I.c.boghitoiu electronica imita

boghi[oiu
HLHfiTM$FdICA
IMATA ffi
Eto
€q@cristal

Lucranec oferc tinerilsr constructori ornotori o se-
rie de montoje electronice ctrcctive din domeniul
ciberneticli oplicate pi sl cutonnoticii: sunetele
electronice, sirnlurile eNectroniee, mici automoti-
zdri, jocuri eleetronice etc., core pot fi reolirote
cLr nnaterisle din eomerf.
E
ffi'ffi
soleutiaH
Lei 5,50

Irtlrodu(eree rtrrlrtdrlttt ;i aparaturii electronice tn cele
tnai diuerse sectortrc rt ::oiicilet si solicitti it'L permunenld
I'rtrrtrureu de noi ltrul'rsii. de noi speciali;ti, de teluticieni
culttrltili sd cree:e.si sri rrii'nuiascd toate aceste me(anisme
d t's I i t r r t I t' i r nbun it I i I i r i i I ) UInaITeIlle a ut liuitd lii eco nomico-
sot'i r il t' .
,l lr'.s/r' ceritt!r: i.'i r/,i.srsc rezoluat'ea pe plan tnondial
ltri tr rtr'ttrea de sculi, lttirt otganizarea de erpozilii, prin
rtl'r,trl,rrrrr urrei Iil(t'ttluri de specialitate pentrtt toale cate-
tluriilr. I rr rtce uslit lrlttrit:ir de uiitor, peste tol este elras
Iirtrrrltrl. litrcret cure prin culezan[ti;i muncii este chemat
sti rlrtr','r tttui departe teluticu, sd firureascd cioilizalia tle
miirtc.
in lut,t noaslri, prcor:updrile de a alrugc un nufttdr
cit mqi nrrrt'r de tinefi ctllre cunoarterea ;i aproluntlarea
tuinelar elrrlronice, se sitLteazd pe un loc de frunte.
Rezultalllr oblinute pe aceastd linie uin sti confirme
roadele mutt' ri depuse, uin sd conf'it'nte puterea de crealie a
Iinerettrltti trrrslt'u, Ielentul sdu deosebit.
Astfel, ltt r.rpozilitt de crealie tehnicit pioniereascd
Ilinitehnicur tlitr anul 1976, din totalul realiziirilor et-
puse, OSIII (l)l'it:ittl tle 51n1 pentru lnuen.tii ;i Mdrci)
a inregistral tttr nrtttritr rlr: /,'irtucnlii realizate de tineri
scol ari.
De asemettaa, petilru ct,poziliu ittlcrtralioncrld ,,Invenf ii
creatoare ale tinerctului - un aj uLor la unibalca lumii"
rle lq Tokio, Irstitutul japonez de inuenlii ;i inoualii
(J.I.LI.) a acceplat un numdr destul de mate de inuenlii
ale;colarilor no;tri spre a fi erpuse la qceustd prestigioasii
erpozilie internalionaki. Fire;te c(i ocesle afirmdri aIe
puterii de crealie tehnicd a tineretului ldrii rToastre se
tlrtloresc orijii deosebile pe cure partidul ;i guuernul o
,tronli I'ormdrii orrtultti de mtine.
I'lrrttrrrt C.C. ol I).C.R. din 18
- l9iunie 19?3 cu pri-
t'i t r ltt tlrzuoltorcu ;i perfeclionarea tnud ld.mintului in
lirltttl,lirrr Sociulisli Romdnia a hotdrtt ca tineretul din
l"rtl, ,ltrrtlde tlc ittutitiimint sii I'ie pregdtit pentru uiald,
l,r' trl r rr tttrrrrcit, 1tt:ttlru acliuitdli social-ulile. Documenlele
rtll, r r',ru t: ule purlidttlui nostru au sublinint nte reu nece-
rlrrlt rt orientirrii intregului inuiitdmtnt spre practicii, tn
sensrr/ cri fiecare ;coald trebuie sd deuind i.n acela;i timp
;i o ttnitale de prodttclie, unitate cu caractu economic .|i
educaliu, de apropiere u linerctttlui de ntttncit, de uialri.
Cu prileiul tleschiderii anulii ;colar 1976- 19'i'i,
louurd.;ul Nicolae Ceau;escu, sectator general al Parti-
dului Comttnist Romdn, u ariitat cd ,,Erigenlele produr-
liei, ale dezuoltdrii economico-slciale impun, ca o necesitete
Iegicd, pregiLtbea unor spet'ict1i.s1i ;i munciktri ctt inaltd"
colificare profesionalii ;i ;Iiinlificir - or, numai legarea
slrtnsii a tnudldtntntultti cu cetceterea;i praducliu esigut[I
uearea unor asemenea (adte"t
Prin ntitsurile arloptate, nltnlai in anul ;colur 197 5 '
1976 peste un milion de copii ;i tineri uu actittnt tn aproape
35 de mii de cercuri tehnico-aplicatiue gi ;tiinlifice.
La deprindereo tineretttlui ctt uniuersul tehnicii ;i al
;tiinlei, un aport cleosebit tl cu'e ;i literatura tehnicti de
s peci alitate.
Ald.turi de alte lucrdri apdrule pe linia acestei uctitti-
tdli, se inscrie;i lucrarea de I'utd. Tratind o gamd uariutd
de construclii electronice priuind modul cum folosind
mijloacele electronice putem imita, putem tnlocui o serie de
actiuitdli omene;ti, lttcreueq se adreseazd tn eguld ntdsttrir
atit lineretului, ctt ;i celor dornici sd se inilieze in acesl
speclaculu ;i rrlil domeniu al tehnicii.
:'.
Ce inseantnd q imita electronic? fn sensul larg aI ideii,
a intita electronic tnseamnd a reproduce - folosind mij-
loacele electronice
- un prcces sau un I'enomen cere
pi.nd attrrtci se efectua pe altd cale.
Astfel, lumina unui fulge,r, trilurile unei priuighetori
soLt sunetul unui pian pot fi reproduse, pol fi imitate cu
I'oarte mare asentdnare de cdtre montaj e electronice tle
cornpleritate redusd.
Acliuitateu ttnui muncilor cere trebuie sd suprauegheze
menlinereu LtrTei temperaturi constante tntr-o instalalie
l Nicolae Ceaugescu, Cuuintare la rroit.ingul t:tt
prilejul inaugurd.rLi Jestiue & noului an de studiu, in ,,Scin-
teia", nr. 10598 din 16. IX. 1976.

I r'olcc(ia cristal I I colec{ia cristal I

ootecare, poate fi inlocuitd cu un monlaj electronic ca.re
sd efectueze clr cea. mai nare precizie ;i tn orice moment
operalia mai sus amintild.
Un calcul aritmetic, oricit de complicat, poate fi efectuat
in ctteua fraclittni de secuntld de cdtre un calculalor
electroric.
Procese tehnologice contplere sint conduse cu o precizie
uimitoare de automqte in cure trunzistorul, circuitul inle-
grat, fotodioda sau termistorul sint elemente de bazd.
De la inima artificiuld, Ia instalalia ce a aprins fla-
<:irru simbolicd. o. Jocurilor Olimpice de Ia Montreul tn
1976, de la complicatele montaje ale sondei Vil;ing ce
att transmis ;tiri despre solul ;i atmosfera planetei trIarte,
la instalaliile de,,ll,Iontlouiziune", tnttlnim electronica.
Cauzele care att determinat gi delermind tnlocnireu
ntultor actiuitirli, procese, funcliuni etc. (efectuate tn ge-
ncre ntecanic) cu montaje electronice, constau in nunteroqse-
Ir uuontrlie pe care ecestea Ie oferd. Remarcdm tn prinuil
t irrd ltreri:irr, ruliditate a ;i siguranla cu care funclioneazti,
r rrtttt(inn l'ultlttl ri ttrr proriuc zgoutol, nLt au piese in
tttisrtu r', ltol lttttrlitttttt itt rtrice prtzilie, acupd. aolutn mic,
trrt trtrr'silit sttltrttucqhtrc ;i nici tntrelinere costisitocu.e.
f)e uscrncneu, rneLod(lc ;i ct:lipantentele eleclronice pd-
Irund acalo undc nici o alld irstalalie nu permite acest
lucru ;i unde omul nu poate interueni operutiu.
In timp, posibilitatea tnlocuirii diuersblor operalii cu
montaje electronice, a aptirut intediat dupd oparitia tubu-
rilor electronice, respectiu in al doilea deceniu al secolului
nos lrLI.
1'ehnica anilor care au urmat a marcat tnceputttl unor
preocupdri si tehnologii cure. odqld declan;ate, eueau sd
antreneze gi sd dezuolte ttria;e industrii, sd necesite speciali-
:irri, actiuittili ;i locuri de mttncd incti nebdnuile.
Saltul spectaculos el electronicii si al posibilitrlilor aces-
teia cle a imita, cle a prelua ci.t ntai mult din ceeuceomul
yci meconismele sale I'dceau Ia un moment dat, este marcat tle
descoperirea tranzistorului ( 1 I48), a tehnicii semicottduc-
toarelor. In foarte scurt timp s-a ajuns Ia tehnici clin ce in
ce mai perfeclionate, la miniaturizdri ;i nicrominiaturi-
zdri, la tehttici de uirf core s-eu impris rapid, tncit uu
crcal qcele generalii telmologice de care se uorbe;te tn
mod curent.
Pdtrunderea electronicii tn cele mqi diuerse sectocu'e
de actiuitate omeneascd nu a constituit un scop tn sine, ci
se datore;te in principal faptului cd prin aceasta s-utt
ob[inut ;i se oblin, practic, o serie tntreagii de auanto.ie
sociqle cum ar fi: cre;terea productiuitdlii muncii, unifor-
mizarea prcceselar de produclie, sporirea calildlii produ-
selor. u;urarea muncilor grele, mdfirea gradului de asigtr-
tere a protecliei ntuncii, perfeclionarea proceselor de
inueslig alie tehnicd etc.
Tehnica imitdrii electronice se bazeazd pe o serie tle
clescoperiri carc a fdcut posibild tnlocuirea, tn condilii
optime, a simlurilor ontului ctt pi a unor mecenisme ,si
procese complicate.
Astfel, fdcind o echiualenld simplistd tnlre organele de
sim! omene;ti ;i realizdrile tehnice se pot euiden.tia urmi-
toarele cores pondenle:
- arganul auditiu ( urechea) aN cotespondent microfonul;
- tederea (ochiul) are corespondent celula fotoelec-
tricd;
- glasul (gura) are corespondent difuzorul;
- simlul tactil (pielea) are corespondent, pentru tempe-
raturd, termistorul;
- mirosttl are corespondent an(rlizoqrele electronice;
- memoria ate corespondent blocul de memorie elec-
tronie etc.
Plectnd de la posibilitdlile oferite de ace;ti ,,tnlocuitori"
ai simlurilor omttlui, s-eu realizat nurneroase dispozitiue
cupabile sd tndeplineascd, in acelea;i condilii tehnice,
o gamd de actiuitdli de rutind tn care era angrenat omul.
Astfel, de piltld, ascultqreo. unor surTete, tntr-ttn anurnil
loc, ptnd la apariliu instalaliilor electronice se fiicet de
cirtre o persoand. Odatd cu realizarea microfoanelor sen-
siltile, qceastd operalie se poate efectua, in orice moment
;i la orice distanlii, fdrd participarea direcld u amului.
Paralel cu dispozitiuele similare simlurilor omului,
electronica a pus la dispozilie o gamd de metode capabile
d.e ,,u traduce", de a transforma tn semnqle electrice o
ntdrime neelectricti.
{ colec{ia cristal I I colec{ia crktal I

Aceste dispozitiue, denumite traductoare, acoperri o arie
largii de specialitdti tehnice, contribuind efectiu la desfii-
;uiarea proceselor d.e prodttclie. In acest scns, pot fi amin-
ti le t r aducto ar el e p ent r u rtt tls u r er e q fo r t elo r, di mensiu ni I o r,
ylreutrililor, deformiirilor, temperalttrilor, timpului, urni-
ditdlii, uibraliilor, concentraliilor, densitdlilor etc, Astfel,
de erenplu, se poal.e mdsuro. presiunea ttir-un loc complet
inaccesibil attt omului ctt ;i ultor dispozitiue ntecanice,
folosind un cristal de cuarl.
Ctr ctjutorul traductoarelor au fost reulizate o serie de
nrcntaje numite ;i sesizoare, care suplinesc cu rttrtllit
precizie ;i sigttranld tn fttnclionare o serie de acliuilitli
tle rutind. Eremplil'ictnd, se pot atninli scsizoqrele care
semnalizeazd:
--- declan;area untti incendiu;
- pdtrurderea apei intr-un anurnit loc;
- apropierea unei percoane de un anumit loc;
- aparilia sau eristenlu untti niuel de radialie nu'
cleard;
- aparilia luntinii sau tntttnericului;
depd;irctt unei uileze (rotalii) etc.
Xlecunistnul imitdrii electronice canslir praclic tn Lea-
lizerea unei unitiili ctt mai depline tntre operalia ce lrebuie
reprodusii ;i funclionarea schemelor electronice.
I)rocesul de elo"borare a unei scheme electronice auind
funclia de a imita, de a reproduce o operalie oaretare,
cttprinrle tn principitt urmiitoarele faze:
- determinarea amdnunlitd a fazelor de desfd;urare
a prccesului ;i caracterislicile acestuia;
- gdsirea corespondenlelor electronice pentru inlo-
cubea fiecdrei faze in parte;
- conceperea schemei bloc ;i tle principitt a instululiei
electronice.
Sd considerdm urmdlot'ul etemplu:
'I'emperatura corpului unui bolnau spitalizal trebuie
urmriritd permanent spre a obserua cind atinge ualoarca
de 140"C, deoarece dacd ntt este sesizutd ar putea fi
f'atald. In ccest scop, in lipsa altor posibilildli, este necesar
{:e un cadru ntedics.l sii urmdreascii i.n permanenld euo-
t0 lulia lempelttiurii bolnauultti ctt ajttorul untLi lermomelru.
IlIeloda este dificild attt pentru bolnau, cqre trebuie lLe-
seori cleranj at, cil ;i pentrtt cadrttl medical respeclirt.
Sr:opu1 trr fi deci urmtirirea nnmentultti atingerii unei
qrutmile ualori a lemperatLtrii. Caracteristica procesulti
constd tn:
- sLrprtueqhere permanentit;
- intobilizare de persoane.
Cunosctntl acesle cerinle precum ;i faptul cd ttrt trct-
drtctor de temperaturd - ttn ternistor' - uplicut in per-
manenlci pe corpttl bolnauului poale controla cu rigttrozi-
tale orice uarialie de temperatttrit, se poate lrece la con-
ceperea unei scheme in care se mnulttl electric oblinut de
la termislor. ctnd tentperatura a atins {40"C, sii declan;eze
rrn sislem de auertizare aflat in camera de gardit. Este
posibil ca mai mttlte asemenea dispozitiue - deseruiruL
mai mtilli bolnaui - siL fie centrcrlizate la un ponou untle,
prin intermediul ttnor beculele, sd fie indical ;i nttmdrul
patului pacientLtlui.
Desigur, numd.rul eremplelor ar putea fi mult mai ntare;
ingeniozitatea omului a gdsit;i gdse;Ie nlereLr noi aplicalii
ale electronicii in uiatd.
I colec{ia cristal I

{-'iriri"i:}lii I
$'UNETEI "Fi F]T,NCTTTIiNIL]i]
ll tot ce ne incc,nj oalrr. :ruzii)r ia fiecare pas sunele:
allzim fognetul frunzclor sau zgomotul tracLorului cc
alir; auzim ciripitul unei pisiri satt zborul cle slgeatl
al reactontlui, arrzim suuctele ttuei rlrchestre sau vi-
bralia memhranci dif uzortrlui dirr apalatul dc ratlirl etc.
Sunetele se disting prin inirllirrte. intcnsitatc ;i tirnl.rru,
deterrninate de flecvenIa, elre)'giit ;i, r:i.rsJlecbiv, felul
viirraliilor cale-l compun.
-stfel, pentnr noi, sunclelc pot llsa impresia de
:,rrncte muzicale sirnple sa'l courplere, zgolnol,e diferite,
pocncte sau rlctona!.ii.
1)e asetnenea, sutstlc erniliitciat'e tlc sttlrcto pot avca
ccle rnai cliverse origini: o voce de copil, un instrrtlnenL
rnrrzical, un ciripit de pasire, tul tritsrct sau o er1;lo-
zic. nn lirtrat de ciirre sau tln rntrrs de om.
XIaioritatea, ciacii nu chiar toa[c strnetele nai-rtt-ale,
prit li ilsii proclusc, rcsltectir', poL fi imitate, pe cale
clcclronicir, lolosind iu actst scop o aparatul-it special
c o nst luitir.
ln plincipiu. mccltttismul cotistir itr g-crterarcn pe cale
elcctrr.rnicii a Luror oscila!ii ascrnirnltoare sulteLuliti ce
tlebuir: imilat ;i red:u'ea lor in a;a fel incit s[ aj ungd la
ureche tot pe calra undelor sonot'e. Strtrcl-ura unei
asemenea instalaIii se compulro, clc obicei, clintr-un
gcncrabor rle semrralc elcr:irice, un arnplificator de joasI
Ilrcvenlir pcnl.ru a ampiiiica seninirlelir ;i un cliiuzor ct:
ai'c rolul de a face cll aerul sI vibrcze iti rilmul oscila!ici
lespeclive, I)intre acesLea, cel c;rre clctermind carac-
terul, nuan!asunetillui ce tlcbuie rcdaL estc gcncratorul
de oscilatii. x3
g colcc{ir cristal I

fn ceie ce urmeazl sint prezentate mai multe scheme
elecLroniceo capabile sit redea diverse sttnete inLiinite
in viala de toate zilele. Schernele sint concerputc cu
tranzistoare qi pot fi alimentate, fie cle la reiea, fie de
la baterii. Fiecare scherni, cireia ii este caracteristic o
anumitl ,,"oce", poatc fi introdusl iutr-o machclir care
poate fi conceputl;i rt:alizatl de constructor dupi dorin-
!I ;i posibilitifi.
Oscilatorul electronic
S-a constatat ci urechea omului poaLe auzi sunete
incepind cu frecvenfe in jurul a 16 Hz gi mergind pinl la
frecven!.e in jurul a 20 000 Hz. De asemenea, poate auzi
sunete de foarte slabl intensitate incepind cu valori
de 5'10-5 N/m2, adici presiuni mai mici de o milionime
cle gram for[5 pe cm2.
Cel mai ,,cltrat" sunet ce poate fi asculLat este sunelul
ce aparline unei oscilalii sinusoidale. fln aserrrenea sunet
ci'istalin poate fi oblinut pe cale electronicl folosind
un oscilator de joasl frecven![ de construclie clasic.i"
IJin momentul in care forma semnalului generat nn
mai este o sinusoidS, ci are o alti form5, semnalul
con!ine pe lingi frecvenla de bazl (fundamentald) ;i
o serie de frecvenle armonice.
Generatoarele sinusoidale de audiofrccven[I pot fi
realizate simplu sub forma de generatoare tip RC sau
generatoare tip LC.
La generatorul tip RC, frecven{a de oscilalie esbe
determinatir de o refea formatd din rezistenle (R) si
condensatoare (C).
La generatorul tip LC, frecven!'a de oscila{ie este deter-
minati de un circuit format dintr-o inductanli (L)
;i un condensator' (fi).
Din purrct de r-cdere al performiinfelor, generatortrl
RC estc superior celui LC, rnotiv pentru care es le
folosit cu prioritate in instalafiile profesionale.
Generatoarcle de frecven[a nesinusoiclale pot li
14 realizate in cele mai diverse variante, cel mai
raspindit fiilnd oscilatorul de semnale dlepl.unghiu-
I arc.
in cele ce urmcazl sinl. prezentate citeva tipuri de
r.rscilatoare sinusoidale ili nesinusoidale sirnple.
a. Generatorul sinusoidal tip BC
Un generator sintr-soidal tip RC este comptts tlinLr'-un
arnplificator aperiodic aviud o bucll de reac[.ie pozitivi,
formatl dintr-o relea de defazarc cu rezist.enle;i
condensatoare. Refeaua de defazare IIC folositi in
construclia acestor tipuri de oscilatoare poate fi de
tipul,,trece sus" san de tipul,,trecc jos".
Oscilatorul cu relea dc dcfazare ,,trece jos" este
recomandat pentlrr g-enerarea frecvenfelor inall-e in tirnp
ce oscilatorul cu relea ile defazare de l.ipul ,,trece sus"
este recomandat pentru domeniul frecvenlelor joase.
ln fig. 1 se prezintl schema unui oscilator liC crr
refca de defazare ,,trece jos" r'ealizatd cu un l.ranzistor
pnp Lip EFT 353.
12U
R4
12 kQ
C c-Zut
lr
EFT 353
C6'2 yF
Fig. 1.
Elemenlele componente ale oscilatoiului au fost ciri-
culate pentru ca acesta sI funclioneze pe o frecvenll
dc 5 000 I{2.
Frecvenla se determind cu ajutorul relaliei:
" !1tt
l- 2-rt c 1J
-rl----rlr lr
K6 [o
P.r-2ka I R2-2kO
50nF | 50 nt

R: 2x3,14x5 000x50.10- -2 000 o.
Pentru ca oscilaIiile sii se amorseze, estc necesar ca,
in cazul de fa!5, tranzistorul s[ aib[ o arnplificare il
curent 9> 56.
Valoarea rezistenfei din circuitul de emitor .ll, se
calculeazl cu rela!ia:
r) un,
r?*
-
,
unde Ua, reprezinbh clderea de tensiune pe rezistenla
R? respectiv potenfialul emitorului fa![ de masi.
Practic, aceasti valoare se ia aproximativ egalS
cu 1i10 din valoarea tensiunii de alimentare Eu,
adici:
U nr=
Ea
10
Mirimea ,Ic.r replezintl valoarea curentului de colector
al tranzistorului folosit gi se determind prin trasarea
dreptei de sarcinl, R:2 000 Q. Pentru aceastl operalie
este necesar sI avem caracteristica I":f(Uss) a tran-
zistorului folosit; cunoscind Ea:12 r qi R:2000 o
rezultl prin tranzistor un curent maxim de 6 mA
(t": #).
Pe caracterisl.ica Is:f (ug), se uneste
punctul ce reprezintl U c n:12 V cu punctul 1":6 mA. Se
alege punctul de funclionare la jurnltatea acestei drepte,
rezultinci pentru tranzistorul EFT 353 un curenb de
cca 3 r.rA. De aici:
p^: -J!-:asl cl.
3. 10- 3
Practic, se alege valoarea standardizatir de 390 Q.
unde R reprezintd valoarea rezistenlelor din lanlul de
defazare (Rr, Rr, Ro), iar C reprezintd mirimile Cr, Cr,
C3. Astfel, dacl se alege C:50 nF:0,05 pF, iar /::5 000 Hz rezultl:
V1o
Valoarea rezistenleior Rn ;i Ru din grupul de polarizare
al bazei lui '1'1 se calculeazl cu relaliile:
Ru:4'R,:4 X390:1560 C)'
ln montaj se va folosi, de asemenea, r'aloatea stan-
dardizat[ de 1,5 kO.
RezistenJa lto se calculeazI cu relafia:
Ro:Ru ('#)
In cazul valorilor cunoscute, rezultl Ro-18 kf).
Se recomandl ca in timpul reglirii oscilatorului, re-
zistenla R. s[ fie modificatl pin[ cind se obfine curen{.ul
.Is6 Deces&r. Pentru aceasta, este suficient sI folosim un
miliampermetru inseriat pe colector.
Condensatorul Cu se calculeazi cu relatia:
c^> 'o- 2n[. R,
Rezistenla R3 va avea o valoare
valoarea rezistenlei R6.
Semnalul obfinut la iegirea din generator gi extras
prinlr-un condensator Cu se va introduce inbr-un ampli-
ficator adecvat. O .rltl scheml de oscilator RC insi
cu circuit de defazare ,,trece sus" este prezentati itr
fig. 2. Cu valorile indicate in scheml oscilatorul dn
la ieqire o frecvcnlI tie 1 kFIz.
4,5r
egal5 cu jumdtate din
t6 t7
I colec{ia eristal II colec{ia cristal I

Dac[ se modificir rczis[enlele relelei de defazare
astfel ca Rr: R2: R3:. 1 500 O, iar conclensal.oarele
C2:CB:Cn:0,2 pl'r, atunci frecvenla de oscilalie cc-
l-roar5 cltre 400 Hz.
Cu air-rtoml poten{iometrului }r, se regleazi arnor-
salea c;scilafiilor', iar cu P2 tensiunea semnalrrlui de
iegi re.
Irrecr,enla de oscilatie pentru acest tip de montaj este
clatl dc relalia:
1
f = ,2-JicV6 '
Tranzistorul va Lrebui sI aibi o amplificate in curent
i3>:r0.
O alti scheml a unui oscilator RC cu relea ,,trece
sus" est.e dati in fig. 3. Flec..'en!a de oscilalie a circui-
tului esle de aproximativ 800 FIz. Tranzistorul 'I, va Ii
dc tipul celor de joasl frecvenll qi micd putere.
in general, se poate afirma ci oscilatoarele RC cu
defazare sint sirnple ;i u;or de realizat. Ele prezinLir
insl gi o serie de neajunsuri cum ar fi faptul ci nu pot
Ii Iolosite ca oscilatoare de frecvenld variabil[, de-
oarece ar trebui si fie modificalg sirnultan cclc trei
rezistenle sau cele tlei condensatoare. De asemenca,
rIsi RE
12V
(
-=[o
l"
I
L_
l8
1p,
I 56kQ
I c' lri:
R4
10kf)
c3
r5
r0K0
r0nf lnnF I0 nF ,
6 Ca-2yt
[ 5{
lo, o*n J,1 ". I I
| ,;,f I
i1
€Fr 333
2A
rkQ
P!
R5
Fig. 3
amplilicarea trebuie reglati astfel ca oscilatorul sI
fie aproape de limita de arnorsare a oscilafiilor. irr
sfir;it, pentru a utiliza semnalul audio produs de accste
oscilatoare, este necesar sir fie 1<-rl<-rsit un etai separator
intre ie;irea osciiatorului ;i sarcini.
b. f)scilatorul sinusoidal tiP LC
tin osoilator sinusoidal tip LC este cotnpus dintr-un
el"ai arnplificator, un circuit actlrdat;i un circuiL de
reac!ie.
Funclionarea se bazeazl pe introclucerea itr fazI
a unei p5rli a semnalului de la icgire cltre intrare,
realizindu-se ceea ce numirn reac!.ie pozitivl. Osci-
lalia propriu-zisii ia nagtere in cit'cuit.ul oscilant folosit,
laloarea frecvenlei liind dictati tle elementele /- ;i C.
O schemI clasici de oscilatol LC realizatl cu uu
lranzistor este datl in fig. 4
Fig. 4.
Scherna cuplinde un cir-cuit oscilant ,L1C', montat ca
*qarcinl iir cokctorul tranzis[omlui ?, ;i un circuit de
leaclie pozitir':i format din inductan!a 12 gi grupul CtP2.
Iirecvenfa de Iucru se calculeazir cu relafia:
r:
-]--
,
' z' 4- 19
g eolec{ia cristal I
28 nF
ITSIRE
C:

20
rrnrlc frecr-enfa f se obiinc in I{2, dacir -[,, se exprirnir
irr lirirr_v, iar C', in falazi.
Placl-ic, i;enLru exernl)lul de fa!5, cele doul inductninIc
se real;zeaza pe urr pachct dc tole EI 6 cu o sec[iunt:
cle 1,5 crnz, bobinindu-se pentru 1-, un numir de 800
spile, iar pentm l, un numlr de 200 spire. Se va folosi
sinni de cupru emailat de 0,1 mm diametru. Cu un
condensator C, de 28 nF se obline o frecven!5 de apro-
ximativ 1 000 IIz.
La conectalea lui,L2 in schemS, se va urrnlri ca aceasta
s5 corespundl obtinerii reacliei pozitive; in caz con-
trar, se vor inversa conexiunile acestei inflgurdri.
Din P1 se regleazi momeutul amorslrii oscilalici,
iar din P, se regleazl mlrimea semnalului de reactie.
c. Oscilatoare nesinusoidale
Dintre tipurile de oscilatoare nesinusoidale, cel mai
rlspindit este oscilatorul de semnale dreptunghiulare
sau multivibratolul (circuit basculant astabil CBA).
Schema de principiu a unui asemenea oscilator, pre-
zentatl in fig. 5, face parte din categoria oscilatoarelor
de relaxare, reprezentind un circuit basculant cu doul
stlri instabile, trecerile dintr-o stare in alta flcindu-se
automat qi cu o frecvenli determinatd de valorile
constructive ale elementelor. lntr-o asemenea scheml
se impune ca cele doui tranzistoare si fie identice,
iar rezistenfele gi condensatoarele s[ se afle in urm[-
toarele raporturi: Ct:Czi R",: R", I Ru,: Rr,. Construr:-
rIs tRt
tir.. insa nu se poaic rcaliza o siirre'"rie perfectii iulrir
bralcie generatot'ultti, existirid iotdeuna o nuanfi cle
nesimttrie.
Cilcr-ritul funclioneazd in felul urinltor: la conec-
t.alca sursei de alirnentare -Ec, cele douir condensatoare
C, ;i C2 vor incepe simultan s[ se incarce (de la sursa
Iio) prin R". qi R",. I{ai cxact, condensatorul C. se va
inclrca de la -Ia prin R",, rezistenla bazd-emitor
a tranzistorului 7'2 la lEa, iar C, de la -Ecrprin R",,
rezistenla l-razI-emitor a lui ?r, Ia *Ea.
Daloritd insd nesimetriei elementelor constructive,
curentul de colector al unui tranzistor va deveni mult
rnai rnare decit al celuilalt, producindu-se o intrare
iu saturalie a unui tranzistor, in timp ce celSlalt se
blocheazi. SI presupunem, in acest sens, cd ?, coldncc
(cste la saturafie), iar T, este blocat. Tr la satur4lie
inseamnl c[ tensiunea intre colectorul 9i emitorul s5u
este aproape zero. in aceastl situalie, condensatorul
C, care se incircase cu polaritatea minus pe armltura
din stinga (fig. 5) gi cu plus pe armltura din dreapta,
cste ,,cornutat" cu armll.ura din stinga prin inter-
rncdiul colectorului lui 'in, la potenlialul masei, deoa-
rcce cind tranzistorul este in conduclie el se comportl ca
o rezisten!5 de rnicl valoare. Astfel comutat, C1 incepe
sir se descarce prin R6,, aplicind in acelaqi timp la
baza lui ?2 un polenfial poziliv, fapt ce permite men-
linerea in stare de blocare a lui ?2. in tot acest timp,
C, se menfine inclrcat la potenlialul Iui ,Ea, inclrcarea
sa fdcinclu-se prin -Ee, R",, Cr, rezistenla internl
bazd-emitor de la ?r, la 1-Ea.
Revenind la Cr, se constatl ci dupl desclrcarea cntn-
plct5,acesta incepe si se incarce insl cu polariLate difelitit
fa[a de situalia de rnai inainte, respectiv, pe armlt.ura
din stinga, prin colectorul lui ?, apare ,,plus", iar pt:
aun Stura din dreapta prin R1, apare ,,minus". Pc
p:rrcursul inclrclrii, la urr rnoment dat valoarea tensiunii
pc C, devine egald cu valoarea de deschidere a tranzis-
torului ?2 (0,1 . . .0,2 V pentru tranzistoarele cu ger-
r^naniu;i 0,5...0,7 V pentru tranzistoarele cu siliciu).
Ir acea^td situalie, ?2 se deschide, iar varialia de tcn-Fig. 5.
g colec{ia cristal I

siunc poziLivi de pe colectorul lui ?', se transntitc plin
C" la baza lui 7', care se hlocheazS. La rindul i5u"
C', se desc:rrcI prin R6,, aplicind in acelaqi timp la
baza lui ?, un poten!ial pozitiv nrenlinindu-l l.llocat.
In continuarc, dupi descircarea totall, C2 inceltc sir
se incarce cu polaritate inversi, procesul reluindu-se
ca mai inainte. Acest mecanism de deschidclc, ciud a
unui tranzistor, cind a celuilalt, se face cu o frcct'en!i
determinatl de valoarea elementelor Cr, Cr, Iit,., Rt,,
precum gi de valoarea tensiunii de alirnentare.
Forma sernnalulni ce se poate culege intre coieclonri
oriclrui tranzistor ;i rnasa este o formii dreptunghiularl,
deoarece curentul apare ;i se intrerupe brusc prin
tranzistor. Polaritatea tensiunii sernnalulrri fa!I cle masa
in cazul tranzistomlui pnp esl"e negativl, iar in cazul
lranzistorului npn este pozitivd. Calculul unui asernenea
oscilat.or se face pornind de Ia citeva valori irnptrsc.
Astfel, daci se cere s[ realizlm nn mu]tivibralor
care sI dea impulsuri dreptunghiulare cu o frecvenli:
fru",u__l 000 Hz
;i cu o tensiune virf la virf Ue:5 V, se va proceda in
felul urmiitor:
1) Se calculeaze valoarea tensiunii sursei cle ali-
rnentare.Ea. Pentru aceasta se folose;te rela[ia:
Ea:1,2 Ue.
in cazul de fafi rezu!tir
Ea:7,2 X5:6 V.
2) Se alege din catalog perechea de tranzistoare ce
se va folosi, determinind inilial frecven-ta limitir, t.en-
siunea maximtr de colector ;i miirimea p necesar.i.
I"recven!a lirnita se determinii cu rela{ia:
f ,n^)- 75. f 4",u.
Rezultl cI va lrebui ales un tranzistor de joasri frec-
r-en[i cu f6^ 1lind la 1 ]{FIz.
Tensiunea maxilnir de colector se delerrniuir cu
Ec *',> 2 Ea.,,
I colec{ia cristal I { colec{irr cristal I
I)entru Eu:6 V rezult[ cI va trebui ales uu tranzistor
care s[ aib5, conforrn catalogului, o tcnsiune maximS
adrnisl pe colectol superioard tensiunii de 12 V (de
eemplu, 15 V sau 20 V).
3) Se calculeazl rezistenla de colector Rr,: Il", aPli-
cind forrnula:
1?,, : il". -=
2. Ea
I"
^o"
urtde I
"-o,
esl.e valoarea curentului de colector
r.a lucra rnontajul.
lJacI se ia I
",0,,r:0,006
A, rczull"ii:
2.6
R.,: R",: :2 000 ().
6,10-3
4) Se determinl valoarea rezistenlelor din circuitele
de polarizare R6, gi Rr,,. Se pleacd de la relafia:
Rt,:Ra,(prn'1?"r.
I):rci se alege p-i,:40, rezulti Ra,:Ru, <'10 X 2 000.
Practic, se ia R6,:Rar:0,1 N{Q.
5) Se calculeaz[ elementele ce cleterminl frecvenla
<le lucru plecind de la relafia:
cu care
5ail
inlocuind cu
C r: C2:
r-t tu(ru 1.38. /lr,(.', 1.38.,|ir, 'cr
- o.7 0,7
I Iu(ril - llu,r. c, - Rbt . c2
Valoarca ce trebuie detel'minat[ este Ct: Ir.
Din relafia frecvenlei de lucru:
Cr-Cz:
f n"ru' Rt
valorile
0.7
cunoscute rezulti:
:0,7 X10-8:7 000 plr
1 000 x 100 00c)
Pentru o btrnl func!.ionare a n:onlajului se lecomandi:
- factorul dc amplificare p al tranzistoarelor folo- 23
0,7

site si fie mlsurat gi folosit in calcul la valoarea lui
reali;
_ - toate componentele si fie verificate din punct
de vedere al calitSlii;
- tranzistoarele grupate sd fie de acela;i tip ;isii_aibd mirirnea B de aproximativ aceea;i I'aloare.
Exlragerea semnalului generat de rnultivibrator se
face intre colectorul unui tranzistor gi rnasi. pentru
acest lucru se impune ca sarcina pe care va debita
multivibratorul sI nu ;unteze rezistenfa de colector
a acestuia. Practic, valoarea rezistentei de sarcinl nu
trebuie sd fie mai rnici decit valoarea rezistenfei R,,
sau R,,, putind fi, in schirnb, oricit de mare.
In cazul cind in colectorul unui tranzistor din schema
multivibratorului se conecteazd un traductor electr.o_
acustic (o cascd telefonicd, un difuzor etc.). atunci
calculul se va face finind cont de impedanla acestui
element.
Comanda blocdrii unui multivibrator se poate face,
cel mai comod, prin intreruperea tensiunii de polarizar.e
a bazelor tranzistoarelor ceea ce se poate realiza, cel
mai eficace, prin asigurarea acestei polarizlri de Ia
colectorul unui alt tranzistor ce face pirte din schema
de comandl a multivibratorului descris (fig. 6). Cunr
insl, in multe cazuri, tensiunea de blocare nu este
complet nuld, este posibil ca multivibratorul sI genereze
cu brum neplecut.
Solulia pentru a inlltura acest inconvenient constd
in a ridica potenlialul ernitorului cu pufin peste limita
de blocare a tranzistorului, in aga fel ca tensiunea dintre
llazi ;i emitor a [ranzistorului sI fie in zona de blocare
a acest,uia. Practic, acest lucru se face prin divizarea
lensiunii de alimentare Ea cu ajutorul a doul rezis-
tcnle Rr-R, gi conectarea emitorului la punctul de
.jonc!iune al acestora (fig. 6).
Pianul electronic
Prin convenlia internationali de la Londra (mai,
1939), notei mtizicale /a (notI de acordaj) i s-a stabitit
flecvenfa de 440 Hz, misnrl deosebit de utilS de-
{)rlrece universalitatea instrumentelor muzicale precum
;i posibilitatea tehnicd de verificare a frecvenlei sunc-
telor emise de acestea a necesitat un etalon care s[ fie
recunoscnb de toatl lumea. De fapt, din cele mai vechi
tirnpuri. oamenii au cdutat sI stabileasci o ordine in
dcfinirea sunetelor muzicale pe care ci le foloseatt in
ciiferite irnprejurtiri.
I'Iai intii, s-a convenit ce denumiri sI lie date sune-
telor de anumite inIllimi ;i cum sI se succeadd acesle
sunete intre ele. Grecii, cu cca 700 de ani inaintea erei
noastre, au folosit literele alfabetului pentru a noLa
sunetele muzicale. Acest plocedeu a fost folosit rnulti
vrerne, in unele [Iri piistrindu-se;i azi noi"area
nc,telor muzicale cu liierele arlfabe lului, il felul
ir rrn I tor':
C:tla; D:rei E:mi; F:fr; G:so/; A:Ia; .I/:si.
Nota!ia actualI a sunetclor muzicale (do, re, mi etc.)
lorespunde primelor silabe ale versnrilor unui irnir
i-risericesc gi reprezinti o denurnire universal adoptatil.
L)upI curn se gtie, fieclrei note muzicale ii este airibuitl
o anrimit.L frecvenfd, r'aloare care, de asenlenea, are
o recunoastere universall zi
q4
I colec{ia cristal e
Fie. C.
I eolec{ia cristal I

.i 6)
Oi
H::
::N
2r,
In stabilirea acestor frecvenle s-a plecat de la anumite
realitali gi conven!ii. Astfel, s-a convenit - a;a dupl'r
curn era qi normal - ca prima noti a scirii muzicale
sd fie lirnita inferioari a auzului omenesc si anurne
s-a ales frecvenla drl 16,5 IIz. Acestei frecven.tc i s-a
dat denumirea de do-,, (tlo, minns unu).
f lecvenf ei primei note. Acest interval conven[ional
este denumit ;i oclavi.
Plccind de la prima not:i muzical5 stabiliil, rezull-:i
cI plirna garnl muzicald (prima octavl) va fi cuprinsi
intre frecvenlele 16,5 Hz qi 2 X16,5.:33 I{2. Frecvenlei
cle 33 IIz i s-a dat numele de doo (do-zero), iarpractic
lcprezintl cel mai profund do al pianului. (Sunelul cel
rnai profund al pianului fiind la-t:27 1111.
Ur-rncazl gama a doua a sc[rii muzicale, gaml care
e ste cuprins[ intre frecvenf ele 33 Hz qi 2 x33 EIz:66 tIz.
La rindul ei, frecvenla de 66 IIz a fost notati cu do,.
Continuind aceasti tehnic[ convenfionali de formare a
gamelor, vom glsi dor:132 Hz, do":)$4 Hz, clo,r:$)$
IIz eti:. Liltirna gaml esle cuprinsl intre dor:$ 448 Hz
;i dor.:i6 896 Hz. Nu s-a lners mai departe cu deter-
rninarea altei octave deoarece urechea omeneascd nu
poate percepe comod sunete peste flecvenlele de 16-17
tr<Flz. Rezumind, consLatirn cI in intervalul de frec-
venfe ce pot fi auzite de urechea omeneascd existl un
numir- de 10 octar.e, respectiv un rrumtir de 10 game
rnuzicale, repartizate a;a dupl curn se araLI in tabelul 1,
inl.r'e flecr.enfele 16,5 Ifz-16 896 Hz.
Dintre aceste game, cea care este mult folosil"S este
gama muzicall nr. 5 adicd cea cuprinsi intre 264 Hz -528 *Iz (do"-don). Aceastd gami este denumiti;i garnd
naturall rnajorl;i este caracterizatd prin valorile
de {recven[[ ale notelor, precurn gi al raporturilor
clintrc aceste note, aqa dupl cum se aratd in fig. 7.
Rriportul dintre frecvenlele a doui sunete succesivr'.
poate varia de la * f" T . Astfel, de exemplu, intrc' 8 15
frecvenfa notei /a ;i frecvenfa notci sol existir raportul:
ry,_,10,
396 I
iar inti'e frecvenla notei re gi cea a notei do, existl
rapoltu l:
Ireterval:"ll
tle frecven{e
lour,.r-i-
I rea notei
ldela
linceputul
I Camer
Denumi-
rea notei
de la
slirsitul
gamei
Denumirea
octavei
16.5 Hz-33 Hz
33 Hz-66 Hz
66 Hz-132H2
lil2 Hz-264 Hz
1056 Hz-2112'Hz
528 Hz-1056 Hz
264IIz-528 TIz do"
don
dos
Co,,2ll2 Hz-4224II2
1224 Hz-8148 Hz
l0 E44B Ilz-16896 Hz
doz
dat
.
doq
tlos
clot
cJ o3
tIo5
doe
do,
O all"a convenfie slabilit[ in terminologia rnuzicall a
fost aceea a gamei muzicale. Astfel, s-a stabilil ca
aceasta sI reprezinte o succesiune de opb sunele in
26 care ultima notd a gamei sI reprezinte totdeauna dublul
257 9
264 8 2T
srrb contra
octav?i
contra octavd

1/, sIt ll
f t:;- T-
Acest.e r[rpor'luli itit:"e notcle gairlci lr]uz;c&1e s-illr:
cletct'triinat pe ilazri urjor lclatii t)r'ivild [,:orirr i'izicii
1i iiiitternaticrir lergal"ir dc arrnoniile ficcirrtri sunct.
I)cgi garira natliralI rraj orl corcspurrde, in pi'incipiri"
necesitllii naturale gi fire;ti a compozit.iilor. c:r nlr co-
respunde cind se coust.rllirsc ai al{.e game care sri lLr
inceapi cu nota do.
I)e aceca. in yrlezent se folose;te aga-numitr. qarr:i
ternperat.l la care s-a clectuat o unificare a suneteior cu
frecr-en!e foarte apropiate, producinclu-se, in acelasi
limp, o u;oarl alterare a garnt-.i naturale plezcntatir
leoretic mai inainte.
in gama ternperall, se irnparte intervalul de octavi in
12 scrnitonuri, iar raportul de frecvente intre clou i
sunete aliiturale csLe toLclearlna egal qi constant;I
lure valoai'ca 1r- 1.059i16.
Plecind de Ia not:r 1or, care are o valoare a frccven{ei
ce trebuie respcctatir (440 Hz), frecventa notei imedial-
superioarir, nola si-bernol in garna terlptratir lA ilvcra
r,aloar'r':r:
si-bcrnoi: l;. Ia",:1,05946 X1a,
si-Jreiitll=--1 ilii tr:l ld;1.
ri. il{1llfru:L 0lr(inc nOl.l-r
. i.
lii it
i;iri ii fi.::i'i)iiilsr) rie tii,,,-:l,tr.: illl;irLir.;.,;ric rnt:;.:iir:r!i'.
iii'i.tiit:r itt:,ilttiiii-liL:li intl. a;;ir ilu;jii r'rlr1i ji: slir:, ijitri,r'lrl
r;;it t;i:tt iilc. ljl;r stiut:Itig illlt:ric;li) i-.r,i ], :i|odttsr: ri 1X:
c:11(l cit:c: ltunicii. i...,lo:iinci r;scil:rr..u'-rrt iralizate riitr;lt
r-iitr:t'sr $cljeritc iti ciifc s,irL cllr:lbile l,rt r',-'rica tl noi.u ntii-
,:icllii ru ililtisrr iiuaotc.
il piezeut, Lelinicrr ins'LlurncnIi.]cr ri;uzicirlc clct:iliJ-
;iice cste at.ii ric dezr-oitaL[ iirciL apl'oaite olice insLrn-
irrolit rnLirical cirnoi;cul" J;oaIe Ii iiliiriL pi'in oscila!iilc
1;,r'cdt-i.sc dc un rtrontaj eircL: t,uic special conccpu t. in
acest srrur. pot li rrniuLite r,trgiic electronice eciripatr,
iu g-cirelal, cri dispr-rzitive cale prin simltla coinuiure
pelrnil- obIinelea surrel"elor specilice divetscior iirsIr'rr-
rnen[.c.
in cele ce urineazl, propunem constluclia rinor-
rnontajc simpie capabile sI genereze suneLe care si
irnite pianul. Sunetele produse de acesLe moutaje r,or
li rcdate cu ajulorul difuzorului, alegelca notelor rcs-
lrcctive ficindu-se cu ajutorul unol contacte sirnltie.
in piincipiu, o schemir sinipld de pian electronic
ctiirlinde un oscilator tip IlC, LC sau rnultivibrator,
pleviizut cu posibilitatca schimblrii frecvenlei priu
clape cri conlacte, un arnplificatol de joasl frecven!it
tiebiiind pe un difuzor gi o sursl de alimentare.
Sr:hetne nr. 7. in fig. 8 se prezintit o schemit de
g,ian elcctronic rcaiizata cu ul sitlgrrl tranzistor-de
joasa frecvenll de tipul EIrf 212, EF'T 213, EIrl' 214
cLc. Schenra pcltnite ob!inerea a 13 note nruzicale
I
I
1 ",,'
(, J I
li/ri
q/^
j'-i
{r'-
r0r lL t"l
iF.ir,rir,,tii lil ii. ..r;i 'i3/ _,:rii
'.A:,,.i.ii _ 1 c -l
rliiL!rl.iitUR
l;lrllilit(;R i
''
3
ti
15
J)
.:.0t. l_t, :l iij.+
:lliii 44i.) /f55 '24
'; '-1 ll ll
ij 3 ij i'.,
2928
I colec{ia cristal I I colec{ia cristal I

,+
H
cr ('l
Cl .! rr
'_ c!
o
oT
b0
t4
O
A
o
J
a
$
3
0
E
o
o
dI
30
I colec{ia cristal 0
nri,-be mol
Nota
muzical,j
Frecven!a
(FIz)
Tabclul 2
Octava
sub contra
or:tavd
(i t..1 1
rnir-bemo1
t'rzi,1
fa"
jo"- cliez
sol,,
lo,,-bemrrl
la,
.sir-berirol
.! i,,
2,67,63
zl I,t6
293,6i;
311,1;i
329.r;J
349,:2:j
369,99
40.,
,115,i)
4{i(i,16
a.r.i.00
octava
I
554,37
587,33
622.?.7
i
-l
contra otlaviI
i
i
I
I
I oclava

'fcrbelnl 2 {colrtinuare) cuprinse in cadnrl ocl.avci l;i disl"ribuiLe drrpir curn
s-a aretat in tabelul 2. De reliuuL insl cd pentru scheme
simple, ca cea de faf5, nn se considere valoarea frecven!ei
unei note pinl la zecimi de hertz, asa cum se impune
pentru instrumentele profesionale, ci, de obicei, aces[e
frecven!c se rotunjesc la valori intregi, in felul urmltor:
do :2$2 ll,z,
l€b"ntot :277 llz,
re :294 IIz,
!fli o"mot :31 1 FIz,
mi :330 Hz,
f a :349 Hz,
faor"" :370 Hz,
Oscilatorul propriu-zis esLe un oscilator LC cu reacfie
inductiv5. Semnalul de reacfie se aplicl pe baza tranzis-
torului ?, prin intermediul unor potenliometre semi-
reglabile care asiguri in acelagi tirnp ;i tensiunea de
polarizare a bazei.
Aceste potenfiomel"re, tip trimer, r'or fi de urmitoa-
rele valori maxime:
Pr:P^:P":500 O,
Pn: Pu:po:P2: P8:1 000 o,
Pe:Plo:Prr:5 000 O,
Prz:Prs:10 000 O'
Oscilatorul se pune in funcfiune, respecliv se poate
ob{inefrecvenfa doriti, prin acfionarea unui intrerupltor
(1r-lru) care introduce in circuitul de bazl o singuri
rezisten!5 de o valoare bine stabiliti.
Pentru o funclionare stabil5 a schemei, in circuitul
de ernitor al tranzistorului 7', s-a introdus o rezistenfi
Rr:5 O/0,5 W.
Transformatorul ?r / din schemi va fi de tipul
transformatorului de ie;ire, folosit la radioreceptoarele
cu tranzistoare tip ,,Mamaia" sau ,,Albal.ros". gg
Nota
rnuzicali
trrecvenla
(xrz) Octava
n-LlC
fcn
jur-dlez
sola
loa-bemol
Iat
si,,-bemol
3ir
re,-bcmoi
T€:
rni.-bemol
m,i5
fas
fa'-diez
soZJ
la;-bemol
lat
.sir-bsmol
ri;
tj59,26
698,46
739,99
783,99
830,61
BBO,OO
932,33
987.77
1 046,5
1 108,73
I174,66
| 244,51
1 318,51
I 396,91
| 479,98
r 567,98
| 66t,22
17tij
1 864,66
1 975.53
so1 :392 IIz,
lqb".*ot:415 I1z,
10. :'140 lIz,
si6"*o1:466 T1z,
sj ==494 lfz,
do :523 Hz,
cot
re,,-bemol
T€e
mi6-bcmoI
mie
Jas
fa6-diez
soll;
lu6-bemoI
Iat
si,;-bemol
.!ir;
2 093
2 217,46
2 349,32
2 189,02
2 637.12
2 793,83
2 959,96
3 125,96
3 322,44
3 520
3 729,31
a (iX1
octava
IV
do,
4 186 octava V

34
I colec{ia cristal
lntrenrpitoarele ,lr- 1,, r.or fi realizate sub forma unei
claviatuli de pian in care notele ce redau bemolii sau
diezii vor fi marcate distinct. in acest scop, se poate
folosi o claviatur[ de pian-juclrie sau se va confecfiona
ceva asemiiniiltr cu mijloacele de care dispune con-
structorul arnator.
in acest din urmi caz, materialnl necesar. este u;or
de procural 9i nu necesitl prelucrlri dificile. Clapetele
propriu-zise se vor confec(.iona din placaj sau material
plastic recuperat din rigle de plastic, capace etc.
Acesl"e mici dreptunghiuri vor oscila in jurul unei vergele
din sirm[ de olel cu diarnetrul de 2...2,5 mm.
Toate clapetele se vor introduce una lingl alta pe
acest ax. Pentru menlinerea lor intr-o pozilie de ag-
teptare, precum qi pentru a reveni in aceeagi stare dupl
ce au fost aplsate, sub fiecare din ele se va introduce
cite un arc spiral realizat din sirml de o{el cu diametrul
de 0,25-0,3 mm. Diametrul spirei acestui arc va trebui
sd fie de cca 10 mm, iar lungimea liber[ de cca 20 mm.
Contactul electric se realizeazl cltre capltul interior
al clapetei gi consti dintr-un nit de cupru fixat la 3 mm
de margine gi o micd pl5culi confectionatl din alaml
gi a;ezatl la 2-3 mm de virful nitului (fia.9). Pentm
clr ul'crrl ce sttsfine acoslc clapctc sI nrr sc ulco'oilre
cirlle pallea centralir, din loc iu ltic el va fi suslinub de
supor{i de tabla.
DupI realizarea montajului sc va trece la reglarea
srrneLelor produse in funclie de clapeta care este aplsa-
tit. Pentru aceasta se va proceda in felul urmdtor:
- se conecteazl in derivalie pe primarul transfor-
nratorulrti Tr 1 un condensator C,:6 800 ptr;
- se aliment"eazd montajul prin acfionarea intre-
rupdtorului -Inlr;
- se apasd clapeta nr 10, respectiv clapeta ce cores-
lrrrnde notei 1a:440 Hz;
- folosind un camerton sau un diapazon, vom as-
crrlta simultan cele doul tonuri: cel al pianului (nota 1a)
5i tonul camertonului. Iieglind lent potenliometrul Pro
se va urmlri cn auzul suprapunerea celor doul frec-
r en!e;
- in situafia cind cursa potenlionetrului Prn 11u
pelmite aceasti operafie de suprapunere, se I'a rnoelifica
valoarea condensatorului C, pinl cind se obJine r-ezul-
l.atul dorit. DacI frecvenfa ascultati este rnai urare
(mai inaltl) decit tonul camertonului, atunci valoarea
condensatomlui C, se va mdri gi invers;
- dupir reglarea corectl a notei 1c, se va trcce Ia
reglarea celorlalte frecvenle, apelind, de data aceasta,
la sim[urile noastre muzicale. Intonind, spre exernplu,
nota si se va ciuta, r'otind potcnfir.rmetrul Prr, sd
suprapunem cele doul frecvenfe.
Deoarece stabilitatea frecr.enfei generate dc acesL tip
de oscilator este afcctatl atunci cind teusiunea sursei
de alirnentare scacle sub 7 V, se recomanda folosirea
trnui ledresor de alirnentare lealizal" dupl o schemit
clasicl simplir;i care sI poatir ofcri o t,ensiune de I V
;i un curcnt de cca 50 mA.
Scheme nr. 2.
in fig.10 este clatl scherna unui pian electronic
cu doul tranzistoare. '1', va fi de tipul BC 107, MP 37 B,
iar '/', de tipul AC 180, AC 727, P 217 B.
Difuzonrl D va avea o impedanfd de 20 Cl sau mai
mare.I'ig. 9.

Schenra perrrritc acopelili'a a clouir octnve:
- cind conrutalorul K, se alll iu pozifia I, gclrtru-
(.orul va reda sunebele din prinra uctavl"r, iar cind cstc
trecut in pozifia II, sunetele din octava a II-a.
Potenfiometrele P.-P* vor fi de tipul semireglabil
(trimer) gi vor avea aceleagi valori ca gi pentru schema
descrisl mai inainte. Alirnentarea montajului se face
de la o baterie de 4,5 V.
Pentru reglajul frecverrlelor de lucru se va proceda Ia
fel ca gi pentru montajul din scherna nr. 1.
Nu trebuie exclusl insI nici posibilitatea unui reglaj
cfectuaI cu aparaturi special destinati acestui scop.
Astfel, folosind un frecvenlmetru cifric vom putea
regla cu o precizie extrem de mare valoarea frecvenfei
gcncrate de fiecare din rnontaje. De asemenea, folosincl
rnetoda figurilor Lissajous, se pot obfine rezultate bune.
Penlru a realiza un rnontaj mai ieftin, atit pentru
cazul schernei nr. 1 cit ;i penlru schema dc fa!I, se
lloaLe renunfa la poten!iornetrele 1)1- P13, prin inlo-
cuirea lor cru rezisten!e fixe. Pentru aceasta, folosind
ttn singur potenfiometru, conectat succesiv in circuitul
<le reacfie, i se deterrnina pozifia pentru fiecare noti
rnuzicalS. De fiecare datl se mlsoarl valoarea cu un
ohmmetru gi apoi se inlocuiegte cu o rezistenlI fixi
de aceea;i valoare.
De relinut cii un asemenea pian nu genereazl, la un
rnomenb dal, decit Lrn singur ton, mciliv pcntru care el
va trebui folosit prin ac[.ionarea clapl cu clapd.
Pentru a construi un pian elect,ronic cu noLe indepen-
dente, va trebni si folosirn cite un generator peitru
liecale frccverrIu a grrnei.
Efecte sonore
O oscilafie sinusoidall constantl daci este ,,alteratI,,
atit ca amplitudine cit qi ca frecven!5, permite si se
oblini o serie de efecte sonore cu largd aplicativitate
in tehnica instrumentelor muzicale sau a instalaliilor
de sonorizare folosite cu diverse scopuri (teatre, studio-
b!
ctF
-l
o
a
th
o
D
s
&
b
36
I colec(ia cristal I

r-ll'i, labolaLoa re eLc.). liolt-rsit,ir cu indetu itlat'e, ai Ltlrat'ca
electronicl a suttettrltri poattl da rezultate spectactrloasc
gi at.unci cind este vorba de setnnale vocale'
Efectele sonore consLau, de regull, in rnodificarea
amplitudinii sernnalulrti muzical, modificare care se
poate face lent cu frecvenfe foarte joase sau mai rapid
cu frecvenle ridicate.
Varialiile amplitudinii pot avea un caracler selectiv,
respectiv pot fi favorizate numai anurnite frecven{e
atit ca amplificare cit 9i ca atenttare, sau pot cuprinde
toat[ banda frecvenlelor ascultate.
Multe efecte sonore se pot obline desttrl de comod
Iolosind montaje electronice simple, de regulA tranzis-
torizabe ;i inglobate in tehnologia instrumentaliei pe
lingl care se fok.rsesc.
Ele se realizeazl, de obicei, sub forma unor anexe ale
acestora gi prin comenzi simple pot fi introdttse san
scoase tlin funcliunc. in cele ce urmeazl sint descrise
citeva procedee mai des folosite pentru oblinerea unor
efecte son0re.
Deoarece schernele care produc anuiniLe efect,e carac-
teristice sint cuttoscute sub diverse denttntili, in descrie-
rea ce se face s-a respectat aceastl convenlie.
Efectul UI
O oscilalie care trece printr-un etaj cu efect UI este
caracterizatl plin aceea ci sunetul respectiv nu sfir-
;egte cu arnplitudine constantS, ci se lelmind cu o
muzioalitate aseminltoare pronun{.iei silabei ui.
in fig. 11 este prezentat,S o schemI destinati obfinerii
unui aitfel de efect, schernd ce cuprinde dou[ eLaje
distincte: etajul pentru producerea efectuhri UI ;i
etajul amplificator de joasl frecvent.i.
Etajul UI este realizat cu tranzistoarele ?t-7', 9i
reprezint[ un multivibrator, cu posibilitatea de reglare
a impulsurilor generate, prin poten{.iometrul Pr.
Din scheml se observl insi cI multivibratorul nu
este alimentat de la bateria de alimentate Ea, ci ten-
g8 siunea de colector qi de polarizare a bazelor aeestuia
INIRARE
R5,
10KO
Rz
Fig. 11.
cste oblinuti prin redresarea semnalului cules de la
iegirea etaiului amplificator de joasI frecventil Practic,
semnalul de joas[ frecvenlI se culege de la intrarea in
autotransformatorul Tr I gi prin grupul Ro-Cro este
aplicat diodelor redresoare Dr-Dn. Tensiunea redre-
satl de acestea este filtrati de condensatorul Cr.
Etajul de joasl frecvenla este realizat cu tranzis-
toarele Tr- Tn-1'r- 1'u gi funcfioneazl dupl o schemi 89
10 yf/6v
R5
33 Ko
R4 100Q
Da
Ir
Eq -=9V
arf
P3
20k( 15 KA
I colec{ia cristal I I colec{iu cristal t

in cont.ratirnp, avind drept sarcini difuzorul I)
conectat prin intermediul autotransformatolului
'1'r 1.
Alirnentarea amplificatomlui este asigurati de o ba-
terie Ea de 9 V cuplatl prin intermediul unui intrerupi-
tor -I.
Montajul func!.ioneazi in felul urmltor:
Cind la intiarea anrplificatorului de joasd frecvenld
este aplicat un semnal audio, intre punctul notat cu
d gi mas[ se culege un sernnal de aceea;i frecvenli
dar mult amplificat ca arnplitudine. O parte din acest
semnal pltrunde in difuzorul D iar altl parte, prin
grupul Ro-Cro, merge la diodele D"-Do unde este
transformat in tensiune continul, incdrcind conden-
satorul Cr.
Cind tensiunea pe condensator a ajuns la o anumitd
valoare, multivibratorul incepe sI funclioneze; semnalul
generat de multivibrator este culcs poten[iometric
prin intermediul lui Pz gi prin grupul Cu- Ru
este aplicat la intrarea amplificatorului de joasd
freclen !d.
Cind semnalul introdus la intrarea amplificatorului
din exterior dispare, tensiunea continuI de pc conden-
satorul C3 se mic;oreazl treptat, multivibratorul con-
tinuind si oscileze insl pe o frecvenli din ce in ce mai
ridicati pinl la stingerea totalS. In aceste momente,
in difuzor se va auzi un sunet care seamlnl cu sila-
ba ui.
Tonalitatea (frecven!a) acestui sunet de final se
poate regla cu ajutorul potenliometrului de polarizare
a bazelor, Pr.
Nivelul (tIria) sunetului ui poate fi reglatl din poten-
fiometrul Pr. Conectarea Ei deconectarea efectului Ui
se face prin intermediul intrerupitorului -I1. Auto-
transformatorul ?r -1 se va realiza pe un pachet de
tole El 6 cu o secfiune de cca 1,5 cmz.
Se vor bobina in total un numlr de 300 spire cu
rrrmitoarele prize: a- b:40 spire, b- c:100 spire,
c-d:160 spire. Se va folosi sirnrd de cupru emailat cu
40 diametrul de 0,25 -0,3 mm.
EfCCtUI VIBRATO
Acest efect este delinil. ca fiind rrrt rnijloc artisLic
de a iegi din monotonia rnecauicl de producere a su-
netelor ce compun o bucatl muzicald. Efectul VIBRATO
reprezintd o modulalie in amplitudine a unui sunet
rnuzical gi poate ameliora performanlele aparatelor
rn uzicale.
FrecvenIa de modificare a amplitudinii sunetului
rnuzical vibrat are o valoare cuprinsd intre 1 Fiz ;i l0FIz
putind fi reglati dupir dorinfl. Profunzimea modulaliei
n:alizal.i de un dispozitiv VIBRATO poate atinge valori
tlc 50o/o sau mai mari.
Practic, un efect VIBRATO se realizeazl micqorind
;i mdrind, cu o anumitd frecventi, nivelul de redare
ll sunetului respectiv. Pentru o mai buni inlelegere
cste suficient sI ne imaginlm sunetul ce este redat
dc un aparat de radio atunci cind deplasdm potenfio-
rnetrul de volum inainte gi inapoi, cu mare repeziciune.
Efectul VIBRATO poate fi oblinut foarte comod
cu ajutorul unor montaje electronice realizate cu tran-
zistoale. Un montaj VIBRATO se instaleazd totdeauna
intre generatorul de sunet muzical gi amplificatorul
de putere. Schemele dupl care se pot realiza montaje
VIBRATO pot fi de diferite structuri, in funcfie de
rnodul de obfinere a procesului de modulatie. ln litera-
Iura de specialitate se disting urmdtoarele tipuri prin-
cipale:
- scheme de modulalie prin divizare potenliometricd;
- scheme de modulalie prin modificarea tensiunii
de coiector;
- scheme de modulalic prin modificarea tensiunii
rle polarizare a bazei;
- scheme de modulalie prin modificarea tensiunii pe
t'rr.itor.
in cele ce urmeaz[ sint prezentate doud scheme de
VIBRATO mai uzuale:
Schema nr. 1.
in fig. 12 este prezentat[ o schem[ realizatl cu doui
tranzistoare npn de joasl frecvenfI, ambele de tipul 4l

Rc-15KQ
Cc6?nF
2,1pf/6't
Rt47KA
Fig. 12.
BC 107, BC 109, 2N 1613, l,{P 37, K]' 2018 etc.
Schema realizeazi efectul VIBRATO prin divizarea
potenliometrici a semnalului.
Alimentarea schemei se face de la o surs[ cle 12 V,
consumul inregistrat fiind sub 1 mA.
Locul montajului iu lan{trl sonor in care este folosit
este intrc generatorul de sunet (chitarl electricS, orgI,
microfon etc.) gi amplificatorul de putere previzut cu
difuzor (fig. 13).
Schema funclioneazl in felul rtrrnltor:
La cuplarea sursei de alimentare.Ea, prirnul tranzistor
?, montat ca oscilator RC incepe sI genereze c frecvenli
foarte joasl (1-9 Hz) in funclie de pozilia dati poten-
liometrului Pr. Tensiunea sinusoidala obfinutl este
culeas[ de la colectorul ]ui 7r prin capacibaLea Co qi
GENERATOR
AMPLIFICATOII
PUIERF
42
I colectia cristal I
Fig. 13.
I colectia cristal I
inLrodusl potenliornetric in baza celui de-al doilea
I lanzistor.
'l'ranzistonrl ?2, dupi cum t-ezultl din schema de
principiu prczentiti, riu este previzut cu tensiuni de
irlirneitare in curent continuu. Atit la colectorul sIu
ciL ;i pe bazii sint aplicate tensiuni alternat'ive: pe bazl
Icnsiunca oscilafiilor- produse de ?r, iar pe colectol
Icnsiu nea serrntralelor muzicale aplicate la borna de
intlare prin lio !i Ilu.
(lind Ia colectorlul ;i baza ltti 7', soseste alternan!a ne-
eativl a semnalultri de foarte joasir Irecl'en!5, tranzis-
iirr,rl se cornporti ca un intrerupitor-, respectiv nu lasi
sir Lr.eacir prin el r-rici un culent clatclritl structrtrii sale
rrpn. (1a ita.,', r"tr-,nalul aplicaL la intrale ({/1)
"lt:r,irlcs (cu o oarecare alt'nuare clatorati lezislcnlei Ru)
lu bornele de ic;ire ([/,), neprotlucindu-se nici o influ-
cnti datoritd schemei rnontaiLrlui VIBRATO' in aceastit
situa!,ie, sunet.ttl tuuzical esl,e redat normal'
ln irornelrtul itt care la colectorttl lui 'J', stise;te alter-
nan[a. pozitivi a semnalrtlni c]e folir[e joasl frecven[I'
t lanzisiorul irtcepe sI conducl (pe bazi este aplicati tot'
alLernan[.a pozitivI de la '1',).
in aceste conclifii, rczistenlele Il5-R0 constituie uu
tlivizor de tensiune, in cal'e tranzistorul ?':z ptiate fi
consitlerett cu rezisten!5 nul[. Ca urmare, din tensittnea
totala aplicaLa la iutt'are' numai r-r parbe (mai pulin
ae jumltate) este transmish cdtre borna de ie;ire'
.'aloarea acesteia put.ind fi calculaLl crr rela[ia:
|
| t|-
'j,:L''[,#"./'
Daci se inlocuieqte R, 9i Ru ctt valorile din schema
de principiu se Poale constaIa cI:
U"-0,3Uy
Penlru a putea modifica adincimea modulaliei in
circuitul divlzorului trebuie introdus[ 9i rezistenfa
interni a tranzistorului ?2.
Acest lucru cste posibil prin reglarea teusiunii semna-
.lulrri alternativ aplicat pe ltaza lui Tz, reglare care se 43

44
face cu ajutorul potenliometrului pz. DacI notlm
rezist.enla internl a tranzistorului cu Rr, relaJia tensiunii
de iegire, in func!ie de tensiunea de inl.rale va fi:
U':L-il /?'7tn"
)
li?,+/15+1?6 /
Astfel, dacl la un moment dat Rr,:R6 atltici U,-
-q,45 Ui.
In concluzie, rezultl c.l semnalul de iegire va depinde,
ca amplil.udine, de valoarea tensiunii de polarizare
aplicati la baza tranzistonrlui ',1'".
Cind dorim ca rnonLajul VIBRATO sd nu acfioneze,
cu-rsorul potenfiornelrului p, va fi deplasat la capatui
inferior al cursei.
Schenta nr.2.
O scheml de monlaj VIIIItA'fO care realizeazl mo_
dula{ia semnalului audio prirr rnodificarea tensiunii de
colector este prezcntata in fig. 14. Schenra cuprinde
doud etaje distinctc: etajul VIi:RATO ;i etajul arnpli_
ficator.
Etaiul amplificator este realizaL cu rrn tranzistor dc
tipul EF1' 317, N{P41 A etc. 9i este previzut cu o in-
trare ;i o ie;ire.
Semnalul de inLrare produs de un instnrment muzical
este aplicat pe baza lui ?', prin int.ermediul condensabo_
rului Cr. DupI amplificare in ,/'r, semnalul este cules
prin C, ;i trimis cltre l_rornele cle ie;ire, <ie unde este
aplicat mai departe unui amplificator cle putere.
Din scheml se observl ca arnplificat<trul realizat cu
?', este alimentat de Ia sursa tlo curent continuu Ec pril
rezistenla R16. De asemenea, prirnegte tot ca tensiune de
alimentare un semrral de foarte joasl frecvenfi debitat
de etajul VIBRATO, realiz:rt cu tranzistoarele
Tr-Tt.
Ftajul VIBRATO este un oscilator RC cu refea dc
defazare realizati pe doul tranzistoare. Frecvenfa de
lucru a oscilatorului poate fi reglati cu ajutorul pote;_
tiometrului Pr.
- Semnalul produs de oscilator este cules potenfiornetric
de Ia cursorul lui P, gi prin condensatorul C, este
0 colectia cristal I
R3
50 KA
Cr
INTR
fRICVEIIA
C a-fipf/6''l
C3
t0yF/6u
ARE 19,^:p/6y
I
7Ka
Srr9tnt
@
o-
oL6
R1
22kQ
Rr
5 Kf)
R7
4.3 K0
P1
o^tz
t0 K0
J
?yt/tzv
AMPLIIUDINE
6C0a
Fig. 14.
aplicat ca semnal de alirnen[are a tranzisLorului'/'r,
ltaralel cu tensiunca continul datd prin Ilro.
Amplificarea tranzistorulrri ?, r'a varia deci in func-
(ie de alternanlele primite de Ia ctajul VIBRA1'O:
cind sosegte alternanIa pozitiva amplificarea scade,
iar cind soseqte altcrnanfa negativl amplificarea
cregte deoarece aceasti tensiune se supl'apune peste
l.ensiunea continui asigurati de Eq.
Ca rezultat, tensiunea de alimentare a etajului am-
plificator va varia cu frecven{a oscilaliei aplicaLS, res-
pectiv semnalul amplificat va fi modulat in ampli-
tudine cu un grad de modulalie, reglat prin P.. 4E
.syr/av_
Rlo 10kQ
rl-
^,,
-E-
vv
-Ti
I
CB

Pentru annlarea efcctului VIBRATO cste suficient
sI aducern cursorul potenliometrului Pz in pozilia
lirnitd de jos.
Tranzistoarele Tr-- 'I, lolosite pentru realizarea osci-
latomlui RC vol fi de tipul urmitor: EFT 351, MP 42 B,
KT 104 V etc. avind un factor de amplificare p2100.
Efectul WAU
Acest efect denumit gi ,,zgomotul bloaltelor" est.e
mrrlt fc,losit in nruzica de eslradl gi poate fi oblinut prin
rnijloace rnt'cano-electronice sirnple.
X{ecanisrnul efeclulrii WALI ccitrstir in rt'alizarca rrnei
rczonanle clectrice valiabile in garna frecven{elol so-
nolc, folosind un cilcuit acoldat. PracLic, ,,cocoaga"
curbei de reznnan[5 este deplasatl din domeniul frec-
venlelor ioase in domeniul frecven!elol inalLe ;i invers,
in diluzor: relief indu-se o moclula f ie cu efect deo-
sebit.
Ijfectul IAtl se poate rcaliza cu moll.aje elecLronice
simple, care se folosesc lie sub forrna nnclr adaptoare.
fie ca blocuri componente birie definite. Ca ;i schemele
cle elecl. VIBRAl'0, rnontajele WAtf se introduc in
serie cu semnalul sonor ce tlerbuie plelucrat, aga dup.l
curn se aratii in schema liloc din iig. 13, unde in locul
montajului VIllItA'I'O va Lrebui sir fie considerat rnon-
tajul de fa!a.
Practic se foloscsc doui lipu ri cle scheme pentru
producerea efecttrlni WAU:
- scherne calt'reliefeazi o flecr-enIi plin anrplificare;
- scherne care reliefeazl o frecvenIi prin atenuare.
In continuale, sint prezentate douir scheme pentru
efect WAU realizate cu tranzistoare de rnicl putere gi
joasi frecven!i.
Schema nr. I
ln fig. 15 se prezintl cel rnai siurplu rnontaj de rea-
lizare a efectului WAU. Schema este conceputa dupi
tipul celor care atenueazii o frecvenfi de rezonanf5 qi
este realiziitd cu doul tranzistoare de tipul BC 107,
KT 315 G,2 N 2586 etc., inmoritaj cuemitorcomun.
rflrRARt 01AF
F-
I n,,
| :oon
SIRI
Ra
2K0
Fig. 15.
in circuitul de bazl al celui de-al doilea tranzistor este
r:onectat un circuit rezonant serie format din inductanta
/,, ;i condensatorul Cr.
Sc ;tie cir pentru lrecven!a propric de rezonan!I,
1
:t
2nf L,t),
ca o rezisten!5 cu o valoare
Semnalul de intrare este aplicat la baza primului
tranzistor, bazl ce primegte tensiunea de polarizare prin
Rr, iar semnalul de ie;ire este cules de pe emitorul
celui de-al doilea tranzistor care este montat ca repetor.
Schema f uncfioneazl in felul urmltor:
Cind un semnal este aplicat la bornele de intrare
(tensiunea de alimentare .Da fiind conectati) acesLa este
arnplificat de ',1'r, la colectorul siu putindu-se mlsura
nivelul obfinut dupi arnplificare. N{ai departe, semnalul
este inlrodus direct in baza celui de-al doilea tranzistor.
ln acelagi t.imp, o parte a semnalului sonor va trece
;i prin circuitul acordat serie LlC1. in momentul in
care insl frecvenla care apare la colectorul lui ?. co-
respunde cu frecven{a de rezonan![ a circuitului serie,
lpF ti
J-
I
I
t,,,
acest cilcuit se prezinti
apropiatd de zero.
4T
I calecfia cristal I I colec{ia cristal I

attrnci scnrnulul cle frccvenfir /."" este scurs la rrrasi.
il acest lel, tra baza lui'/', -semnalul corcsprrnziitor
acestei lr'ccvcn{e va lipsi, iar la bornele dc ieqire r,om
constata, de asemenea, o ,,groap5" in j.urul frecvenlei
f,,r. DacA printr-o acIiune mecanicl se modificl valoarea
inductanlei L, atunci are loc o deplasare a frecvenfei
de rezonan[I in spectml muzical, ob.tinindu-se efcctul
amintit.
Pentru realizarea inductan[.ci L, se va folosi un trans-
formaLor cu secfiunea pachetului de t.ole, tip EI, de
1,5-2 cm2. Bobinajul se executi cu siuni de cuprtr
emailat cu diametrul dc 0,15 mrn ;i va cuprinde cca
2 500 spire. X{odilicarea inductanlei se realizeazl plin
deplasarea pachetului de tole I in fa{a pachetului
cle tole E, rnodificindu-se in felul acesta reluctan{a
circuitului rnagneLic, rcspectiv inductan[a lui L1.
ln mod obignuit, moclificarea inductanfei se face cu
piciorul folosind un dispozitiv dcnumit curenl ,,pedalI".
Acesta se va putea realiza conform schifei din fig. 1G,
in cutia respectivi fiind introdus gi montajul electronic.
Prin acest sistem se asigurd o modificare a inductanlei
cle cca 10 ori, iar a frecvenfei de cca trei ori, r.ariafia
rezonanfei trebuind si fie plasati in intervalul 400 Hz-
7 200 Hz.
Intrarea, precum gi iegirea din blocul WAU se face
cu ajutorul unui cablu ccranal (cablu de microfon),
folosind mufe de conecbale tip rnagnetofon.
INTRARE
5rF/6V
Cz
5PF/6V
Fig. 17.
Schema nr. 2.
ln schema din fig. 17 se prezinti un alt montaj WALT.
frrncfionind pe principiul reliefirii unei frecven]e, prin
arn plificare.
Schema, r'ealizat[ cu doue tranzistoare pnp de tipul
EIrT 351, NIP 39 B etc., se caracterizeazl prin aceea cI
produce efectul dorib prin uLilizarea unui circuit de
reaclie selectiv, cuplat intre colecl-oml celui de-al doi-
lea tranzistor gi baza primului tranzistor. ln felul acesta,
coelicientul de amplificare al etajului es[e maxim penLru
f recveufa pe care este acordal circuitul LrCr.
Xlontaiul func[ioneazl in felul urmiitor:
La aplicarea unui semnal audio la borna de inLrare
(semnal provenit de la o chitard electricd etc.) acesta
pitrunde in ?, montat ca repetor pe ernitor, unde
nu suferii nici o amplificare, fiind cules capacitiv de
la bornele rezistenfei R2; prin Cr este introdus pe co-
lectorul lui T2 care lucreazl ca arnplificator in
montaj cu emitor comun. Semnalul astfel amplificat este
FR4
3,3K()
Eo
ie s inr
I
T
i
5yt /6u
P1 -200(a
I
I
48
49
cs"5yF/6v
Rz'3KQ
Fig. 16.

dilij al. pe o l)ar'tc caLle bolnl de iegire pr.in C,, iar o
alti parl.e este intols Ia borna de intrare plin circuitul
acordat deriva[.ie, IrCr, sub forma unui semnal de
reaclie negatir.S. Se ;tie insi ci circuitul acordat de-
rivalie prezinti o mare rezisten!5 la trecerea prin el a
frecvenlci de rezonanfI pe care este acordat. in acest
fel, frecvenla care trece prin amplificatoml ?r- ?2 ;i
care corespunde ca valoare cu frecvcnfa de rezonanli a
circuitului acordat va fi glsita la ie;ire mult arnplifi-
eati, in timp ce celelalte frecvenle din jurul frecventei
de rezonanlI vor Ii atenuate datoritl reacfiei neqati-e.
Profunzimea acestei acliuni poate fi reglate cu ajuto-
rul potenliometrului Pr. Frecvenla de rezonanlI a cir-
cuitului acordat poate fi variati fin prirr rnodificarea
valorii inductanfei Lr, iar brut prin schirnbarea con-
densatorului de acord cu ajutot'ul uuui cornutator cu
trei pozilii K.
Inductan{a L, va trebui sa aibi o valoare maxirnd de
aproximativ 1 fI. Aceasta se va realiza pe un miez de
feritS, de forma unui baston de tipul antenelor de
feritii folosite la aparatele de radio tranzistorizate. Se
vor bobina 8 000 spire cu sinnl de cupru emailat cu
diamctrul de 0,1 rnm folosind o carcasl de masl plas-
tic5. Diametrul carcasei va trebui astfel ales incit
miczul sd se mi;te liber in interior.
Deplasarea miezului de feliti in carcasa sa se va face
tot prin procedeul pedala in care scop se va realiza o
construcJie care sI permit[ la apbsare mirirea inductau-
fei, iar la ridicare micgorarea acesteia.
Efectul FIIZZ
Acest efect constl inLr-o clistorsionare puternicd a
semnalului sinusoidal ob!inuLI prin aplatizarea, res-
pectiv limitarea timpurie a amplitudinii acestLria.
Distorsionarea sernnalului poate fi controlati, su-
netului obfinut fiindu-i caracteristic fapLul ci devine
bogat in armonici, cdpltind o nuanfl metalicl. Efectul
se obline prin introducerea unei reacfii negative puter-
b0 nice;i prin limilarea te nsiunii de alimentare a montajului
I colec{ia cristal t 4* I colec(ia cristal I
R c-3ll0kQ
9V
l,l'Fl
iqI
20lQ
R
20kfr c a R4-5
10pt/f:u
Fiq. 18.
lIonta.icle de efcct ITLIZZ sint, in general. realizate cu
Ir'anzistoare pnp sarl rrpn ;i au o slructtrrl foarte simpli'
irr schema ain fig. 18 e'ste prezentat tln asemenea montai
lt'alizat cu tll] singtll' tranzistor de iorsir frecven!5 tip
IiF'f 3l')1 sau [fP 41 A.
(lind intrerup;irtorul lnlr estc aclionat (rezistenfa R-
s('rlrtcircuitatir), la colectorttl lui 7" se aplic.l o tensiune
srrficientir penl.rtt ca etirirrl si amplifice in rnocl normal
:!crnnalele inici aplical.e la intrare (regim cle arnplificare
obiqnuit). ln ntotnenlttl in care acest. inlrertlpitol' este
cleschis;i in circuilul cle colcctor apare in serie rezisten{a
.ll,-, cle foarte mare valoare in comparatie cu R:, atunci
It'irsiunea intre colector :]i clnitol scade la 0,3-0,5 V'
Astlcl alirnenl:it, monta.iul distorsir-rneazl putel'nic sem-
nalul aplicat la inl,rare, acesta devenind din scmnal
siuusoidal, semnal de formir dreptunghiularl. Gradul de
clisLorsitrne al scmnalului poate fi leglat manevrind
potenIiornt'trttl I".' Urmirind schema de pr:incipiu, se cibservii c[ prin
tnanevrarea lui P1 se acfioDeazS, de fapl, asupra decu-
pllrii rezistenlei de erilitor J?3.
intr-adevir, atunci cincl .P, are o valoare nulS (curso-
rul ridicat cltre capltul de sr-rs), atunci condensatorul
Cz lasi si treacl la masl toate oscilaliile ce apar Ia 51
1']--- irsri
""F"f

bornele lui Rr. in aceasti siiua[ie, etaj ul nu introduce
reac{ie negativl ;i, ca atare, semnalul'r,a fi rnai pufin
atenuat. Cind potenfiometrul p, este reglat citle ialori
mari, atunci scade influen!a capacit6{ii C, asupla lui
R3, la bomele acestei lezistenle apare un semnal alter_
nativ de rcacfie ceea ce are ca efcct scdderea amplificdrii
etajul.i ;i, ca atare, rnicsorarea nivel'lui sem'alului
de iegire.
Alimentalea montajului se face de la o batcric ,Da
cle.cl V. Cut'cntul consumatcle rrtaj este sub 1mA.
Scoatelea, reslrectiv, introducer.e.a etajului clin lal_
!ul cie func{ionare al unei instala(ii se face prin manevra_
rea intrenrpitrirrrlui Intr ;i prin r.cglarea lui pr.
Locril rnoll.ajului ITIJZZ int.r.-Lrn lanL de sonoriza,."
cstc acela;i ca ;i iu oazul monIajului Vil]RATO desclis
rn ai inirinte.
Orga electronicd
I a inceputul apariIiei muzicii electronice, printru
primele instrumente de acest tip folosite au fost orgile
electronice. Pot fi arnintite astfel modelele Hammo*nd"
Compton, Audax ;i altelc, car.e pril sunetele ce reu_
geau s:i le pr-odncir prer,est.eau cir srrnetele produse pe
cale electronicl sint, cle tnare efccl_;i voi cirpirta o,
rnare lispindirc.
Slirc drrosebire de olga clasicl cu tubr-rri rezotratoares
de mari dimerrsiuni ;i cu instalalii rnecanicc complicate
ce uu-i permit mobilitatea, o orgl electrrtnicl este carac-
terizatd in prirnul rind prin dirnensiunile sale recluse gi
prin faptul cii poate fi transportald cu uq;urinfi. ln
ultimul timp, dimensiunile acestui tip de instrument
s-au diminuat gi mai mult gra{ie folosirii circuitelor
integrate gi a altor componente electronice miniatu-
rizate.
lntr-o orgi elcctronicl, sunetele sint, redate de un
difuzor gi sint generate de grupuri de oscilatoare sinu-
soidale asupra clrora se acfioneazl cu o serie de montaje
5z de efect sonor care reu;esq sd irirprime sunetului emis
o anumitl caracteristicl, un anumil" [irnbm. Con-
sLruclia unei orgi elecbronice profesionale soliciti o
<:antitate mare de materiale, bogate cuno;tinfe pri-
vind analiza sunetului, o oarecare experienli in reglarea
rnontajelor electronice.
De aceea, in cele ce urmeazii nu ne propunem o
rrsemenea realizare, ci ne vom rezuma la o construcfie
simpli, de iniliere in acest doineniu. in acesl scop,
r orn apela Ia monl.ajele descrise mai inaintc, conform
schemei bloc prezentat,i in fig. 1!).
Scherna cuplinde un oscilatol tle srmuale sinusoidale
Osc preldzut cn claviatut'I, un etaj pentru efeclul
l;1177, unul pentru efectul VIIIRA'l'O, altul pentru
tli'cl.ul WAU;i, in sfir;it, unul pcnLm efectul UI.
lila.icle se inh'oduc ;i se scot din cilcrrit. cu ajutorul
rrrrrri comutator cu trei pozi[ii ;i doi galeIi 1{r- 1(2 ;i
rr tloul intrerup:-rl.oare sirnplc 1, ;i 1r. Uilirna pozilie a
conrrrtatorului 1(r- 1(, folosegle pentnr legirtrrra directa
irrtrc inirarrc ;i arnpli[icatornl ;.IIr.
Oscilatorul O.sc r.a fi de liput cciui desclis pentnr
constnrc!ia pianrrlui elcctronic. lJe ascrncnea, arnpli-
licatorul cle joasi frecvenld AJtr r'a li rearlizat dupi sche-
rna amplificalonrlui dt'scris la rnontajul lJI.
rlimcntarelr montajului se rt com:r.n<lir a fi f5cutI
rlo la re!eaua de curenL alternativ prin intennedirrl
rruui redresor staliilizat. Parl.ea rnecanicii a rnclntajtrlui
lidicir rrnele problerne numai in ceea ce priveste cla-
villura de aclionare a oscilatonrlui Osc.
53
I colec(ia cristal II colec{ia aristel t
Fig. 19.

I{ontajele electronice se pot concentra toate pe
aceeagi placl sau pot fi realizate separat. pentru pu-
nerea la punct a orgii electronice se vor urmdri indi-
caliile date mai inainte pentru etajele ce sint destinate
a intra in structula acesteia.
Gama electronicd
Stirn cI gama muzicalir I'eprczinti o inlin!uire de
opt sunete apropiate, care se succed pe ;apte trepte,
ultima notl fiind totdeauna octava primului sunet.
ln qcoalil, gama muzicall se invafl dupii voce, dupi
un pian, dupi vioali etc. Nu insl intotcleauna gi pesLe Iot,
se poate dispnne de un instrtrrnent muzical care si poatir
fi folosit in acest scop. Existir, totugi, posibilitatea sa
reproducem o gamd muzicalii pe cale electronici, lolo-
sind pentru aceasta rirr rnonta.i tranzistorizaL cu iegire
pe difuzor, ala cum se propune in continuare.
Schenra este oarecum automat.izati in sensul ci o
data pusl in funcfiune, prin apisarea butonului de
S'7'AR'1', difuzorul va reda cele opt note ale gamei in
orclinea lor nolmali, cu posibilitaLea repetirii la ne-
sfir;il.
Ca mecanism cle func{ionare, schema cuprinde trn
l)umIr de opt oscilatoare de ton, comandate succesi'n'
de un comnlat.or electronic. Schenra bloc, dupl care
acesle oscilaIoare sint interconectate ;i acfionat.e, este
aratati in fig.20. Cele opt oscilatoale noLate de la
0, la O, sint ironst.r'uiLc 5i reglate pentru a produce
fiecare cite o noti muzicalir din gama gi anume lui
0r -corespunzindu-i nota do, lLri O, nota re g. a. rn. cl.
ln pozifie de a;teptare, loate oscilatoarele sint, blo-
cate prin intermediul conrutatorului electronic realizat
cu celulele CLIt-CMB.
Fiecare oscilator este cuplat la un rnontaj C,lnl care ale
rolul de a-l pune in funcfiune pentru un timp scurt,
cit ar dura, de exeulplu, intonarea notei respective.
La rindul lor, aceste celule CM sinl conectate intre
E4 ele in lanf, aga fel incit un impuls de declangare aplicat
<>
N
b!
14
bb
I colec{ia cristal II colecfia cristal t

la i.L'a'e l'e c:e di' celulir in celuli proclucitrd succ.siv
deblocarea oscilatoarelor. l)entnr furrct.iouar.en ,.,..-
manentl a schemei este srificient sI conecte,n ir, ii,_cuit condensatonrl Cr acfionind intrerupltonrL 1r.--
llfodul de funcfionare amdnunfit al acesiui
"o*uirto.electronic poate fi urmirit in capitolut IV ,d iiti;iComutalorul eleclronic.
Semnalul de ton oblin't de la fiecare oscilator este
introdus la un.amplificator de joasa fre"v.ntre laJfriprin intermediul unor etaje repetoare Rr_n,
"ri."-o,,sarcina
.de a separa cit mai birie intrare i dle ae iesi_
rile oscilatoarelor.
ln schema bloc prczentatd se observii c[ fiecare
oscilator este cuplat la celulele comutatorului electro_
nic prin nigtc punJi (fire) dc legdturd notale cu IJ,_ IJ"-
r_raca- ac-este punli rdmin in pozilia in care sint a._
senate in fig. 20, atunci gu-" -uricall este ."auie inordinea ei normall. Daci vom deconecta punlile Ur,
Uu,
!u gi Ur. vorn constata cI in circuit ramin'puofift
notelor do, mi, sol, do, aclicl schema va ,,cinta., ar_
pegiul gamei dor.
. .- S.chema- permite, in plus, gi redarea cliferitelor
solfegii: astfel, d.aca
-
se
-
desfac punfile
"*irt""t"-'i"uexcepfia lui U1) ;;i se fac Iegaturi de punte, de exemp'lu,
intre contactul p apartinin-cl lui U, cLr contactul 3, de
Ur, apoi contactirl J de la U, cu contactul 6, de la
t/u, _apoi 4 de la (Ja cu 5,, contaclul 5 de la t; ;, t;;;la Ur, contactul 6_ de la Uo cu g,, apoi 7 cu 4,ii
"lti_"i8 de la [J" cu 2' cle la Ur, montalui va recla
"; ;i{i,in_ordinea: do, mi, la, sol, si, doi fq, re.
Numirul de com_binafii posibiie pentru a obfine cli_
ferite solfe,gii este clestul de mare -ii ul", dacl se u." iovedere.gi faptul ca pot fi obfinute 9i solfegii
"u
nu_e,mai mic de note decit opt.
Comutatorul electronic este realizat cu circuite bas_
culante monostabile conectate in serie, iar oscilaLoarele
de ton cu CBA care produc semnale dreptunghiu'lare
bogate in armonici.
Schema de principiu a gamei rnuzicale electronice
b6 propusi spre realizare este dat[ in fig. 21. pentru ,irolfi_
D
&F
r<
o
N
bi
tl
I colec{ia cristal I I colec{ia cristal t

ficare, sint desenale doar montajele pentru nol"ele r1or,
te, tloa, montajele pentlu celelalle not" tiind identice.
Din schemd se observl cI pentru comanda oscilato-
mlui de ton, se folose;te schema cle alirnentare a bazei
tranzistoarelor multivibratorului prin intermediul cir_
cuitului basculant monostabil.
, in .momentul. cupllrii sursei de alimentare de g V,
trauzistoarele I'", To, T6.. , .. ?'r. vor fi in conduclie,
prin fiecare circulincl un curent.-"de cca Z -1. f, i.,f,,i
a9_9sta, poten[ialul colectonrlui fieclrui tranzistor se
afli la o valoare scizutl (cca f1,6 V) aceasl.a tensiune
fiind
_
aplicatl, prin inteimediul
-
rezistenfelor pr_ nn
(cazul notei dor) la bazele tranzistoareior TrrlTr-"".
Deoarece tensiunea de fl,6 V nu blocheazl sufici_
ent funcfionarea multivibratorului, s_a luat rndsura ca
blocarea acestuia sd fie forlata prin ridicarea poten_
fialului emitorilor tranzistoarelor ir, _ Ir* l;,;r;;;;;,
s-a introdus divizorul rezistiv d; tensiune nr_ nr,
care asigurl pe emitori o tensiune pozitivd dr'up.Ji
ximativ +3 V.
In momentul in care se apasi pe butonul START,
circuitul basculant monostabil se comutl, respectiv
?2 se blocheazl iar ?', conduce. (Funcfionarea aminun_
titl a acestui circrrit este desciisl la pagina 1gg).
. In aceastl situalie, poten[ialul la colectorul tranzis_
torului 7, .este
apropial de iel al sursei de alimentare,
la .hazele tranzistoarelor Irr_ Trr, aplicindu_se ast[el
o tensiune suficient de mare p"nt.u'ca montajul sI
intre in. oscilafie gi sI producl frecvenla pentru care
este reglat. cum circuitul basculant monoslabil std in
aceastd stare doar 1-2 secunde (funcfie de mdrimea
Cu),_ dupi care revine in situafia iniliata, rezultl cioscilatorul va produce semnal dbar pentru acest inter_
val de timp.
In momentul in care circuitul monostabil CM1 re_
l": .i" ,pozilia -iniliald,
prin condensatorul de cuplaj
Cu este trimis cdtre CMr, gi anume la baza Iui Zr,'uri
impuls pozitiv care va comanda bascularea tra"nzis_
toarelor T"-To.De clata aceasta va fi pus (prin U2) in
funcfirrne oscilatonrl notei r.e.
(lrtrrr llascttlat'ea ltri O,1, itrc loc irnetlia[' ce a IosL
t orrurutlab tle CMr, rezulti cir Ll'ecet'ea de la nol':r do,
Irr nola re se face fira nici un fel de pauz5.
lilecvenla de lucru a multivibratorului pentru fie-
clle noti in parte se va reqla cu ajutorul potenfiometru-
Irri Pr.
I)e isemenea, in cazul in care limita de reglaj a aces-
lolu este insuficientl, se vor rnodifica in limite mici
;i condensatoarele notate in schemi cu C, ;i C2. Pentru
plirnele frecven!e, aceste condensatoare vor avea o
vuloare de aproximativ 20 000 pF.
in continuire, semnalele de comandi se transmit de
la un CM la altul pinir cind se ajungc la notadou. Aici
scrnnalul de comandl se poate pierde sau poate fi
intors, prin intermediul unui condensator (Cr), la baza
;rlimului tranzistor de la prirnr:J CM.
' in aceasti situa!ie, ciclul se reia, montajul putind
l'uncliona fIr[ intlerupere. l)acI dorim ca montajul si
lccle a gama muzicall doar o singurl datd' atunci
inl.rempdtorul tiotat in schemi ct-t 1, se va decupla.
Semnalul cules de la ficcale oscilator de notd este
transmis prin iutermediul unui condensator de cuplaj
(Cr) la un etaj repetor, etaj care, avind o rezisten![ de
int.rare mare, nu influenleazi funclionarea multivibra-
Lorului. Semnalele culese de la ie;irile repetoarelor
sint conectate impreunl la intrarea unui amplificator
cle joasi frecvenli, care la rindul s.lu debiteazl pe un
difuzor permanent tlinarnic.
Realizarea rnontaiului nccesitl un nrtmlr relativ mare
cle piese gi cere o aten[ie deosebiti in rcalizarea cone-
xiunilor. I)e asemenea, pentru o bunl functionare este
necesar ca fiecare etaj sir fie verificat in parte, pe
etaje funcfionale iar apoi cu acestea interconectate.
Mai intii se vor verifica etajele circuitelor basculante
monostabile, apoi generatoarele de note, dupl care
urmeazd verificarea acestora, conectate intre ele doul
cite doui.
Verificarea va incepe cu CMt in care scop puntea
U, va fi scoasl, iar 1, intrerupt. Cu alimentarea de 9 V
conectati qi folosind un voltmetru de c.c. de bunl
I colec{ia cristal I 0 colectia cristal I

calitato. se
'a 'o.i[i('a rieca.c Ie'siurre rre lrrc.rr. I)ar:ir
schetlra esto r.ealizatir cu [.r.anzistoare f.i;t BC 107 A
atunci va l.r'cbrri ca pe
.rezistenf a Rr, de 200 il ,e ol-sim o tensiune de aproximativ t,S V, iar intre cotecto?ut
lli "r
9i masi o tensiune de aproximativ 1,65 V. V".i_ficarea bascuririi se verifici oitf.r, se conecteazi vort-
metrul de c.c. intre cciectorul lui ?r qi masd. Cu
"i
,,_
torul unei penseLe vom atinge penlru i""il"-r"r.jtiir"baza lui ?r. ln _acest mom"ni, o"ul ;;l;;;;;i"ffi;c.c. va trebui sI devicze brusc de la tensiunea a"i,6S ila o tensiune de.aproape g V. DupI
".u
f ,""urrae,acul va trebui sI revinl la pozilia de mai inainte.La o noui atingere a bazei, bascutarea va trebui sii se
repete. In caz cintrar, a"r""tiun"u rt trelui ciutata fieintr-un montaj incorect, fie in calitatea srabd a com-ponentelor folosite.
Pupe verificarea prirnurui cx,I seva trece ra verificarea
individuala a celciilalte gapte circuite basculan; i;c.are scop atit pun{ile
Vr::.U" vor fi scoase cit qi
"on_densatoarele de cuplaj
-(C.
etc.;.
Dupr verificarea separati, se tiece Ia verificarea cMrcuplat ctr- CM2. pentru aceasta, ,"
"upf"ura-"d.
;ivoltmetrul de c.c. se conecteazi intre colectorul lui?o qi masa. Se atinge.baza lui ?, ;i se agteaptl
"a
aupe
bascularea perechii Tr_ 7, sn'basculez" li p".""ni"T"-Tn. DacI clispunem de douir voltmetre'd" ;.;.;primul fiind conectat la colectorul lui ?, iar
"f
Aoii"ola colectorrrl lui ?'n, I,a trebui s.i observ5m cum bas_
cularea trece de la CMr la CMr, acele cclor. douri in_
rt_ruTT_tg deplasindu-se in contr.itimp. Apoi, ," ."pf""_
il^li C_Ofl, dupl calc CX[a ;i "9"
i,r"i a"parte. Ci.,ase a;unge,la cM, se r.a cupla ;i condcnsatortil de intoar-cere cr. cu 1, i'crris, sche-rna
'a trebui se basculeze cti'circuit in circuit._firrl inbrerup"r". Apoi se tr""*
..i"
verificarea rnultivibral.orului. pentru aceasta, va trebuisI fie^ in
-funcfiune intregll lanf de auaioamplificare
incepind de ta 1spg1.rul reilizat
"u
fr, ;i pinl la difu;;r.
. Cu 9q cuplat la baza lui ?'rr,
"u
uti_*tn;.; ;;il;
;i cu U, scos din loca;ul siu,.s" conecteazd borna i,60 la plusul sursei de g v. In aceasti situatie, oscilatorul
t:r llt'lrrri sii et'ut'r'ezc o l'r'etrlcn(l'r calc poat.c li :rsculLatir
irr rlilrrzor'. Ilolinrl ulor ltotenliorne[.r.ul miniaturi,P,,
r;r llcllui ca I'r'ecr,en!a de ltrclrr sI se urodilicc.
ln continuare, se va int,rocluce puntea U, ;i apisind
1rc butonul START va trebui ca in difuzorsl se audi,
1rt'rrtm o durati dc cca 1 secundl, sunetul produs de
lrlirnul rnultivibrator.
I)in aproape in aproape, se vor verifica gi celelalte
ost:ilatoare punindu-se, in final, in funcfinne intregul
rrrontaj.
Iltalonarea fieclrui oscilator se va face ,,dupI ureche,,,
lotind u;or potenliometrele din circuitul de polarizare
rrl bazelor.
Iitajul de joasi frec".en!5, la intrarea cdruia se vor
t'orrecta toate iegirile din repetoare, se va realiza
rlrrlrit schema AJII din fig. 11.
'l'ranzistoarele folosite pentru realizarea multivi-
lrlaLoarelor, circuitelor basculante monostabile gi a
lcpetoarelor vor fi de tipul BC 107 A, avind un p2100.
l'ot. fi folosite qi alte tranzistoare sirnilare de rnicl putere
;i joas[ frecvenfl.
l{ontaj ul poate fi realizat pe un cablaj imprimab
sau pe o plac[ de textolit cu capse de mici dimensiuni.
Cutia in care vor fi introduse toate elementele se
va confecfiona din lemn (placaj) ;i poate avea aspectul
din fig. 22. Panoul frontal, care va fi realizat clin placaj
sau clintr-o placi de rnaLcrial plastic, va fi prevlzut
in parlea de sus cu un loc de lixare a difuzomlui. Sub
61"
U1 lJ2 U1 U4 U5 U6 U7 Uq
o@@@@@@@
@@@@@@@@
FiE. 22.

tliluzr-rl se 'or lixa celc opt llerr:chi cle bolrre (r'adio) in
care se vor iutroduce rnici cordoane prcvlzute la ca-
pete cu banane (radio). [-uugimea liec[rui cordon va fi
astfel aleasl incit sd perrnitl interconexiunea intre bor-
nele cele mai indepdrtate. Lingi grupul de borne se
va fixa potenliometrul cle reglare a volumului audiIiei,
iar in continuare intrerupltoarele f, gi 1r.
Ultimul se fixeazl butonul de S?ART care va fi,
de fapt, un buton de tipul celor de sonerie insl de di-
mensiuni cit mai n'rici. Potenliornetrele pentru reglarea
frecvenlelor se vol fixa pe placa de montaj, cltre
latura exterioar5, in a;a fel ca accesul la acestea, prin
spatele cutiei, si fie cib mai comod.
ln cazul cd dorim si rcgl[m gi tirnpul de redare a
unei note (mai mult sau mai pulin de o secundl) atunci
va trebui sI modificlm valoarea capacitilii Co din
circuitul de temporizare al circuitului basculant mono-
stabil; dacl se miregte capacitatea condensatorului,
atunci timpul de rnenlinere creqte qi invers.
Alirnentarea rnontajului se poate face de la un grup
de 6 baterii R-20 montate in serie sau de la releaui de
curent alternativ prin interntediul unui redresor care
sI asigure o tensiune stabilizati de 9 V.
Pentru buna funcf.ionare a schemei se recomandi ca
tensiunea de alimentare sI fie menlinuti constanti, la
valoarea de g V; irt caz contrar frecven[.a redati va
suferi varia!.ii.
Portativul electronic
Pentru orele dc muzicl-r, sc poat.e folosi uir monlaj
simplu gi ugor de realizaL denumit ,,porlativnl electro-
nio". in principiu, este r,orba de o t.ablii pc care este
desenat un portativ cuprinzind notele din prima oc-
tar-5: in momentul in care se atinge, cu o vergea, o
notl de pe portativ, intr-un difuzor se aude ;i sunetul
caracteristic acelei note.
,,Instalafia" se compune dintr-un generator de note
muzicale, un amplificator de joasl frecvenfi pr.evlzut
Fig. 23.
crr difuzor, un bloc de alimentare 5i o tabl5 de lem
prevdzutl cu un portativ cu contacte electrice.
O schemi bloc a modului de interconectare a acestor
t'lerncnte componente amintite este datl in fig. 23.
'l'abla propriu-zisd va avea dimensiunile de cca 200 X
x130 crn, iar notele ce vor fi deselate pe pr-rrtativ vor
ilIea un cliametm de cca 50 rnm. Atit, portativul,
uolele muzicale, cit ;i ceielalte semne vor fi marcate
;le tabll cll vopsea de culoare albir. in interioml fie-
cirei note se va fixa, cn rnici crrie sau quruburi, cite un
disc de tabli de alanrl sau cupru, de mirimea diametru-
lui inlerior al notei pict.aLe pe portativ.
Sub discul metalic sc va pracLica, in lernnul tablei,
un orificiu prin care va intra un fir de cupru care face
legitura electricd intre ,,noti" gi oscilator.
liiml va fi cositorit de discul notei gi va cobori prin
spalele tablei, laolalt.I cu celelalte fire, la o micl re-
gletl fixati in partea de jos.
Veroeaua, cu ajutorul cireia se sbabile;te contactul
electric, va Ii realizal-[ fie din meLal (bronz) avind
in zona de susfinere un mangon izolant, din lemn sau
plastic, fie din lemn, dar avind in acest caz un virf
metalic la care se cositoregte un conduclor electric
liIat (cordon) care face legiitura inLre vergeaua ariti- 63

r5
U)
c
ilz o
E3
lorrre q;i oscilator. Lungiruea vergelei va Ii de cca 1m
Oscilatorul propriu-zis este realizat cu tranzistoa-
rt,lc ?1
-?z ii reprezintd un montaj ce produce uu
sr,rrrnirl cle forrnl triunghiularl (fig. 24).
Iin'cventa sa de lucnt este determinati, printre altele,
'i rle mlrimea rezistenlei din emilorul lui Tr. Punerea
irr ltrncfiune a oscilalorului se face cu ajutorul vergelei
rlt' trontact care, practic, inchide circuitul cltre masl a
I lrr rrzistorttlui ?r.
Sernnalul oblinut la ie;irea tlin ?2 este introdus in-
lr'-rrn amplificator de joasl frecven{I realizat cu tran-
zisloarele T"-Tr.
Iieglaiul -olumului se face prin intermediul poten-
liornertmlui 1)r.
I)enlr'u o audi{ie nlai puternicl s-a prevlzut un ampli-
l,cator Iinal in contratimP.
'l'ensinnea de alimerrtare se obtine de la uu redresor
s{abilizat care se asigure la ie;ire o tensiune de 9 i.
Semnalul este redat intr-un difuzor de 1 W ;i 7: 4 Q.
'l'r'ansfolrnatoarele ?r'I qi ?r'2 vor fi de tipul celor
lolosite in etajul de joasl frecven!5 de la radioreceptoa-
lele,,ilIat.ttaia",,,Albatros" sau altele' Transformatorul
'.['r i care asigttrd tettsiunea necesar[ punfii redresoare
st'r,a rcaliza pe un pachet dc Lole avind o secliune de
li -;l cm:. Primarul va cuprinde un numlr de 1 800
spire, bobinate cu sirml de cupru emailat avind dia-
rnetrul cle 0,1 mm, iar inf5gurarea secundarl va avea
un numlr de 80 spile bobinate cu sirmi de 0,25
-0,3mm.
Tranzistoarele ?1, ?, vor fi de tipul EFT 317' MP 39 B'
NiP 41, MP 42 A, MP 24 B, EFT351 etc., ai'ind p)60.
Tranzistoarele ?3, Tn, Tu vor fi de tipul GT 308 A,
LIIjT 351, P 13, MP 39 B etc., avind P>-40.
'Iranzistoarele finale 1.u, T', vor fi de tipul EtrT 125,
,C 180, EFT 323, ACl27, P 213 etc. ?, va fi de tipul
P 213, EFT 125, P 214.
Diodele Dr-Dt vor Ii detipul ,D 7F, D 226, EFR 0B'
Ir 1(17 clc.
Dioda stabilizatoare Du va fi de tipul D 813, DZ 13.
Pentru a asigura la iegirea din redresor o tensiune de
9V, se .a regla mlrimea rezistenlei Rrr. Aceastl 65
@Cl
Je
ooOFo
IN
a@o
oO
ci
dfz
cloo(-)
i-
6
6:too
L
=(o
e3d
.+l
N
bo
trJIIS,O
N
e,
64
I colec{ia cristal t
q
dD'
4
c
o
NC
dN
E
oo
@
*-
-:a
c
o
o
N
L
S.:
oa
o
t
uxe
uxgt 0u
oE
/
G
_v F
E()
C)

operalie se face cu tot montajul ln funcliune aga fel
ca redresorul sI lucreze Ia sarcina maximl Tranzis_
torul 'I.va{i prevdzut cu un radiator avind o suprafali
de 20 cmz.
Pentru acordul frecvenlei de lucru a oscilatorului
se_ va pr-oceda aga dupl cum s-a recomandat pentru
schema din fig. 8 (pianul electronic). potentiometrele
Pr
-P, pot fi inlocuite dupl reglare cu rezistenle
fixe.
Pentru oblinerea unui ton mai pllcut, se va acfiona
asupra condensatoarelor C, gi Cr. intregul montaj se
va realiza cit mai comprimat;i va fi protejat de o cutie
ce se va fixa lingi tabl5. Potenliometrul de volum p,
;i intrerupdtorul de relea Infr, se vor fixa pe panoui
frontal al cutiei. Difuzorul D va fi introdus intr-ir
cutie separatd.
Tabla se va confecliona dintr-Lln panou de placaj sau
structuri fibrolemnoasl cu o grosime de 5-10 mm.
Numirul notelor din gaml poate fi mlrit, prin
introducerea semitonurilor, aga dupl cum este aritat
in schema din fig. 8.
Metronomul
Metronomul clasic este o construclie mecanici, des-
tinat a indica diferitele viteze ale migcdrii muzicale,
avind un pendul ce oscileazi dupl un reglaj dinainte
fdcut gi care semnalizeazd acustic fiecare-elonga{ie.
Un metronom electronic este destinat aceluia;i scop,
insd realizeazl ,,top"-urile cu ajutorul unui generatbr
de impulsuri gi al unui difuzor avind in acelagl timp si
posibilitatea reddrii unor semnale luminoase.
Metronomul electronic are marele avantaj ci este
ugor de construit, are o mare stabilitate in funclionare
;i poate fi reglat pentru o gaml larga de intelvale de
timp. El poate fi alimentat, fie de la relea, fie de la o
baterie electricS.
O scheml simpld a unui metronom electronic, echipat.
cu doui tranzistoare de joasl frecr.enfI ;i conceput,
220v/50H].
Fig. 25.
pcnlru a reda simultan atit semnale acustice cib si
opLice, este prezentati in fig. 25.
Principial, schema consti dintr-un generator de im-
;rrrlsuri cu dou[ tranzistoare Ty Tz, de structura dife-
rit.a, in care ?2 are ca sarcinl un difuzor;i un bec
clcctric.
Frecvenf a de tact este determinati de circuitul C2
-- .P,
-J?r.
Cu ajutorul potenliometrului P1 se poate schimb:r
1r'ecvenfa bltiilor rnetronomului in limitele de la 20
la 200 ,,top"-uri pe minut.
Alimentarea se face de la releaua de curent alter-
nativ de 220 YISO Hz.
Terisiunea de alimentare a tranzistoarelor (13 V) se
obline prin redresare cu ajutorul diodei D, qi prin
diminuarea tensiunii alternative pe condensatorul de
balast Cn:1 irF (600 V), deoarece impedanla pre-
zentatl de condensator pentru aceastd frecvenld es[e:
'r- 1
- -3 0000.
2nC.f 6,28.1.10-0.50
Pentru a asigura rnontajului o tensiune de alimentare
CsSApF/5rt
P1
500k0
R1
10 ka
I colec(ia cristal I I colec{ia cristal I

constantS, in circuit s-a introdus o dioda stabilizatoare
,l)r, de 13 V.
F-unclionarea metr-onomnlui electronic este ur-mi-
tr-rarea: in momcntril cind se alimenteazi rnontaj ul
prin cuplarea Ia tensiunea rie 220 V, alternanfele negative
ale relelei trec prin condensatorul de divizar.e Cn de
1 pF (600 V, tensiune de lucru) de unde o parte se
ramificd prin dioda stabilizatoare D". iar cealalti parte
trece prin dioda redresoare -I)r, incircind condensatorul
de filtraj Cr- 500 pF.
Rolul diodei I), este de a rnenfine la bornele sale o
tensiunc de o valoare constantl, valoare determinat[
de tipul dioclei. Astfel, in cazul montajului de fa!I, teir-
siunea esle menlinutir constantl la r.aloarea de 13 V,
indiferent daci releaua are fluctualii ce pot, atinge
limitele de Ia 180 V la 240 I. De relinut cd neccsitatea
runei tcnsiuni constante este impusil de ner-oia de a
asigura montajului in permauenlii acela;i r-egim de
funcfionare, respectiv a obfine. pentru urr reglaj Iicut,
aceleagi flecvenfe de tact.
'l'ensiunea continud astfel oblinutI Ia bolnele con-
densatorului Cr, se aplici rnontajului electronic prr_r-
priu-zis; se observl cir, in rnomenLul ini!ial, ltlin '.1'2
nu vit circula curent deoarece potenlialul bazei se
aflir la t-r tensiune aproape null, ?. liincl blocat.
Illocarea lui ?, este explicatl prlin aceea ci in mo-
mentul aparifiei tensiunii de alimentare (13 V) conden-
satorul electrolitic C, incepe si se incarce. Deoarecc
in l.impul in care condensatorul se incarci, el se
prezintl ca un scurtcircuit, rezultl cI baza lui 7'l
va fi, in aceste momente, la un poten{ial egal crr
cel al emitorului. Dupi ce C, se incarcS, baza lui ?,
capatd un poten{.ial ridicat, poziLiv fala de emittir..
Prin 7', incepe sd circule un curent care este in acela;i
timp gi curent de bazd pentru ?r. Avind create astfel
condilii de deblocare, ?, incepe s[ conducl, curentul
de colector strabirtind difuzorul Dif ;i ficind sir se
aprindl gi becul Lr.
In rnomentele urmirl-onre, condensatorul C, se cles-
carci prin ?, deschis. ceea ce ducc la blocarea lui ',1',
.,i rt'sqrcctiv a lui ?r, becul 1,r sting-indu-se. Urmeazi r,r
rr,rru-r inciircare a lui C2 prin acela;i circuit (
-13 V'
l,t. Dif, Cr, I'r, R,, +13 V), procesul reluindu-se.
I'r'irr rnaner-rarea potenfiometrului Pr putem modifica,
lrr rlolin!ir, ft'ccventa tacttrriior.
I,llalonarea tnetronomultri elect.ronic se face cu aju-
lllrrl untri ct'asorttic ;i prin notarca poziliilor axului
pott.rrtiomett'ului. in acest scop, de butonul cu care
rrurrrt'r'l'irrn potenliornetntl I'tttn fixa un disc pe carc
r orn insemna numitul de britiri pe minut.
'l'ranzistorul ?, va ii de tipul BC 107, KT 358 r
s;rrr altele similare, ?', I'a fi de tipul AC 180' 2 N 254
clc., I), r'a fi de tipul F'402, 1N 4004 sau D 226 I3
irrl D2 de tipul DZ 73 sau f) 813.
l)ifuzorul va a-ea o irnpedan!5 de B() 9i se va folosi
lrrlir transformator. Becul .1,1 I'a ti de 6 V/100 mA.
I)acI rnontajul nu frrnc{ioneazi imediat ce a fosL
rt'alizat, sau llLt funcfioneazl in condilii mul!urnitoarc,
:(''a tlecc la cotttrolttl tensiunilor;i curenlilor din
r'ilcuite. in continuare! se va controla starea tranzis-
lo:rlelor', a diodelor ;i a cclorlalte componente. Pentm
rr uri fi pu;i insl in situalia de a desface Lln monta.i
rclrlizat, este bine si verificlm aminrrnIib fiecare piesil
cc o montdm.
0 mare atenfie trebuie acordati gmpului C, P1
-111
t't' determini frecr-enia de tacL 1i in special coldensa-
69
I colec{ia cristal II colec{ia cristal I
Fig. 26.

torului C, care trebuie sa fie de cea mai bunl calitate.
Vor trebui, de asemenea, respectate polaritifile care
sint marcate pe corpul piesei respective.
O altl schernl de metronorn electronic, echipatl tot
cu doui lranzistoare, este prezentati in fig. 26. Schema
care permite comutarea dispozitivului de redare a
tactului, fie optic, fie acustic, se alimenteazl cle la o
tensiune de 6 V, tensiune ce trebuie, de asemenea,
stabilizatI
Tranzistoarele vor fi: ',1', de tipul BCl07, Mp35
MPl12 etc., iar T" de tipul AC180, n{P39, p2 013,etc.
Becul ,L1 va fi de 3,t3 V/100 mA.
Reglajul frecvenfei se face diu Pr:100 kQ $i pr:
:200 l{Q.
Ritm de vals
Genurile muzicale de larga popularitate, printre care
;i valsul, au un ritm acompaniator specific, ritm cale
est^e, de regulS, acelagi de-a lungul intregii melodii.
ln cazul valsului, care este o-melodie fn trei timpi,
in care primul timp este totdeauna marcat, ritmul in-
solitor constl in trei note muzicale: prima notd este
situati in partea de jos a gamei gi are, de regulit, o
duratl mai mare. Urmiitoarele doua note sint situate
la citeva intervale _mai sus de prima, au aceea;i frec-
venfI, insl ru o durati mai rnicir. in cazul unei or'-
cheslre, aceste ritmuri sint executate de insLrumente
acompaniatoare special clestinate. in cazul executirii
unui vals la pian, ritmul specific este realizat de cltle
clegetele unei singure rniini, in timp ce cu cealalta
inini sc interpreteazl melodia propriu-zis[. Acest ritrn
de r-als, ca de altfel gi alte ritrnuri, pot fi reproduse
;i pe cale cleclronicl folosind un numdr convenabil de
oscilato:ire comandate.
Un astfel de montaj electronic pcate fi folosit in
scopuri didactice, la repetilii orchestrale, in salile cle
gimnastic5, intr-o fonnafie rnuzical[, ca anexi la o
70 orgl electronicd etc.
F'ig. 27.
Schema bloc a montajului propus spre realizare este
rlirLI in fig.27. Ea cuprinde un numdr de trei circuite
lrrrsculante monostabile (CBM) cuplate in lan!
irrchis (inel), un num5r de trei oscilatoare audio, un
:rrnplificator de joasl frecvenll (AJF)I $i un di-
lrrzor (D).
ln pozilie de repaus, in difuzor nu se aude nici un
srrnet. in momentul aclionlrii butonului S?ART,
circnitele CBM incep sI funclioneze, punind in func-
liune, succesiv, cele trei oscilatoare. Astfel, in primul
rrr<.rrnent, datoritd acliunii circuitului CBM, va func-
(iona O, care va reda in difuzor, prin interrnediul
.1./F, timp cle cca o secundl, nota do. Imediat dupi
incetarea funcfiondrii circuitului CBMb intri in func-
iiune CBrV12 care va comanda, pentru o perioadl de
rrrdinul zecimilor de secundd, funclionarea lui Oz. ln
r:ontinuare, este pus in funcliune oscilatorul Or dupi
care ciclul se repeti. Mecanismul de funclionare a
(,'BI{ este descris la p. 189 sub titlul Comtttator elec-
I ronic.
Urmlrind descrierea amintitl, se va putea realiza
lanlul de trei circuite basculante monostabile. Pentru
ca plimul CBM sra aibd o duratl de funclionare mai
rnale decit urmltoarele doud, va trebui ca valoarea
condensatorului de temporizare dintre colectorul pri-
rnului tranzistor qibaza celui de-al doilea si fie maritl.
:ceastl operalie se va face cu montajul in funcliune,
urmirindu-se obfinerea duratei de ritrn dorite. 7t

Oscilatoarele Or, Or;i O, vor fi realizate dupd indi-
caliile date Ia p. 54 pentru montaiul intitulat Ganra
electronicd. De asemenea. cuplaj ul dintre accste osci-
latoare gi C BI,l Si AJF se va face la fcl ca ;i in schema clin
fig. 21.
N{ontajul poatc fi realizat intr-o cutie de lcmn sau
plastic, iar funcfie de alimentarea folositd putem ob!.ine
un instrument fix sau portabil. Urmirind aceea;i
tehnicl de realizare a ritmului, putem const.rui gi
alte rnontaje capabile si reproduci tacturile dorite.
Triluri de pislri
1Iai mul[i pasionaIi ;i in acela;i t"irnp specialigti in
studiul graiului pislrilor au aj uns la concluzia cri,
practic, nu existl doui specii de pirsiri care sd emita
sunete de acela;i fel, fiecirrei specii fiindu-i caracteristic
un anurnit lirnbaj. Dar. ca orice sunet complex,;i
sunetele ernise de aceste viefuitoare pot fi reprodusc
pe cale electronicS, folosind bineinfeles diferite osci-
latoare, combinate dupa o anumitl tehnici.
in prezent, in multe str-rdiouri de film sau de radio-
televiziune sc folosesc cornbine capabile sd reproducir
triluri de diferite plsili. Tehnica folositii in realizare:r
acestor combine pleaci de la ceea ce este caracterislic
fiecirui glas de paslrc 9i consLl in realizarea de gene-
latoare capabile sd reproducii timbrul, nuan{a respec-
tiv5, precurn ;i cornbinalii dintre acestca, dupii anumite
procedee deduse teoletic ;i experimental. Studiul unui
t.ril plodus de o pasirre, aratd cI acesta se compune,
in prilrcipiu, dintr-un sernnal:r cirui frecvenli q;i
intensitate este variatl dupi un anumit specific,
existind in acelagi timp gi un ritm propriu al intrerupe-
rilor continuiti{ii semnalului.
Tehnic putem realiza acest lucru f olosind fie un
oscilator care sI lucreze cu intclmitenfd gi cu o frec-
venla ;i arnplitudine variabill, fie mai rnulte oscila-
toare care si fie combinate qi comanclale dupi un anu-
rnit progranr.
Fig. 28.
lln monlaj sirnplu car-e poate ploducc sunete dc
c lt't't ;i carc dispune de o garn.i Iargi de posibiliLi{i
tlc reglaj, este prezentat in fig. 28. Dupi curn se observir
strhcrna este realizatl cu un singur tranzistor, de tipui
,(l 180 si leproduce sunetnl generat, inLr-un diluzor
rrriniaturS.
I)r'incipial, schema cuprinde un oscilator LC realizat
crr primarul lransformatorului ?'r I;i un oscilator
rlr rclaxare lormat din gmpul RrC1.
(,ind este aplicatl tensiunea de alimentare, conden-
sutorul C'2 incepe s[ se incalce ceea ce face ca R,3 si
l'ie, pentru scurt timp, sLrirbdtut de un curenL mare.
'lensiunea mare de Ia bornele lui .Ei2 se aplici bazei
lui il', care va incepe si oscileze datoritir reacfiei prin
/11C3. Cit timp alimentarea este conecbat.l, oscilatorul
va furniza un sernnal audio constant. in rnomentnl
in care sursa de alimentare t'ste intreruptd, C, incepe
sir se descarce producind o oscilalie moclulatl in frec-
venfi gi amplitudine. Enerqia necesarl funcfionirii dupir
intreruperea nlimentlrii este furnizatir, pentru un timp
rlc cileva secunde, de citre energis electrici inrnagazina-
Ii in condensatorul de filtraj C. care va trebui conectat
a;a dupl cum se arat[ in scheml, adicl dupa intrerupit-
tonrl lnlr'. 7z72
a-500yt/tlu

I.c.boghitoiu electronica imita

I.c.boghitoiu electronica imita

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to I.c.boghitoiu electronica imita

Similar to I.c.boghitoiu electronica imita (11)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

I.c.boghitoiu electronica imita