Barna, cristina incluziune financiara prin economia sociala - retail
Roach, geshe michael management karmic - ctrl
1. ATAT iN AFACERI
CAT Ş I I N VI ATA
MANAGEMENT
KARMIC
C
:1< SIII· 1ll l' 11 AEL ROAC II
1.~1 , (' IIIU ST I E M,NALLY
1IJ(' IIAEL CORDON
2. Să recuno~tem1 viaţa reprezinti un tir lung de misiuni.
Avem nevoiedeo metodi pentruale duce la c.ap~t cubine~
avem nevoie de o n:ţeti sigur~ pentru tuc:cess. Sut'Ccsul
financiar, sigur- despre el vorbim. Dar in acelati timpvrtrn
să avem succes ca oameni: si fim oameni bun11 oameni cu
adevirat fericiţi, oameni sinătoşi atit falc, dt fi mcnr.al. Şi
daci r~~m totul corect,ii vom ajul1 ti pe tOţi oamenii din
juru1n~tru-lumea-inacc1aşi timp.
Aceastăcarte de mici dimensiuni tţi oferio metodA
cu totul
nouădea-JiI<alizasan:inilefÎ proieet<lt.Nu tttc<mdeoprt
care ai mai auzit până acum,dar funcţioneul - l"lftJtflllnll
funqionează.1nccarcă şi tu.
- Dinintroducere
ts~llilfÎiffirlniJ!Mr
9 78606~39380~
www.managemen1brmic.1
'0
3. MANAGEMENT
KARMIC
Prime~ri ceea ce oferi in afaceri şi in viaţ'l
Geshe Michad Roach,
Lama Chrisrie Mc Nally,
Michael Cordon
Five HatsTraining
Bucurq:ri 2015
5. CUPRINS
Succesul Garantat 7
Fabrica, Universitatea îi Salonul de Coafură 13
Regula MK#1 Nu Mai Fă Ceea Ce Nu Funcţionează 23
Regula MK #2 Găse1te Cauza Cauzelor 35
Regula MK #3 Identifică-ţi Partenerii Karmici de Maceri 47
Regula MK #4 Începe cu Tine 65
Regula MK #5 Încetează Să lei Decizii 93
Regula MK #6 Încarcă-ţi Capsatorul 107
Regula MK #7 Fii Deasupra Problemelor Tale 117
Regula MK #8 Reinveste1te Karma 137
Nu Te Opri Aici 155
Mergi Mai Departe cu MK 155
Mu~tumiri 167
Mulţumiri - Echipa din România 168
Bibliograjiqi &surse 169
9. M
tJrragmz.en/ul Karmic reprezin~
multa.,teptatacontinuarea Şltfoitorului
tit DÎilmante, una dintre cele mai
1
1upul1rc clrţi de afaceri din lume, tradusă în
1
111ta clnclapre:w:e limbi şi utiliza~ de milioane
111 u1menl din întreaga lume. ŞltfoitonJI de
/)/flmtmlf a povestit istoria uneia dintte cele
rn•l rlc aucces companii din New York şi acum
MIIH
fiKtmtntul Karmic îţi povesteşte cum poţi
• u f•cl fl tu. Sfaturile strlvechi, inovatoare, pe
~111 le vei citi aici, au fost puse în aplicare de
d ll'll
Llnda I<Aplan Thaler, care a construit o
companie de publicitate de miliarde de dolari şi
• •~:tii o canc popularll de afaceri 1ht PiJWtr of
Nlrt (PuttrtQBun4winţti): "Datorez mare parte
• •u~ca1ului companiei noastre prin,cipiilor din
~ltjliltonll dt Diamanlt: ne asigutim succesul,
11U
llcl clnd plantim pcrccpfii în mintea noastti,
••li(Urlnd •ucccsul altora.•
9
10. Jill Murphy, o asistenti medicall din annata
Statelor Unite, care-şi face serviciul militar in
lrak: "Eu cred cu adevărat el felul în care au
aCţionat principiile din Şlefuitorul de Dianumte
in unitatea noast:rl poate constitui un modd
pentru a pune caplt acestui dzboi şi tuturor
ri.zboaielor pe viitor: am înţeles el respectul
pentru ceilalţi a redus considerabil violenţa."
William Mc Michael, un pilot al liniilor
aeriene americane, spune, "Cabina piloţilor
reprezenta un loc tensionat pentru mine. Am
citit şi am pus în practici Şlefuitorultk Diamante,
pentru a pune caplt pn:judeclplor faţt de
colegii mei de lucru. Acum locul meu de muncă
a devenit considerabil mai plAcut."
Lindsay Crouse, actriţl nominalizati pentru
Premiul Academiei Americane de Film: "Am
cumplrat aceasti carte, am mers la o cafenea şi
am citit-o din scoa.rţi in scoarţ:l. Acum predau
cursurile mele pentru actori preslrate cu aceastl.
invt.ţituri st:rlveche din Est. Am învlţat d
promovarea carierei altora mi va ajuta cu propria
mea carieră".
Muhammad Salam, vicepreşedinte la AC
10
11. Holdings Capitalspune:"Şlefoitoruide Diamante
m-a ajutat si descopAr cu exactitate felul in
care generozitatea faţa. de oamenii nevoiaşi a
contribuit la succesul meu pe pierde financiare."
Russel Simmons, fondatorul unei mişclri
de hip-hop, cu o avere evaluata. la 320 milioane
dolari, maestru al filozofiei Şlefoiturului de
Diilmante:. "Am fllcut mulţi oameni din lume
bogaţi. Am fllcut bani prin a face bani altor
persoane. Sunt bogat datoritA faptului dJ. i-am
fl!rut pe alpi bog>p."
Eva Natanya, teolog profesionist şi balerina.
a Şcolii Regale de Balet din Londra: "Imi
amintesc clar prima mea intilnire cu Şlefuitorul
de Diamante. Odatl ce am citit-o, am ştiut d nu
voi mai privi lumea cu aceiaşi ochi; d. gAsisem o
viziune incomparabill despre cum funcţioneaz:l
lumea de fapt.Trec peste momentele mele dificile
prin faptul d imi susrin prietenii dansatori care
au nevoie de ajutor."
BameyJones, director in domeniul industriei
petrOliere la Bendey Systems:'"Am fost in siruap.a
in care oamenii de la serviciu nu mil ascultau
şi nu dAdeau importanţă sugesti.ilor mele. Un
prieten mi-a recomandat si citesc Şlefoitorul
Il
12. de Dillmanle şi, datoritl faprului d. am urmat
sugestia de a evita bâJfe.le, pot spune d. oamenii
din jwul meu sunt dar inBuenţap de ceea ce am
de spus."
Acum vez.i şi tu cum poate funcţiona
pentru tine Managementul Karmic!
12
15. Seful a fonnat o echipit de 12 persoane ~i te-a
B.cut coordonator de proiect. Misiunea: si
' iei 100.000 de unitlţi din produsul cel nou
şi sit le vinzi in decurs de şase luni - începând de
astăzi.
Sau poate soţia ta a decis că bud.tlria
arc nevoie de renovare şi ai la dispoziP,e o luniil
pentru a termina lucrările.
Poate tu ţi-ai fixat obiectivul sl slăbeşti cu
2,5 kg pânillunea viitoare.
Cele 100.000 wlltJ.ţi ar putea fi chţi sau
pizza, sau sisteme de programare vândute online;
nici nu conteaza. ldea este el un proiect speci11c
sau o misiune trebuie finalizată pânllao anumitll
dată. Şi tu qti responsabil să fie îndepliniti, la
timp.
Si recunoaştem, viaţa reprezinta un şir
lung de misiuni. Avem nevoie de o metodă
pentru a le duce la capăt cu bine, a"Rm nevoie
15
16. de o reţet§. siguri. pentru success. Succesul
financiar, desigur - despre el vorbim. Dar in
aceta,i timp vrem să avem succes ca oameni:
s1 fim oameni buni, oameni cu adevărat fericiţi,
oameni slnătoşi atât fizic, cât şi mental. Şi dad
facem totul corect, îi vom ajuta şi pe toP oamenii
din jurul nostru -lumea - în acelaşi timp.
Aceasti carte de mici dimensiuni îţi oferi
o metod§. cu totul nouă de a-ţi realiza sarcinile
şi proiectele. Nu este ceva despre care ai mai
auzit până acum, dar funcţionează- întotdeauna
funcţioneazi.Înceard şi tu. Tot ce ai nevoie este
o ori din timpul tiu. Noi credem d dac§. o idee
este corecti, ea poate 6 explicată in doar câteva
cuvinte - iar restul depinde de tine.
Îţi vom explica cele Opt Reguli ale
Managementului Kannic, pentru a-fi dovedi
cum chiar primeşti ceea ce oferi, atit în afaceri,
cât şi în viaţă. Întotdeauna incepem cu un citat
dintt-o carte st::riveche de înţelepciune, care este
sursa Managementului Kannic.
Deşi aceste cărţi vin din multe
locuri diferite, toate au ajuns în Tibet, unde
timp de o mie de ani au connibuit la fonnarea
unei nepreţuite culturi a înţelepciunii. Un mod
,.
17. de abordare a afacerilor complet nou, care a
supravieţuit testului timpului, dupl mai bine de
1000 de ani.
Deci, in primul rind vei citi câte o mică
perlă de înţelepciune ca aceasta, ce aparţine
unui înţelept budist din secolul al şaselea, numit
Chandra Kirti
INTELEPCIUNE STRĂVECHE
Q
Probabilitatea de success
pentru roate lucrurile
este de lOCI%.
Apoi îţi ocplid.m cum acest citat te Vll
ajuta să vinzi cele 100.000 de pizza la timp şi
cum vt:i deveni vedeta companiei tale (sau a casei
tale, ceea ce poate fi mai dificil câteodati).
Noi credem dl o carte despre cum să devii
o persoana: de succes, este bine si fie scrisă de
oameni care deja au succes deci câteodată vei
vedea o caseti ca cea care urmează, cu o poveste
reală de viaţ!l, despre cum noi înşine am pus in
aplicare o reguli din MK, pentru a ne atinge
propriile obiective:
17
18. Viatq&a/4
LAMA CHRISTIE:
Am fost instruiti în cele Opt Reguli ale
Managemenrului Karmic chiar din prima zi
in cadrul Institurului Pentru Studiile Clasice
Asiatice din New York. Visul meu era de a
sprijini crearea unui tip nou de universitate, una
care ar schimba cu adev:lrat lucrurile în lume. Şi
MK şi-a B.cut treaba.
Am inceput B.rt nici un ban, iar acum
Universitatea noastd Diamond Mountain este
înfiinţat! şi funcţioneazâ intr-un frumos campus
de o mie de acri, amplasat pe colinele Arizonei
de sud.
Avem câteva sute de studenfi de pe toate cele
cinci continente ale lumii, iar programele noastre
din afara campusului au fost frecventate de mi.i
de oameni din toatll lumea. Managemenrul
K.armic a Bcut într-adevb" ca visul meu sil devinil
realitate la o vârstA când majoritatea oamenilor
abia îşi termini studiile universitare.
MICHAEL CORDON:
Eu sunt fix la celllalt pol în comparaţie cu
Lama Christie. Nici nu auzisem vttodatll de
Managemenrul Karmic. Visul meu era de a
înfiinţa un salon de coafur.l de inalti clasll în New
18
19. York, de la zero, Brl. a cunoaşte nici o persoanl
acolo. Oamenii din bn:asll ar numi acest lucru
-Misiune Imposibili, dar in ultimii 30 de ani,
compania pe can: am înfiinţat-o - Bumble &
bumble - s-a transformat intt-una dintre cele
mai de success companii de produse de ingrijin:
a pirului din lume, cu vânzlri de peste 50 de
milioane de dolari pe an.
Am ajuns la Managementul Kannic pe uşa
din spate: odati ce am aBat despn: el am privit
înapoi la cariera mea in afaceri şi am n:alizat d
era exact ceea ce &cusem de-a lungul timpului
şi am înţeles de ce: avusesem atâta succes.
Pentru mine, MK a fost întotdeauna natural şi
intuitiv: am simţit d aşa era corect sl procedez.
Deci acum sunt entuziasmat sl vid cele Opt
Reguli aştemute intt-o cane, pentru a putea fi
împlrtlşite cu alţi oameni, ca mai apoi şi aceştia
sl atingi succesul.
GESHE MICHAEL,
Eu mi aHu undevaîntre Lama Christie şi Michael
Gordon. Am studiat mulţi ani în minastirile
din Tibet şi desigur ne-au fost predate multe
dintre drţilc: st:dvechi de: înţelepciune din care
derivl Managementul Karmic. Dar nimeni,
niciodatl, nu a stat cu noi sl ne: spună cum sl
aplicim practic aceasti invlţlturl in soluP,onarea
19
20. problemelor de zi cu zi şi a proiectdor, acasl sau
la serviciu.
A trebuit d. ne dlm seama singuri. Pentru
mine a fost un pro~XS de inv!rate din grqeli, dar
pânlla wml mi-a fosc clar ce sl fac şi, in calitate
de cofondator al Andin International Diamond,
am utilizat MK pentru a ajuta la ridicarea acestei
companii de producţie de la zero pânlla vinzAri
anuale de 100 de milioane de dolari.
L
a s~itul fiedtrui capitol vei avea o altă
secpune care o sil-p propunl o sarcinA
specificA, pe care unnează s-o îndeplineşti
pe cont propriu, daci vrei si funCţioneze
Managementul Karmic pentru tine. Noi te
putem ajuta spunându-ţi ce este nevoie si faci
pentru a avea succes, dar este misiunea ta si iei
in serios aceste mici "liste de activitJ.ţi". Uite aici
un exemplu.
USTATA DE ACTIVITĂŢI
• Nu citi această carte doar ca sJ. treci prin ea
o dati rapid, cu o vagt: intenţie despre faprul d
ai vrea si ai success. Chiar acum, inainte de a
20
21. merge mai departe, decide-te asupra unei sarcini
"pecifice sau a unui proiect, pe care-I vei folosi
ca un caz de testat pentru Managementul tiu
Karmic. Daci funcţionează, atunci ţi-ai B.cut un
prieten pe viaţl din Managementul Karmic şi
poţi continua sl-1 utilizezi pentru fiecare sarcini,
mare sau miel, pe care vn:i s-o duci la bun sftrşit.
• Deci, acum incepem ceea ce numim noi
Şedere in Linişte - un soi de pregltire pentru
meditaţia propriu-zisi, despre care vom vorbi
mai rârz.i.u. Ieşi din casl şi mergi undeva unde
ri se pare ţie d este un loc relaxant, un loc unde
si poţi pur şi simplu si te aşezi şi si te gindeşti
în linişte. Ar putea fi o hand intr-un parc din
apropiere, o maslla o cafenea sau pur şi simplu
un cartier in care îţi place si te plimbi.
• la cu tine o miel agendA şi un pix. Stai calm
şi Liniştit cu tine însuţi şi pune-ţi unnll.toarea
întrebare: Care este sarcina sau proiectul, pe care
mi-aş dori foarte tare sl-1 duc la bun sf"~it in
acest moment al vieţii mele? Când mi-aş dori
sl-1 indeplinesc? Cum va adta cu exactitate,
daci voi avea cu adevUat succes în indeplinirea
acestei sarcini?
• Toate aceste lucruri e bine si fie extrem
21
22. de clare in mintea ta inainte s!i te cufunzi in
Managementul Kamtic. ÎJi vom arlta cum sil-ţi
îndeplineşti visele, tot aşa cum s-au indeplinit
ale noastre, dar partea cu visatul pne de tine.
22
25. INCERCÂNDU-ŢI NOROCUL
Era cât pc ce si numim acest capitol
"Cincizeci de Mii de Ani de Eşecuri". Se
estimeaza. dl activitatea omeneasca. organizată
pc Plmânt are loc de aproximativ cincizeci de
mii de ani. Adiel, oameni care au incercat sl
conlucreze pentru a duce la bwt sfărşit o sarcini
sau un proiect: târârul blocwilor uriaşe de piabi
pentru a construi piramidele, sau crearea ~i
distribuirea a 100.000 de unităţi de soft.
Miliarde şi miliarde de sarcini, complexe
sau mai puţin complexe, duse la bun sf"Uşit de
mâinile umane.Miliarde şi miliarde de tranzacţii:
îţi voi da acest spic de grâu, daci mişti accasd
pialrl. pentru mine. Fiecare dintre aceste acţiuni
a avut ca scop r~alizarea unui lucru.
Şi toate sunt un eşec. 100% din ele
reprezinti un eşec.
25
26. Cum aşa? Cit doar Piram.idele ind stau
în picioare; calculatoarele funcţioneazil pe baza
soft-ului.
Dar privqte mai atent. Oricine a ajutat
la fondan:a unei afaceri îţi poate spune el noua
din zece afaceri queazil sau dispar in primii trei
ani. Se poate spune cu siguranţ!l., in cazul in care
citarul din Roata Vieţii este corect, d aproape
toţi nu înţelegem cum ar trebui să facem lucrurile.
Dar cum rlmâne cu succesul? Cum
dmâne cu Google, Microsoft, Walmart?
Ah, in acest punct lucrurile devin
interesante. Acum e momenrul sa dăm o
definiţie pentru ..succes". Ce inseamn! sit ai
..succes" in ceva? Noi am spune d ai succes
atunci când o sarcini sau un proiect pe care ţi-I
asumi, funcţionea:zJ. in felul in care l-ai planuit,
dilturitd modului in care oi indtplinit sarcina sau
proiectul. Şi aici ajungem la prohobilitott.
Suntem ciudaţi noi, oamenii care trAim
pe Plmint, de-a lungul ultimilor 50.000 de ani.
Dupil tot acest timp noi ind nu ştim cu siguranţa
din ce cauzil ceva funcţionea:d..
Îţi va pomi maşina astilzi când va fi timpul
sl mergi la.mund? Dacii eşti onest cu tine însup.
26
27. ti conform regulii Nr.l din MK este obligatoriu
MI fii onest cu tine însuţi- atunci dspunsul sincer
VII fi "Cred el va porni." Pentru el ştii d. nu poţi
rAspunde .,Ştiu el va pomi". Chiar daci maşina
111. funcţiona perfect aseară când ai oprit-o, ~tii
Jin experienţa el nu poţi spune (U siguranţ4 dacă
va funcţiona şi în această. dimineaţă.
Şi uite aşa ne incerdm norocul. Întreaga
noastd. viaţi repezintl un joc de noroc. Existi o
probabilitate,oanumitlprobabilitateprocentuall,
de a muri într-un accident de maşini in drum
spre serviciu astăzi. Existi o probab~tate de a fi
concediat astazi, chiar daci ajung la serviciu. Şi
de asemenea, existi probabilitatea ca indiferent
de deciziile pe care le iau astizi la serviciu, unele
dintre ele sll nu funcţioneze.
Şi uite aşa suntem nişte oameni nefericiţi
în aceşti ultimi 50.000 de ani. Succesul în
afacerile mari este deseori definit nu prin faptul
d lucrurile merg aşa cum te aştepţi, ci mai
degrabi prin cât de ,.Bex:ibili" putem fi: cât de
rapid putem schimba cursul,atunci când lucrurile
nu foncţionea%4 aşa cum ne-am aşteptat. Noi
credem ci o peBDanl înţeleaptă este cineva care
ştie cit lucrurile nu vor merge intottkauna exact
27
28. aşa cum te aştepp sit meargi, pentru cit pur şi
simplu nu merg astfel, pentru nimeni.
Ideea este d. 50.000 de ani de experienţ!
dovedesc un lucru. Noi inel nu ştim cum sit facem
ca lucrurile sit se întâmple - noi nu ştim ind de
ce lucrurile se întâmpla - pentru d dad am şti,
arunci nu ar exista eşecuri în aceastitlume. Acei
pupni oamenicareau succes,ne-arimphtişi cum
să facem sit funcţioneze lucrurile de fiecare dati
-dar pân!i. şi ei îşi înceard norocul. Nici mitcar ei
nu ştiu sigur dad maşina le va pomi dimineaţa,
sau dac!!. următoarea lor decizie importanti de
afaceri nu va fi cea care d-i ruineze. Fie el avem
succese, fie ci avem eşecuri, cu toţii ne încercăm
norocul, sperind la mai bine.
TAXA PERSONALA DE RISC
Aşadar, cu fiecare acţiune pe care o facem, pur
şi simplu ne încercăm norocul. Din ctJte fliu eu
mai hine, dad fac acest lucru acum, există cele
mai mari şanse de a obpne ceea ce îmi doresc. Şi
in suBetul meu mai ştiu şi c!i. există un risc de a
eşua: o probabilitate de eşec.
Ce fel de viaţi este aceasta? Nu vorbim
29. aici doar despre lucruri mlrunte - redecorarea
bud.tăriei sau intirzierea cu jumlltate de orll
la serviciu, din cauza maşinii care nu a pornit.
Deciziile pe care le lullm în viaţa noastră, în cele
din unnll, decid dacll vom trăi sau vom muri.
lncercându-ne norocul toad viaţa, ne face pe
fiecare din noi d pllltim o taxll de risc- suferinfa
personalll din interiorul fieclruia dintre noi, pe
care o simţim pe măsurt. ce ne con&unttm cu
decizij dupll decizii în viafa noastrll, pe care le
lulm. ştiind d. de fapt nu ftim ce se va întâmpla,
ştiind d. facem doar ceea ce sper4m ca va
funcţiona.
lmagineazl-ţi, pur şi simplu imaginează
ţi pentru un moment, el acestjoc de noroc nu ar
fi absolut deloc necesar: o tragedie in care ne-
am pomenit la începutul vieţii, dar pe care am
remediat-o mai târliu. Şi acum mintea mea este
libed. Ce procent din nefericirea lumU- sau mai
bine zis ce procent din timpul pe care îl petrecem
in interiorul gândurilor noastre - este creat de
ingrijorarea daca ceea ce facem vafuncţi&na sau
nu? Cum ar fi si fim siguri d va funcţiona?
AceastaestepromisiuneaManagementulu.i
Karmic.
29
30. TAXA SOCIALA DE RISC
Este destul de greu să fii o persoană care se
chinuie trecând prin viaţi luând decizii, nefiind
siguri daci mAcar unele dintre ele vor reuşi - o
persoanl care îşi inceard norocul. Dar acum
imaginează-ţi lumea întreagi astfel: şapte
miliarde de indivizi, nici unul neştiind sigur ce si
fad!., incerc6nds4/ucrtu imprt11nt'1. De sute de ori
pe zi spunându-şi unul altuia, de fapt, "Dadl tu
vei face acel lucru pentru mine, despre care ştiu
că nu eşti prea sigur el va funcţiona, atunci eu,
la rândul meu, voi face asta pentru tine, despre
care sunt tot atât de nesigur d va funcţiona."
Nellcând altceva decât să-şi preg.ltească unul
altuia terenul pentru toate dezamăgirile vieţii
Ceea ce este incredibil e dl noi ne-am
obişnuit si t:ri.im in acest ocean de incertitudine.
Îl acceptăm tacit, suferind sub jugul lui ca nişte
catâri,târ.indu-ne până când murim,intotdeauna
nesigwi. Facem ceea Ceputm~ moi bine·cu el.
Ce fel de viaţa este asea? Cl.rţile vechi din
Tibet spun d existi un remediu sigur de a ţine o
persoană la inchisoare. Şi anume, dad persoana
30
31. nu infelege niciodată el se aHA într-o inchisoare
de la bun început. Inchisoarea noastră personal:t
este reprezentati~ de incertitudinea dacii lucrurile
pe care le facem vor funcţiona. Hai aşadar, d
evadhn!
USTA TA DE ACTIVITAŢ1
• Mai exerseazA Şederea in Linişte, oriunde
ai practicat-o anterior. Sau schimW. locul, dacA
aceasta if:i va face mintea mai limpede.
• Scoate camerdul şi pixul; scrie cinci lucruri
pe care ai planificat sA le duci la bun sfaqit in
aceasti sAptlmânl.
In dreptul fiedru.i lucru noteazA, care este
probabilitatea dl. vei fi in stare sl-1 indeplineşri
exact aşa cum îţi do~ti:
S4 '""'i11 srril7'taaustui capitolpâ114 miercuri.
Probabilitatea de wccess: 70'16.
• Gândeşte-te un pic câti presiune pune aceastA
probabilitate, aceasti incertitudine asupra viep.i
tale. Arum întoarce-te inapoi şi schimbi toate
probabilitAţi.le la 100% de succes. Stai un pic cu
acest gind şi vezi cit de diferit te simp..
31
32. Via14 Rţa/4
LAMA CHRISTJE,
Am wmat cursurile unor licee bune în oraşul
meu de baştina, Los Angdes; îmi pllcea şcoala
şi eram buni atât la studii, cât şi la sport. Am
fost foane entuziasmati când am fost acceptati
la studii universitare in New York şi am gustat
cu pofti din Marele Mir. Patru ani mai tân.i.u
aveam diploma în mână şi urma si am o carieri
promiţt.toare in universitate - imi doream sl
devin profesoari, poate de literatura EnglezL
Şi-apoi mi-a fost deoclati clar el acest
luau pur şi simplu nu funcţiona. Se pruupune
el şcoala este menitt. d ne pregâteasdl. pentru
viaţt. - s! ne ajute sll. avem mai mult succes, sll.
fim oameni mai fericiP,. Dar eu deja imi dll.deam
seama d. ceva nu en. in ~gulll.. Unii oameni au
fost buni in şcoall şi apoi au continuat si aibll.
succes; alPi au avut rezultate bune in şcoall, dar
apoi au eşuat. Alţi oameni au abandonat studiUe
şi şi-au gll.sit fericiru; alţii au abandonat şi au
regresat. Simplul fapt d ai absolvit o şcoal.l nu
plrea si conteze atit de mult.
Şi astfel la sfirşitul universidţii am luat
o decizie înspa.imintltoare, o decizie pentru
care voi fi bucuroasă intotdeauna. În loc si mi
inscriu la studiile post-universita.n!:, am pornit
l2
33. într-o cllltorie în jurul lumii: Egipt, Tailanda,
Australia - am fost aproape prin toatt lumea,
încercând si găsesc o cale mai bun!.
Am sfârşit prin a studia şi medita intr-o micA
mln!lstice ti.betanl, pe un deal din Katmandu şi
astfel am descoperit Man~g~mmtul Karmic, iar
asra a filcut ca universitatea noastri si fie un
succes.
Morala acestei istorisiri este faptul el uneori
e nevoie si admiţi el c~a ce faci nu funcţioneazl
- chiar daci ai ftcut acest lucru de multi vreme,
chiar daci este comod pentru tine şi chiar dacA
toţi ceilalţi continui si fad acest lucru, în ciuda
faptului el toţi văd el acest lucru nu funq:ioneazl
cu adevlrat.
Câteodatl e nevoie si fim suficient de curajoşi
pentru a slei.
33
37. CAUZA REALĂ
Să recapitullm unde suntem. Pe scurt:
Dac4 &(Va nufuncţiontaz4
De.focare do/4 când incerci,
Atunci nufuncţioneaz4.
Nu maifiJ lutruri care nufoncţioneaz4.
Deci,ce sil. facem? FIacelaşi lucrupecareil
faci atunci când ieşi dimineaţa din casl, dsuceşti
cheia în contact şi maşina ta nu porneşte. Mergi
şi caută cauza din spatele cauzelor. Ceea ce in
cazul maşinii, ar insemna sl deschizi capota şi si
vezi dacă bateria e in reguli.
Pentru ca, vezi tu, viaţa este exact ca o
maşină. Buddha a spus, iar şriinra este de acord
cu asta, el pentru a se întâmpla un lucru, e
nevoie ca un alt lucru sl se intâmple întotdeauna
inainte.
38. Şi oact :l.jla suntem predispuşi sll privim
lucrurile: foarte simplu, foarte bi-dimensional.
Eu rllsucesc cheia, trece o secundil şi m:l.jlina
porneşte. Sau: Am pornit flltJfina prin r4sucirea
cheii. Cheia a fost cauza pomirii m~inii.
Doar ci atunci când maşina nu porneşte
la rllsucicea cheii, atunci mergem mai departe şi
admitem o a treia dimensiune -un gen de nivel
sub cel al cheii şi al m~inii, unde se aflll cauza
realii. Este sub capotil, asrunsll privirilor; este
bateria, la un nivel mai jos decit celelalte:
38
39. Remarci faptul d. tocmai ce am folosit
mai sus cuvintele"cauzi reali". Aceasta o numim
noi "cauza cauzelor": cheia ta face maşina si
pomeasd, dar doar dad. bateriafoc.!' cheia sll. facă.
maşina sll pornească.
PARE-REAL VERSUS ESTE-REAL
Acum urmeaza un salt. Cheia s-ar putea sil nu
fie ceea ce face cu adev:lrat maşina sil pomeascl,
dar cu siguranţă pare d este aşa - iar noi cu
siguranţă credem dl aşa este.
Desigur,ceea ce face~ tuio!'fJIJral ca maşina
sll pomeascii este bateria.
Aşa cl ai putea sii IJ'aSe7.i o linie punctatll
şi sll. împarţi lucrurile în doull. nivele. Unul este
"aparent-real" (pare a fi cauza reali) şi unul este
"este-real"(este cauza reali):
lG=-=?8
i', /
le
.~ Baterie
~
z
39
40. Ce leg.lrurl are aceasta cu faptul ci nu
suntem niciodata siguri daci ceea ce facem va
funcţiona? Si ne intoarcem la cele 100.000 de
unitlp de - ce erau,fugidere?- pe care echipa ta
are si le comercializeze timp de, vai, doar cinci
Juni au mai nmas.
Vrei sl ştii cum sl nu vinzi toate acele
mgidere?
Rirnâi blocat in cele doul dimensiuni.
Rlmâi blocat la nivelul "pare-real". Incepe sl
contactezi clienţii, pentru el toata lumea ştie:
8 >G
er=f>e
Pop si-ţi i~i din minp A-când asta. De
ce? Deoarece câteodatJ apelwile telefonice
aduc vânun, iar alteori nu. Dar noi am promis
dl nu mai facem lucruri care nu funcţioneazl,
pentru el nu au funcţionat defocart dald când
le-am incercat. Prea multi incertitudine. Prea
mult sttes. Probabilitatea eşecului. E ca ~i cum
am incerca sl rhucim cheia maşinii la nes~it
40
41. atunci când motorul nu face nici m:lcar un clic.
Mergi şi găseşte cauza cauzelor. Aceasta
se întâmplil s:l fie kacma, pentru di. primeşti cu
aderlrat ceea ce oferi.
CUM FUNCŢIONEAZA KARMA
În primul rând e nevoie si menp.onlm aici ce
reprezintă karma,inainte să începi să-ţi aminteşti
toate lucrurile greşite pe care le-ai auz.it vreodată
despre ea..,Kanna" înseamnă tot ceea ce faci, sau
spui, sau gândeşti. Daci te simţi mai comfortabil
să-i spui .,tot-ceea-ce-fac", arunci foloseşte
tennenul acesta.
De fiecare datll când ne hotirâm. sll facem
sau si spunem sau doar să gândim ceva, aceasta
se înregistrea.z.ll adânc in mintea noasni, pentru
că - hei - tu erai acolo, ascultând, când ai luat
hodrârea sll faci acel lucru. Mintea este un hard
disk imens, ultrasenzitiv, cu o capacitate de
stocare aproape infi.nitll şi undeva acolo în capul
du existi o înregistrare a foctlrui lucru pe care
l-ai fhcut vreodată. Şi oricând facem chiar şi cel
mai mic lucru, acesta plantează o sllmânţll în
mintea noastcl: pune în mişcare o mică energie,
4l
42. care într-o zi w rtw11i din mintea noastr4 pentru
a hothi cum percepem aceasta. lume.
Dad un apel îţi aduce o vânzare, nu este
datorita. apelului; dacă cheia porneşte maşina, nu
este datorita. cheii.Acestadoarpare a fi rtaf, doar
pare afi ceea ce se întâmpla..Darceea ceeste real,
ceea ce s-a întâmplat cu adevirat, este d bateria
a pornit maşina, pentru di. bateria a Bcut cheia
să pornească maşina. inrelegc aceasta. De fiecare
data. când dai un telefon şi obp.i o rinzare, este
karma cea careaflcut caapeluls4aib41fXfiaflcut
ca apeluls4-ţi adUt:4'r!ânzarea.
Iar acum putem desena schema in felul următor:
l0 8
i ' /
~ 8
Karma reprnintil. nivelul fteste-real":
karmaseaHa.sub toatelucrurile,caşi solulMamei
Pllmânt undeva acolo dedesubtul a tot ceea ce ne
inconjoara.- susţinând clldiri.le şi flcând copacii
sll crească. Este cauu cauzelor. Acum s-o facem
sa. lucreze pentru tine.
42
43. Viata &ala
GESHE MICHAEL,
Ai putea spune el trei evenimente majore din
lume au contribuit la crearea condifiilor pentru
ca Andin International Diamond sll dea lovitura.
Schimblri sociale majore - nimic din ceea ce ar
fi putut anticipa vreunul dintre noi sau la a clrui
manifestare s:l fi putut contribui în vreun fel...
sau cel pu.pn aşa apdruJ la acd moment.
In primul rind, femeile din America au
început sll intre masiv în rindul forţei de
mu.nd. Pinl atunci, majoritatea bijuteriilor erau.
cumplrate de citre b:lrbaţi pentru femei, pentru
eli ei Bceau banii. Deodat:l, milioane de femei au
început sll. aib!la dispoziţie bani pe care îi puteau
folosi pentru o achiziţie .,din impuls" a unui inel
cu diamant mic, pe care sll-1 poarte Ia serviciu-
ceea ce reprezenta specialitatea noastrl.
In al doilea rind, India a devenit dintr-od.ati
un centru important de şlefuire a diamantelor.
Inainte, majoritatea diamantelor erau şlefuite
în New York sau Amsterdam sau Tel Aviv.
Deod.ati, compania noastr:ll a putut sll cumpere
diamante la un preţ accesibil, putind astfel crea
inelele cu diamante mici economisind enonn
de mult, ceea ce a dus la posibilitatea de a oferi
calitate clienţilor la un preţ mult mai mic.
43
44. Şi, în sfâq;it, guvernul Chinei a relaxat
condiţiile de investiţii în fara lor şi noi am avut
posibilitatea de a incepe confecţionarea multor
piese mai simple acolo, plstrând unitll.ţile de
producţie din Manhattan pentru operarWe mai
sofisticate.
1ntr-o zi ne-am adunat cu toţii in jurul
unei mese, pent::ru a ne da seama cum de s-a
întâmplat, eli. toate aceste erei evenimente au avut
loc exact la momentul potrivit pent::ru succesul
nostru. Cineva a spus, .,Ştiţi, este de infeles d.
femeile din America ne-au adus succesul. În
definitiv, Andin este compania din New York
unde femeile au avut întotdeauna şanse egale
d obţin! posturi manageriale şi de conducere
şi sunt, de asemenea, pl!itite in mod egal când
ajung acolo."
,.Şi chestia cu India," a spus altcineva. ,.Deci,
daci intr-adevăr crezi în karma sau ceva de genul
acesta, atunci este cam ciudat. Andin a fost
întotdeauna produdltorul de bijuterii care a fost
deschis la angajarea tuturor noilor indieni veniţi
in America. Am început cu K.ishan din Bombay
şi apoi, aşa cum se întâmplA de obicei în India -
am continuat cu prieteni şi fraţi şi verişori. Cred
dl sunt peste douAzeci de persoane din India
doar în secţia de pietre preţioase."
"La fel şi cu Chin~" a spus a treia persoanl.
44
45. "Am avut acel proiect cu Chinatown Manpower
pentru susţinerea formlrii noilor chinezi veniţi
în America in domeniul bijuteriilor, pinii dnd
reuşeau sl dobândeascl. un nivel decent al limbii
Engleze."
D
eci, putem spune d acestea au fost
forţde din strtJfonduri, cauzele cauzelor
succesului nostru, care clocoteau undeva
dedesubt, schimbând climatul de afaceri al
înttcgii lumi - can: au condus la profiturile
noastre incredibile.
LISTA TA DE ACTIVITĂŢI
• Revenim la Şederea în ncere. Vei realiza,
probabil, el au început s!.-ţi plac! aceste
momente de linişte cu tine insuti. ComanciJ.-
ţi o cacao fierbinte, scoate carnetul tiu MK şi
aşeazl-1 pe masl.Acum doar priveşte la o pagini
alb! goill.
• In mintea ta notează tn:i din cele mai de succes
lucruri care au avut loc în viara ta. Acum vezi
daci nu cumva poţi si-ţi aminteşti de cineva, pe
care l-ai ajutat in acelaşi fel, chiar daci ajutorul
a fost mai mic - deoarece seminrde karmice
plamate în solul subconştientului nostru cresc
45
46. mai mari, pe mAsuri ce se se dezvolti.
• Poate d. pâniil când vine şi ceaşca ta de cacao
gAseşti un motiv de a te aprecia şi încuraja. Şi
poate îţi vor veni noi idei despre cauzele reale ale
comercializlrii celor 100.000 de un.itiţi.
46
48. INŢELEPCIUNE STRAVECHE
Q
Prima lege a Karrnei spune:
Vei obţine oriee ifi do~ti de la viaţă,
oar dad ajufi pe altcineva sl obfinl ace
ceva mai întâi
- ]ty R;npccht (IJ57-1419),f"'fmrol
Primului Dallli lAma
49. EFECTUL ECOULUI
Cum faci ca această afacere kannicl si
funcţioneze pentru tine?
Adu-ţi aminte, am spus despre karmi că
reprezinti absolut tot ceea ce facem: orice facem,
sau spunem, sau chiar gindim. Dar acum
c nevoie si darificlm un pic şi sA adăugăm,
.,Orice facem pmtrualtcint:'Vd', deoarece, cu mici
excepţii, putem planta kanna in minţile noastre
doar prin reflectareaei de laaltcineva. Din aceasd
cauzl clrţile stdvechi Tibetane compară deseori
kanna cu un ecou: poţi sta pe malul oceanului, sil
strigi cât te ţin pl!mânii, dar nu va fi niciun ecou.
Mai bine gbeşti o peşteri, care are mulţi pereţi
ce reflecd sunetul. Este ca şi cum ceilalţi oameni
ar fi băţul pe care îl folosim pentru a împinge
seminţele kannice adânc in solul minţii noastre.
Fha. alţi oameni, nu pot fi plantatc
50. seminţele, th1 seminre, nu existi succes - şi ne
reintoarcem la jocul de noroc. Avem nt1.10ie de
alţi oameni.
DREPTATEA IN LUME
Acest fapt, despre cum funcţionează kanna -
faptul d1 putem obfine doar ceea ce oferim mai
întâi altora - este, de fapt, cel mai satisfiicător
lucru din toată această viziune asupra lumii din
Managemenrul Karmic.Undeva, in străfundurile
noastre, ne dorim ro ardoare dreptate în această
lume. Trebuied existe o logică in cursul lucrurilor.
Succesul nu este doar ceva întâmplător, viaţa nu
este doar o loterie. E drept ca lucruri bune să li se
întâmple oamenilor care fac lucruri bune pentru
alţii.
Şi dad acestaeste modulcum funcţionează
lucrurile, atunci acestea ar trebui si funcţioneze
intotdeauna aşa. Vezi tu, nu se poate ca 58%
dintre oamenll care au devenit de succes, d-1
fi obţinut datorid kannei; pentru că au B.cut
ca altcineva să fie de succes mai întâi, iar restul
de 42% au fost pur şi simplu norocoşi. Arunci
5()
51. ne-am intoarce la jocul de noroc, iar noi ne-am
săturat sa: ne tot încerclm norocul.
Estetimpulslluăm o pauzA~i sa:neamintim
un lucru. Aceastl idee a Managementului
Kannic nu este o fantezie de tipul &-bine-acum-
şi-vei-primi-răsplata-în-viaţa-de-apoi. Din
contri, este o strategie de afaceri reală, practid
şi simpli, pentru bene6.cii financiare mlsurabile
-beneficii care sunt întotdeauna însoţite de un
sentiment de împlinire personali~ ~i fericire. Nu
doar faci ceea ce este corect pentru alţii; dar mai
e~ti şi p14tit pentru a face acest lucru. Şi datorită
modului în care funcţionează MK, intotdeauna
îi ajuţi şi pe alţi oameni să aibă succes- ceea ce ii
face fericiţi şi te face fericit şi pe tine pentru ce ai
~cut, şi îi face şi pe ceilalţi fericiJi in privinţa ta:
Toţi, fericiţi. Toţi, de succes. Deci hai si obţinem
acest lucru.
PARTENERII KARMICI DE AFACERI
Suntem acum gata sa: purcedem la Regula
Nr. 3 din MK.: sll. ne identi6dm partenerii noştri
kannici de afaceri. Partenerii kannici de afaceri
51
52. reprezinti esenţa Managementului Karmic.
Aceştia sunt oamenii care vor face ca tu sA
primeşti ceea ce vei oferi, îţi vor face kanna s1
se reflecte înapoi spre tine. Ei vor primi kanna
plantatl in conştiinţa ta, pentru ca aceasta sa: iasA
la suprafaţa: mai târziu, pe m:lsud ce vor aphea
oportunitlţi de succes, pe care tu le vei observa, şi
pe care alţii (care nu au plantat conştient kanna)
le vor rata.
Ai o singuri sarcini cu fiecare dintre
partenerii tăi karmici. Si incerci sil-i faci
oameni de succes. Ţine minte acest lucru. Îţi
vei concentra toate eforturile pentru a-i face pe
aceşti oameni de succes. Şi apoi activitatea ta va
deveni una de succes - nu e cazul si-ţi faci griji
in aceasta: privinrl, nici nu e nevoie si te gândeşti
la ea prea mult. Transfonnl-i pe toţi partenerii
tii kannici în oameni de succes şi cele 100.000
de unităţi de, ce erau, mingi de volei? - se vor
vinde intr-o silptlmânll, cu cea mai mare ratl de
profit pentru compania ta.
Deci, cine sunt partenerii mei karmici de
afaceri? Existi patru grupuri de parteneri şi e
nevoie sl-i ajuţi pe toţi sil aibl succes:
52
53. 1. Colegi de str'lliriu
Colegii !li de servtau sau angajaţll
rrprC7.inti primul grupalpartenerilor t:li karmici.
Aminteşte-ţi, şeful a numit 12 oameni in echipa
de proiect pentru cele 100.000 de unitiţi. Poate
In trecut i-ai privit pe aceşti oameni ca pe
nişte simple unelte: angajaţi, oameni pe care ii
angajtzi sau de care te foloseşti, pentru a duce la
bun sfărşit ceea ce ai de fkut.
Totuşi aici, în Managamentul Karmic,
lucrurile au nevoie sll. se schimbe. Aici te aHi în
alt ~n de relaţii cu oamenii care lucrează în jurul
tău. Trebuiesi trimiţi kanna din direcţia ta insp-e
ei. Trebuie sll ai grijll ca proiectul sli-i fad!. pe ei sll
aibl succes. Acesta este singurul mod de a planta
karma de care ai nevoie, pentru a comercializa
cele 100.000 de untitilţi. Pentru cii urmlrim sll
obţinem Wl ecou:
Jntreg procesul de livrare şi comercializare
a celor 100.000 de unitllţi trebuie.sll-i fu:ll eroi ai
companiei pe cei 12 din echipa ta; si-i fad!. mai
buni, mai capabili şi mai fericiţi.
53
54. 2. Climţi
Evident, scopul oridrei activitllţi sau proiect
este de a furniza ceva cuiva: acest cineva ar
putea ti un client, dar in acest sens ar putea ti, de
asemenea, şeful th sau oamenii care au investit
in companie. Deci, te-ai putea gândi d nu e
mare lucru sA spunem d e nevoie sll faci ceva
pentru clienp.i tii. Ştiai asta deja: Cine credeai d
va mânca cele 100.000 de pizza?
Dar nu despre aceasta vorbim noi
aici. Dacă vrei ca Managementul Karmic si
funCţioneze pentru tine, e obLigatoriu sii devii
100% pasionat de ideea de a-i face cu adevtrat
oameni de succes pe clienţii tii. Odati ce termini
cu cele 100.000 de unităfi, şeful tău va arita ca
un geniu în fara şefului sdu. Investitorii vor avea
o ratd mai mar-e a profitului, iar in acelaşi timp tu
vei gbi o metodă de a vinde clienţilor pizza la un
preţ pe unitate mtJimic şi de asemmea, vei reuşi si
reduci cantitatea de colesterol din fiecare felie.
Deci, câte ecouri tocmai ai generat?
3. Furnizori
Daci aveai impresia eli vechea ta perspectirl.
asupra "angajaţilor" tii era una proasti, uitil-te la
54
55. cum îţi tratezi fumizorii. O relaţie cu un singur
sens: ei ar trebui si-mi ofere făinii şi sos de tomate
de o calitate superioarl, la cel mai mic preţ, şi si-
mi furnizeze intreaga cantitate la timp. Cum o
fac şi cât câştigi din această afacere e tteaba lor,
doar asta este ceea ce face un furnizor.
In MK. aceast! atitudine vrem si fie şi ea
schimbati 100%. O cantitate enonnl de kannl
in orice proiect - aproape tot succesul sau eşecul
- vine din modul in care tratăm persoanele
care fac posibil acest proiect. Poate fi compania
care produce compresoarele pentru frigiderele
noastre, sau muncitorul care vine si zugriveasd
bucătiria, sau programatorul care sti treaz toatl
noaptea pentru a finaliza codul pentru softul
folosit.
Trebuie sil-i tratezi corect, e neapbat
necesar să manifefri un interes personal pentru
ei, si ai grijă de ei şi să faci in aşa fel încât acest
proiect slle aduci şi lor succes. Ai obţinut destul
profit din partea mea, de pe urma motoarelor
de frigidere? (Poftim? Nimeni nu m-a intrebat
aşa ceva pâni acum!) Ţi-am mai gisit o slujbi,
sil zugriveşti şi budtiria vecinului. Dac§. nu-
mi poţi demonstra cii iei o pauză şi faci câteva
55
56. exercip.i de yoga la fiec~ 90 de minute de
lucru la calculator, atunci îţi micşorez salariul pe
s<lptlmâna vUto~.
4. Lumta
Partenerul du ultim de afaceri este unul mare.
Reprezinti întreaga lume. Toţi partenerti pe
care i-am menţionat pinA acum, sunt oameni
apropiaţi: oameni cu care munceşti de obicei,
dar totuşi nişte indivizi, care, sunt într-un fel sau
altul, apropiaţi de tine. Astfd încât, orice ai face
pentru a-i aju~ deja cam funcţioneazJ. penttu
tine, deci ecoul nu va fi foarte impresionant- ca
şi cum ai striga intr-un dulap gol din cas:l.
E nevoie sJ. mergem a..facl, într-un loc
mai mare, într-un loc indeplrtat, pentru a
obţine un bun ecou kannic. Pentru a fi om de
succes in această lume, e nevoie s:l facem ceva
pentru a transforma lumea înslşi într-un succes.
Proiectul nostru trebuie să contribuie cu ceva
pentru aceastillume.
Te rugăm să nu iei acest lucru ca pe o
poveste despre o risplati în viaţa de apoi, de
genul fii amabil cu lumea şi ta o mică donaţie din
partea corporaţiei, pentru o cauz.a de caritate! Să
56
57. scrii un cec de 1.000 de dolari in cinci minute
pentru United Way şi apoi sl uiţi de el, acest
lucru nu a dus nici o companie la succes. E nevoie
să îţi mobiliuzi toate resursele - toate abilitiţile
şi creativitatea ta şi a întregii echipe şi o cantitate
considerabill a bugetului de proiect - pentru alt
proiect din afad. Mergi la cineva care incearcl
să realizeze cam acelaşi lucru ca tine şi are intr-
adevăr nevoie ajutor pentru a-l obţine.
Ceea ce spunem, de fapt, este d. proiectul
de reconstrucţie al bud.tiriei tale va avea succes,
dac! mergi şi-p. ajuţi vecinul d-şi remodeleze
bucătăria sa cu succes sau - şi mai bine - dacă
mai întâi te oferi si ajuţi o organizaţie care face
renovlri graruite de buclttrii, pentru familiile
nevoiaşe din oraş. Cele 100.000 de costume de
baie ale echipei tale de producţie vor fi livrate
cu succes, fUI îndoială, daci mergeţi cu toţii
la celllalt caplt al etajului şi ajutaţi echipa de
publicitate să expedieze anunţurile lor despre
lichidarea stocului de sacouri de iaml. Sau şi mai
bine, dac! echipa ta poate convinge conducerea
să confecţioneze 10.000 de uniti.ţi inplus, pentru
a le dona unui producAtor dintr-o ţacl din lumea
a treia, pentru a-i ajuta si-şi inceapA propria lor
afacere.
57
58. Ciudat, nu? Uiti de tine, B. acest lucru
pentru altcineva şi totul va funcţiona. Dar
fii onest. Nu-i aşa el acesta este modul de
funcţionare a intregii lumi, la care ai sperat
dintotdeauna?
MICHAEL GORDON:
La Bumble &bumble,chiar de la bun inceput
am practicat lucrul cu partenerul lwmic, dar
ia.rişi, doar din instinct: simţeam cl. era corect
d. procedez astfel şi cu siguranţi ne-a adus
~tate.
Colegi: Recent, dnd am fost la un e~niment
în N~ York, o femeie s-a apropiat de mine şi
mi-a spus: ,.Buni, eu sunt Lori Barbaria. Nu
ştiu dadl W mai amintiţi de mine, dar am luc:rnt
pentru dvs.la Bumble in 1978-79. Eram foarte
r:lsB.ptA, n:belA şi nedisciplinatl - dar dvs. mi-
aţi dat o şansJ.. Şi aţi ştiut d ceea ce-mi doream
cu adevira.t, era sA luCIT;Z pentru n:vistele de
mod§.. Aşa el, intr-o zi mi-aţi spus, ..Dad ip
don::şti cu adevArat sA faci asta, arunci trebuie
d mergi la Milano sau Paris." Mi-aţi înmânat
banii pentru biletul de avion şi m-aţi expediat,
58
59. pur )Î simplu. Nu am avut ocazia si vi. rev.ld şi
si vi mulţumesc, şi nu v-am dat banii inapoi, dar
am vrut si ştiţi d nu am uitat niciodati ceea ce
aţi &cut pentru mine. Nicio alti persoanl dintre
cele pentru care am muncit vreodarl. nu m-a
tratat în felul acesta."
Climţi· Am inceput si creştem cu 25%
pânl la 30% pe an, lucru de can: nu mai auzise
nimeni pânl atunci şi am ales aceasti clldire
superbA din cartierul Meatpacking din New
York- care a devenit intre timp unul dintre cele
mai elegan1e centre de modl ale oraşului. Am
denumit clld~a Casa Bumble, dar imediat am
avut acest sentiment el devenim prea superficiali,
pn:a aroganţă; iar clienţii noştri, chiar daci en.u
saloane mari, nu primeau suficientl dragoste
din partea noastrl. Aşa el am avut o şedin~ de
companie şi în decwsul unei o~ am elaborat un
plan pentru a ne ajuta clienţii.
In fiecare luni vom aimite ceva gratuit
clienţilor noştri, pentru a-i enruziasma şi a-i
inspira: le-am implrtlşit despre abilitiţile care
ţin de ingrijirea plrului, desp~ pasiunea pentru
aceasti meserie şi despre tot ce înseamnl culrura
ingrijirii pArului. Nid.ieri in aceste broşuri nu
am introdus nici mlcar o singuri. propoziţie
prin care si cerem cuiw sll distribuie produsele
noastre, sau si menţionlm ceva reduceri sau
59
60. oferte speciale. O fllceam ca d-i ajutlm, d-i
ajutlm si aibl succes.
Mai târziu aceastl idee s-a materializat
in Şcoala de Afaceri Bumble. Am invitat câte
trei reprezentanp. de la fiecare salon cu care
colaboram (şi erau mii de saloane) d zboare la
New York şi am organizat pentru ei un program
special de cinci zile, pentru a-i invlra tot ceea
ce noi învâpsem despre cum si creşti o afacere
şi cum d o faci si aibl succes. Accasra insemna
d îşi luau câte o slptămin!i liberi de la lucru
ca si se dedice ore lungi in fiecare 'Zi studiului,
despre cum am filrut noi totul, de la pAr pân!i la
marketing. A fost o abordare complet noul in
industrie şi ecoul kannic a propulsat compania
noastTil in vârful tapului.
Furnizori: La un moment dat ne-am dezvoltat
ftcând propria linie de produse pentru ingrijirea
p:lrului. Am inceput cu ceva de mici proporţii şi
am găsit o companie miel in Vestul Mijlociu din
State, care sll se ocupe de producţie. Proprietarii
erau doi tineri, pe nume Bob şi Wally şi uite aşa
a pornit o colaborare &umoas!i intre cele doul
companii.
Apoi deodati (ecourile!) vânzJ.rile noastre: au
explodat şi in decws de opt ani am ajuns şi o
companie produdltoan: major!. In acest moment,
când devin mari, majoritatea companiilor incep
60
61. sll-şi sufoce fumizorii: ,.Trebuie s!l incepi d-ţi
împarţi profiturile cu mine!" Jmi giscsc şi alp
furnizori." .,Acum, de ~me ce îţi comand atât
de mult, vom micşora şi preţurile de achiziţie."
Dar noi nu am B.cut nimic din toate astea.
Am ţinut minte toată munca asidui pe c~ Bob
şi Wally au fllcut-o pentru noi de la bun inceput,
şi ne-am asigurat eli erau parteneri cu drepruri
depline ai noului nostru succes financiar.
Lumea: A fost un lucru pe care l-am B.cut la
incepurul carierei mele, care cred d. a plantat
una dintre cele mai semnificative seminţe
kannice pentru decadele mele de succes. Am
crescut în Anglia, într-o familie care deja B.cea
parte din industria modei. La vârsta de 15 ani
am fost ucenic la Rene din Mayfair, un salon
foarte prestigios, in cea mai exclusivist! regiune
a Londrei. Apoi la 21 de ani am plecat in Africa
de Sud, pentru a-mi iniţia propria afacere.
Primul meu angajat a fost o femeie de
culoare: era din tribul Banru şi numele ei era
Elizabeth. Vreau s!l ţii cont c!l in acele timpuri
politica apartheidului - segregarea rasiall -
era foarte autoritar.! şi se punea în aplicare cu
seriozitate. Îi era permis sll vinll in studiou doar
in calitate de "servitoare" şi doar ·pentru a face
curat.
Într-o zi o privesc şi decid eli an: nevoie si
61
62. înveţe să fie şi ea stilist.ln cele mai bune saloane
din Londn, în locurile unde am fost eu insttuit,
acest lucru începea întotdeuna cu spllaRa
plrului - iar splla.rea pWui este considuatA o
treabl foarte serioasli.
Aşa el, într-o sc:ari, înainte ca ea să plece
acasl, am început s-o învăţ pe Elizabeth cum
sl spele phul, prin faptul el i-am spllat pliru.l
chiar eu. Era de fapt un act ilegal în lumea mea
la acele timpuri. Elizabeth a rlmas cu noi şi a
crescut împreuni cu compania ani la rind, pinA
cind am plecat din Africa de Sud în Nrw York.
Undeva în adâncul conştiinţei mele, simt d acest
mic ~t de a ajuta lumea a plantat cu adarirat
s1minp pentru viitorul succes de la Bumble.
E
xisti un laitmotiv la toate aceste istorii
de succes cu partenerii noşai kannici de
afaceri. Ajutorul este necondiţionat: pur şi
simplu incerclm s-o ajutbn pe cealaltt. persoanl
sll aibll succes.
LISTA TA DE ACTIVITĂŢI
• Ştii ce unneaza. acum. lari.şi la cafenea cu
tine. la cu tine şi eamerelul MK. Alege patru
pagini goale, iar in partea de sus a fied.R.i pagini
saie denumirea celor patru grupuri de parteneri
62
63. kannici: colegii de serviciu, clicnp.i, Nmizorii,
lumea.
• Mai departe, bineinţeles, te rugtm sl scrii,
câte un nume pentru fiecare categoric. O
persoanl de care ai na"Oic pentru ecoul tiu: o
pttsoanl pe care o vei ajuta sa 6c de succes, cu
ajutorul proiectului MK la can: lucrn.i acum.
• Sub nume, B. o dcsaicre clari dcspn: cum va
ar!ta suceesul lor, dupA ce îi vei 6 ajutat. Fhi
cuvinte mari, dar ceva foarte specific.
63
67. UN CUIB KARMIC CONFORTABIL
Dacll e sl ne gândim la aceasta, relapa ta cu toţi
p~rtenerii karmici poate 6 rezumali cu acurateţe
intr-un mic desen:
8
~~~i
~tro~..~
~~de~vOMdt~~
j~~i
8
Patru grupuri de oameni în afara mea,
cu mine in centru. Pentru a-mi duce la caplt
proiectul, pentru a vinde cele 100.000 de
67
68. abonamente de cablu, am nevoie de fapt să mă
opresc din a m4 concentra pe proiectul meu şi
si încep d mă concentrez. pe a-i ajuta să aibA
succes pe partenerii mei karmici de afaceri.
Şi apoi, succesul meu va veni de la sine. După
cum spun f:lranii tibetani, "cel care planteuJ
porumb, obţine automat şi fân". E un fel de a
spune el, în mod narural obţii iarba, care creşte
printre tulpinile de porumb, arunci când plantezi
porumb. Este gratuiti şi îţi hrăneşte şi iacii pe
timp de iarnA.
Aşadar, un manager karmic, care face
totul corect, st!l în acest cuib karmic confortabil,
b'imlfând succes în toate cele patru direcp.i şi
sd.ldându-se in ecouri, pe mlsuli. ce acestea se
intorc.
EU CEL DIN CENTRU
Acum, pentru ca MK să-şi facă cu adevirat
magia, e nevoie s!l ne concentrăm pc acest mic
"eu" din centrul acestui cuib comod al karmei.
Poţi observa un lucru imediat: totul incepe de
la tine. Nu va exista niciun ecou ricoşând rapid
68
69. 11prc mine, dacii eu însumi nu fac niciun pas. În
Managemenrul Kannic, tot succesul este iniţiat
de către tine. E nevoie ca tu si faci primul pas. În
mod unilateral, tu e~ti cel care trebuie sll inceapll
să aduc!i succesul partenerilor karmici de afaceri
-inainte de orice.
Dar existi şi altceva aici care este absolut
crucial. Mai arunci o privire la acel mic "Eu"
din cenmJ. Existi un cerc in jwullui, o linie ce
defineşte limitele mele - "Eu" mll opresc aici,
"Tu"incepi acolo.
În linii mari, această linie defineşte
limitele pielii noastre: tot ce se aflA. in acest sac
sunt Eu, resrul din afară este altceva sau altcineva.
Dar desigur "Eul" nosmJ normal este puţin mai
mare decât atât. Când o femeie are un copil, ea
i~i lărgeşte aceastA. linie, pentru a-1 încorpora şi
pe copil. S-ar putea s§. nu ne pese prea mult daci
o maşinll este zgâriarâ în parcarea magazinului,
cu excepţia cazului când această maşini este a
mea.
Deci, cine sau ce decide unde se opre~te
linia? Se pare dam putea spune ci "Eul" meu se
extinde asupra tuturor lucrurilor de care mi simt
foarte ataşat. Dacă le faci vreun riu (imi inţepi
70. pidea, îmi impingi copilul, îmi zgârU maşina),
atunci imi faci un rău mie. Dadl.le ajuţi (imi faci
un masaj, îmi lauzi copilul, îmi repari maşina)
atunci m:l ajuţi pe mine.
Dar vezi tu acum, in acest caz, partenerii
tăi kannici de afaceri sunt chiar tu. Dac:l ei
eşuează, tu eşuezi. Dac:l ei au succes, tu ai succes.
Este timpul s1 desenezi un nou "Eu".
Poţi observa cum am ad:lugat elin nou
acele delimit:lri "pare-real" şi "este-real". In tot
acest timp p:lrea dl. eu sunt separat de colegii
mei, de clienţi, de furnizori şi de asemenea de
lumea cea mare. Puteam rlmâne nep:ls:ltor la
problemele lor, nu trebuia s:l fiu foarte atent dad.
ei aveau sau nu succes, pentru d nu mi afecta
într-un mod direct sau important.
Dar acum gândeşte-te puţin. DacA este
adev:lratt karma - dac:l fiecare lucru ce mi se
intimpl:l este un ecou al unei fapte pe care am
fhcut-o deja pentru altcineva - atunci tu qti eu.
Te rog, tlră filosofii care te fac si1 te simţi bine
promifându-ţi o r:lsplar:l in viap. de apoi! Vorbim
despre lucruri reale, afaceri reale. Eul realeste cel
mare -cel care îi include pe toţi cei elin jurul tiu.
Obişnuieşte-te cu asta. Este mult mai uşor si-ţi
70
71. pui suHetul in a-i ajuta pe alpi sll aibll succes,
odati ce spargi această baricli de gândire eli ei
sunt separaţi de tine.
..wrele Eu {eu reat)
e~~
~-=1-f•<=*~
~c=o- •• <Or=::J~
~
8
UN CUVÂNT DESPRE COMPETIŢIE
Acum priveşte la cercul din desen, cel denumit
.Lumea". Cercul, i~i, este doar o linie, şi din
câte cunoaştem acum, poate li o linie inşelltoare.
Pentru o persoanA care nu a auzit inel despre
MK - pentru o pcrsoanll care este inel blocat:
încercandu-şi norocul in via[~ - este narural si
vadllumea drept ceva care i se intâmpb şi nu ca
pe ceva ce provine din tQ.
Compania angajew un administrator
nou şi inteligent şi mll roagl sll-1 înwr despre
71
72. ceea ce fac eu - şi deodată simt că poziţja mea
in cadrul companiei se aHI în pericol. Fabricile
dintr-o ţarl de peste ocean încep si produci,la un
preţ foarte bun, aceleaşi cuptoare cu microunde
ca cele pe care le produce compania mea - şi
deodată simt dl. postul meu, sau compania mea
sau chiar rara mea sunt ameninţate.
Nu te-ai putea înşela mai mult. E
nevoie si priveşti dincolo de cauzele aparente şi
si glseşti cauzele reale. Karma spune d orice mi
se întâmplă vine din direcţia mea. Deci, pot si
fac si se întâmple orice îmi doresc, B.când acel
lucru în primul rând pentru alţii.
Şi ce înseamnă aceastaîn cazul competiţiei,
fie el vine din biroul vecin, de pe acelaşi hol sau
din cealalt:l parte a planetei? Pune-ţi centura de
siguranţi in acest moment. Suntem pe cale si
spulberim 50,000 de ani de condiţionlri, adânc
inddlcinate în tine.
Atunci când compania îţi spune sl-1
instruieşti pe administratorul cel nou şi tânlr,
6.-o din toat:l inima. R. din el, pe cât poţi tu
de mult, cel mai bun superstar al corporaţiei.
Atunci când apare un produs mai bun decât al
tt.u, din altă rară, mergi şi cumpiri-ţi unul - şi
72
73. convinge-i pe toJi cei pe care ii cunoşti sa. fad
acelaşi luau - in acest fel toJi acei muncitori
striini vor putea incepe si se bucure de acelaşi
standard confortabil de viaţă pe care-I ai tu.
,.De ce mi-aş dori sll fac acest lucru?" vei
srriga tu. Pentru ci trebuie s-o faci. Nu ai de ales.
TrtbuiL sl-i faci pe alţii inHoritori, chiar şi pe
cei care concureazJ. cu tine. Şi apoi ştii ce se w
întâmpla? ToatJ. aceastJ. karml se w reBecta
direct spre tine şi vo dtschide largpioţa.
Mirul tllu protejat s-a descurcat atât de
bine, incit conducerea a &cut lucrul de care iJi
era ţie fricl: i-au dat lui postul tiu. Şi au fost
atât de impresionaţi de cum ai fkut faţl acestei
misiuni, încât au creat o noul poziţie de vice
preşedinte şi te-au transferat exact acolo.
Şi deodatavezi pemasa ta această comandi
enorma. - de fapt cea mai mare comandi pe care
ai onorat-o vreodată - deoarece guvernul unei
alte ţUi tocmai a achiziţionat câte un cuptor
de microunde, produs de compania la, pentru
fiecare bucitlrie elin toate staţiile de tren din
tari!.
~a funqioneazi de fapt lucrurile. Noi
vorbim despre nivelul .,este-real", noi vorbim
73
74. despre singura cale siguri spn: succes. Renunţi
la mine versus tine. Renunţi la noi vcrsus ei.
Cn:cuJ. succesul pentru toad lumea.
O ultimii notă aici. Atunci când vei
acţiona in felul acesta - atunci când vei n:nunp.
la graniţe 'i vei munci pentru succesul tururor
- atunci pentru prima dată în viaţil vei munci
în armonie cu legile care guvernează universul.
Pentru prima dati vei munci la unison cu Huxul
de energic, care creeuJ. toate lucrurile. Şi apoi,
ca un rezultat nonnal, vei simţi aceasti stare
profundil de pace şi mulţumin:.
Cum adică, tu chiar te-ai gândit vrcodad
cu aderi.rat d o Jad din lume ar trebui si
prospere, in timp ce toate celelalte să sufere in
silrăcie? Oare ap. au fost lucrurile destinate să
fie?
RESPONSABJUTATEA UNEI MAME
Mai priveşte o dati ultima schemă. Mai este
un ultim lucru important, pe care e nevoie d-1
înţelegi despre acest sistem. Partenerii tăi sunt
tu - da, înţeleg acest lucru acum. Dar totodata. tu
eşti partenerii 14i. Ce înseamnă aceasta?
74
75. Totul incepe de la tine: tu acţionezi şi apoi
Intreaga maşinlrie incepe si se mişte. Daci tu
nu acţionezi, sau nu acţionezi foarte eficient,
atunci tot restul, adiel noi, vom avea de suferit.
Este în inttresui lumii ca tu si munceşti la
capacitatea maximl, tot timpul. Noi owm n~ie
cle tine.
Acum si schimbăm situaţia. Tu nu
munceşti doar pentru tine. Un manager karmic
munceşte pentru toţi, pe parcursul intregii zile.
Tu eşti precum o Maml ce are de hrlnit, de
imbclcat şi de crescut patru biieţi ce vor de~ni
oameni de calitate. E nevoie sA fii in cea mai buni
fonnl pennanent, pentru dl sunt mulţi oameni
care contează pe tine. Avem nevoie ca Mama si
fie slnltoasl. Şi, mai important, avem nevoie ca
Mama si aibl mi11teo cltmJ.
De ce? Pentru el viziunea MK despre
lume este alunecoasl precum peştele in apl. 1n
minutul in care oboseşti sau eşti distras, atunci
când riceşti sau te cerţi cu partenerul de viaţt.
Ia micul dejun, toatl aceasd arirudine MK va
zbura pe geam. Ce o fi fost in capul meu si cred
d. ar fi un lucru bun să dau slujba mea altcuiva?
Pe SCUI1, e nevoie să te menţinem in fonnă
75
76. buni fizidl., mentall şi emoponall - şi tu vrei
si ai griji sa: fii in fonnl buni - sau nu vei fi
in stare sa: rezişti când valul celor 50.000 de ani
de condiţionări culturale va ameninţa puiul de
viziune asupra lumii bazat pe MK. Avem nevoie
de mintea ta clari., in orice moment, altfel te ~
întoarce la munca grea in care ip incerci norocul,
in prima zi proastA pe care o vei avea.
Iar acum te vei angaja sa: urmezi
Programul Celor Şapte Practici pentru o Minte
Clari:
PROGRAMUL CELOR ŞAPTE PRACTICI
1. Prottitdyogo.
Un lucru pecareilavem incomun noi ttei (autorii,
n.t.) este practicarea indelungati şi regulata: a
exerciţiilor de yoga. Acestea au fost gindite cu
mii de ani în urma:, pentru un efect maxim asupra
căilor subtile pe care le traverseazJ. gindurile tale
in interiorul corpului tiu. Aceasta inseamnl el,
dad practici yoga corect, vei incepe si gindeşti
mai limpede. Vei reuşi si izbuteşti mai bine cu
MK. Doullzeci de milioane de americani deja
practicA yoga, pentru d au înţeles d.t de mult ii
76
77. 11jută si-şi sporeasca. productivitatea.
Cel mai complicat lucru in yoga este si
mergi prima dati; dupl aceasta totul va merge
bine. Existi diferite feluri de yoga şi - din
f~ricire - aproape toate aceste tipuri de yoga au
o fundaţie bună, autentici şi îţi vor oferi ceea ce
ai nevoie. Nu-ţi 6.e &ici si incerci câteva şcoli
diferite de yoga, inainte de a te decide asupra
uneia. Gilseşte un loc la care se ajunge uşor şi
.lege-ţi un gen de yoga,care ţi se potriYejt<. lată
sugestiile noastre pentru câteva genuri de yoga,
care sunt disponibile:
• Ashlllnga: forţl, structuri., tradipe (acest stil se
mai numeşte vinpsa., MysoR., metoda Swenson
şi citeodatA yoga pentru forţA)
• Iymgar: aliniere, tehnici, înţelegerea trupului
• HQ/ha.: moderati, întindere, potriviti pentru
inceput
• SiwnQnda: t:radipe, spiriruall, o metodll. de
yoga pentru întrtap viatf
• Biham: îndpere indlzi.tt:, ~onsecutivit:ate
autenti~l. profesionalJ.
• Anusara: si munceşti din inimi, eficient,
orientat1 asupra decaliilor
77
78. • ]iwmuhi: spiritual!,âcientl, inspirati
• Farust: puterea femininl, fotJi, înc:rcdett in
sine
• D/xrrmdMittra:yog:a inviţătorului, spirirualJ,
profundA
• Yoga Tihtan4aInimii:managemenrul karmic
al yoga, antici, bazati pe infdepciwte
• lntdritoare: daci ai probleme fizice
prcexis«:nte
• A(I7)Yoga.: yoga cu un partener, distracţie,
slnltoasl
• PrtTiiltalil: pentru o naştere şi recuperare mai
uşoarl., mai slnltoasl, Brl pericole
2.lncept sti mtditai.
Toţi trei avem o practici regulati. de o
viarl de meditaţie. Am putea spune d. aceasta a
fllcut diferenra. Eşti mai calm, gândeşti mai dar,
vezi oponunidţile, rezolvi problemele.
Pe când aproape toate formde populan:
de yoga provin din aceleaşi IidJcini autentice,
câteodari este dificil si glseşti profesori cu
adevărat experţi în meditaJi.e. Poţi înviţa câteva
lucruri de baU- respiraJi.a, urmărirea gândurilor
cu calm - Ia un studio local de yoga sau Ia un
78
79. 'cntru dhanna. SI nu crezi d. trebuie si aderi la
o oarecare filozofie pentru a incepe practicarea
meditaţiei şi a yoga. Utilizcazi-le pentru
obiectivele la care lucdm aici. Daci lucrurile
din viaţa ta se schimbi mai rân.i.u şi te decizi si
mergi mai departe, este alegerea ta.
Este dificil sl judeci cât de calificat este un
profesorde meditaţie, dar poţi spune cu siguranţl.
d. dad. propria lui meditaţie funcţioneazl, acesta
va fi calm, blând şi cu capul limpede; deci caut!
aceste aspecte şi, iarăşi, nu te jena sa: studiez.i
ofertele. Daci ajungi la un moment,in care simţi
d îţi doreşti cu adevWt s:l devii un meditator
serios- fapt ce te va face d. devii at:lt o per&aan.l
cât şi un profesionist mai capabil şi cu o minte
mai clarl. - atunci îţi recomandlm s:l studiezi
programele ACI şi si citeşti materialul descris in
ultimul capitol al acestei clrţi.
3. Urmtaz4 un codpc-sonaltk ttic4
C:lt de erici suntem in comportamentul
de zi cu zi faţl. de alţi oameni este acel fel foarte
specific de kannl care decide cum gindim noi:
gândwile pe care le auzim in mintea noastri pe
parcursul intregii zile. Şi iari.şi, nu trebuie si fie
19
80. o parte a unei tradiţji spirituale anume - este
alegen:a ta. Totuşi sunt patru sau cinci elemente,
care ar fi bine si faci parte din oricare cod
personal de eticl, pe care te decizi sa.-1 urmezi:
Sd prot~Jtz.i viafa. Bineînrcles si nu produci
durere fizid nici unei persoane sau viett.p şi,
de asemenea, sll. evip cuvintele şi gindurile
d~roase.
Sd rtspecfi /umn11t a/tura. Nu fura niciodatl,
sau nici nu te apropia de furat: ftr1 apeluri
telefonice personale în timpul serviciului, f.lrl
evitarea taxelor.
Sd respecţi nlaţiilt altfmJ.. NiciodatA si nu faci
nimic care ar pune în pericol relaJia dintre doi
sop sau parteneri.
Fii sir~cn: Nu minţi Minciuna inseamnll. şi
faprul de a-i lll.sa cuiva o impresie grqitl despre
anumite lucruri pe care le ştii el sunt neadevlrate.
Multe tradipi spirituale adaugi un al
cincilea element: fii atent si nu fij sedus de abuzul
de alcool sau droguri. Pur şi simplu, acestea sunt
o pierdere de timp şi de bani, şi ajung să distrugă
orice speranţA de a avea o minte clarJ. şi o viaţl.
80
81. de succes.
4.Continu4 s4 inwţi
Invenţia cl.rţii a fost un lucru extraordinar.
Eram obi,nuiţi sA ne mulţumim doar cu ceea
ce aveau a ne spune despre lucruri oamenii din
timpurile noastre. Acum, dac! vrei, poţi merge
la o librlrie cu banii pe care-i faci in câteva ore,
'i te intorci cu unde dintre cde mai strălucite
minţi ale ultimelor 25 de secole, pentru a petrece
o dupl-amiazl cu ele.
Existi un motiv pentru care anwnite cArţi
au trecut testul timpului. Au ceva de spus care
iti poate face viaţa mai simpl:l şi plin:l de succes.
Şi, drept desert, poţi studia mai amănunţit
noua inWţ!tucl anticii., pe care se bazeazl
Managtmmtul Karmic - înri.ţiturA care doar
acum începe sA fie disponibilă pentru prima dati.
lp reamintim d am enumerat câteva lucruri
pentru tine la srarşitul acestei cărţi.
Nu te opri din invt.ţat niciodată- invaţl
lot ce poţi, chiar dacA este un nou program de
calculator sau câteva cuvinte într-o limbA str!.inA,
sau gastronomia altei rări· lnvtţarul ţine mintea
rânlră,limpede, ascuţit!.
91
82. 5. Ajutd-ipealţii
O viaţi de om nu este împliniri., ftd a
face inadins cel puţin un lucru bun pe zi pentru
cineva. Cu MK, desigur c1l ai obţinut acest
lucru deja. ContinuA tot aşa. Vei vedea d. nu
există satisfacţie mai mare decât sl-i ajuţi pe
altii; şi el pe mAsuri ce dai din timpul tiu, ai tot
mai mult timp şi reuşeşti să duci la bun s~it tot
mai multe lucruri - este pur şi simplu karma.
6. M4ndnc4 cu pricepere.
Poftim? Cum poţi mânca cu pricepere?
Cât de multă pricere este necesad. pentru a
mânca?
Multi.
Cei dintre noi care tr:liesc in ţări bogate
au fost antrenaţi din copilhie sl mmâncc
prost şi în exces. Regimul nostru alimentar
ne încetineşte - încetineşte întreaga noastrl.
civilizaţie - ne oboseşte şi ne face întunecaţi
la minte. Este nevoie de multi înţelepciune şi
inteligenţi pentru a merge impotriva curentului
şi pentru a imiţa din nou si mândm.
82
83. In ce priveşte supraalimentarea, nu este
nevoie de eforturi eroice, dacl unnezi destul
de bine resrol principiilor din Programul Celor
Şapte Practici. Aceleaşi c:li interne ale corpului,
asupra dlrora acţioneazJ. yoga. sunt responsabile
pencru cantitatea de mâncare pe care o vrei. Daci
practici chiar şi cele mai simple exerciţii de yoga
timp de doul slptlmhi - doar o data: sau doul
ori pe slpt!mână - vei descoperi deodată d. nu
te mai simţi ca o grămadă mare de clătite.
Pe măsura trecerii timpului şi a practidrii
Programului Celor Şapte Practici vei observa.
că in mod automat ~i fi atras de felurile de
mâncare, care te fac sl te simţi sWtos şi sl
gândeşti limpede: fructe şi legume proaspete,
produse cu conţinut bogat de proteine şi ni~l
sclzut de grăsimi şi carbohidnţi.
larişi, aceasta nu este un gen de agendl
a Nt'WAge. Poţi sd.pa cu şederea peste program
la lucru cu gogoaşe şi cafea câţiva ani, dar apoi
aceste obiceiuri îşi cer tributul. Corpul t.lu îşi
pierde fennitatea, iar acest luau îţi face şi mintea
lipsiti de fermirare, şi apoi o inovaţie menitl sl-i
dud spre succes pe competitorii tii, in calitate
de st:rategie pentru succesul tAu propriu - va
.,
84. phea o idee proasti.
Un ultim lucru despre mâncare: fll ceea ce
poţi in acest moment, dar promite si continui
si lucrezi asupra acesteia in mintea ta. Dad îţi
do~ti cu adevirat o minte limpede, ai nevoie de
o con~ti.inţl curati, după cum am observat deja
la codul personal de erid.. Şi aceasta înseamnă
el e nevoie si incepem să evitlm hrana care
conţine multă karm:l negati~ in ea. Producerea
tuturor produselor din carne implicit o cantitate
enormă de suferinţi ~i torturarea a sute de mll
de crearuri neajutorate in fiecare zi. Şi desigur,
orice-am zice, noi ştim că animalele simt cu
adevirat ducerea şi pl!cerea la fel de mult cum o
simţim ~i noi - de aceea ne risfllţlm câinii ~i ne
dezmierd:lm pisicile.
Şi astfel, în ritmul tiu, dezobişnuieşte
te sit m§.nânci carne. Vorbeşte cu prieteni
vt:gttarieni cum si înlocuieşti proteinele într-un
mod responsabil. Îţi putem spune din propria
noast:ri. experienţă că vei deveni mai puternic -
vei avea un tonus muscular mai bun, vei fi mai în
forml, vei fi mai ager, mai rapid, mai fericit.
..
85. 7.Odihntţle-/e ţi relanoz4-le
DacA a mânca este o pricepere, atunci a
re odihni este o artă. Puţini dintre noi ştiu cu
adeWrat sA se od.ihneasd bine. Dar daci vei fi
bun la MK, vei avea nevoie de toată raţiunea ta,
o raţiune bine odihniti.
Odihneşte-te de ajuns - atât cât ai tu
nevoie; toţi suntem diferiţi. Deoarece majoritatea
dintre noi trebuie sll. ne trezim la o anumiti or.l
pentru a merge la serviciu, aceasta inseamnl
că avem nevoie d mergem la culcare la timp.
Şi aceasta inseamnA sA ne ~parti:dm timpul
cu chibzuiall, atunci când suntem treji, pentru
a merge la culcare la timp. O metod! buni de
a repartiza mai mult timp pentru somn este
realizarea unei mici campanii de simplificare a
vieţii noastre.
Ai putea incepe prin a lua in vizor lucrurile
care îţi irosesc cd mai mult timp, precum
televizorul sau internetul, deseori insemnind
cmailuri inutile. Ziarele şi revistele îşi au şi ele
partea devini. Nu ai nevoie cu adevlnt d ştii ce-a
mâncat astAzi la micul dejun preşedintele, sau ce
crede unchiul ta.u despre copiii verişorului tAu.
Toate aceste infonnaţii şi stimullri suplimentare
85
86. îţi încetinesc mintea şi fac dificil! relaxarea şi
somnul de noapte. Dacll ai câteva minute în plus
seara, nu merge sJ. navighezi pe net. Mergi afanl,
fă o plimbare, priveşte copacii, privette stdele.
1n timp ce faci toate acestea, t:reptat treci
prin lucrurile din casll şi aruncll orice obiect pe
care nu l-ai folosit în ultimele şase luni. Toate
acestea ocupll spaţiu în mintea ta, &când-o
confuzll şi incapabilll de a se relaxa.
Vezi dacă poţi învlţa si te aşezi şi să fii
liniştit timp de zece minute cu tine însuţi, tllcut,
meditind asupra. binelui din viaţa ta şi din lume.
lnvaţt. sll te relaxezi. Noi ceilalţi avem nevoie de
tine, revigon.t şi cu mintea clară.
Vipta&a/4
LAMA CHRISTJE,
Foarte mulţi oameni au contribuit la succesul
univecsidţii noastre Diamond Mountain
(D.M.U., n.t.), dac sunt mindri si spun că eu
am fost cea care i-a convins pe toţi sl adopte
ceea ce crM eu el reprezinti piatra de temelie a
acesrui succes: Regula Orei 13:00.
Nicio lecţie sau alti activitate similarll de
instruire in D.M.U. nu poate aVJ::a loc inainte
86
87. de om 13:00. Studenţii, şi personalul, sunt
incurajaJi si-şi dedice orele dimineţii practicii de
dezvoltan: personali, descrisi aici în Programul
Cdor Şapte Practici ale MK.
Un student tipic se tttzeş~, bea o ceaşd de
ceai din ierburi şi incepe ziua cu o sesiune de
meditaţie. Aceasta poate dura de la lS minute
pânlla o ori, în funcţie de aperienţa pe care o
are studentul in meditaţie.
Majoritatea studenţilor au fost instruiţi
intr-o varietate de tehnici de meditaţie şi acest
lucru ajuti la menţinerea lucrurilor actuale
şi interesante. Ei pot lucra la o meditaţie de
rezolvare a unei probleme, pentru a vedea
de ce un prieten este supirn.t pe ei în aceastl
sllptlmânl. Sau fac o meditaţie de analiză a
cdor opt probleme tipice care apar in meditaţie,
pentru a fixa aceasdl infonnaţie în mintea lor.
Sau practici o meditaţie fixad pe liniştea inimii.
Duplmediraţieurmeazlyoga.Amdescoperit,
printre altele, el e mult mai uşor si practici yoga,
daci o faci cu un partener sau prieten: atunci
când unul nu are chef, celllalt îl motivnzl.
Grupurile pot fi distractive şi srudenţi.i de la
D.M.U. întotdeauna au opţiunea de a se alltwa
altora, pentru practica de dimineaţl a med.itafiei
sau yoga.
Nu impunem niciun stil de yoga. Oamenii
87
88. sunt diferiJi, iar cauza oâstenfei unui numlr
mare de stiluri de yoga este el fiecaR dintre
acestea se poaiveşte mai bine unor anumiţi
oameni.
Nu impunem nici durata practicii de yoga -
aceasta iarişi depinde de nivdul fiedruia. Dar
ceea ce impunem este ca practicarea med.itaţiei
şi cea de yoga si fie regulati: chiar şi lS pânlla
30 de minute pe zi este mai bine, decât un efort
mare intr-o zi, wmat de ttei zile în care sll. nu
faci nimic.
Dupl yoga (atât yoga. cât şi meditaţia se
prn.ctid mai bine pc stomarul gol) oamenii îşi
iau prima masă a zilei. larişi, nu stabilim nicio
dietl specială - toţi oamenii au corpuri diferite
- dar sunt câteva lucruri, care cu sigun.nJI ii
fac pe toţi si se simti minunat. Unul dintre ele
este sucul proasplt stors: cumpără-ţi. un mic
stordtor elecaic de citrice şi fll-ţi un obicei din
a stoarce patru portocale in fiecare dimineaţl.
În decursul unei s!l.ptimâni vei simţi. cum viaţa
din fructele proaspete, începe si aibll gust de
ciocolat1, îndl.rcându-te cu o energie pe CaR nu
ai mai avut-o de când erai copil.
Începe si lucrezi la a scăpa de dependenta
de cafea şi apoi de cea de ceaiuri cu cofeinl.
Incepe si înlocuieşti grAsimea din laptele de
vaci cu proteine pure din lapte de migdale pe
89. care-I poţi prepara proaspat, de asemenea, mai
târziu. Poţi si te delectezi cu laptele de migdale
cu nişte cereale, dar B-ţi un obicei din a verifica
eticheta cutiei de cereale şi eviti-le pe acelea cu
un numllr mare de zaharuri.
Dupl aceasta, un student tipic îşi incepe
srudiul zilnic. Noi incurajlm stilul vechi t:i.betan
- fhă calculatoare la aceastl ori din zi, deoarece
(am menţionat deja acest fapt?) incerci si menţii
tlcerea verbal.it şi Liniştea mentall pe parcursul
întregii dimineţi. Deci, practica tibetanl constl
in faprul el în primul rind scoţi cartea pe care
vrei si o studiezi şi priveşti cuprinsul timp de
citeva minute, în special denumirile primelor
cinci capitole, sll. zicem. Iar apoi închizi ochii
şi verifici, daci poţi sl repeţi mental cele cinci
denumiri de capitole. Cam intr-o slptlm.ânl o
si poţi turui toate capitolele in ordine, ceea ce
înseamnl el, în mod automat, vei avea o idee
generali despre structura completi a clrţi.i.
Şi acel rezumat este aici, în capul tiu: poţi
sl-1 extrn.gi oriunde, oricând, pentru a te gândi la
el - chiar daci eşti pc drumul spre serviciu, sau
la masl, sau într-o sali de aşteptare undeva.
Apoi cont:i.nul sll citeşti orice parte a cllrţii la
care te afli acum, reflectind la sfârşit Cum aceastll
parte se incadreazâ în contextul general al clrţii
- şi cum ar putea fi aplicati în viaţa ta, astlzi.
89
90. Dupl aceasta, un student poate petrece o ori.
sau doul cu un proiect la care lucrcazl pentru a
învăţa sau a ajuta pc cineva care are nevoie de
ajutor - şi aproape orice student din D.M.U. este
implicat într-un astfel de proiect. lari.şi, totul se
face pe barl. de voluntariar, noi nici mitcar nu
cerem o taxit de srudii la univc~itatea noastd.
E
nevoie sl-ţi doreşti sl ai succes: nimeni nu
poate face acest lucru pentru tine.
I
ar acum, dacă nu eşti un student la D.M.U.,
probabil trebuie sit ajungi la locul de muncă
mult înainte de ora 13:00, dar înţelegi ideea
de bază - vei ajusta Programul Celor Şapte
Practici la programul tilu. Ceea ce vreau cu
adevlrat să înţelegi aici este cât de minunat este
să ai o minte limpede. Politica Orei 13:00 la
universitatea noastră fi.mcţionează cu adevărat:
îi face pe studenti şi pe cei din personal, indivizi
s:lniltoşi, echilibraţi, care gândesc limpede. Dacit
strângi un grup de astfel de oameni intr-o sali de
studiu (ceea ce se intâmplil după amiaza şi seara)
poţi vedea entuziasmul şi plăcerea absolutil a
studiului, la viteza de 100 de mile pe oril.
Am fost cu câţiva studenţi D.M.U. intr-
90
91. un avion şi am vizut-o pe insoţitoarea de bord
apropiindu-se şi exdamând .,Aveţi o st:Iilucire
aparte! Cum facep asta?" De fapt, am vizut acest
lucru de nenumilrate ori. Este lucrul care-I face
cel mai mândru pe un profesor.
S
i uite aşa ajungt:m la un ultim lucru. Da, tu
eşti Mama noastră, fi contlrn pe tine d fii
) puternic şi slnlltos, deoarece tu eşti cel care
ne face d avem succes. Dar dad e să te gândeşti
la asta, Mamele mai fac un lucru, chiar şi atunci
când nu fac nimic special. Şi acest lucru e sa fie
un exemplu pentrU alţii.
Oamenii se observi unul pe altul
permanent, toati ziua. Dad incepi sll radiezi o
stdlucireaparte şi site comporţi caosupervedeti
la serviciu, deoarece mintea ta este super clarl.,
atunci oamenii vor observa. Îşi vor da seama de
ceea ce faci şi vor incepe d facă ceva asemănător
şi ei. Mai mult succes pentru fiecare.
LISTA TA DE ACTIVITĂŢI
Ştii, tocmai ne-a venit o idee. Acum ne dorim ca
aceasti nouă carte a noastra: si devină un succes.
Ne dorim ca întreg programul MK si devină de
91
92. succes. Ceea ce înseamnă d e nevoie s§. incepi
practica ta personali a celor Şapte Practici. Deci,
vom lua mAsuri mai serioase asupra listei tale de
activitiţi. Doulllucruri pentru astizi:
1. Vei duti. pe intemet,veigisi cel pufin trei sali. de
yoga in apropierea ti. şi vei merge: si testezi cel pujin
o Iecpe in aceastl slpthnânl, şi tot aşa câte o !cepe
pe slptlm1nl, pâ.nl vei gbi o sa.ll şi un profesor care
si-ţi plad.
Duminica seara este mai pufin aglomen.t la
majoritatea sllilor, şi de obicei este un frumos grup
de oameni ca tine- oameni care muncesc in timpul
slptlmlnii. Ne amintim de prima noastrllecpe de
yoga. Er.un cei mai pufin Aaibili oameni din clasl.
Imediat după ori am fugit la un n:sn.want şi ne-
am îndopat cu clltite. Iar apoi timp de doul zile am
şcllioplti.t ca nişte rlfoi, avind dureri peste tot.
Dar eram mindri de noi şi nu am mai privit în
unnl. Tu qti începltorul, tRci peste asta. In câteva
luni ~i defila în rap. novicilor din clasl.
2. Vei gisi pe c:in~:Va, can: si te invete med.itafia de
bazl.Întreablla sala de yoga.lnccard, pinl gAsqri
un profesor cu care si n:-z.onezi. Şi apoi ~i începe: si
meditezi în fiecare zi timp de 10 minute. (Este mai
uşor daci se întimpii la ac«aşi ori şi în acelaşi loc
în tiec~zi.)
Şi acum treci la treabl. Viap. este scurti. Aceastl
chestie noul cu MK este man::a ta şansl si devii o
persoanl de succes. FI-o pentru noi!
92
95. DECIZIILE GENEREAZA ALTE
DECIZII
Acum d ai mintea mai ~ră şi înţelegi cu
adevărat toatl chestiunea cu a-i ajuta pe alţi
oameni sl aibă succes, este timpul si vorbim
despre tehnici. Aceasta inseamna. d trebuie sl te
opreşti din a lua decizii.
Deciziile se nasc din incertitudinea
probabilitlţii. Eşti obişnuit cu luarea deciziilor,
pentru el in tot acest timp ţi-ai încercat norocul.
De fapt, existi o decizie important! pe care s-o
iei astăzi, mai târziu la lucru - ori altfel este
evident dl cele 100.000 de cutii de ciocolati nu
se vor vinde in cele patru luni, care ţi-au mai
rămas.
Şi această decizie va fi: rlmânem la
vechiul sistem de pliante tiplrite sau incercim
noua publicitate online? (Desigur bugetul pe
95
96. care ţi 1-a acordat ~fui tiu zgârcit este de ajuns
doar pentru una dintre cele douil opţiuni, nu
pentru ambele.)
Sll ilustrllm opţiunile tale, precum am
flcut anteriorşi siguraceasta îţi va uşura procesul
de luare a deciziei.
Deci,iati ce avem. O decizie trebuie luati
pur şi simplu, pentru cii. nu e sigur d oricare
dintre abordilri va funcţiona.
@ = 8 *=
~ ~
Dacll stai s;l te gindeşti, ce înseamnll
sll fii binecuvintat de management şi si devii
tu însuţi un manager? Totul se rezum;'i la cine
are mai multi îndrhncalli (sau prostie) sll stea
aşezat în acest mic scaun al şefului şi sl spunil
tururor angajaţilor încotro sli meatgâ. În special
dacli cineva, care este onest cel puţin pentru un
moment, ar trebui sil admitl d nu ştie dacii ceva
din ceea ce înceard va funcţiona sau nu.
96
97. Dar aceasta nu este totul. Problema
consri in faptul el deciziile genereazJ. alte
decizii, pentru d incertitudinea ins:lşi tinde
să multiplice inCertitudinea şi stresul pe capul
'ăracului Manager de Proiect (noi). Astfel, în
momentul in care hotirlşti curajos sl mergi pe
publicitatea online, unul dintre membri echipei
proiectului va sugera sloptaţi pentru o publicitate
online "minimalist!": "Ştii, ceva ce Apple face
cu cutia lpod. Nici măcar o singur:l pagjn.t
de instrucţiuni! Deci, ştii, va fi o poză a cutiei
noastre de ciocolatl şi - trebuie d. înţelegi - nu
va fi nici măcar numele companiei, nidieri, şi
nici un cuvânt despre felul în care poţi cumpăra
ciocolata! Şi apoi tot Net-ul va incepe sl vuiască
~i sl se întrebe: De unde pot cump4m fi eu aceast4
ciocolattP."
Şi desigur, un alt membru al echipei va da
ochii peste cap şi va spune: "Mai bine opteazl
pentru un numlr de telefon WÎ3.f de tipul 0800
sub o cutie roşie in fonn1. de inimă, cu cineva
care-şi linge degetele de ciocolati. Toţi ştiu cit
aceasta funcţioneazA mereu. A fost formula de
succes dintotdeauna." Şi uite 3-fa viaţa ta incepe
să arate astfd:
97
98. ARGUMENTELEPROŞICONTRA
Deasupra acestei mici scheme confuze e
nevoie sil mai adllugăm lista de argumente pro şi
contra, deoarece de Jiecan: datii când ai de luat o
decizie imporu.ntă, aceasta cruaz.i o lungi listll
de argumente pro şi contra. In acest caz, pentru
n:clama minimalistll de pe reţelele online, o
versiune scurt:! a listei ar ar.lta in felul urmiltor
98
99. Oferta de Publicitate Online Minimalistă
1'1!0
1() acoperire mai mare la
,,rlaşi preţ
J.l'ostil mai puţin pentru a o
1nuduce
1.1 Jşor de modificat, pe măsuri
•r vin rezultatele
CONTRA
l.Trecător: nu stă pe masa din
bucltlrie timp de o dptămână
2.5-ar putea sl nu ajungă la cei
în vârstă, care nu sunt obişnuiţi
cu Internetul
J.Prea puţin spapu pentru a ne
diferenţia de competitori
Problema cu această listă de pro şi contra
este că va genera imediat o altă listă în mintea
la, care este cea de .pro-transformate-în-contra".
Deoarece, ştim că nici măcar argumentele pro
nu sunt sigure şi că există o şansă sporită ca ele să
se transforme în contra. Ne-am gândit dinainte
la aceasta ca să avem o listă de rezervă.
Oferta de Publicitate Online Minimalistă
I'RO
1.O acoperire mai mare la
acelaşi preţ
99
AR PUTEA EŞUA
1. Dacă prea mulţi oameni ar
vedea sporul nostru publici-
tar online peste tot, s-ar pu-
tea crea siruaţia ca ciocolata
noastră să arate ieftină şi să
nu mai fie exclusivisti!..
100. PRO
2.Costă mai puţin pentru a
o produce
3.Uşor de modificat, pe mă
sură ce vin rezultatele
AR PUTEA EŞUA
2. Electronii sunt mai ieftini
decât hârtia, dar creatorii de
spoturi publicitare online cu
adevărat buni devin foar-
te repede scumpi şi deseori
te abandonează la mijlocul
campaniei publicitare, fără
să-ţi ofere un înlocuitor.
3. Să fim serioşi, cum poţi
măsura cu adevărat succe-
sul unui spot publicitar pe
net? Toţi ştiu prea bine că
numărul vizitdor pe site este
întotdeauna denaturat de ac-
cesări accidentale ale oame-
nilor care caută mocasini de
velur de culoarea ciocolatei.
Iar designerul de site-uri a
demisionat săptămâna tre-
cută, îţi aduci aminte? Sau
o să-I angajezi din nou în
calitate de consultant, la un
salariu dublu, doar pentru a
schimba un spot?
Ştii că această listă nu este doar o glumă.
Dacă eşti deja un manager de orice tip, astfel de
lucruri ţi s-au întâmplat de fiecare dată când ai
alcătuit o listă pro şi contra. Deci priveşte acum
- pe următoarea pagină este o hartă a minţii tale,
doar referitor la această mică decizie (am fost
100
101. indulgenJi şi am llsat textul deoparte).
Acum multiplicl aceasta cu toate sutele
de decizii majo~ şi minore, pe care vei fi
nevoit sllle iei pentru ca ehipa condusă de tine sl
livtCZe cele 100.000 de unitiJi. v~i să ştii de ce
managtrii de nivel mediu din marile corponţii
primesc salarii atit de mari? Pentru d existenţa
Stresul mental al
Q unei mici decizii o
(, h /
c: "----J-=o
1 / (J
on ~
(, u=*~
c: '2-J
'2-j
'2.'")
2:
!OI
102. in aceasti incertirudine mentală complicati este
o asemenea agonie, încât nimeni nu ar face-o
pentru mai puţini bani. Ştii el este adevirat.
Deci, este timpul sa. te opreşti din a lua decizii.
SI vedem cum poţi reuşi.
Vipta&a/4
GESHE MICHAEL,
Compania noastri a crescut atât de rapid
(dublindu-se in mlrime ~i v:ln~ în fiec:m an,
timp de mai mulţi ani), incit spafiul de lucru era
intotdeauna prefios. Am tot inchiriat spaţii din
ce in ce mai mari ~i apoi am Elan saltul ~i am
achiziţionat propria noastrlcl!direcu noul nivele
in Manhattan, cu o privelişte extraordinarl spre
râul Hudson. Problema era el trebuia s1 ajungi
la nivdul executiv de vicepreşedinte pentru. a
prinde un loc cu acces la un geam exterior.
John Exposito a ajuns la nivelul de vice-
preşedinte înaintea mea ~i intotdeauna treceam
cu invidie pe lângi biroul slu. Şi am in vedere
nu doar peticul slu de rau de soare, ci ~i biroul
individual, pe c:m il putea inchide, pentru a
avea puţin!l intimitate. Şi parci pentru a-mi
face ~i mai mult in ciudl, revista Wa/1 Strtet se
întrez.hea mereu de sub uşa lui, livnti în fiec:m
102
103. dimineaţă personal de d.tre responsabilul cu
corespondenţa.
Şi uite aşa, intr-o dimineaţt pe când treceam
pe hol, m-am aplecat şi i-am 'terpdit ziarul
'i l-am dus in biroul meu minuscul. Mi-am
aruncat pici~le pe masl, m-am lAsat pe spate
'i am inceput si citesc, de parci alia 'i trebuia.
Dar apoi s-a întâmplat ceva ciudat.
Tidul de pe prima pagini era despn: un
bancher de investiţii de pe Wall Street, care
,i-a asumat u.n risc mare neautorizat cu fondul
speculativ al companiei şi a pierdut torul. A
incercat si evadeze in Hong Kong şi este postatl
o fotografie imensl cu bancherul escortat in
cltuşe din avion, împreuni cu multe comentarii
din partea unor Analişti Renumiţi cu privire la
cât de stupid! a fost o asemenea mişcare riscanti.
Deocamdati, tocul e in n:gul.l.
Pe pagina doi este acest articol despre George
Soros care şi-a asumat un risc şi mai mare cu
banii clienţilor sl.i la bursele de schimb britanice.
A obţinut un profit de un miliard intr-o singuri
zi- un fel de record - şi aceiaşi Analişti Renumiţi
elogiazl hot!ltârea lui indrizneaţ!.
Şi apoi mai jos - in rubrica a doua, unde
incep noudţile financiare autentice: nu doar
opiniile oamenilor, ci şi cifre reale ale diferitelor
companii. IBM are probleme şi se pare el va
103
104. trebui si vândi toatl afacen:a cu calculatoardc
personale unei companii din China. Analiştii
Renumiţi saigi. la ci si nu mai fie atât de
conserva.tivi în abordaru lor: "Faceţi ceva!"
Şi apoi peste alte câteva pagini, este un
artieol lung, elogiind compania de calculatoare
Hewlctt-Packard pentru abordarea lor
conservatoare, verificati in timp, în a conduce
afacerea şi in ce priveşte produsele, can: continui
si faci din ei un lider al profiturilor în domeniul
tehnic.
In acel moment - in acel moment anume
- mi-a devenit clar el nu conteazJ. cu adev!rat
dacii îţi asumi riscuri sau dmâi conservator. Nu
conteazA cu adevlrat ce decizie iei: aceasta ar
putea funqjona, sau ar putea sA nu funcţioneze,
iar revista Wa/1 Strtttfournal are atât de multe
pagini, tocmai pentru a relata despre cât de
adevărat este acest fapt, in toa~ lumea.
Dar se pare cA nimeni nu .remarci acest
fapt. Analiştii Renumiţi continui să dezbatA
argumentele pro şi contra, toate argumentele
pro şi contra par a fi rezonabile şi convingltoare
man: parte din timp, dar la sfârşit totul este
totuna. Defocare dat4 când iei o decizie, nu ai
nici cea mai vag:1 idee dacii va funcţiona sau nu.
Este uluitor. Dina-o ciad nu-mi mai doresc
ziarul Wo/1 Strttl de dimineaţA. Merg inapoi
104
105. de-a lungul holului şi-1 pun uşor inapoi sub
uşa lui John. Înluntru pot auz.i doul persoane
discutind, daci ar trebui sA ne asumAm un risc
cu o linie noul de produse, sau sll. rlmânem la
linia conservativl, pe care o producem deja.
USTA TA DE ACTIVITAŢI
Ai trei lucruri noi de îndeplinit pe lista ta de
activitlţ:i de data aceasta:
1. Mergi pentru o sesiune de Şedere în Linişte
cu cameţelul tiu MK. Glseşte acea listi cu cinci
lucruri, pe care trebuia sll le realizezi in aceastl
slptlmânl. În dreprul fiedlruia ar trebui si fie
scrise nişte probabilitt.ţi de succes. Acum pentru
fiecare dintre de scrie o listi de pro şi contra,
doar câte tn:i argumente pro şi trei contra. Apoi
scrie cum ar putea eşua cele pro. Priveşte la ce-ai
scris timp de Sminute şi incearcll sll simţi el s-ar
putea sll. fie o cale mai buni.
2. Vom începe sll. schimblm felul tllu de a te
alimenta. Existi. o metodll simplA de a face acest
lucr1.1, care nu are nimic de a face cu a-ţi refuza
ceva. Deja porţi cu tine cameţelul MK. Şi acum,
de fiecare dati când iei o gustare sau o masll pe
parcursul zilei, opreşte-te şi noteazl în carneţel
ce-ai mâncat şi care conpnea mult zahllt, sau
105
106. grllsimi, sau oricare srimulente de genul cofeinei
(sau nicorinei). Aceasta este tot. Doar observim,
nu schimbim. Şi apoi vei vedea d. observarea
înseamnl schimbare.lnceardl! Funcţioneazl.
3. la-ţi un moment din Şederea ta în Linişte
pentru a scrie un cod etic personal care te-ar
face o persoanA mai buni. Nu mai mult de cinci
puncte in total.
O dati pe zi, chiar inainte de a merge la
culcare, scoate camerelul. Gândeşte-te la care
dintre cele cinci lucruri ai avut mai mult succes
in acea zi şi descrie intr-o singuri propoziţie.
Ceva de genul, "Eram pe cale si dau un telefon
cu caracter personal dimincaţi.,dar l-am fli.cut in
schimb in timpul orei de mas!."
Aceasta creearl tot felul de ecouri de fundal,
care contribuie la succesul proiectelor tale,
inclusiv cel de 100.000 de unităţi.
106
108. ÎNŢELEPCIUNE STRAVECHE
Q
A patra lege a Karmei este:
Nicio aqiune nu se pierde nidodati.
- ]ry Rinpoche (1357-1419), imJ4ţdlorul
j1rimului Dal11i LAma
109. Viatq&a/4
REPORTER: Top trei aţi avut succese
remarcabile. Acum vi rog s!i vi gândit] la cea
mai reuşiti mişcare pe care aţj flcut-o în cariera
dvs. şi si ne spunep de ce aţi Brut acea acpune.
LAMA CHRJSTIE: Nici nu a mbuit si mi
gândesc la aceasta, pur şi simplu aşa am simţjt
el ar fi bine.
MICHAEL GORDON: Aşa mi-a spus inruip.a
mea şi am wmat-o.
GHESEMICHAEL: Purşi simpluîntotdeauna
am simţjt ci aşa va fi.
REORIENTARE CATRE INSTINCT
Ştim la ce te gândeşti acum: .,Este uşor
pentru voi trei sl staJi acolo şi sA-mi spuneţi
sit nu mai iau decizii. Mi-ar plăcea, deoarece
109
110. acestea sunt de-a dreptul frustrante. Dar care
este alternativa? Ce sil-i spun şefului - d am
decis d mi opresc din a lua decizii?"
Calmeazl-te. Nu aceasta încercăm sll-ţi
spunem. Desigur vei merge astlzi la serviciu şi
vei lua o groazA de decizii, cum ştii mai bine. Dar
în acelaşi timp te vei opri din a le lua. Cum e
posibil aşa ceva?
Vorbeşte cu cineva care are cu adevllrat
succes in ceea ce face - ar putea fi un om de
afaceri, un muzician, sau o maml. lntreab:t-i
cum se face d iau intotdeauna decizia potriviti
la timpul potrivit, şi vei auzi unnltoarele ca
rispuns, "Nu pot spune exact de ce. Este un fel
de instinct."
Şi acum, noi toţi avem o doză de instinct.
Atunci când te-ai aşezat să deschizi din nou
aceastll carte astllzi, nu te-ai gândit, "Înainte
de a începe sll citesc, trebuie d decid un lucru:
Cât de des voi respira cât sunt aşezat aici?" Nu
te îngrijorezi cât de des vei respira, deoarece
respiraţia este autonomă, automata:. Este un
instinct.
Acum imagineazi-ţi câte griji ţi-ar
provoca dacă- pe parcursul întregii zile, in timp
IlO
111. ce-ai merge şi-ai face orice faci tu in timpul zilei
- ar trebui sa: decizi în continuu dad sl respiri
8au nu in acest moment, şi cât de des. Corect -
dadi. te-ai gândi la acest lucru in fiecare minut,
mintea ta ar fi de-a dreptul zJ.păcită şi s-ar irosi
multă energie, pe care mai degrabă am folosi-o
la alte sarcini, pe care le avem de indeplinit. Este
un lucru bun că respiraţia este amplasarl undeva
in partea instinctuală a minţii mele: sll stea bine
acolo. Mintea mea pare d ia decizia corectă in
lcgiturll cu respiraţia mea, Brll ca eu să intervin.
Acum intrebarea este: Am putea face
acelaşi lucru cu multe dintre,sau cu toate deciziile,
pc care le luăm, pentru a vinde cele 100.000 de
biciclete? Existi oare vreun mecanism, care sll
transfere deciziile din partea decizionalll a minţii
in cea instinctuală? Cum stJact di. toate aceste
genii in materie de afaceri şi artă pur şi simplu
simt cum este cel mai bine de făcut, penbll a da
lovitura de fiecare dată? Exact asta îţi vom arăta
acum.
EDIN CAUZA CAPSATOARELOR
Vezi tu, de fiecare dată când ajungi la o
III
112. rlscruce in Managementul Kannic şi trebuie sA
iei o decizie despre un proiect sau viaţa ta, deja oi
tfual, chior docă decizia pe core o ieifoncţioneozd.
Dadl. ai unnat Managemenrul Kannic corect,
evenimentele pur şi simplu s-au aranjat, f:lrA
vreo decizie.
Deci, cum ştiu dacii unnez corect MK?
Aceasta ne duce la capsatoare.
la capsatorul de pe masa ta, ridici-te
şi mergi la masa altcuiva şi întreabă-! dad
funcp.onea:zl. Se vor uita ciudat la tine, iar apoi
vor lua o foaie de hârtie şi o vor capsa. Dad
foaia va avea o capsil, vor spune "Mi se pare d
funcţioneW bine" şi vor da din cap un pic, in
timp ce tu te întorci la masa ta.
Morala de aici este că un capsator
funcţ:ioneazi. dacAesteind.rcat,şi nu funcţionează
dacă nu este încib"cat. Când ai nevoie urgentă
de un capsator, nu alergi prin birou să compari
capsatoarele de pe mesele colegilor. Nu stai cu
un capsator roşu intr-o mânA şi cu altul verde în
cealalti şi incerci sil iei o decizie despre culoarea
capsatorului care va funcţiona.
Deoarece r:uloarea capsatorului nu
contează. Nu are nici un sens şi nici nu e nevoie
112
113. IA stai acolo, încercând s:l iei o dtcizit despre ce
culoare de capsator si foloseşti. Tot ce ai nevoie
1A ştii, este care dintre ele este inc4rcol, deoarece
ll·cla va funcţiona.
Şi dadl ştii ci ambele capsatoare sunt
lndrcate, atunci jtii ci omhtlt vor funcţiona.
In acest moment poţi mtrgt pt primul instinct
~~ foloseşti oricare din acestea doui, tkoartct vo
Jimcţiono in omhtlt co:wri.
Deci, d mergem înapoi şi să nu mai luăm
decizia despre ce tip de publicitate vom folosi
pentru cele 100.000 de ciocolate. Dad. acţiunea
pc care ai ales s-o faci este inc4rcotd, atunci atât
pliantele tipArire, cât şi publicitatea online vor
funcţiona- poţi .,alege"oricare dintre acestea, în
funcţie de ce-ţi şopteşte intuiţia. Dadl acţiunea
pc care ai ales-o nu este înclrcati., atunci va eşua,
oricare dintre octltOfi doui acţiuni. (Aceasta era
lecţia din ziarul Wo/1 Strett, îţi aminteşti?)
Te poţi opri din a lua decizii, pentru că
acestea nu ajută niciodata:. Poţi incepe să-ţi incarci
acţiunile, ceea ce ajuti întotdeauna. Deoarece
in managementul lumii de d.tre karma, nicio
aq:iune nu este irosid vreodată. Fiecare mişcare
karmică pe care o faci duce la un rezultat .făr4
113
114. nici o indoia/4: intotdeauna primeşti ceea ce
oferi. Exista: o metod:l simplii de a vedea cum
te vei simţi acum. Uita-te în unn:l şi priveşte
la diagrama indrcat:l cu toate dgeţile. Apoi
închide cartea şi imagineaza:-ţi d eşti înv:lluit
încr-o lumina aurie, caldă. Aceasta este diferenţa
de nivel de stres dintre a lua decizii şi a înclrca o
acţiune, pentru a fi siguri că funcţionează.
CUM SA INCARCI O ACŢIUNE
Perfect! Deci, cum uru ,.încarc
acţiunile? Te rog, am vorbit despre aceasta deja.
Acumulatorul este cel care porneşte maşina, nu
cheia. Orice acţiune pe care o faci pentru a aduce
succesul partenerilor tăi kannici va produce, Bri
indoiala, succesul tau, indiferent de ce altceva vei
face, indiferent de ce altceva vei decide. Totul
va fi pur şi simplu ... intuiţie, automat: ,.Pur şi
simplu am 1tiut."
Deci acum am redus desenul deciziei la
un model frumos, dar şi fericit de a-ţi conduce
cariera:
114
115. ;
l
~
z
l..
"
z
Observi din nou diviziunea dintre "pare-
~al" şi "este-real". Când şeful îţi va sparge uşa, sli
te felicite pentru vânzarea celor 100.000 de cutii
de ciocolatli în timp de - trei luni? - ştii careva fi
primul lucru pe care ţi-1 va spune:
"Deci,cum ai ştiut di reclamele online vor
da lovitura?"
Iar tu vei face o pauzli şi vei li.spunde,"Pur
şi simplu aşa am simpt."
Şi-p vei face cu ochiul, pentru că ştii de
ce ai simpt aşa: ai avut grijă de partenerii tii
kannici de afaceri.
IJSTATA DE ACTIVITĂŢI
Deci, sil ne intoarcem la cea mai
importanti!. parte a listei tale de acrivităp, la cel
115
116. mai important dintre cele Şapte Principii, sit ne
intoarcem la esenţa Managementului Karmic:
partenerii tii karmici de afaceri. Dadl tragi cu
ochiul la carneţelul tău MK, vei vedea că ai scris
o descriere despre cum ar fi, dadl. ar deveni de
succes câte o persoană din fiecare dintre cele
patru grupuri de parteneri karmici. Iar acum
este timpul să treci la acţiuni- este timpul,.să-ţi
incarci" proiectul.
• In fiecare zi, inainte de a-p incepe lucrul,
noteazl-~ oacpune concreti,pe care intenponezi
să o intreprinzi, pentru a le aduce succesul
fiedruia dintre cei patru. Nu este necesar să fie
ceva de proporţii - probabil nu ar lrtbui să fie
ceva de proporţii. Pur şi simplu un lucru pe care
il poţi face astJ.zi pentru a contribui la succesul
lor.
Nu vom insista asupra acestei acţiuni
specifice din lista ta de activităţi, care este o
acţiune crucială- aceea de a-ţi îndtrca capsatorul.
Dacă vrei cu adevărat d devii un om de succes,
incepe astăzi şi fi-ţi din aceasta un obicei pentru
tot restul vieţii. Cât de departe mergi acum te
priveşte - aceasra este tot ce ai nevoie să faci.
116
119. AVIOANE PE PISTA
A trăit odata., un remarcabil Lama din Tibet, pe
nume Khen Rinpoche, care a spus: .,Problemele
sunt un lucru bun, pentru d. te Iad să vezi unde
se aRă problemele tale." Şi asta ne aduce la ideea
cu avioanele pe pista de decolare.
Aproape orice om de afaceri ajunge să
căh'l.torească în scop de afaceri. Aslfel, ajungem
sa: petrecem mult timp privind pe fereastra
avionului, întrebându-ne dac:l avionul nostru
este cu adev:trat, aşa cum a anunţat pilotul, al
treilea în ordinea de decolare şi câta: întârziere va
insemna asta.
Problema este unnătoarea: kanna
funcponeaU precum avioanele. Înainte să fi
auzit de MK, am investit deja un mare efort fie
in a ne ignora colegii,fumizorii, clienţii şi lumea,
fie chiar şi in a-i "învinge" într-un fel sau altul.
Şi toate aceste seminfe kannice sunt încă acolo,
119