceptia vizuala (1979)
Arnheim, rudolf - arta si perceptia vizuala (1979)Robin Cruise Jr.
 
Arnheim, rudolf - forta centrului vizual (ed. meridiane)
Arnheim, rudolf - forta centrului vizual (ed. meridiane) Arnheim, rudolf - forta centrului vizual (ed. meridiane)
Arnheim, rudolf - forta centrului vizual (ed. meridiane) Robin Cruise Jr.
 
Ciachir, Dan - Cronica ortodoxa
Ciachir, Dan - Cronica ortodoxaCiachir, Dan - Cronica ortodoxa
Ciachir, Dan - Cronica ortodoxaRobin Cruise Jr.
 
Pirozynski T & Boisteanu P - Psihofarmacologie clinica
Pirozynski T & Boisteanu P - Psihofarmacologie clinicaPirozynski T & Boisteanu P - Psihofarmacologie clinica
Pirozynski T & Boisteanu P - Psihofarmacologie clinicaRobin Cruise Jr.
 
Swigart, rob a.k.a A cosmic Fable
Swigart, rob   a.k.a A cosmic FableSwigart, rob   a.k.a A cosmic Fable
Swigart, rob a.k.a A cosmic FableRobin Cruise Jr.
 
Cap 3 dinamica proceselor decizionale de grup
Cap 3  dinamica proceselor decizionale de grup Cap 3  dinamica proceselor decizionale de grup
Cap 3 dinamica proceselor decizionale de grup Robin Cruise Jr.
 
Barleanu, tatiana &amp; zanoaga, c.v. o noua interpretare a efectului de pi...
Barleanu, tatiana &amp; zanoaga, c.v.   o noua interpretare a efectului de pi...Barleanu, tatiana &amp; zanoaga, c.v.   o noua interpretare a efectului de pi...
Barleanu, tatiana &amp; zanoaga, c.v. o noua interpretare a efectului de pi...Robin Cruise Jr.
 
Barna, cristina incluziune financiara prin economia sociala - retail
Barna, cristina   incluziune financiara prin economia sociala - retailBarna, cristina   incluziune financiara prin economia sociala - retail
Barna, cristina incluziune financiara prin economia sociala - retailRobin Cruise Jr.
 

More from Robin Cruise Jr. (20)

Truica, Ion - Arta compozitiei
Truica, Ion - Arta compozitieiTruica, Ion - Arta compozitiei
Truica, Ion - Arta compozitiei
 
Basarab, anatol - viata care ne traieste (numai pag 1-215)
Basarab, anatol  - viata care ne traieste (numai pag 1-215)Basarab, anatol  - viata care ne traieste (numai pag 1-215)
Basarab, anatol - viata care ne traieste (numai pag 1-215)
 
Aslam, constantin palimpsestul identitatii romanesti - v.1.0
Aslam, constantin   palimpsestul identitatii romanesti - v.1.0Aslam, constantin   palimpsestul identitatii romanesti - v.1.0
Aslam, constantin palimpsestul identitatii romanesti - v.1.0
 
Aslam, constantin curs de estetica. paradigme ale artei si frumosului - retail
Aslam, constantin   curs de estetica. paradigme ale artei si frumosului - retailAslam, constantin   curs de estetica. paradigme ale artei si frumosului - retail
Aslam, constantin curs de estetica. paradigme ale artei si frumosului - retail
 
Christian, paul - Magia egipteana
Christian, paul - Magia egipteanaChristian, paul - Magia egipteana
Christian, paul - Magia egipteana
 
Arnheim, rudolf - arta si perceptia vizuala (1979)
Arnheim, rudolf -  arta si perceptia vizuala (1979)Arnheim, rudolf -  arta si perceptia vizuala (1979)
Arnheim, rudolf - arta si perceptia vizuala (1979)
 
Arnheim, rudolf - forta centrului vizual (ed. meridiane)
Arnheim, rudolf - forta centrului vizual (ed. meridiane) Arnheim, rudolf - forta centrului vizual (ed. meridiane)
Arnheim, rudolf - forta centrului vizual (ed. meridiane)
 
Ciachir, Dan - Cronica ortodoxa
Ciachir, Dan - Cronica ortodoxaCiachir, Dan - Cronica ortodoxa
Ciachir, Dan - Cronica ortodoxa
 
Pirozynski T & Boisteanu P - Psihofarmacologie clinica
Pirozynski T & Boisteanu P - Psihofarmacologie clinicaPirozynski T & Boisteanu P - Psihofarmacologie clinica
Pirozynski T & Boisteanu P - Psihofarmacologie clinica
 
Ietc2
Ietc2Ietc2
Ietc2
 
Plan de afaceri internet
Plan de afaceri internetPlan de afaceri internet
Plan de afaceri internet
 
Dictionar de ghicitori
Dictionar de ghicitoriDictionar de ghicitori
Dictionar de ghicitori
 
Swigart, rob a.k.a A cosmic Fable
Swigart, rob   a.k.a A cosmic FableSwigart, rob   a.k.a A cosmic Fable
Swigart, rob a.k.a A cosmic Fable
 
Cap 3 dinamica proceselor decizionale de grup
Cap 3  dinamica proceselor decizionale de grup Cap 3  dinamica proceselor decizionale de grup
Cap 3 dinamica proceselor decizionale de grup
 
Barleanu, tatiana &amp; zanoaga, c.v. o noua interpretare a efectului de pi...
Barleanu, tatiana &amp; zanoaga, c.v.   o noua interpretare a efectului de pi...Barleanu, tatiana &amp; zanoaga, c.v.   o noua interpretare a efectului de pi...
Barleanu, tatiana &amp; zanoaga, c.v. o noua interpretare a efectului de pi...
 
7000 td001 -ro-p
7000 td001 -ro-p7000 td001 -ro-p
7000 td001 -ro-p
 
Elena luiza mitu
Elena luiza mituElena luiza mitu
Elena luiza mitu
 
Bastiat, frederic statul
Bastiat, frederic   statulBastiat, frederic   statul
Bastiat, frederic statul
 
Aliteea turtureanu final
Aliteea turtureanu finalAliteea turtureanu final
Aliteea turtureanu final
 
Barna, cristina incluziune financiara prin economia sociala - retail
Barna, cristina   incluziune financiara prin economia sociala - retailBarna, cristina   incluziune financiara prin economia sociala - retail
Barna, cristina incluziune financiara prin economia sociala - retail
 

Roach, geshe michael management karmic - ctrl

  • 1. ATAT iN AFACERI CAT Ş I I N VI ATA MANAGEMENT KARMIC C :1< SIII· 1ll l' 11 AEL ROAC II 1.~1 , (' IIIU ST I E M,NALLY 1IJ(' IIAEL CORDON
  • 2. Să recuno~tem1 viaţa reprezinti un tir lung de misiuni. Avem nevoiedeo metodi pentruale duce la c.ap~t cubine~ avem nevoie de o n:ţeti sigur~ pentru tuc:cess. Sut'Ccsul financiar, sigur- despre el vorbim. Dar in acelati timpvrtrn să avem succes ca oameni: si fim oameni bun11 oameni cu adevirat fericiţi, oameni sinătoşi atit falc, dt fi mcnr.al. Şi daci r~~m totul corect,ii vom ajul1 ti pe tOţi oamenii din juru1n~tru-lumea-inacc1aşi timp. Aceastăcarte de mici dimensiuni tţi oferio metodA cu totul nouădea-JiI<alizasan:inilefÎ proieet<lt.Nu tttc<mdeoprt care ai mai auzit până acum,dar funcţioneul - l"lftJtflllnll funqionează.1nccarcă şi tu. - Dinintroducere ts~llilfÎiffirlniJ!Mr 9 78606~39380~ www.managemen1brmic.1 '0
  • 3. MANAGEMENT KARMIC Prime~ri ceea ce oferi in afaceri şi in viaţ'l Geshe Michad Roach, Lama Chrisrie Mc Nally, Michael Cordon Five HatsTraining Bucurq:ri 2015
  • 4. KARMIC MANAGEMENT Copyright © 2009 by Geshe Michael Roach, Lama Christie McNally, and Michael Gordon. All rights reserved. Published in the United States by Doubleday Religion, an imprint of the Crown Publishing Group, a division of Random House, Inc., New York. www.crownpublishing.com DOUBLEDAY and the DD colophon are registered trademarks of Random House, Inc. Colectiv de redacție: Traducere: Raluca Popescu Corectură: Corina Bega, Cristiana Oprea, Maria Diaconu, Liviu Taloi, Florin Tăbîrcă Tehnoredactare: George Eusebio Tudor Design copertă: Alexandru K. Kelerman Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ROACH, GESHE MICHAEL Management karmic : primeşte ce oferi atât în afaceri cât şi în viaţă / Geshe Michael Roach, Lama Christie McNally, Michael Gordon. - Bucureşti : Five Hats, 2015 ISBN 978-606-93938-0-2 I. McNally, Lama Christie II. Gordon, Michael E 29 174 Management Karmic Primești ceea ce oferi atât în afaceri cât și în viață ISBN 978-606-93938-0-2 @2015 Editura FIVE HATS TRAINING Adresa: Bd. Dacia 99, et. 4, București Internet: http://5hats.ro e- mail: contact@5hats.ro Toate drepturile asupra acestei ediții sunt rezervate Editurii FIVE HATS TRAINING. Nicio parte a acestui volum nu poate fi reprodusă,
  • 5. CUPRINS Succesul Garantat 7 Fabrica, Universitatea îi Salonul de Coafură 13 Regula MK#1 Nu Mai Fă Ceea Ce Nu Funcţionează 23 Regula MK #2 Găse1te Cauza Cauzelor 35 Regula MK #3 Identifică-ţi Partenerii Karmici de Maceri 47 Regula MK #4 Începe cu Tine 65 Regula MK #5 Încetează Să lei Decizii 93 Regula MK #6 Încarcă-ţi Capsatorul 107 Regula MK #7 Fii Deasupra Problemelor Tale 117 Regula MK #8 Reinveste1te Karma 137 Nu Te Opri Aici 155 Mergi Mai Departe cu MK 155 Mu~tumiri 167 Mulţumiri - Echipa din România 168 Bibliograjiqi &surse 169
  • 6.
  • 8.
  • 9. M tJrragmz.en/ul Karmic reprezin~ multa.,teptatacontinuarea Şltfoitorului tit DÎilmante, una dintre cele mai 1 1upul1rc clrţi de afaceri din lume, tradusă în 1 111ta clnclapre:w:e limbi şi utiliza~ de milioane 111 u1menl din întreaga lume. ŞltfoitonJI de /)/flmtmlf a povestit istoria uneia dintte cele rn•l rlc aucces companii din New York şi acum MIIH fiKtmtntul Karmic îţi povesteşte cum poţi • u f•cl fl tu. Sfaturile strlvechi, inovatoare, pe ~111 le vei citi aici, au fost puse în aplicare de d ll'll Llnda I<Aplan Thaler, care a construit o companie de publicitate de miliarde de dolari şi • •~:tii o canc popularll de afaceri 1ht PiJWtr of Nlrt (PuttrtQBun4winţti): "Datorez mare parte • •u~ca1ului companiei noastre prin,cipiilor din ~ltjliltonll dt Diamanlt: ne asigutim succesul, 11U llcl clnd plantim pcrccpfii în mintea noastti, ••li(Urlnd •ucccsul altora.• 9
  • 10. Jill Murphy, o asistenti medicall din annata Statelor Unite, care-şi face serviciul militar in lrak: "Eu cred cu adevărat el felul în care au aCţionat principiile din Şlefuitorul de Dianumte in unitatea noast:rl poate constitui un modd pentru a pune caplt acestui dzboi şi tuturor ri.zboaielor pe viitor: am înţeles el respectul pentru ceilalţi a redus considerabil violenţa." William Mc Michael, un pilot al liniilor aeriene americane, spune, "Cabina piloţilor reprezenta un loc tensionat pentru mine. Am citit şi am pus în practici Şlefuitorultk Diamante, pentru a pune caplt pn:judeclplor faţt de colegii mei de lucru. Acum locul meu de muncă a devenit considerabil mai plAcut." Lindsay Crouse, actriţl nominalizati pentru Premiul Academiei Americane de Film: "Am cumplrat aceasti carte, am mers la o cafenea şi am citit-o din scoa.rţi in scoarţ:l. Acum predau cursurile mele pentru actori preslrate cu aceastl. invt.ţituri st:rlveche din Est. Am învlţat d promovarea carierei altora mi va ajuta cu propria mea carieră". Muhammad Salam, vicepreşedinte la AC 10
  • 11. Holdings Capitalspune:"Şlefoitoruide Diamante m-a ajutat si descopAr cu exactitate felul in care generozitatea faţa. de oamenii nevoiaşi a contribuit la succesul meu pe pierde financiare." Russel Simmons, fondatorul unei mişclri de hip-hop, cu o avere evaluata. la 320 milioane dolari, maestru al filozofiei Şlefoiturului de Diilmante:. "Am fllcut mulţi oameni din lume bogaţi. Am fllcut bani prin a face bani altor persoane. Sunt bogat datoritA faptului dJ. i-am fl!rut pe alpi bog>p." Eva Natanya, teolog profesionist şi balerina. a Şcolii Regale de Balet din Londra: "Imi amintesc clar prima mea intilnire cu Şlefuitorul de Diamante. Odatl ce am citit-o, am ştiut d nu voi mai privi lumea cu aceiaşi ochi; d. gAsisem o viziune incomparabill despre cum funcţioneaz:l lumea de fapt.Trec peste momentele mele dificile prin faptul d imi susrin prietenii dansatori care au nevoie de ajutor." BameyJones, director in domeniul industriei petrOliere la Bendey Systems:'"Am fost in siruap.a in care oamenii de la serviciu nu mil ascultau şi nu dAdeau importanţă sugesti.ilor mele. Un prieten mi-a recomandat si citesc Şlefoitorul Il
  • 12. de Dillmanle şi, datoritl faprului d. am urmat sugestia de a evita bâJfe.le, pot spune d. oamenii din jwul meu sunt dar inBuenţap de ceea ce am de spus." Acum vez.i şi tu cum poate funcţiona pentru tine Managementul Karmic! 12
  • 14.
  • 15. Seful a fonnat o echipit de 12 persoane ~i te-a B.cut coordonator de proiect. Misiunea: si ' iei 100.000 de unitlţi din produsul cel nou şi sit le vinzi in decurs de şase luni - începând de astăzi. Sau poate soţia ta a decis că bud.tlria arc nevoie de renovare şi ai la dispoziP,e o luniil pentru a termina lucrările. Poate tu ţi-ai fixat obiectivul sl slăbeşti cu 2,5 kg pânillunea viitoare. Cele 100.000 wlltJ.ţi ar putea fi chţi sau pizza, sau sisteme de programare vândute online; nici nu conteaza. ldea este el un proiect speci11c sau o misiune trebuie finalizată pânllao anumitll dată. Şi tu qti responsabil să fie îndepliniti, la timp. Si recunoaştem, viaţa reprezinta un şir lung de misiuni. Avem nevoie de o metodă pentru a le duce la capăt cu bine, a"Rm nevoie 15
  • 16. de o reţet§. siguri. pentru success. Succesul financiar, desigur - despre el vorbim. Dar in aceta,i timp vrem să avem succes ca oameni: s1 fim oameni buni, oameni cu adevărat fericiţi, oameni slnătoşi atât fizic, cât şi mental. Şi dad facem totul corect, îi vom ajuta şi pe toP oamenii din jurul nostru -lumea - în acelaşi timp. Aceasti carte de mici dimensiuni îţi oferi o metod§. cu totul nouă de a-ţi realiza sarcinile şi proiectele. Nu este ceva despre care ai mai auzit până acum, dar funcţionează- întotdeauna funcţioneazi.Înceard şi tu. Tot ce ai nevoie este o ori din timpul tiu. Noi credem d dac§. o idee este corecti, ea poate 6 explicată in doar câteva cuvinte - iar restul depinde de tine. Îţi vom explica cele Opt Reguli ale Managementului Kannic, pentru a-fi dovedi cum chiar primeşti ceea ce oferi, atit în afaceri, cât şi în viaţă. Întotdeauna incepem cu un citat dintt-o carte st::riveche de înţelepciune, care este sursa Managementului Kannic. Deşi aceste cărţi vin din multe locuri diferite, toate au ajuns în Tibet, unde timp de o mie de ani au connibuit la fonnarea unei nepreţuite culturi a înţelepciunii. Un mod ,.
  • 17. de abordare a afacerilor complet nou, care a supravieţuit testului timpului, dupl mai bine de 1000 de ani. Deci, in primul rind vei citi câte o mică perlă de înţelepciune ca aceasta, ce aparţine unui înţelept budist din secolul al şaselea, numit Chandra Kirti INTELEPCIUNE STRĂVECHE Q Probabilitatea de success pentru roate lucrurile este de lOCI%. Apoi îţi ocplid.m cum acest citat te Vll ajuta să vinzi cele 100.000 de pizza la timp şi cum vt:i deveni vedeta companiei tale (sau a casei tale, ceea ce poate fi mai dificil câteodati). Noi credem dl o carte despre cum să devii o persoana: de succes, este bine si fie scrisă de oameni care deja au succes deci câteodată vei vedea o caseti ca cea care urmează, cu o poveste reală de viaţ!l, despre cum noi înşine am pus in aplicare o reguli din MK, pentru a ne atinge propriile obiective: 17
  • 18. Viatq&a/4 LAMA CHRISTIE: Am fost instruiti în cele Opt Reguli ale Managemenrului Karmic chiar din prima zi in cadrul Institurului Pentru Studiile Clasice Asiatice din New York. Visul meu era de a sprijini crearea unui tip nou de universitate, una care ar schimba cu adev:lrat lucrurile în lume. Şi MK şi-a B.cut treaba. Am inceput B.rt nici un ban, iar acum Universitatea noastd Diamond Mountain este înfiinţat! şi funcţioneazâ intr-un frumos campus de o mie de acri, amplasat pe colinele Arizonei de sud. Avem câteva sute de studenfi de pe toate cele cinci continente ale lumii, iar programele noastre din afara campusului au fost frecventate de mi.i de oameni din toatll lumea. Managemenrul K.armic a Bcut într-adevb" ca visul meu sil devinil realitate la o vârstA când majoritatea oamenilor abia îşi termini studiile universitare. MICHAEL CORDON: Eu sunt fix la celllalt pol în comparaţie cu Lama Christie. Nici nu auzisem vttodatll de Managemenrul Karmic. Visul meu era de a înfiinţa un salon de coafur.l de inalti clasll în New 18
  • 19. York, de la zero, Brl. a cunoaşte nici o persoanl acolo. Oamenii din bn:asll ar numi acest lucru -Misiune Imposibili, dar in ultimii 30 de ani, compania pe can: am înfiinţat-o - Bumble & bumble - s-a transformat intt-una dintre cele mai de success companii de produse de ingrijin: a pirului din lume, cu vânzlri de peste 50 de milioane de dolari pe an. Am ajuns la Managementul Kannic pe uşa din spate: odati ce am aBat despn: el am privit înapoi la cariera mea in afaceri şi am n:alizat d era exact ceea ce &cusem de-a lungul timpului şi am înţeles de ce: avusesem atâta succes. Pentru mine, MK a fost întotdeauna natural şi intuitiv: am simţit d aşa era corect sl procedez. Deci acum sunt entuziasmat sl vid cele Opt Reguli aştemute intt-o cane, pentru a putea fi împlrtlşite cu alţi oameni, ca mai apoi şi aceştia sl atingi succesul. GESHE MICHAEL, Eu mi aHu undevaîntre Lama Christie şi Michael Gordon. Am studiat mulţi ani în minastirile din Tibet şi desigur ne-au fost predate multe dintre drţilc: st:dvechi de: înţelepciune din care derivl Managementul Karmic. Dar nimeni, niciodatl, nu a stat cu noi sl ne: spună cum sl aplicim practic aceasti invlţlturl in soluP,onarea 19
  • 20. problemelor de zi cu zi şi a proiectdor, acasl sau la serviciu. A trebuit d. ne dlm seama singuri. Pentru mine a fost un pro~XS de inv!rate din grqeli, dar pânlla wml mi-a fosc clar ce sl fac şi, in calitate de cofondator al Andin International Diamond, am utilizat MK pentru a ajuta la ridicarea acestei companii de producţie de la zero pânlla vinzAri anuale de 100 de milioane de dolari. L a s~itul fiedtrui capitol vei avea o altă secpune care o sil-p propunl o sarcinA specificA, pe care unnează s-o îndeplineşti pe cont propriu, daci vrei si funCţioneze Managementul Karmic pentru tine. Noi te putem ajuta spunându-ţi ce este nevoie si faci pentru a avea succes, dar este misiunea ta si iei in serios aceste mici "liste de activitJ.ţi". Uite aici un exemplu. USTATA DE ACTIVITĂŢI • Nu citi această carte doar ca sJ. treci prin ea o dati rapid, cu o vagt: intenţie despre faprul d ai vrea si ai success. Chiar acum, inainte de a 20
  • 21. merge mai departe, decide-te asupra unei sarcini "pecifice sau a unui proiect, pe care-I vei folosi ca un caz de testat pentru Managementul tiu Karmic. Daci funcţionează, atunci ţi-ai B.cut un prieten pe viaţl din Managementul Karmic şi poţi continua sl-1 utilizezi pentru fiecare sarcini, mare sau miel, pe care vn:i s-o duci la bun sftrşit. • Deci, acum incepem ceea ce numim noi Şedere in Linişte - un soi de pregltire pentru meditaţia propriu-zisi, despre care vom vorbi mai rârz.i.u. Ieşi din casl şi mergi undeva unde ri se pare ţie d este un loc relaxant, un loc unde si poţi pur şi simplu si te aşezi şi si te gindeşti în linişte. Ar putea fi o hand intr-un parc din apropiere, o maslla o cafenea sau pur şi simplu un cartier in care îţi place si te plimbi. • la cu tine o miel agendA şi un pix. Stai calm şi Liniştit cu tine însuţi şi pune-ţi unnll.toarea întrebare: Care este sarcina sau proiectul, pe care mi-aş dori foarte tare sl-1 duc la bun sf"~it in acest moment al vieţii mele? Când mi-aş dori sl-1 indeplinesc? Cum va adta cu exactitate, daci voi avea cu adevUat succes în indeplinirea acestei sarcini? • Toate aceste lucruri e bine si fie extrem 21
  • 22. de clare in mintea ta inainte s!i te cufunzi in Managementul Kamtic. ÎJi vom arlta cum sil-ţi îndeplineşti visele, tot aşa cum s-au indeplinit ale noastre, dar partea cu visatul pne de tine. 22
  • 23. RegulaMK#l NU MAI FĂ CEEA CE NU FUNCŢIONEAZĂ
  • 24. INTELEPCIUNE STRĂVECHE Q Toate e~ecwile vin din lipsi de înţelegere. - Roata Viefii, anul 500 i.H.
  • 25. INCERCÂNDU-ŢI NOROCUL Era cât pc ce si numim acest capitol "Cincizeci de Mii de Ani de Eşecuri". Se estimeaza. dl activitatea omeneasca. organizată pc Plmânt are loc de aproximativ cincizeci de mii de ani. Adiel, oameni care au incercat sl conlucreze pentru a duce la bwt sfărşit o sarcini sau un proiect: târârul blocwilor uriaşe de piabi pentru a construi piramidele, sau crearea ~i distribuirea a 100.000 de unităţi de soft. Miliarde şi miliarde de sarcini, complexe sau mai puţin complexe, duse la bun sf"Uşit de mâinile umane.Miliarde şi miliarde de tranzacţii: îţi voi da acest spic de grâu, daci mişti accasd pialrl. pentru mine. Fiecare dintre aceste acţiuni a avut ca scop r~alizarea unui lucru. Şi toate sunt un eşec. 100% din ele reprezinti un eşec. 25
  • 26. Cum aşa? Cit doar Piram.idele ind stau în picioare; calculatoarele funcţioneazil pe baza soft-ului. Dar privqte mai atent. Oricine a ajutat la fondan:a unei afaceri îţi poate spune el noua din zece afaceri queazil sau dispar in primii trei ani. Se poate spune cu siguranţ!l., in cazul in care citarul din Roata Vieţii este corect, d aproape toţi nu înţelegem cum ar trebui să facem lucrurile. Dar cum rlmâne cu succesul? Cum dmâne cu Google, Microsoft, Walmart? Ah, in acest punct lucrurile devin interesante. Acum e momenrul sa dăm o definiţie pentru ..succes". Ce inseamn! sit ai ..succes" in ceva? Noi am spune d ai succes atunci când o sarcini sau un proiect pe care ţi-I asumi, funcţionea:zJ. in felul in care l-ai planuit, dilturitd modului in care oi indtplinit sarcina sau proiectul. Şi aici ajungem la prohobilitott. Suntem ciudaţi noi, oamenii care trAim pe Plmint, de-a lungul ultimilor 50.000 de ani. Dupil tot acest timp noi ind nu ştim cu siguranţa din ce cauzil ceva funcţionea:d.. Îţi va pomi maşina astilzi când va fi timpul sl mergi la.mund? Dacii eşti onest cu tine însup. 26
  • 27. ti conform regulii Nr.l din MK este obligatoriu MI fii onest cu tine însuţi- atunci dspunsul sincer VII fi "Cred el va porni." Pentru el ştii d. nu poţi rAspunde .,Ştiu el va pomi". Chiar daci maşina 111. funcţiona perfect aseară când ai oprit-o, ~tii Jin experienţa el nu poţi spune (U siguranţ4 dacă va funcţiona şi în această. dimineaţă. Şi uite aşa ne incerdm norocul. Întreaga noastd. viaţi repezintl un joc de noroc. Existi o probabilitate,oanumitlprobabilitateprocentuall, de a muri într-un accident de maşini in drum spre serviciu astăzi. Existi o probab~tate de a fi concediat astazi, chiar daci ajung la serviciu. Şi de asemenea, existi probabilitatea ca indiferent de deciziile pe care le iau astizi la serviciu, unele dintre ele sll nu funcţioneze. Şi uite aşa suntem nişte oameni nefericiţi în aceşti ultimi 50.000 de ani. Succesul în afacerile mari este deseori definit nu prin faptul d lucrurile merg aşa cum te aştepţi, ci mai degrabi prin cât de ,.Bex:ibili" putem fi: cât de rapid putem schimba cursul,atunci când lucrurile nu foncţionea%4 aşa cum ne-am aşteptat. Noi credem ci o peBDanl înţeleaptă este cineva care ştie cit lucrurile nu vor merge intottkauna exact 27
  • 28. aşa cum te aştepp sit meargi, pentru cit pur şi simplu nu merg astfel, pentru nimeni. Ideea este d. 50.000 de ani de experienţ! dovedesc un lucru. Noi inel nu ştim cum sit facem ca lucrurile sit se întâmple - noi nu ştim ind de ce lucrurile se întâmpla - pentru d dad am şti, arunci nu ar exista eşecuri în aceastitlume. Acei pupni oamenicareau succes,ne-arimphtişi cum să facem sit funcţioneze lucrurile de fiecare dati -dar pân!i. şi ei îşi înceard norocul. Nici mitcar ei nu ştiu sigur dad maşina le va pomi dimineaţa, sau dac!!. următoarea lor decizie importanti de afaceri nu va fi cea care d-i ruineze. Fie el avem succese, fie ci avem eşecuri, cu toţii ne încercăm norocul, sperind la mai bine. TAXA PERSONALA DE RISC Aşadar, cu fiecare acţiune pe care o facem, pur şi simplu ne încercăm norocul. Din ctJte fliu eu mai hine, dad fac acest lucru acum, există cele mai mari şanse de a obpne ceea ce îmi doresc. Şi in suBetul meu mai ştiu şi c!i. există un risc de a eşua: o probabilitate de eşec. Ce fel de viaţi este aceasta? Nu vorbim
  • 29. aici doar despre lucruri mlrunte - redecorarea bud.tăriei sau intirzierea cu jumlltate de orll la serviciu, din cauza maşinii care nu a pornit. Deciziile pe care le lullm în viaţa noastră, în cele din unnll, decid dacll vom trăi sau vom muri. lncercându-ne norocul toad viaţa, ne face pe fiecare din noi d pllltim o taxll de risc- suferinfa personalll din interiorul fieclruia dintre noi, pe care o simţim pe măsurt. ce ne con&unttm cu decizij dupll decizii în viafa noastrll, pe care le lulm. ştiind d. de fapt nu ftim ce se va întâmpla, ştiind d. facem doar ceea ce sper4m ca va funcţiona. lmagineazl-ţi, pur şi simplu imaginează­ ţi pentru un moment, el acestjoc de noroc nu ar fi absolut deloc necesar: o tragedie in care ne- am pomenit la începutul vieţii, dar pe care am remediat-o mai târliu. Şi acum mintea mea este libed. Ce procent din nefericirea lumU- sau mai bine zis ce procent din timpul pe care îl petrecem in interiorul gândurilor noastre - este creat de ingrijorarea daca ceea ce facem vafuncţi&na sau nu? Cum ar fi si fim siguri d va funcţiona? AceastaestepromisiuneaManagementulu.i Karmic. 29
  • 30. TAXA SOCIALA DE RISC Este destul de greu să fii o persoană care se chinuie trecând prin viaţi luând decizii, nefiind siguri daci mAcar unele dintre ele vor reuşi - o persoanl care îşi inceard norocul. Dar acum imaginează-ţi lumea întreagi astfel: şapte miliarde de indivizi, nici unul neştiind sigur ce si fad!., incerc6nds4/ucrtu imprt11nt'1. De sute de ori pe zi spunându-şi unul altuia, de fapt, "Dadl tu vei face acel lucru pentru mine, despre care ştiu că nu eşti prea sigur el va funcţiona, atunci eu, la rândul meu, voi face asta pentru tine, despre care sunt tot atât de nesigur d va funcţiona." Nellcând altceva decât să-şi preg.ltească unul altuia terenul pentru toate dezamăgirile vieţii Ceea ce este incredibil e dl noi ne-am obişnuit si t:ri.im in acest ocean de incertitudine. Îl acceptăm tacit, suferind sub jugul lui ca nişte catâri,târ.indu-ne până când murim,intotdeauna nesigwi. Facem ceea Ceputm~ moi bine·cu el. Ce fel de viaţa este asea? Cl.rţile vechi din Tibet spun d existi un remediu sigur de a ţine o persoană la inchisoare. Şi anume, dad persoana 30
  • 31. nu infelege niciodată el se aHA într-o inchisoare de la bun început. Inchisoarea noastră personal:t este reprezentati~ de incertitudinea dacii lucrurile pe care le facem vor funcţiona. Hai aşadar, d evadhn! USTA TA DE ACTIVITAŢ1 • Mai exerseazA Şederea in Linişte, oriunde ai practicat-o anterior. Sau schimW. locul, dacA aceasta if:i va face mintea mai limpede. • Scoate camerdul şi pixul; scrie cinci lucruri pe care ai planificat sA le duci la bun sfaqit in aceasti sAptlmânl. In dreptul fiedru.i lucru noteazA, care este probabilitatea dl. vei fi in stare sl-1 indeplineşri exact aşa cum îţi do~ti: S4 '""'i11 srril7'taaustui capitolpâ114 miercuri. Probabilitatea de wccess: 70'16. • Gândeşte-te un pic câti presiune pune aceastA probabilitate, aceasti incertitudine asupra viep.i tale. Arum întoarce-te inapoi şi schimbi toate probabilitAţi.le la 100% de succes. Stai un pic cu acest gind şi vezi cit de diferit te simp.. 31
  • 32. Via14 Rţa/4 LAMA CHRISTJE, Am wmat cursurile unor licee bune în oraşul meu de baştina, Los Angdes; îmi pllcea şcoala şi eram buni atât la studii, cât şi la sport. Am fost foane entuziasmati când am fost acceptati la studii universitare in New York şi am gustat cu pofti din Marele Mir. Patru ani mai tân.i.u aveam diploma în mână şi urma si am o carieri promiţt.toare in universitate - imi doream sl devin profesoari, poate de literatura EnglezL Şi-apoi mi-a fost deoclati clar el acest luau pur şi simplu nu funcţiona. Se pruupune el şcoala este menitt. d ne pregâteasdl. pentru viaţt. - s! ne ajute sll. avem mai mult succes, sll. fim oameni mai fericiP,. Dar eu deja imi dll.deam seama d. ceva nu en. in ~gulll.. Unii oameni au fost buni in şcoall şi apoi au continuat si aibll. succes; alPi au avut rezultate bune in şcoall, dar apoi au eşuat. Alţi oameni au abandonat studiUe şi şi-au gll.sit fericiru; alţii au abandonat şi au regresat. Simplul fapt d ai absolvit o şcoal.l nu plrea si conteze atit de mult. Şi astfel la sfirşitul universidţii am luat o decizie înspa.imintltoare, o decizie pentru care voi fi bucuroasă intotdeauna. În loc si mi inscriu la studiile post-universita.n!:, am pornit l2
  • 33. într-o cllltorie în jurul lumii: Egipt, Tailanda, Australia - am fost aproape prin toatt lumea, încercând si găsesc o cale mai bun!. Am sfârşit prin a studia şi medita intr-o micA mln!lstice ti.betanl, pe un deal din Katmandu şi astfel am descoperit Man~g~mmtul Karmic, iar asra a filcut ca universitatea noastri si fie un succes. Morala acestei istorisiri este faptul el uneori e nevoie si admiţi el c~a ce faci nu funcţioneazl - chiar daci ai ftcut acest lucru de multi vreme, chiar daci este comod pentru tine şi chiar dacA toţi ceilalţi continui si fad acest lucru, în ciuda faptului el toţi văd el acest lucru nu funq:ioneazl cu adevlrat. Câteodatl e nevoie si fim suficient de curajoşi pentru a slei. 33
  • 34.
  • 36. INŢELEPCIUNE STRĂVECHE Q Atunci când se întâmplă acel lucru, se întâmpla: acest lucru. - Buddha, anul 500 i.H.
  • 37. CAUZA REALĂ Să recapitullm unde suntem. Pe scurt: Dac4 &(Va nufuncţiontaz4 De.focare do/4 când incerci, Atunci nufuncţioneaz4. Nu maifiJ lutruri care nufoncţioneaz4. Deci,ce sil. facem? FIacelaşi lucrupecareil faci atunci când ieşi dimineaţa din casl, dsuceşti cheia în contact şi maşina ta nu porneşte. Mergi şi caută cauza din spatele cauzelor. Ceea ce in cazul maşinii, ar insemna sl deschizi capota şi si vezi dacă bateria e in reguli. Pentru ca, vezi tu, viaţa este exact ca o maşină. Buddha a spus, iar şriinra este de acord cu asta, el pentru a se întâmpla un lucru, e nevoie ca un alt lucru sl se intâmple întotdeauna inainte.
  • 38. Şi oact :l.jla suntem predispuşi sll privim lucrurile: foarte simplu, foarte bi-dimensional. Eu rllsucesc cheia, trece o secundil şi m:l.jlina porneşte. Sau: Am pornit flltJfina prin r4sucirea cheii. Cheia a fost cauza pomirii m~inii. Doar ci atunci când maşina nu porneşte la rllsucicea cheii, atunci mergem mai departe şi admitem o a treia dimensiune -un gen de nivel sub cel al cheii şi al m~inii, unde se aflll cauza realii. Este sub capotil, asrunsll privirilor; este bateria, la un nivel mai jos decit celelalte: 38
  • 39. Remarci faptul d. tocmai ce am folosit mai sus cuvintele"cauzi reali". Aceasta o numim noi "cauza cauzelor": cheia ta face maşina si pomeasd, dar doar dad. bateriafoc.!' cheia sll. facă. maşina sll pornească. PARE-REAL VERSUS ESTE-REAL Acum urmeaza un salt. Cheia s-ar putea sil nu fie ceea ce face cu adev:lrat maşina sil pomeascl, dar cu siguranţă pare d este aşa - iar noi cu siguranţă credem dl aşa este. Desigur,ceea ce face~ tuio!'fJIJral ca maşina sll pomeascii este bateria. Aşa cl ai putea sii IJ'aSe7.i o linie punctatll şi sll. împarţi lucrurile în doull. nivele. Unul este "aparent-real" (pare a fi cauza reali) şi unul este "este-real"(este cauza reali): lG=-=?8 i', / le .~ Baterie ~ z 39
  • 40. Ce leg.lrurl are aceasta cu faptul ci nu suntem niciodata siguri daci ceea ce facem va funcţiona? Si ne intoarcem la cele 100.000 de unitlp de - ce erau,fugidere?- pe care echipa ta are si le comercializeze timp de, vai, doar cinci Juni au mai nmas. Vrei sl ştii cum sl nu vinzi toate acele mgidere? Rirnâi blocat in cele doul dimensiuni. Rlmâi blocat la nivelul "pare-real". Incepe sl contactezi clienţii, pentru el toata lumea ştie: 8 >G er=f>e Pop si-ţi i~i din minp A-când asta. De ce? Deoarece câteodatJ apelwile telefonice aduc vânun, iar alteori nu. Dar noi am promis dl nu mai facem lucruri care nu funcţioneazl, pentru el nu au funcţionat defocart dald când le-am incercat. Prea multi incertitudine. Prea mult sttes. Probabilitatea eşecului. E ca ~i cum am incerca sl rhucim cheia maşinii la nes~it 40
  • 41. atunci când motorul nu face nici m:lcar un clic. Mergi şi găseşte cauza cauzelor. Aceasta se întâmplil s:l fie kacma, pentru di. primeşti cu aderlrat ceea ce oferi. CUM FUNCŢIONEAZA KARMA În primul rând e nevoie si menp.onlm aici ce reprezintă karma,inainte să începi să-ţi aminteşti toate lucrurile greşite pe care le-ai auz.it vreodată despre ea..,Kanna" înseamnă tot ceea ce faci, sau spui, sau gândeşti. Daci te simţi mai comfortabil să-i spui .,tot-ceea-ce-fac", arunci foloseşte tennenul acesta. De fiecare datll când ne hotirâm. sll facem sau si spunem sau doar să gândim ceva, aceasta se înregistrea.z.ll adânc in mintea noasni, pentru că - hei - tu erai acolo, ascultând, când ai luat hodrârea sll faci acel lucru. Mintea este un hard disk imens, ultrasenzitiv, cu o capacitate de stocare aproape infi.nitll şi undeva acolo în capul du existi o înregistrare a foctlrui lucru pe care l-ai fhcut vreodată. Şi oricând facem chiar şi cel mai mic lucru, acesta plantează o sllmânţll în mintea noastcl: pune în mişcare o mică energie, 4l
  • 42. care într-o zi w rtw11i din mintea noastr4 pentru a hothi cum percepem aceasta. lume. Dad un apel îţi aduce o vânzare, nu este datorita. apelului; dacă cheia porneşte maşina, nu este datorita. cheii.Acestadoarpare a fi rtaf, doar pare afi ceea ce se întâmpla..Darceea ceeste real, ceea ce s-a întâmplat cu adevirat, este d bateria a pornit maşina, pentru di. bateria a Bcut cheia să pornească maşina. inrelegc aceasta. De fiecare data. când dai un telefon şi obp.i o rinzare, este karma cea careaflcut caapeluls4aib41fXfiaflcut ca apeluls4-ţi adUt:4'r!ânzarea. Iar acum putem desena schema in felul următor: l0 8 i ' / ~ 8 Karma reprnintil. nivelul fteste-real": karmaseaHa.sub toatelucrurile,caşi solulMamei Pllmânt undeva acolo dedesubtul a tot ceea ce ne inconjoara.- susţinând clldiri.le şi flcând copacii sll crească. Este cauu cauzelor. Acum s-o facem sa. lucreze pentru tine. 42
  • 43. Viata &ala GESHE MICHAEL, Ai putea spune el trei evenimente majore din lume au contribuit la crearea condifiilor pentru ca Andin International Diamond sll dea lovitura. Schimblri sociale majore - nimic din ceea ce ar fi putut anticipa vreunul dintre noi sau la a clrui manifestare s:l fi putut contribui în vreun fel... sau cel pu.pn aşa apdruJ la acd moment. In primul rind, femeile din America au început sll intre masiv în rindul forţei de mu.nd. Pinl atunci, majoritatea bijuteriilor erau. cumplrate de citre b:lrbaţi pentru femei, pentru eli ei Bceau banii. Deodat:l, milioane de femei au început sll. aib!la dispoziţie bani pe care îi puteau folosi pentru o achiziţie .,din impuls" a unui inel cu diamant mic, pe care sll-1 poarte Ia serviciu- ceea ce reprezenta specialitatea noastrl. In al doilea rind, India a devenit dintr-od.ati un centru important de şlefuire a diamantelor. Inainte, majoritatea diamantelor erau şlefuite în New York sau Amsterdam sau Tel Aviv. Deod.ati, compania noastr:ll a putut sll cumpere diamante la un preţ accesibil, putind astfel crea inelele cu diamante mici economisind enonn de mult, ceea ce a dus la posibilitatea de a oferi calitate clienţilor la un preţ mult mai mic. 43
  • 44. Şi, în sfâq;it, guvernul Chinei a relaxat condiţiile de investiţii în fara lor şi noi am avut posibilitatea de a incepe confecţionarea multor piese mai simple acolo, plstrând unitll.ţile de producţie din Manhattan pentru operarWe mai sofisticate. 1ntr-o zi ne-am adunat cu toţii in jurul unei mese, pent::ru a ne da seama cum de s-a întâmplat, eli. toate aceste erei evenimente au avut loc exact la momentul potrivit pent::ru succesul nostru. Cineva a spus, .,Ştiţi, este de infeles d. femeile din America ne-au adus succesul. În definitiv, Andin este compania din New York unde femeile au avut întotdeauna şanse egale d obţin! posturi manageriale şi de conducere şi sunt, de asemenea, pl!itite in mod egal când ajung acolo." ,.Şi chestia cu India," a spus altcineva. ,.Deci, daci intr-adevăr crezi în karma sau ceva de genul acesta, atunci este cam ciudat. Andin a fost întotdeauna produdltorul de bijuterii care a fost deschis la angajarea tuturor noilor indieni veniţi in America. Am început cu K.ishan din Bombay şi apoi, aşa cum se întâmplA de obicei în India - am continuat cu prieteni şi fraţi şi verişori. Cred dl sunt peste douAzeci de persoane din India doar în secţia de pietre preţioase." "La fel şi cu Chin~" a spus a treia persoanl. 44
  • 45. "Am avut acel proiect cu Chinatown Manpower pentru susţinerea formlrii noilor chinezi veniţi în America in domeniul bijuteriilor, pinii dnd reuşeau sl dobândeascl. un nivel decent al limbii Engleze." D eci, putem spune d acestea au fost forţde din strtJfonduri, cauzele cauzelor succesului nostru, care clocoteau undeva dedesubt, schimbând climatul de afaceri al înttcgii lumi - can: au condus la profiturile noastre incredibile. LISTA TA DE ACTIVITĂŢI • Revenim la Şederea în ncere. Vei realiza, probabil, el au început s!.-ţi plac! aceste momente de linişte cu tine insuti. ComanciJ.- ţi o cacao fierbinte, scoate carnetul tiu MK şi aşeazl-1 pe masl.Acum doar priveşte la o pagini alb! goill. • In mintea ta notează tn:i din cele mai de succes lucruri care au avut loc în viara ta. Acum vezi daci nu cumva poţi si-ţi aminteşti de cineva, pe care l-ai ajutat in acelaşi fel, chiar daci ajutorul a fost mai mic - deoarece seminrde karmice plamate în solul subconştientului nostru cresc 45
  • 46. mai mari, pe mAsuri ce se se dezvolti. • Poate d. pâniil când vine şi ceaşca ta de cacao gAseşti un motiv de a te aprecia şi încuraja. Şi poate îţi vor veni noi idei despre cauzele reale ale comercializlrii celor 100.000 de un.itiţi. 46
  • 48. INŢELEPCIUNE STRAVECHE Q Prima lege a Karrnei spune: Vei obţine oriee ifi do~ti de la viaţă, oar dad ajufi pe altcineva sl obfinl ace ceva mai întâi - ]ty R;npccht (IJ57-1419),f"'fmrol Primului Dallli lAma
  • 49. EFECTUL ECOULUI Cum faci ca această afacere kannicl si funcţioneze pentru tine? Adu-ţi aminte, am spus despre karmi că reprezinti absolut tot ceea ce facem: orice facem, sau spunem, sau chiar gindim. Dar acum c nevoie si darificlm un pic şi sA adăugăm, .,Orice facem pmtrualtcint:'Vd', deoarece, cu mici excepţii, putem planta kanna in minţile noastre doar prin reflectareaei de laaltcineva. Din aceasd cauzl clrţile stdvechi Tibetane compară deseori kanna cu un ecou: poţi sta pe malul oceanului, sil strigi cât te ţin pl!mânii, dar nu va fi niciun ecou. Mai bine gbeşti o peşteri, care are mulţi pereţi ce reflecd sunetul. Este ca şi cum ceilalţi oameni ar fi băţul pe care îl folosim pentru a împinge seminţele kannice adânc in solul minţii noastre. Fha. alţi oameni, nu pot fi plantatc
  • 50. seminţele, th1 seminre, nu existi succes - şi ne reintoarcem la jocul de noroc. Avem nt1.10ie de alţi oameni. DREPTATEA IN LUME Acest fapt, despre cum funcţionează kanna - faptul d1 putem obfine doar ceea ce oferim mai întâi altora - este, de fapt, cel mai satisfiicător lucru din toată această viziune asupra lumii din Managemenrul Karmic.Undeva, in străfundurile noastre, ne dorim ro ardoare dreptate în această lume. Trebuied existe o logică in cursul lucrurilor. Succesul nu este doar ceva întâmplător, viaţa nu este doar o loterie. E drept ca lucruri bune să li se întâmple oamenilor care fac lucruri bune pentru alţii. Şi dad acestaeste modulcum funcţionează lucrurile, atunci acestea ar trebui si funcţioneze intotdeauna aşa. Vezi tu, nu se poate ca 58% dintre oamenll care au devenit de succes, d-1 fi obţinut datorid kannei; pentru că au B.cut ca altcineva să fie de succes mai întâi, iar restul de 42% au fost pur şi simplu norocoşi. Arunci 5()
  • 51. ne-am intoarce la jocul de noroc, iar noi ne-am săturat sa: ne tot încerclm norocul. Estetimpulslluăm o pauzA~i sa:neamintim un lucru. Aceastl idee a Managementului Kannic nu este o fantezie de tipul &-bine-acum- şi-vei-primi-răsplata-în-viaţa-de-apoi. Din contri, este o strategie de afaceri reală, practid şi simpli, pentru bene6.cii financiare mlsurabile -beneficii care sunt întotdeauna însoţite de un sentiment de împlinire personali~ ~i fericire. Nu doar faci ceea ce este corect pentru alţii; dar mai e~ti şi p14tit pentru a face acest lucru. Şi datorită modului în care funcţionează MK, intotdeauna îi ajuţi şi pe alţi oameni să aibă succes- ceea ce ii face fericiţi şi te face fericit şi pe tine pentru ce ai ~cut, şi îi face şi pe ceilalţi fericiJi in privinţa ta: Toţi, fericiţi. Toţi, de succes. Deci hai si obţinem acest lucru. PARTENERII KARMICI DE AFACERI Suntem acum gata sa: purcedem la Regula Nr. 3 din MK.: sll. ne identi6dm partenerii noştri kannici de afaceri. Partenerii kannici de afaceri 51
  • 52. reprezinti esenţa Managementului Karmic. Aceştia sunt oamenii care vor face ca tu sA primeşti ceea ce vei oferi, îţi vor face kanna s1 se reflecte înapoi spre tine. Ei vor primi kanna plantatl in conştiinţa ta, pentru ca aceasta sa: iasA la suprafaţa: mai târziu, pe m:lsud ce vor aphea oportunitlţi de succes, pe care tu le vei observa, şi pe care alţii (care nu au plantat conştient kanna) le vor rata. Ai o singuri sarcini cu fiecare dintre partenerii tăi karmici. Si incerci sil-i faci oameni de succes. Ţine minte acest lucru. Îţi vei concentra toate eforturile pentru a-i face pe aceşti oameni de succes. Şi apoi activitatea ta va deveni una de succes - nu e cazul si-ţi faci griji in aceasta: privinrl, nici nu e nevoie si te gândeşti la ea prea mult. Transfonnl-i pe toţi partenerii tii kannici în oameni de succes şi cele 100.000 de unităţi de, ce erau, mingi de volei? - se vor vinde intr-o silptlmânll, cu cea mai mare ratl de profit pentru compania ta. Deci, cine sunt partenerii mei karmici de afaceri? Existi patru grupuri de parteneri şi e nevoie sl-i ajuţi pe toţi sil aibl succes: 52
  • 53. 1. Colegi de str'lliriu Colegii !li de servtau sau angajaţll rrprC7.inti primul grupalpartenerilor t:li karmici. Aminteşte-ţi, şeful a numit 12 oameni in echipa de proiect pentru cele 100.000 de unitiţi. Poate In trecut i-ai privit pe aceşti oameni ca pe nişte simple unelte: angajaţi, oameni pe care ii angajtzi sau de care te foloseşti, pentru a duce la bun sfărşit ceea ce ai de fkut. Totuşi aici, în Managamentul Karmic, lucrurile au nevoie sll. se schimbe. Aici te aHi în alt ~n de relaţii cu oamenii care lucrează în jurul tău. Trebuiesi trimiţi kanna din direcţia ta insp-e ei. Trebuie sll ai grijll ca proiectul sli-i fad!. pe ei sll aibl succes. Acesta este singurul mod de a planta karma de care ai nevoie, pentru a comercializa cele 100.000 de untitilţi. Pentru cii urmlrim sll obţinem Wl ecou: Jntreg procesul de livrare şi comercializare a celor 100.000 de unitllţi trebuie.sll-i fu:ll eroi ai companiei pe cei 12 din echipa ta; si-i fad!. mai buni, mai capabili şi mai fericiţi. 53
  • 54. 2. Climţi Evident, scopul oridrei activitllţi sau proiect este de a furniza ceva cuiva: acest cineva ar putea ti un client, dar in acest sens ar putea ti, de asemenea, şeful th sau oamenii care au investit in companie. Deci, te-ai putea gândi d nu e mare lucru sA spunem d e nevoie sll faci ceva pentru clienp.i tii. Ştiai asta deja: Cine credeai d va mânca cele 100.000 de pizza? Dar nu despre aceasta vorbim noi aici. Dacă vrei ca Managementul Karmic si funCţioneze pentru tine, e obLigatoriu sii devii 100% pasionat de ideea de a-i face cu adevtrat oameni de succes pe clienţii tii. Odati ce termini cu cele 100.000 de unităfi, şeful tău va arita ca un geniu în fara şefului sdu. Investitorii vor avea o ratd mai mar-e a profitului, iar in acelaşi timp tu vei gbi o metodă de a vinde clienţilor pizza la un preţ pe unitate mtJimic şi de asemmea, vei reuşi si reduci cantitatea de colesterol din fiecare felie. Deci, câte ecouri tocmai ai generat? 3. Furnizori Daci aveai impresia eli vechea ta perspectirl. asupra "angajaţilor" tii era una proasti, uitil-te la 54
  • 55. cum îţi tratezi fumizorii. O relaţie cu un singur sens: ei ar trebui si-mi ofere făinii şi sos de tomate de o calitate superioarl, la cel mai mic preţ, şi si- mi furnizeze intreaga cantitate la timp. Cum o fac şi cât câştigi din această afacere e tteaba lor, doar asta este ceea ce face un furnizor. In MK. aceast! atitudine vrem si fie şi ea schimbati 100%. O cantitate enonnl de kannl in orice proiect - aproape tot succesul sau eşecul - vine din modul in care tratăm persoanele care fac posibil acest proiect. Poate fi compania care produce compresoarele pentru frigiderele noastre, sau muncitorul care vine si zugriveasd bucătiria, sau programatorul care sti treaz toatl noaptea pentru a finaliza codul pentru softul folosit. Trebuie sil-i tratezi corect, e neapbat necesar să manifefri un interes personal pentru ei, si ai grijă de ei şi să faci in aşa fel încât acest proiect slle aduci şi lor succes. Ai obţinut destul profit din partea mea, de pe urma motoarelor de frigidere? (Poftim? Nimeni nu m-a intrebat aşa ceva pâni acum!) Ţi-am mai gisit o slujbi, sil zugriveşti şi budtiria vecinului. Dac§. nu- mi poţi demonstra cii iei o pauză şi faci câteva 55
  • 56. exercip.i de yoga la fiec~ 90 de minute de lucru la calculator, atunci îţi micşorez salariul pe s<lptlmâna vUto~. 4. Lumta Partenerul du ultim de afaceri este unul mare. Reprezinti întreaga lume. Toţi partenerti pe care i-am menţionat pinA acum, sunt oameni apropiaţi: oameni cu care munceşti de obicei, dar totuşi nişte indivizi, care, sunt într-un fel sau altul, apropiaţi de tine. Astfd încât, orice ai face pentru a-i aju~ deja cam funcţioneazJ. penttu tine, deci ecoul nu va fi foarte impresionant- ca şi cum ai striga intr-un dulap gol din cas:l. E nevoie sJ. mergem a..facl, într-un loc mai mare, într-un loc indeplrtat, pentru a obţine un bun ecou kannic. Pentru a fi om de succes in această lume, e nevoie s:l facem ceva pentru a transforma lumea înslşi într-un succes. Proiectul nostru trebuie să contribuie cu ceva pentru aceastillume. Te rugăm să nu iei acest lucru ca pe o poveste despre o risplati în viaţa de apoi, de genul fii amabil cu lumea şi ta o mică donaţie din partea corporaţiei, pentru o cauz.a de caritate! Să 56
  • 57. scrii un cec de 1.000 de dolari in cinci minute pentru United Way şi apoi sl uiţi de el, acest lucru nu a dus nici o companie la succes. E nevoie să îţi mobiliuzi toate resursele - toate abilitiţile şi creativitatea ta şi a întregii echipe şi o cantitate considerabill a bugetului de proiect - pentru alt proiect din afad. Mergi la cineva care incearcl să realizeze cam acelaşi lucru ca tine şi are intr- adevăr nevoie ajutor pentru a-l obţine. Ceea ce spunem, de fapt, este d. proiectul de reconstrucţie al bud.tiriei tale va avea succes, dac! mergi şi-p. ajuţi vecinul d-şi remodeleze bucătăria sa cu succes sau - şi mai bine - dacă mai întâi te oferi si ajuţi o organizaţie care face renovlri graruite de buclttrii, pentru familiile nevoiaşe din oraş. Cele 100.000 de costume de baie ale echipei tale de producţie vor fi livrate cu succes, fUI îndoială, daci mergeţi cu toţii la celllalt caplt al etajului şi ajutaţi echipa de publicitate să expedieze anunţurile lor despre lichidarea stocului de sacouri de iaml. Sau şi mai bine, dac! echipa ta poate convinge conducerea să confecţioneze 10.000 de uniti.ţi inplus, pentru a le dona unui producAtor dintr-o ţacl din lumea a treia, pentru a-i ajuta si-şi inceapA propria lor afacere. 57
  • 58. Ciudat, nu? Uiti de tine, B. acest lucru pentru altcineva şi totul va funcţiona. Dar fii onest. Nu-i aşa el acesta este modul de funcţionare a intregii lumi, la care ai sperat dintotdeauna? MICHAEL GORDON: La Bumble &bumble,chiar de la bun inceput am practicat lucrul cu partenerul lwmic, dar ia.rişi, doar din instinct: simţeam cl. era corect d. procedez astfel şi cu siguranţi ne-a adus ~tate. Colegi: Recent, dnd am fost la un e~niment în N~ York, o femeie s-a apropiat de mine şi mi-a spus: ,.Buni, eu sunt Lori Barbaria. Nu ştiu dadl W mai amintiţi de mine, dar am luc:rnt pentru dvs.la Bumble in 1978-79. Eram foarte r:lsB.ptA, n:belA şi nedisciplinatl - dar dvs. mi- aţi dat o şansJ.. Şi aţi ştiut d ceea ce-mi doream cu adevira.t, era sA luCIT;Z pentru n:vistele de mod§.. Aşa el, intr-o zi mi-aţi spus, ..Dad ip don::şti cu adevArat sA faci asta, arunci trebuie d mergi la Milano sau Paris." Mi-aţi înmânat banii pentru biletul de avion şi m-aţi expediat, 58
  • 59. pur )Î simplu. Nu am avut ocazia si vi. rev.ld şi si vi mulţumesc, şi nu v-am dat banii inapoi, dar am vrut si ştiţi d nu am uitat niciodati ceea ce aţi &cut pentru mine. Nicio alti persoanl dintre cele pentru care am muncit vreodarl. nu m-a tratat în felul acesta." Climţi· Am inceput si creştem cu 25% pânl la 30% pe an, lucru de can: nu mai auzise nimeni pânl atunci şi am ales aceasti clldire superbA din cartierul Meatpacking din New York- care a devenit intre timp unul dintre cele mai elegan1e centre de modl ale oraşului. Am denumit clld~a Casa Bumble, dar imediat am avut acest sentiment el devenim prea superficiali, pn:a aroganţă; iar clienţii noştri, chiar daci en.u saloane mari, nu primeau suficientl dragoste din partea noastrl. Aşa el am avut o şedin~ de companie şi în decwsul unei o~ am elaborat un plan pentru a ne ajuta clienţii. In fiecare luni vom aimite ceva gratuit clienţilor noştri, pentru a-i enruziasma şi a-i inspira: le-am implrtlşit despre abilitiţile care ţin de ingrijirea plrului, desp~ pasiunea pentru aceasti meserie şi despre tot ce înseamnl culrura ingrijirii pArului. Nid.ieri in aceste broşuri nu am introdus nici mlcar o singuri. propoziţie prin care si cerem cuiw sll distribuie produsele noastre, sau si menţionlm ceva reduceri sau 59
  • 60. oferte speciale. O fllceam ca d-i ajutlm, d-i ajutlm si aibl succes. Mai târziu aceastl idee s-a materializat in Şcoala de Afaceri Bumble. Am invitat câte trei reprezentanp. de la fiecare salon cu care colaboram (şi erau mii de saloane) d zboare la New York şi am organizat pentru ei un program special de cinci zile, pentru a-i invlra tot ceea ce noi învâpsem despre cum si creşti o afacere şi cum d o faci si aibl succes. Accasra insemna d îşi luau câte o slptămin!i liberi de la lucru ca si se dedice ore lungi in fiecare 'Zi studiului, despre cum am filrut noi totul, de la pAr pân!i la marketing. A fost o abordare complet noul in industrie şi ecoul kannic a propulsat compania noastTil in vârful tapului. Furnizori: La un moment dat ne-am dezvoltat ftcând propria linie de produse pentru ingrijirea p:lrului. Am inceput cu ceva de mici proporţii şi am găsit o companie miel in Vestul Mijlociu din State, care sll se ocupe de producţie. Proprietarii erau doi tineri, pe nume Bob şi Wally şi uite aşa a pornit o colaborare &umoas!i intre cele doul companii. Apoi deodati (ecourile!) vânzJ.rile noastre: au explodat şi in decws de opt ani am ajuns şi o companie produdltoan: major!. In acest moment, când devin mari, majoritatea companiilor incep 60
  • 61. sll-şi sufoce fumizorii: ,.Trebuie s!l incepi d-ţi împarţi profiturile cu mine!" Jmi giscsc şi alp furnizori." .,Acum, de ~me ce îţi comand atât de mult, vom micşora şi preţurile de achiziţie." Dar noi nu am B.cut nimic din toate astea. Am ţinut minte toată munca asidui pe c~ Bob şi Wally au fllcut-o pentru noi de la bun inceput, şi ne-am asigurat eli erau parteneri cu drepruri depline ai noului nostru succes financiar. Lumea: A fost un lucru pe care l-am B.cut la incepurul carierei mele, care cred d. a plantat una dintre cele mai semnificative seminţe kannice pentru decadele mele de succes. Am crescut în Anglia, într-o familie care deja B.cea parte din industria modei. La vârsta de 15 ani am fost ucenic la Rene din Mayfair, un salon foarte prestigios, in cea mai exclusivist! regiune a Londrei. Apoi la 21 de ani am plecat in Africa de Sud, pentru a-mi iniţia propria afacere. Primul meu angajat a fost o femeie de culoare: era din tribul Banru şi numele ei era Elizabeth. Vreau s!l ţii cont c!l in acele timpuri politica apartheidului - segregarea rasiall - era foarte autoritar.! şi se punea în aplicare cu seriozitate. Îi era permis sll vinll in studiou doar in calitate de "servitoare" şi doar ·pentru a face curat. Într-o zi o privesc şi decid eli an: nevoie si 61
  • 62. înveţe să fie şi ea stilist.ln cele mai bune saloane din Londn, în locurile unde am fost eu insttuit, acest lucru începea întotdeuna cu spllaRa plrului - iar splla.rea pWui este considuatA o treabl foarte serioasli. Aşa el, într-o sc:ari, înainte ca ea să plece acasl, am început s-o învăţ pe Elizabeth cum sl spele phul, prin faptul el i-am spllat pliru.l chiar eu. Era de fapt un act ilegal în lumea mea la acele timpuri. Elizabeth a rlmas cu noi şi a crescut împreuni cu compania ani la rind, pinA cind am plecat din Africa de Sud în Nrw York. Undeva în adâncul conştiinţei mele, simt d acest mic ~t de a ajuta lumea a plantat cu adarirat s1minp pentru viitorul succes de la Bumble. E xisti un laitmotiv la toate aceste istorii de succes cu partenerii noşai kannici de afaceri. Ajutorul este necondiţionat: pur şi simplu incerclm s-o ajutbn pe cealaltt. persoanl sll aibll succes. LISTA TA DE ACTIVITĂŢI • Ştii ce unneaza. acum. lari.şi la cafenea cu tine. la cu tine şi eamerelul MK. Alege patru pagini goale, iar in partea de sus a fied.R.i pagini saie denumirea celor patru grupuri de parteneri 62
  • 63. kannici: colegii de serviciu, clicnp.i, Nmizorii, lumea. • Mai departe, bineinţeles, te rugtm sl scrii, câte un nume pentru fiecare categoric. O persoanl de care ai na"Oic pentru ecoul tiu: o pttsoanl pe care o vei ajuta sa 6c de succes, cu ajutorul proiectului MK la can: lucrn.i acum. • Sub nume, B. o dcsaicre clari dcspn: cum va ar!ta suceesul lor, dupA ce îi vei 6 ajutat. Fhi cuvinte mari, dar ceva foarte specific. 63
  • 64.
  • 66. INŢELEPCIUNE STRAVECHE Q Linia Dincre tine şi mine Este artificial!. -MatJtrul ShantidNJa, 700 d.H.
  • 67. UN CUIB KARMIC CONFORTABIL Dacll e sl ne gândim la aceasta, relapa ta cu toţi p~rtenerii karmici poate 6 rezumali cu acurateţe intr-un mic desen: 8 ~~~i ~tro~..~ ~~de~vOMdt~~ j~~i 8 Patru grupuri de oameni în afara mea, cu mine in centru. Pentru a-mi duce la caplt proiectul, pentru a vinde cele 100.000 de 67
  • 68. abonamente de cablu, am nevoie de fapt să mă opresc din a m4 concentra pe proiectul meu şi si încep d mă concentrez. pe a-i ajuta să aibA succes pe partenerii mei karmici de afaceri. Şi apoi, succesul meu va veni de la sine. După cum spun f:lranii tibetani, "cel care planteuJ porumb, obţine automat şi fân". E un fel de a spune el, în mod narural obţii iarba, care creşte printre tulpinile de porumb, arunci când plantezi porumb. Este gratuiti şi îţi hrăneşte şi iacii pe timp de iarnA. Aşadar, un manager karmic, care face totul corect, st!l în acest cuib karmic confortabil, b'imlfând succes în toate cele patru direcp.i şi sd.ldându-se in ecouri, pe mlsuli. ce acestea se intorc. EU CEL DIN CENTRU Acum, pentru ca MK să-şi facă cu adevirat magia, e nevoie s!l ne concentrăm pc acest mic "eu" din centrul acestui cuib comod al karmei. Poţi observa un lucru imediat: totul incepe de la tine. Nu va exista niciun ecou ricoşând rapid 68
  • 69. 11prc mine, dacii eu însumi nu fac niciun pas. În Managemenrul Kannic, tot succesul este iniţiat de către tine. E nevoie ca tu si faci primul pas. În mod unilateral, tu e~ti cel care trebuie sll inceapll să aduc!i succesul partenerilor karmici de afaceri -inainte de orice. Dar existi şi altceva aici care este absolut crucial. Mai arunci o privire la acel mic "Eu" din cenmJ. Existi un cerc in jwullui, o linie ce defineşte limitele mele - "Eu" mll opresc aici, "Tu"incepi acolo. În linii mari, această linie defineşte limitele pielii noastre: tot ce se aflA. in acest sac sunt Eu, resrul din afară este altceva sau altcineva. Dar desigur "Eul" nosmJ normal este puţin mai mare decât atât. Când o femeie are un copil, ea i~i lărgeşte aceastA. linie, pentru a-1 încorpora şi pe copil. S-ar putea s§. nu ne pese prea mult daci o maşinll este zgâriarâ în parcarea magazinului, cu excepţia cazului când această maşini este a mea. Deci, cine sau ce decide unde se opre~te linia? Se pare dam putea spune ci "Eul" meu se extinde asupra tuturor lucrurilor de care mi simt foarte ataşat. Dacă le faci vreun riu (imi inţepi
  • 70. pidea, îmi impingi copilul, îmi zgârU maşina), atunci imi faci un rău mie. Dadl.le ajuţi (imi faci un masaj, îmi lauzi copilul, îmi repari maşina) atunci m:l ajuţi pe mine. Dar vezi tu acum, in acest caz, partenerii tăi kannici de afaceri sunt chiar tu. Dac:l ei eşuează, tu eşuezi. Dac:l ei au succes, tu ai succes. Este timpul s1 desenezi un nou "Eu". Poţi observa cum am ad:lugat elin nou acele delimit:lri "pare-real" şi "este-real". In tot acest timp p:lrea dl. eu sunt separat de colegii mei, de clienţi, de furnizori şi de asemenea de lumea cea mare. Puteam rlmâne nep:ls:ltor la problemele lor, nu trebuia s:l fiu foarte atent dad. ei aveau sau nu succes, pentru d nu mi afecta într-un mod direct sau important. Dar acum gândeşte-te puţin. DacA este adev:lratt karma - dac:l fiecare lucru ce mi se intimpl:l este un ecou al unei fapte pe care am fhcut-o deja pentru altcineva - atunci tu qti eu. Te rog, tlră filosofii care te fac si1 te simţi bine promifându-ţi o r:lsplar:l in viap. de apoi! Vorbim despre lucruri reale, afaceri reale. Eul realeste cel mare -cel care îi include pe toţi cei elin jurul tiu. Obişnuieşte-te cu asta. Este mult mai uşor si-ţi 70
  • 71. pui suHetul in a-i ajuta pe alpi sll aibll succes, odati ce spargi această baricli de gândire eli ei sunt separaţi de tine. ..wrele Eu {eu reat) e~~ ~-=1-f•<=*~ ~c=o- •• <Or=::J~ ~ 8 UN CUVÂNT DESPRE COMPETIŢIE Acum priveşte la cercul din desen, cel denumit .Lumea". Cercul, i~i, este doar o linie, şi din câte cunoaştem acum, poate li o linie inşelltoare. Pentru o persoanA care nu a auzit inel despre MK - pentru o pcrsoanll care este inel blocat: încercandu-şi norocul in via[~ - este narural si vadllumea drept ceva care i se intâmpb şi nu ca pe ceva ce provine din tQ. Compania angajew un administrator nou şi inteligent şi mll roagl sll-1 înwr despre 71
  • 72. ceea ce fac eu - şi deodată simt că poziţja mea in cadrul companiei se aHI în pericol. Fabricile dintr-o ţarl de peste ocean încep si produci,la un preţ foarte bun, aceleaşi cuptoare cu microunde ca cele pe care le produce compania mea - şi deodată simt dl. postul meu, sau compania mea sau chiar rara mea sunt ameninţate. Nu te-ai putea înşela mai mult. E nevoie si priveşti dincolo de cauzele aparente şi si glseşti cauzele reale. Karma spune d orice mi se întâmplă vine din direcţia mea. Deci, pot si fac si se întâmple orice îmi doresc, B.când acel lucru în primul rând pentru alţii. Şi ce înseamnă aceastaîn cazul competiţiei, fie el vine din biroul vecin, de pe acelaşi hol sau din cealalt:l parte a planetei? Pune-ţi centura de siguranţi in acest moment. Suntem pe cale si spulberim 50,000 de ani de condiţionlri, adânc inddlcinate în tine. Atunci când compania îţi spune sl-1 instruieşti pe administratorul cel nou şi tânlr, 6.-o din toat:l inima. R. din el, pe cât poţi tu de mult, cel mai bun superstar al corporaţiei. Atunci când apare un produs mai bun decât al tt.u, din altă rară, mergi şi cumpiri-ţi unul - şi 72
  • 73. convinge-i pe toJi cei pe care ii cunoşti sa. fad acelaşi luau - in acest fel toJi acei muncitori striini vor putea incepe si se bucure de acelaşi standard confortabil de viaţă pe care-I ai tu. ,.De ce mi-aş dori sll fac acest lucru?" vei srriga tu. Pentru ci trebuie s-o faci. Nu ai de ales. TrtbuiL sl-i faci pe alţii inHoritori, chiar şi pe cei care concureazJ. cu tine. Şi apoi ştii ce se w întâmpla? ToatJ. aceastJ. karml se w reBecta direct spre tine şi vo dtschide largpioţa. Mirul tllu protejat s-a descurcat atât de bine, incit conducerea a &cut lucrul de care iJi era ţie fricl: i-au dat lui postul tiu. Şi au fost atât de impresionaţi de cum ai fkut faţl acestei misiuni, încât au creat o noul poziţie de vice preşedinte şi te-au transferat exact acolo. Şi deodatavezi pemasa ta această comandi enorma. - de fapt cea mai mare comandi pe care ai onorat-o vreodată - deoarece guvernul unei alte ţUi tocmai a achiziţionat câte un cuptor de microunde, produs de compania la, pentru fiecare bucitlrie elin toate staţiile de tren din tari!. ~a funqioneazi de fapt lucrurile. Noi vorbim despre nivelul .,este-real", noi vorbim 73
  • 74. despre singura cale siguri spn: succes. Renunţi la mine versus tine. Renunţi la noi vcrsus ei. Cn:cuJ. succesul pentru toad lumea. O ultimii notă aici. Atunci când vei acţiona in felul acesta - atunci când vei n:nunp. la graniţe 'i vei munci pentru succesul tururor - atunci pentru prima dată în viaţil vei munci în armonie cu legile care guvernează universul. Pentru prima dati vei munci la unison cu Huxul de energic, care creeuJ. toate lucrurile. Şi apoi, ca un rezultat nonnal, vei simţi aceasti stare profundil de pace şi mulţumin:. Cum adică, tu chiar te-ai gândit vrcodad cu aderi.rat d o Jad din lume ar trebui si prospere, in timp ce toate celelalte să sufere in silrăcie? Oare ap. au fost lucrurile destinate să fie? RESPONSABJUTATEA UNEI MAME Mai priveşte o dati ultima schemă. Mai este un ultim lucru important, pe care e nevoie d-1 înţelegi despre acest sistem. Partenerii tăi sunt tu - da, înţeleg acest lucru acum. Dar totodata. tu eşti partenerii 14i. Ce înseamnă aceasta? 74
  • 75. Totul incepe de la tine: tu acţionezi şi apoi Intreaga maşinlrie incepe si se mişte. Daci tu nu acţionezi, sau nu acţionezi foarte eficient, atunci tot restul, adiel noi, vom avea de suferit. Este în inttresui lumii ca tu si munceşti la capacitatea maximl, tot timpul. Noi owm n~ie cle tine. Acum si schimbăm situaţia. Tu nu munceşti doar pentru tine. Un manager karmic munceşte pentru toţi, pe parcursul intregii zile. Tu eşti precum o Maml ce are de hrlnit, de imbclcat şi de crescut patru biieţi ce vor de~ni oameni de calitate. E nevoie sA fii in cea mai buni fonnl pennanent, pentru dl sunt mulţi oameni care contează pe tine. Avem nevoie ca Mama si fie slnltoasl. Şi, mai important, avem nevoie ca Mama si aibl mi11teo cltmJ. De ce? Pentru el viziunea MK despre lume este alunecoasl precum peştele in apl. 1n minutul in care oboseşti sau eşti distras, atunci când riceşti sau te cerţi cu partenerul de viaţt. Ia micul dejun, toatl aceasd arirudine MK va zbura pe geam. Ce o fi fost in capul meu si cred d. ar fi un lucru bun să dau slujba mea altcuiva? Pe SCUI1, e nevoie să te menţinem in fonnă 75
  • 76. buni fizidl., mentall şi emoponall - şi tu vrei si ai griji sa: fii in fonnl buni - sau nu vei fi in stare sa: rezişti când valul celor 50.000 de ani de condiţionări culturale va ameninţa puiul de viziune asupra lumii bazat pe MK. Avem nevoie de mintea ta clari., in orice moment, altfel te ~ întoarce la munca grea in care ip incerci norocul, in prima zi proastA pe care o vei avea. Iar acum te vei angaja sa: urmezi Programul Celor Şapte Practici pentru o Minte Clari: PROGRAMUL CELOR ŞAPTE PRACTICI 1. Prottitdyogo. Un lucru pecareilavem incomun noi ttei (autorii, n.t.) este practicarea indelungati şi regulata: a exerciţiilor de yoga. Acestea au fost gindite cu mii de ani în urma:, pentru un efect maxim asupra căilor subtile pe care le traverseazJ. gindurile tale in interiorul corpului tiu. Aceasta inseamnl el, dad practici yoga corect, vei incepe si gindeşti mai limpede. Vei reuşi si izbuteşti mai bine cu MK. Doullzeci de milioane de americani deja practicA yoga, pentru d au înţeles d.t de mult ii 76
  • 77. 11jută si-şi sporeasca. productivitatea. Cel mai complicat lucru in yoga este si mergi prima dati; dupl aceasta totul va merge bine. Existi diferite feluri de yoga şi - din f~ricire - aproape toate aceste tipuri de yoga au o fundaţie bună, autentici şi îţi vor oferi ceea ce ai nevoie. Nu-ţi 6.e &ici si incerci câteva şcoli diferite de yoga, inainte de a te decide asupra uneia. Gilseşte un loc la care se ajunge uşor şi .lege-ţi un gen de yoga,care ţi se potriYejt<. lată sugestiile noastre pentru câteva genuri de yoga, care sunt disponibile: • Ashlllnga: forţl, structuri., tradipe (acest stil se mai numeşte vinpsa., MysoR., metoda Swenson şi citeodatA yoga pentru forţA) • Iymgar: aliniere, tehnici, înţelegerea trupului • HQ/ha.: moderati, întindere, potriviti pentru inceput • SiwnQnda: t:radipe, spiriruall, o metodll. de yoga pentru întrtap viatf • Biham: îndpere indlzi.tt:, ~onsecutivit:ate autenti~l. profesionalJ. • Anusara: si munceşti din inimi, eficient, orientat1 asupra decaliilor 77
  • 78. • ]iwmuhi: spiritual!,âcientl, inspirati • Farust: puterea femininl, fotJi, înc:rcdett in sine • D/xrrmdMittra:yog:a inviţătorului, spirirualJ, profundA • Yoga Tihtan4aInimii:managemenrul karmic al yoga, antici, bazati pe infdepciwte • lntdritoare: daci ai probleme fizice prcexis«:nte • A(I7)Yoga.: yoga cu un partener, distracţie, slnltoasl • PrtTiiltalil: pentru o naştere şi recuperare mai uşoarl., mai slnltoasl, Brl pericole 2.lncept sti mtditai. Toţi trei avem o practici regulati. de o viarl de meditaţie. Am putea spune d. aceasta a fllcut diferenra. Eşti mai calm, gândeşti mai dar, vezi oponunidţile, rezolvi problemele. Pe când aproape toate formde populan: de yoga provin din aceleaşi IidJcini autentice, câteodari este dificil si glseşti profesori cu adevărat experţi în meditaJi.e. Poţi înviţa câteva lucruri de baU- respiraJi.a, urmărirea gândurilor cu calm - Ia un studio local de yoga sau Ia un 78
  • 79. 'cntru dhanna. SI nu crezi d. trebuie si aderi la o oarecare filozofie pentru a incepe practicarea meditaţiei şi a yoga. Utilizcazi-le pentru obiectivele la care lucdm aici. Daci lucrurile din viaţa ta se schimbi mai rân.i.u şi te decizi si mergi mai departe, este alegerea ta. Este dificil sl judeci cât de calificat este un profesorde meditaţie, dar poţi spune cu siguranţl. d. dad. propria lui meditaţie funcţioneazl, acesta va fi calm, blând şi cu capul limpede; deci caut! aceste aspecte şi, iarăşi, nu te jena sa: studiez.i ofertele. Daci ajungi la un moment,in care simţi d îţi doreşti cu adevWt s:l devii un meditator serios- fapt ce te va face d. devii at:lt o per&aan.l cât şi un profesionist mai capabil şi cu o minte mai clarl. - atunci îţi recomandlm s:l studiezi programele ACI şi si citeşti materialul descris in ultimul capitol al acestei clrţi. 3. Urmtaz4 un codpc-sonaltk ttic4 C:lt de erici suntem in comportamentul de zi cu zi faţl. de alţi oameni este acel fel foarte specific de kannl care decide cum gindim noi: gândwile pe care le auzim in mintea noastri pe parcursul intregii zile. Şi iari.şi, nu trebuie si fie 19
  • 80. o parte a unei tradiţji spirituale anume - este alegen:a ta. Totuşi sunt patru sau cinci elemente, care ar fi bine si faci parte din oricare cod personal de eticl, pe care te decizi sa.-1 urmezi: Sd prot~Jtz.i viafa. Bineînrcles si nu produci durere fizid nici unei persoane sau viett.p şi, de asemenea, sll. evip cuvintele şi gindurile d~roase. Sd rtspecfi /umn11t a/tura. Nu fura niciodatl, sau nici nu te apropia de furat: ftr1 apeluri telefonice personale în timpul serviciului, f.lrl evitarea taxelor. Sd respecţi nlaţiilt altfmJ.. NiciodatA si nu faci nimic care ar pune în pericol relaJia dintre doi sop sau parteneri. Fii sir~cn: Nu minţi Minciuna inseamnll. şi faprul de a-i lll.sa cuiva o impresie grqitl despre anumite lucruri pe care le ştii el sunt neadevlrate. Multe tradipi spirituale adaugi un al cincilea element: fii atent si nu fij sedus de abuzul de alcool sau droguri. Pur şi simplu, acestea sunt o pierdere de timp şi de bani, şi ajung să distrugă orice speranţA de a avea o minte clarJ. şi o viaţl. 80
  • 81. de succes. 4.Continu4 s4 inwţi Invenţia cl.rţii a fost un lucru extraordinar. Eram obi,nuiţi sA ne mulţumim doar cu ceea ce aveau a ne spune despre lucruri oamenii din timpurile noastre. Acum, dac! vrei, poţi merge la o librlrie cu banii pe care-i faci in câteva ore, 'i te intorci cu unde dintre cde mai strălucite minţi ale ultimelor 25 de secole, pentru a petrece o dupl-amiazl cu ele. Existi un motiv pentru care anwnite cArţi au trecut testul timpului. Au ceva de spus care iti poate face viaţa mai simpl:l şi plin:l de succes. Şi, drept desert, poţi studia mai amănunţit noua inWţ!tucl anticii., pe care se bazeazl Managtmmtul Karmic - înri.ţiturA care doar acum începe sA fie disponibilă pentru prima dati. lp reamintim d am enumerat câteva lucruri pentru tine la srarşitul acestei cărţi. Nu te opri din invt.ţat niciodată- invaţl lot ce poţi, chiar dacA este un nou program de calculator sau câteva cuvinte într-o limbA str!.inA, sau gastronomia altei rări· lnvtţarul ţine mintea rânlră,limpede, ascuţit!. 91
  • 82. 5. Ajutd-ipealţii O viaţi de om nu este împliniri., ftd a face inadins cel puţin un lucru bun pe zi pentru cineva. Cu MK, desigur c1l ai obţinut acest lucru deja. ContinuA tot aşa. Vei vedea d. nu există satisfacţie mai mare decât sl-i ajuţi pe altii; şi el pe mAsuri ce dai din timpul tiu, ai tot mai mult timp şi reuşeşti să duci la bun s~it tot mai multe lucruri - este pur şi simplu karma. 6. M4ndnc4 cu pricepere. Poftim? Cum poţi mânca cu pricepere? Cât de multă pricere este necesad. pentru a mânca? Multi. Cei dintre noi care tr:liesc in ţări bogate au fost antrenaţi din copilhie sl mmâncc prost şi în exces. Regimul nostru alimentar ne încetineşte - încetineşte întreaga noastrl. civilizaţie - ne oboseşte şi ne face întunecaţi la minte. Este nevoie de multi înţelepciune şi inteligenţi pentru a merge impotriva curentului şi pentru a imiţa din nou si mândm. 82
  • 83. In ce priveşte supraalimentarea, nu este nevoie de eforturi eroice, dacl unnezi destul de bine resrol principiilor din Programul Celor Şapte Practici. Aceleaşi c:li interne ale corpului, asupra dlrora acţioneazJ. yoga. sunt responsabile pencru cantitatea de mâncare pe care o vrei. Daci practici chiar şi cele mai simple exerciţii de yoga timp de doul slptlmhi - doar o data: sau doul ori pe slpt!mână - vei descoperi deodată d. nu te mai simţi ca o grămadă mare de clătite. Pe măsura trecerii timpului şi a practidrii Programului Celor Şapte Practici vei observa. că in mod automat ~i fi atras de felurile de mâncare, care te fac sl te simţi sWtos şi sl gândeşti limpede: fructe şi legume proaspete, produse cu conţinut bogat de proteine şi ni~l sclzut de grăsimi şi carbohidnţi. larişi, aceasta nu este un gen de agendl a Nt'WAge. Poţi sd.pa cu şederea peste program la lucru cu gogoaşe şi cafea câţiva ani, dar apoi aceste obiceiuri îşi cer tributul. Corpul t.lu îşi pierde fennitatea, iar acest luau îţi face şi mintea lipsiti de fermirare, şi apoi o inovaţie menitl sl-i dud spre succes pe competitorii tii, in calitate de st:rategie pentru succesul tAu propriu - va .,
  • 84. phea o idee proasti. Un ultim lucru despre mâncare: fll ceea ce poţi in acest moment, dar promite si continui si lucrezi asupra acesteia in mintea ta. Dad îţi do~ti cu adevirat o minte limpede, ai nevoie de o con~ti.inţl curati, după cum am observat deja la codul personal de erid.. Şi aceasta înseamnă el e nevoie si incepem să evitlm hrana care conţine multă karm:l negati~ in ea. Producerea tuturor produselor din carne implicit o cantitate enormă de suferinţi ~i torturarea a sute de mll de crearuri neajutorate in fiecare zi. Şi desigur, orice-am zice, noi ştim că animalele simt cu adevirat ducerea şi pl!cerea la fel de mult cum o simţim ~i noi - de aceea ne risfllţlm câinii ~i ne dezmierd:lm pisicile. Şi astfel, în ritmul tiu, dezobişnuieşte­ te sit m§.nânci carne. Vorbeşte cu prieteni vt:gttarieni cum si înlocuieşti proteinele într-un mod responsabil. Îţi putem spune din propria noast:ri. experienţă că vei deveni mai puternic - vei avea un tonus muscular mai bun, vei fi mai în forml, vei fi mai ager, mai rapid, mai fericit. ..
  • 85. 7.Odihntţle-/e ţi relanoz4-le DacA a mânca este o pricepere, atunci a re odihni este o artă. Puţini dintre noi ştiu cu adeWrat sA se od.ihneasd bine. Dar daci vei fi bun la MK, vei avea nevoie de toată raţiunea ta, o raţiune bine odihniti. Odihneşte-te de ajuns - atât cât ai tu nevoie; toţi suntem diferiţi. Deoarece majoritatea dintre noi trebuie sll. ne trezim la o anumiti or.l pentru a merge la serviciu, aceasta inseamnl că avem nevoie d mergem la culcare la timp. Şi aceasta inseamnA sA ne ~parti:dm timpul cu chibzuiall, atunci când suntem treji, pentru a merge la culcare la timp. O metod! buni de a repartiza mai mult timp pentru somn este realizarea unei mici campanii de simplificare a vieţii noastre. Ai putea incepe prin a lua in vizor lucrurile care îţi irosesc cd mai mult timp, precum televizorul sau internetul, deseori insemnind cmailuri inutile. Ziarele şi revistele îşi au şi ele partea devini. Nu ai nevoie cu adevlnt d ştii ce-a mâncat astAzi la micul dejun preşedintele, sau ce crede unchiul ta.u despre copiii verişorului tAu. Toate aceste infonnaţii şi stimullri suplimentare 85
  • 86. îţi încetinesc mintea şi fac dificil! relaxarea şi somnul de noapte. Dacll ai câteva minute în plus seara, nu merge sJ. navighezi pe net. Mergi afanl, fă o plimbare, priveşte copacii, privette stdele. 1n timp ce faci toate acestea, t:reptat treci prin lucrurile din casll şi aruncll orice obiect pe care nu l-ai folosit în ultimele şase luni. Toate acestea ocupll spaţiu în mintea ta, &când-o confuzll şi incapabilll de a se relaxa. Vezi dacă poţi învlţa si te aşezi şi să fii liniştit timp de zece minute cu tine însuţi, tllcut, meditind asupra. binelui din viaţa ta şi din lume. lnvaţt. sll te relaxezi. Noi ceilalţi avem nevoie de tine, revigon.t şi cu mintea clară. Vipta&a/4 LAMA CHRISTJE, Foarte mulţi oameni au contribuit la succesul univecsidţii noastre Diamond Mountain (D.M.U., n.t.), dac sunt mindri si spun că eu am fost cea care i-a convins pe toţi sl adopte ceea ce crM eu el reprezinti piatra de temelie a acesrui succes: Regula Orei 13:00. Nicio lecţie sau alti activitate similarll de instruire in D.M.U. nu poate aVJ::a loc inainte 86
  • 87. de om 13:00. Studenţii, şi personalul, sunt incurajaJi si-şi dedice orele dimineţii practicii de dezvoltan: personali, descrisi aici în Programul Cdor Şapte Practici ale MK. Un student tipic se tttzeş~, bea o ceaşd de ceai din ierburi şi incepe ziua cu o sesiune de meditaţie. Aceasta poate dura de la lS minute pânlla o ori, în funcţie de aperienţa pe care o are studentul in meditaţie. Majoritatea studenţilor au fost instruiţi intr-o varietate de tehnici de meditaţie şi acest lucru ajuti la menţinerea lucrurilor actuale şi interesante. Ei pot lucra la o meditaţie de rezolvare a unei probleme, pentru a vedea de ce un prieten este supirn.t pe ei în aceastl sllptlmânl. Sau fac o meditaţie de analiză a cdor opt probleme tipice care apar in meditaţie, pentru a fixa aceasdl infonnaţie în mintea lor. Sau practici o meditaţie fixad pe liniştea inimii. Duplmediraţieurmeazlyoga.Amdescoperit, printre altele, el e mult mai uşor si practici yoga, daci o faci cu un partener sau prieten: atunci când unul nu are chef, celllalt îl motivnzl. Grupurile pot fi distractive şi srudenţi.i de la D.M.U. întotdeauna au opţiunea de a se alltwa altora, pentru practica de dimineaţl a med.itafiei sau yoga. Nu impunem niciun stil de yoga. Oamenii 87
  • 88. sunt diferiJi, iar cauza oâstenfei unui numlr mare de stiluri de yoga este el fiecaR dintre acestea se poaiveşte mai bine unor anumiţi oameni. Nu impunem nici durata practicii de yoga - aceasta iarişi depinde de nivdul fiedruia. Dar ceea ce impunem este ca practicarea med.itaţiei şi cea de yoga si fie regulati: chiar şi lS pânlla 30 de minute pe zi este mai bine, decât un efort mare intr-o zi, wmat de ttei zile în care sll. nu faci nimic. Dupl yoga (atât yoga. cât şi meditaţia se prn.ctid mai bine pc stomarul gol) oamenii îşi iau prima masă a zilei. larişi, nu stabilim nicio dietl specială - toţi oamenii au corpuri diferite - dar sunt câteva lucruri, care cu sigun.nJI ii fac pe toţi si se simti minunat. Unul dintre ele este sucul proasplt stors: cumpără-ţi. un mic stordtor elecaic de citrice şi fll-ţi un obicei din a stoarce patru portocale in fiecare dimineaţl. În decursul unei s!l.ptimâni vei simţi. cum viaţa din fructele proaspete, începe si aibll gust de ciocolat1, îndl.rcându-te cu o energie pe CaR nu ai mai avut-o de când erai copil. Începe si lucrezi la a scăpa de dependenta de cafea şi apoi de cea de ceaiuri cu cofeinl. Incepe si înlocuieşti grAsimea din laptele de vaci cu proteine pure din lapte de migdale pe
  • 89. care-I poţi prepara proaspat, de asemenea, mai târziu. Poţi si te delectezi cu laptele de migdale cu nişte cereale, dar B-ţi un obicei din a verifica eticheta cutiei de cereale şi eviti-le pe acelea cu un numllr mare de zaharuri. Dupl aceasta, un student tipic îşi incepe srudiul zilnic. Noi incurajlm stilul vechi t:i.betan - fhă calculatoare la aceastl ori din zi, deoarece (am menţionat deja acest fapt?) incerci si menţii tlcerea verbal.it şi Liniştea mentall pe parcursul întregii dimineţi. Deci, practica tibetanl constl in faprul el în primul rind scoţi cartea pe care vrei si o studiezi şi priveşti cuprinsul timp de citeva minute, în special denumirile primelor cinci capitole, sll. zicem. Iar apoi închizi ochii şi verifici, daci poţi sl repeţi mental cele cinci denumiri de capitole. Cam intr-o slptlm.ânl o si poţi turui toate capitolele in ordine, ceea ce înseamnl el, în mod automat, vei avea o idee generali despre structura completi a clrţi.i. Şi acel rezumat este aici, în capul tiu: poţi sl-1 extrn.gi oriunde, oricând, pentru a te gândi la el - chiar daci eşti pc drumul spre serviciu, sau la masl, sau într-o sali de aşteptare undeva. Apoi cont:i.nul sll citeşti orice parte a cllrţii la care te afli acum, reflectind la sfârşit Cum aceastll parte se incadreazâ în contextul general al clrţii - şi cum ar putea fi aplicati în viaţa ta, astlzi. 89
  • 90. Dupl aceasta, un student poate petrece o ori. sau doul cu un proiect la care lucrcazl pentru a învăţa sau a ajuta pc cineva care are nevoie de ajutor - şi aproape orice student din D.M.U. este implicat într-un astfel de proiect. lari.şi, totul se face pe barl. de voluntariar, noi nici mitcar nu cerem o taxit de srudii la univc~itatea noastd. E nevoie sl-ţi doreşti sl ai succes: nimeni nu poate face acest lucru pentru tine. I ar acum, dacă nu eşti un student la D.M.U., probabil trebuie sit ajungi la locul de muncă mult înainte de ora 13:00, dar înţelegi ideea de bază - vei ajusta Programul Celor Şapte Practici la programul tilu. Ceea ce vreau cu adevlrat să înţelegi aici este cât de minunat este să ai o minte limpede. Politica Orei 13:00 la universitatea noastră fi.mcţionează cu adevărat: îi face pe studenti şi pe cei din personal, indivizi s:lniltoşi, echilibraţi, care gândesc limpede. Dacit strângi un grup de astfel de oameni intr-o sali de studiu (ceea ce se intâmplil după amiaza şi seara) poţi vedea entuziasmul şi plăcerea absolutil a studiului, la viteza de 100 de mile pe oril. Am fost cu câţiva studenţi D.M.U. intr- 90
  • 91. un avion şi am vizut-o pe insoţitoarea de bord apropiindu-se şi exdamând .,Aveţi o st:Iilucire aparte! Cum facep asta?" De fapt, am vizut acest lucru de nenumilrate ori. Este lucrul care-I face cel mai mândru pe un profesor. S i uite aşa ajungt:m la un ultim lucru. Da, tu eşti Mama noastră, fi contlrn pe tine d fii ) puternic şi slnlltos, deoarece tu eşti cel care ne face d avem succes. Dar dad e să te gândeşti la asta, Mamele mai fac un lucru, chiar şi atunci când nu fac nimic special. Şi acest lucru e sa fie un exemplu pentrU alţii. Oamenii se observi unul pe altul permanent, toati ziua. Dad incepi sll radiezi o stdlucireaparte şi site comporţi caosupervedeti la serviciu, deoarece mintea ta este super clarl., atunci oamenii vor observa. Îşi vor da seama de ceea ce faci şi vor incepe d facă ceva asemănător şi ei. Mai mult succes pentru fiecare. LISTA TA DE ACTIVITĂŢI Ştii, tocmai ne-a venit o idee. Acum ne dorim ca aceasti nouă carte a noastra: si devină un succes. Ne dorim ca întreg programul MK si devină de 91
  • 92. succes. Ceea ce înseamnă d e nevoie s§. incepi practica ta personali a celor Şapte Practici. Deci, vom lua mAsuri mai serioase asupra listei tale de activitiţi. Doulllucruri pentru astizi: 1. Vei duti. pe intemet,veigisi cel pufin trei sali. de yoga in apropierea ti. şi vei merge: si testezi cel pujin o Iecpe in aceastl slpthnânl, şi tot aşa câte o !cepe pe slptlm1nl, pâ.nl vei gbi o sa.ll şi un profesor care si-ţi plad. Duminica seara este mai pufin aglomen.t la majoritatea sllilor, şi de obicei este un frumos grup de oameni ca tine- oameni care muncesc in timpul slptlmlnii. Ne amintim de prima noastrllecpe de yoga. Er.un cei mai pufin Aaibili oameni din clasl. Imediat după ori am fugit la un n:sn.want şi ne- am îndopat cu clltite. Iar apoi timp de doul zile am şcllioplti.t ca nişte rlfoi, avind dureri peste tot. Dar eram mindri de noi şi nu am mai privit în unnl. Tu qti începltorul, tRci peste asta. In câteva luni ~i defila în rap. novicilor din clasl. 2. Vei gisi pe c:in~:Va, can: si te invete med.itafia de bazl.Întreablla sala de yoga.lnccard, pinl gAsqri un profesor cu care si n:-z.onezi. Şi apoi ~i începe: si meditezi în fiecare zi timp de 10 minute. (Este mai uşor daci se întimpii la ac«aşi ori şi în acelaşi loc în tiec~zi.) Şi acum treci la treabl. Viap. este scurti. Aceastl chestie noul cu MK este man::a ta şansl si devii o persoanl de succes. FI-o pentru noi! 92
  • 94. INŢELEPCIUNE STRAVECHE Q Nici aceasta. Nici aceea. -lnţelptul Nagarjuna, 200 d.H.
  • 95. DECIZIILE GENEREAZA ALTE DECIZII Acum d ai mintea mai ~ră şi înţelegi cu adevărat toatl chestiunea cu a-i ajuta pe alţi oameni sl aibă succes, este timpul si vorbim despre tehnici. Aceasta inseamna. d trebuie sl te opreşti din a lua decizii. Deciziile se nasc din incertitudinea probabilitlţii. Eşti obişnuit cu luarea deciziilor, pentru el in tot acest timp ţi-ai încercat norocul. De fapt, existi o decizie important! pe care s-o iei astăzi, mai târziu la lucru - ori altfel este evident dl cele 100.000 de cutii de ciocolati nu se vor vinde in cele patru luni, care ţi-au mai rămas. Şi această decizie va fi: rlmânem la vechiul sistem de pliante tiplrite sau incercim noua publicitate online? (Desigur bugetul pe 95
  • 96. care ţi 1-a acordat ~fui tiu zgârcit este de ajuns doar pentru una dintre cele douil opţiuni, nu pentru ambele.) Sll ilustrllm opţiunile tale, precum am flcut anteriorşi siguraceasta îţi va uşura procesul de luare a deciziei. Deci,iati ce avem. O decizie trebuie luati pur şi simplu, pentru cii. nu e sigur d oricare dintre abordilri va funcţiona. @ = 8 *= ~ ~ Dacll stai s;l te gindeşti, ce înseamnll sll fii binecuvintat de management şi si devii tu însuţi un manager? Totul se rezum;'i la cine are mai multi îndrhncalli (sau prostie) sll stea aşezat în acest mic scaun al şefului şi sl spunil tururor angajaţilor încotro sli meatgâ. În special dacli cineva, care este onest cel puţin pentru un moment, ar trebui sil admitl d nu ştie dacii ceva din ceea ce înceard va funcţiona sau nu. 96
  • 97. Dar aceasta nu este totul. Problema consri in faptul el deciziile genereazJ. alte decizii, pentru d incertitudinea ins:lşi tinde să multiplice inCertitudinea şi stresul pe capul 'ăracului Manager de Proiect (noi). Astfel, în momentul in care hotirlşti curajos sl mergi pe publicitatea online, unul dintre membri echipei proiectului va sugera sloptaţi pentru o publicitate online "minimalist!": "Ştii, ceva ce Apple face cu cutia lpod. Nici măcar o singur:l pagjn.t de instrucţiuni! Deci, ştii, va fi o poză a cutiei noastre de ciocolatl şi - trebuie d. înţelegi - nu va fi nici măcar numele companiei, nidieri, şi nici un cuvânt despre felul în care poţi cumpăra ciocolata! Şi apoi tot Net-ul va incepe sl vuiască ~i sl se întrebe: De unde pot cump4m fi eu aceast4 ciocolattP." Şi desigur, un alt membru al echipei va da ochii peste cap şi va spune: "Mai bine opteazl pentru un numlr de telefon WÎ3.f de tipul 0800 sub o cutie roşie in fonn1. de inimă, cu cineva care-şi linge degetele de ciocolati. Toţi ştiu cit aceasta funcţioneazA mereu. A fost formula de succes dintotdeauna." Şi uite 3-fa viaţa ta incepe să arate astfd: 97
  • 98. ARGUMENTELEPROŞICONTRA Deasupra acestei mici scheme confuze e nevoie sil mai adllugăm lista de argumente pro şi contra, deoarece de Jiecan: datii când ai de luat o decizie imporu.ntă, aceasta cruaz.i o lungi listll de argumente pro şi contra. In acest caz, pentru n:clama minimalistll de pe reţelele online, o versiune scurt:! a listei ar ar.lta in felul urmiltor 98
  • 99. Oferta de Publicitate Online Minimalistă 1'1!0 1() acoperire mai mare la ,,rlaşi preţ J.l'ostil mai puţin pentru a o 1nuduce 1.1 Jşor de modificat, pe măsuri •r vin rezultatele CONTRA l.Trecător: nu stă pe masa din bucltlrie timp de o dptămână 2.5-ar putea sl nu ajungă la cei în vârstă, care nu sunt obişnuiţi cu Internetul J.Prea puţin spapu pentru a ne diferenţia de competitori Problema cu această listă de pro şi contra este că va genera imediat o altă listă în mintea la, care este cea de .pro-transformate-în-contra". Deoarece, ştim că nici măcar argumentele pro nu sunt sigure şi că există o şansă sporită ca ele să se transforme în contra. Ne-am gândit dinainte la aceasta ca să avem o listă de rezervă. Oferta de Publicitate Online Minimalistă I'RO 1.O acoperire mai mare la acelaşi preţ 99 AR PUTEA EŞUA 1. Dacă prea mulţi oameni ar vedea sporul nostru publici- tar online peste tot, s-ar pu- tea crea siruaţia ca ciocolata noastră să arate ieftină şi să nu mai fie exclusivisti!..
  • 100. PRO 2.Costă mai puţin pentru a o produce 3.Uşor de modificat, pe mă­ sură ce vin rezultatele AR PUTEA EŞUA 2. Electronii sunt mai ieftini decât hârtia, dar creatorii de spoturi publicitare online cu adevărat buni devin foar- te repede scumpi şi deseori te abandonează la mijlocul campaniei publicitare, fără să-ţi ofere un înlocuitor. 3. Să fim serioşi, cum poţi măsura cu adevărat succe- sul unui spot publicitar pe net? Toţi ştiu prea bine că numărul vizitdor pe site este întotdeauna denaturat de ac- cesări accidentale ale oame- nilor care caută mocasini de velur de culoarea ciocolatei. Iar designerul de site-uri a demisionat săptămâna tre- cută, îţi aduci aminte? Sau o să-I angajezi din nou în calitate de consultant, la un salariu dublu, doar pentru a schimba un spot? Ştii că această listă nu este doar o glumă. Dacă eşti deja un manager de orice tip, astfel de lucruri ţi s-au întâmplat de fiecare dată când ai alcătuit o listă pro şi contra. Deci priveşte acum - pe următoarea pagină este o hartă a minţii tale, doar referitor la această mică decizie (am fost 100
  • 101. indulgenJi şi am llsat textul deoparte). Acum multiplicl aceasta cu toate sutele de decizii majo~ şi minore, pe care vei fi nevoit sllle iei pentru ca ehipa condusă de tine sl livtCZe cele 100.000 de unitiJi. v~i să ştii de ce managtrii de nivel mediu din marile corponţii primesc salarii atit de mari? Pentru d existenţa Stresul mental al Q unei mici decizii o (, h / c: "----J-=o 1 / (J on ~ (, u=*~ c: '2-J '2-j '2.'") 2: !OI
  • 102. in aceasti incertirudine mentală complicati este o asemenea agonie, încât nimeni nu ar face-o pentru mai puţini bani. Ştii el este adevirat. Deci, este timpul sa. te opreşti din a lua decizii. SI vedem cum poţi reuşi. Vipta&a/4 GESHE MICHAEL, Compania noastri a crescut atât de rapid (dublindu-se in mlrime ~i v:ln~ în fiec:m an, timp de mai mulţi ani), incit spafiul de lucru era intotdeauna prefios. Am tot inchiriat spaţii din ce in ce mai mari ~i apoi am Elan saltul ~i am achiziţionat propria noastrlcl!direcu noul nivele in Manhattan, cu o privelişte extraordinarl spre râul Hudson. Problema era el trebuia s1 ajungi la nivdul executiv de vicepreşedinte pentru. a prinde un loc cu acces la un geam exterior. John Exposito a ajuns la nivelul de vice- preşedinte înaintea mea ~i intotdeauna treceam cu invidie pe lângi biroul slu. Şi am in vedere nu doar peticul slu de rau de soare, ci ~i biroul individual, pe c:m il putea inchide, pentru a avea puţin!l intimitate. Şi parci pentru a-mi face ~i mai mult in ciudl, revista Wa/1 Strtet se întrez.hea mereu de sub uşa lui, livnti în fiec:m 102
  • 103. dimineaţă personal de d.tre responsabilul cu corespondenţa. Şi uite aşa, intr-o dimineaţt pe când treceam pe hol, m-am aplecat şi i-am 'terpdit ziarul 'i l-am dus in biroul meu minuscul. Mi-am aruncat pici~le pe masl, m-am lAsat pe spate 'i am inceput si citesc, de parci alia 'i trebuia. Dar apoi s-a întâmplat ceva ciudat. Tidul de pe prima pagini era despn: un bancher de investiţii de pe Wall Street, care ,i-a asumat u.n risc mare neautorizat cu fondul speculativ al companiei şi a pierdut torul. A incercat si evadeze in Hong Kong şi este postatl o fotografie imensl cu bancherul escortat in cltuşe din avion, împreuni cu multe comentarii din partea unor Analişti Renumiţi cu privire la cât de stupid! a fost o asemenea mişcare riscanti. Deocamdati, tocul e in n:gul.l. Pe pagina doi este acest articol despre George Soros care şi-a asumat un risc şi mai mare cu banii clienţilor sl.i la bursele de schimb britanice. A obţinut un profit de un miliard intr-o singuri zi- un fel de record - şi aceiaşi Analişti Renumiţi elogiazl hot!ltârea lui indrizneaţ!. Şi apoi mai jos - in rubrica a doua, unde incep noudţile financiare autentice: nu doar opiniile oamenilor, ci şi cifre reale ale diferitelor companii. IBM are probleme şi se pare el va 103
  • 104. trebui si vândi toatl afacen:a cu calculatoardc personale unei companii din China. Analiştii Renumiţi saigi. la ci si nu mai fie atât de conserva.tivi în abordaru lor: "Faceţi ceva!" Şi apoi peste alte câteva pagini, este un artieol lung, elogiind compania de calculatoare Hewlctt-Packard pentru abordarea lor conservatoare, verificati in timp, în a conduce afacerea şi in ce priveşte produsele, can: continui si faci din ei un lider al profiturilor în domeniul tehnic. In acel moment - in acel moment anume - mi-a devenit clar el nu conteazJ. cu adev!rat dacii îţi asumi riscuri sau dmâi conservator. Nu conteazA cu adevlrat ce decizie iei: aceasta ar putea funqjona, sau ar putea sA nu funcţioneze, iar revista Wa/1 Strtttfournal are atât de multe pagini, tocmai pentru a relata despre cât de adevărat este acest fapt, in toa~ lumea. Dar se pare cA nimeni nu .remarci acest fapt. Analiştii Renumiţi continui să dezbatA argumentele pro şi contra, toate argumentele pro şi contra par a fi rezonabile şi convingltoare man: parte din timp, dar la sfârşit totul este totuna. Defocare dat4 când iei o decizie, nu ai nici cea mai vag:1 idee dacii va funcţiona sau nu. Este uluitor. Dina-o ciad nu-mi mai doresc ziarul Wo/1 Strttl de dimineaţA. Merg inapoi 104
  • 105. de-a lungul holului şi-1 pun uşor inapoi sub uşa lui John. Înluntru pot auz.i doul persoane discutind, daci ar trebui sA ne asumAm un risc cu o linie noul de produse, sau sll. rlmânem la linia conservativl, pe care o producem deja. USTA TA DE ACTIVITAŢI Ai trei lucruri noi de îndeplinit pe lista ta de activitlţ:i de data aceasta: 1. Mergi pentru o sesiune de Şedere în Linişte cu cameţelul tiu MK. Glseşte acea listi cu cinci lucruri, pe care trebuia sll le realizezi in aceastl slptlmânl. În dreprul fiedlruia ar trebui si fie scrise nişte probabilitt.ţi de succes. Acum pentru fiecare dintre de scrie o listi de pro şi contra, doar câte tn:i argumente pro şi trei contra. Apoi scrie cum ar putea eşua cele pro. Priveşte la ce-ai scris timp de Sminute şi incearcll sll simţi el s-ar putea sll. fie o cale mai buni. 2. Vom începe sll. schimblm felul tllu de a te alimenta. Existi. o metodll simplA de a face acest lucr1.1, care nu are nimic de a face cu a-ţi refuza ceva. Deja porţi cu tine cameţelul MK. Şi acum, de fiecare dati când iei o gustare sau o masll pe parcursul zilei, opreşte-te şi noteazl în carneţel ce-ai mâncat şi care conpnea mult zahllt, sau 105
  • 106. grllsimi, sau oricare srimulente de genul cofeinei (sau nicorinei). Aceasta este tot. Doar observim, nu schimbim. Şi apoi vei vedea d. observarea înseamnl schimbare.lnceardl! Funcţioneazl. 3. la-ţi un moment din Şederea ta în Linişte pentru a scrie un cod etic personal care te-ar face o persoanA mai buni. Nu mai mult de cinci puncte in total. O dati pe zi, chiar inainte de a merge la culcare, scoate camerelul. Gândeşte-te la care dintre cele cinci lucruri ai avut mai mult succes in acea zi şi descrie intr-o singuri propoziţie. Ceva de genul, "Eram pe cale si dau un telefon cu caracter personal dimincaţi.,dar l-am fli.cut in schimb in timpul orei de mas!." Aceasta creearl tot felul de ecouri de fundal, care contribuie la succesul proiectelor tale, inclusiv cel de 100.000 de unităţi. 106
  • 108. ÎNŢELEPCIUNE STRAVECHE Q A patra lege a Karmei este: Nicio aqiune nu se pierde nidodati. - ]ry Rinpoche (1357-1419), imJ4ţdlorul j1rimului Dal11i LAma
  • 109. Viatq&a/4 REPORTER: Top trei aţi avut succese remarcabile. Acum vi rog s!i vi gândit] la cea mai reuşiti mişcare pe care aţj flcut-o în cariera dvs. şi si ne spunep de ce aţi Brut acea acpune. LAMA CHRJSTIE: Nici nu a mbuit si mi gândesc la aceasta, pur şi simplu aşa am simţjt el ar fi bine. MICHAEL GORDON: Aşa mi-a spus inruip.a mea şi am wmat-o. GHESEMICHAEL: Purşi simpluîntotdeauna am simţjt ci aşa va fi. REORIENTARE CATRE INSTINCT Ştim la ce te gândeşti acum: .,Este uşor pentru voi trei sl staJi acolo şi sA-mi spuneţi sit nu mai iau decizii. Mi-ar plăcea, deoarece 109
  • 110. acestea sunt de-a dreptul frustrante. Dar care este alternativa? Ce sil-i spun şefului - d am decis d mi opresc din a lua decizii?" Calmeazl-te. Nu aceasta încercăm sll-ţi spunem. Desigur vei merge astlzi la serviciu şi vei lua o groazA de decizii, cum ştii mai bine. Dar în acelaşi timp te vei opri din a le lua. Cum e posibil aşa ceva? Vorbeşte cu cineva care are cu adevllrat succes in ceea ce face - ar putea fi un om de afaceri, un muzician, sau o maml. lntreab:t-i cum se face d iau intotdeauna decizia potriviti la timpul potrivit, şi vei auzi unnltoarele ca rispuns, "Nu pot spune exact de ce. Este un fel de instinct." Şi acum, noi toţi avem o doză de instinct. Atunci când te-ai aşezat să deschizi din nou aceastll carte astllzi, nu te-ai gândit, "Înainte de a începe sll citesc, trebuie d decid un lucru: Cât de des voi respira cât sunt aşezat aici?" Nu te îngrijorezi cât de des vei respira, deoarece respiraţia este autonomă, automata:. Este un instinct. Acum imagineazi-ţi câte griji ţi-ar provoca dacă- pe parcursul întregii zile, in timp IlO
  • 111. ce-ai merge şi-ai face orice faci tu in timpul zilei - ar trebui sa: decizi în continuu dad sl respiri 8au nu in acest moment, şi cât de des. Corect - dadi. te-ai gândi la acest lucru in fiecare minut, mintea ta ar fi de-a dreptul zJ.păcită şi s-ar irosi multă energie, pe care mai degrabă am folosi-o la alte sarcini, pe care le avem de indeplinit. Este un lucru bun că respiraţia este amplasarl undeva in partea instinctuală a minţii mele: sll stea bine acolo. Mintea mea pare d ia decizia corectă in lcgiturll cu respiraţia mea, Brll ca eu să intervin. Acum intrebarea este: Am putea face acelaşi lucru cu multe dintre,sau cu toate deciziile, pc care le luăm, pentru a vinde cele 100.000 de biciclete? Existi oare vreun mecanism, care sll transfere deciziile din partea decizionalll a minţii in cea instinctuală? Cum stJact di. toate aceste genii in materie de afaceri şi artă pur şi simplu simt cum este cel mai bine de făcut, penbll a da lovitura de fiecare dată? Exact asta îţi vom arăta acum. EDIN CAUZA CAPSATOARELOR Vezi tu, de fiecare dată când ajungi la o III
  • 112. rlscruce in Managementul Kannic şi trebuie sA iei o decizie despre un proiect sau viaţa ta, deja oi tfual, chior docă decizia pe core o ieifoncţioneozd. Dadl. ai unnat Managemenrul Kannic corect, evenimentele pur şi simplu s-au aranjat, f:lrA vreo decizie. Deci, cum ştiu dacii unnez corect MK? Aceasta ne duce la capsatoare. la capsatorul de pe masa ta, ridici-te şi mergi la masa altcuiva şi întreabă-! dad funcp.onea:zl. Se vor uita ciudat la tine, iar apoi vor lua o foaie de hârtie şi o vor capsa. Dad foaia va avea o capsil, vor spune "Mi se pare d funcţioneW bine" şi vor da din cap un pic, in timp ce tu te întorci la masa ta. Morala de aici este că un capsator funcţ:ioneazi. dacAesteind.rcat,şi nu funcţionează dacă nu este încib"cat. Când ai nevoie urgentă de un capsator, nu alergi prin birou să compari capsatoarele de pe mesele colegilor. Nu stai cu un capsator roşu intr-o mânA şi cu altul verde în cealalti şi incerci sil iei o decizie despre culoarea capsatorului care va funcţiona. Deoarece r:uloarea capsatorului nu contează. Nu are nici un sens şi nici nu e nevoie 112
  • 113. IA stai acolo, încercând s:l iei o dtcizit despre ce culoare de capsator si foloseşti. Tot ce ai nevoie 1A ştii, este care dintre ele este inc4rcol, deoarece ll·cla va funcţiona. Şi dadl ştii ci ambele capsatoare sunt lndrcate, atunci jtii ci omhtlt vor funcţiona. In acest moment poţi mtrgt pt primul instinct ~~ foloseşti oricare din acestea doui, tkoartct vo Jimcţiono in omhtlt co:wri. Deci, d mergem înapoi şi să nu mai luăm decizia despre ce tip de publicitate vom folosi pentru cele 100.000 de ciocolate. Dad. acţiunea pc care ai ales s-o faci este inc4rcotd, atunci atât pliantele tipArire, cât şi publicitatea online vor funcţiona- poţi .,alege"oricare dintre acestea, în funcţie de ce-ţi şopteşte intuiţia. Dadl acţiunea pc care ai ales-o nu este înclrcati., atunci va eşua, oricare dintre octltOfi doui acţiuni. (Aceasta era lecţia din ziarul Wo/1 Strett, îţi aminteşti?) Te poţi opri din a lua decizii, pentru că acestea nu ajută niciodata:. Poţi incepe să-ţi incarci acţiunile, ceea ce ajuti întotdeauna. Deoarece in managementul lumii de d.tre karma, nicio aq:iune nu este irosid vreodată. Fiecare mişcare karmică pe care o faci duce la un rezultat .făr4 113
  • 114. nici o indoia/4: intotdeauna primeşti ceea ce oferi. Exista: o metod:l simplii de a vedea cum te vei simţi acum. Uita-te în unn:l şi priveşte la diagrama indrcat:l cu toate dgeţile. Apoi închide cartea şi imagineaza:-ţi d eşti înv:lluit încr-o lumina aurie, caldă. Aceasta este diferenţa de nivel de stres dintre a lua decizii şi a înclrca o acţiune, pentru a fi siguri că funcţionează. CUM SA INCARCI O ACŢIUNE Perfect! Deci, cum uru ,.încarc acţiunile? Te rog, am vorbit despre aceasta deja. Acumulatorul este cel care porneşte maşina, nu cheia. Orice acţiune pe care o faci pentru a aduce succesul partenerilor tăi kannici va produce, Bri indoiala, succesul tau, indiferent de ce altceva vei face, indiferent de ce altceva vei decide. Totul va fi pur şi simplu ... intuiţie, automat: ,.Pur şi simplu am 1tiut." Deci acum am redus desenul deciziei la un model frumos, dar şi fericit de a-ţi conduce cariera: 114
  • 115. ; l ~ z l.. " z Observi din nou diviziunea dintre "pare- ~al" şi "este-real". Când şeful îţi va sparge uşa, sli te felicite pentru vânzarea celor 100.000 de cutii de ciocolatli în timp de - trei luni? - ştii careva fi primul lucru pe care ţi-1 va spune: "Deci,cum ai ştiut di reclamele online vor da lovitura?" Iar tu vei face o pauzli şi vei li.spunde,"Pur şi simplu aşa am simpt." Şi-p vei face cu ochiul, pentru că ştii de ce ai simpt aşa: ai avut grijă de partenerii tii kannici de afaceri. IJSTATA DE ACTIVITĂŢI Deci, sil ne intoarcem la cea mai importanti!. parte a listei tale de acrivităp, la cel 115
  • 116. mai important dintre cele Şapte Principii, sit ne intoarcem la esenţa Managementului Karmic: partenerii tii karmici de afaceri. Dadl tragi cu ochiul la carneţelul tău MK, vei vedea că ai scris o descriere despre cum ar fi, dadl. ar deveni de succes câte o persoană din fiecare dintre cele patru grupuri de parteneri karmici. Iar acum este timpul să treci la acţiuni- este timpul,.să-ţi incarci" proiectul. • In fiecare zi, inainte de a-p incepe lucrul, noteazl-~ oacpune concreti,pe care intenponezi să o intreprinzi, pentru a le aduce succesul fiedruia dintre cei patru. Nu este necesar să fie ceva de proporţii - probabil nu ar lrtbui să fie ceva de proporţii. Pur şi simplu un lucru pe care il poţi face astJ.zi pentru a contribui la succesul lor. Nu vom insista asupra acestei acţiuni specifice din lista ta de activităţi, care este o acţiune crucială- aceea de a-ţi îndtrca capsatorul. Dacă vrei cu adevărat d devii un om de succes, incepe astăzi şi fi-ţi din aceasta un obicei pentru tot restul vieţii. Cât de departe mergi acum te priveşte - aceasra este tot ce ai nevoie să faci. 116
  • 118. INŢELEPCIUNE STRĂVECHE Q Problemele tale sunt calea ta. -Geslx Potf.IWtl, libtlt1n, 1027-1105 d.H.
  • 119. AVIOANE PE PISTA A trăit odata., un remarcabil Lama din Tibet, pe nume Khen Rinpoche, care a spus: .,Problemele sunt un lucru bun, pentru d. te Iad să vezi unde se aRă problemele tale." Şi asta ne aduce la ideea cu avioanele pe pista de decolare. Aproape orice om de afaceri ajunge să căh'l.torească în scop de afaceri. Aslfel, ajungem sa: petrecem mult timp privind pe fereastra avionului, întrebându-ne dac:l avionul nostru este cu adev:trat, aşa cum a anunţat pilotul, al treilea în ordinea de decolare şi câta: întârziere va insemna asta. Problema este unnătoarea: kanna funcponeaU precum avioanele. Înainte să fi auzit de MK, am investit deja un mare efort fie in a ne ignora colegii,fumizorii, clienţii şi lumea, fie chiar şi in a-i "învinge" într-un fel sau altul. Şi toate aceste seminfe kannice sunt încă acolo, 119