Good Stuff Happens in 1:1 Meetings: Why you need them and how to do them well
Alimentarea cu apă și canalizarea orașului Botoșani.pptx
1.
2. Cuprins:
I.Introducere și localizare
II. Caracteristici generale ale orașului
1. Mărimea - populației și evoluția acesteia în timp
- suprafeței orașului/ ariei metropolitane
2. Caracteristici economice - trecute
- prezent
3. Infeastructura
4. Sistemul de alimentare cu apă
5. Surse de alimentare
6. Rețeaua de alimentare (vechime, lungime, diametre, stații de tratare, rezervoare, pompe)
7. Calitatea apei de băut
8. Tipuri de ape
III. Sisteme de canalizare
1. Tipuri de ape uzate
2. Canalizare( menajeră, industrială, pluvială, mixtă)
3. Rețeaua de canalizare( vechime, lungime, diametre, pompe)
IV.Stația de epurare
1.Debite
2.Procedee de epurare
3.Calitatea apei epurate
4.Harta
V. Concluzii
3. Botoșani este un județ în nordul regiunii Moldova din România, ce face
parte din regiunea de dezvoltare Nord-Est. La nord județul se
învecinează cu Regiunea Cernăuți din Ucraina, la est se învecinează cu
raioanele: Briceni, Edineț, Rîșcani și Glodeni din Republica Moldova, la
sud cu județul Iași și la vest cu județul Suceava. În județul Botoșani se
află 148 de iazuri, care se desfășoară pe o suprafață de 3.600 ha, ceea
ce face ca județul Botoșani să ocupe locul II pe țară, după județul
Tulcea, ca suprafață ocupată de luciul de apă.
5. Populatia la nivel Regional si judetean:
•In ultimii zece ani, populatia din judetul Botosani a intrat in declin cu 1,14% pe an
(trend similar cu cel inregistrat la nivel de Regiune Nord-Est: 1,08%), ceea ce a condus
la o densitate a populatiei de 83 loc/km2 (79,9 loc/km2 la nivel national si 89,6
loc/km2 la nivelul Regiunii Nord Est).
• Cauza scaderii accentuate a populatiei in Regiune si judet intre anii 1990 si 2007 este
migratia externa si interna in primii ani ai tranzitiei, care a cunoscut in 1990 cifre
record. Rata natalitatii prezinta o scadere importanta dupa momentul 1990 si se
mentine pe un trend descendent, valoarea minima inregistrandu-se la nivelul jud
Botosani in anul 2011 (9,1 ‰), fiind inferioara minimului atins la nivel national si
regional in anul 2011, de 9,2 ‰ respectiv 9,8 ‰.
• Rata mortalitatii inregistrata plaseaza judetul Botosani intre judetele tarii cu o
mortalitate relativ ridicata (12,4 decese la 1000 locuitori), situandu-se peste media
mortalitatii pe tara si regiune, care este de 11,8 respectiv 11,1 decese la 1000 locuitori.
6. • Comparativ cu rata natalitatii, se observa nivelul mai ridicat al ratei natalitatii in
orizontul 1990 – 2001 dupa care raportul se schimba, rata mortalitatii inregistrand
un nivel mai ridicat (in orizontul 2002 – 2011), diferenta fiind nesemnificativa la
inceputul perioadei, urmand ca spre final aceasta diferenta sa se accentueze foarte
mult.
•Astfel, rata mortalitatii depaseste rata natalitatii cu 7% in 2005, aceasta diferenta
crescand treptat pana in 2011 cand atinge 36%.
•ß In ceea ce priveste gradul de urbanizare, regiunea Nord-Est cu 41,6%, se situeaza
pe penultimul loc, sub media nationala de 54,0% iar judetul Botosani atingea un
nivel moderat de 40,7%. In perioada 1990 – 2012, gradul de urbanizare judetean
este intro usoara crestere, de la 37,1% in 2002 la 40,7% in octombrie 2011.
•In judetul Botosani, fata de recensamantul din 2002, ponderea populatiei stabile din
mediul urban a crescut cu 9% in detrimentul mediului rural.
7. Cresterea economica in judetul Botosani:
•Conditiile geografice si istorice au determinat o serioasa ramanere in urma, din punct
de vedere socio-economic, a regiunii Nord-Est si a jud. Botosani ;
• In ceea ce priveste contributia la formarea PIB national regiunea Nord-Est ocupa
locul trei (dupa Bucuresti Ilfov si Regiunile Sud si Centru) contribuind in anul 2012 cu
11% la formarea PIB national. Totusi, judetul Botosani nu este unul din judetele
dezvoltate ale tarii, contribuind cu doar 1% la formarea PIB national, respectiv 9,6% la
formarea PIB regional;
•Regiunea Nord-Est are cel mai scazut PIB pe locuitor din Romania, judetul Botosani
situandu-se printre ultimele locuri la nivel national;
• Ratele de crestere economica a regiunii si judetului au depasit in anul 2011 rata
inregistrata la nivel national, in anul 2012 rata de crestere a PIB-lui judetean (4%) este
inferioara in medie cu 32% cresterilor de la nivel national si regional. Cu toate acestea,
cresterea economica judeteana ramane inferioara cresterilor inregistrate la nivel
national si regional;
•PIB-ul/cap de locuitor in regiunea Nord-Est a crescut in mod moderat incepand cu
2010 (14.995 lei), pana la 17.270 lei in 2012, situandu-se pe ultimul loc in Romania,
reprezentand doar 62% din PIB-ul national ;
•PIB-ul/cap de locuitor in judetul Botosani a crescut de la an la an, avand o tendinta
pozitiva, dupa cum urmeaza: in 2008 a atins un nivel de 12.241 lei/locuitor, in 2011 de
13.170 lei/locuitor si in 2012 de 13.833 lei/locuitor (50% din nivelul national).
8. Infrastructura de transport
Municipiul Botoșani are o poziție strategică, la mică distanță de granițele cu Ucraina și
Republica Moldova, cu care are însă legături diferite. Cu toate acestea, orașul are o poziție
relativ periferică față de axele prioritare de transport din rețeaua TEN-T (rutier, feroviar și
aerian), aflate la o distanță de peste 100 km. Cele mai apropiate puncte de conectare a
municipiului la rețeaua TEN-T (conectivitate secundară) sunt:
-Suceava: E85/DN 2 – rețeaua TEN-T rutieră de bază;
-Târgu Frumos: E583/DN28 - rețeaua TEN-T rutieră de bază;
- Suceava: M500/Linia 502 – rețeaua TEN-T feroviară de bază;
-Târgu Frumos: Linia 606 – rețeaua TEN-T feroviară de bază;
- Suceava și Iași – rețeaua TEN-T aeriană – noduri complementare.
11. Infrastructura rutieră
Rețeaua de drumuri care leagă municipiul de importante repere regionale,
naționale și internaționale este formată din:
- DN 29: Suceava-Botoșani-Săveni-Manoleasa – asigură legătura dintre Suceava și
Botoșani, până la granița cu Republica Moldova. Pe segmentul Suceava-Botoșani,
acest drum național are statut de drum european (E 58), asigurând practic
conectarea municipiului Botoșani la rețeaua TEN-T rutieră, dar și accesul la
Aeroportul Internațional Suceava (rețeaua TEN-T aeriană). Drumul a fost reabilitat
în anul 2014, în urma unei investiții de circa 15 mil. de Euro, realizată cu fonduri
de la bugetul de stat;
-DN 28B: Botoșani-Flămânzi-Hârlău-Târgu Frumos – asigură conectarea
Municipiului Botoșani la rețeaua TEN-T rutieră și feroviară, dar și la polul
metropolitan de importanță internațională Iași, cel care polarizează inclusiv
unitatea administrativă studiată și are statut de drum european (E 58). De
asemenea, acest drum asigură conectarea cu partea de sud a Județului Botoșani. Pe
acest drum s-au executat în ultimii ani mai multe lucrări de întreținere și reparații;
-DN 29C: Botoșani-Siret (punct de trecere a frontierei cu Ucraina) este cea mai
rapidă legătură a Municipiului Botoșani cu granița româno-ucraineană (Punctul de
trecere a frontierei Siret-Vicșani, de pe rețeaua TEN-T rutieră și feroviară), de-a
lungul văii Siretului. Pe acest drum au fost realizate în ultimii 5 ani unele lucrări
curente de întreținere și reparații;
12. -DN 29B: Botoșani-Dorohoi – asigură legătura Municipiului Botoșani cu Municipiul
Dorohoi, al doilea ca mărime din județ, și cu nordul județului. Acest drum a beneficiat în
2009 de unele lucrări de reparații și întreținere, fiind turnat covor asfaltic nou pe circa 7
km;
-DN 29D: Botoșani-Ștefănești (punct de trecere a frontierei cu Republica Moldova) –
este un alt drum de importanță strategică, pentru că este cea mai scurtă (48 km) cale
rutieră dintre municipiul Botoșani și granița româno-moldovenească. Acest drum a
beneficiat de unele lucrări de reparații în anul 2009, când s-au aplicat tratamente
bituminoase pe circa 17 km, și a fost consolidat un versant.
Rețeaua de alimentare cu apă
Sistemul centralizat de alimentare cu apă din Municipiul Botoșani este unul dintre cele
mai vechi din România, fiind inaugurat în anul 1902, proiectul acestuia fiind realizat de
ing. Scarlat Vârnav și construit de o companie franceză. Municipiul Botoșani este
alimentat cu apă potabilă din râul Siret (Acumularea Bucecea) și din subteranul Luncii
Siretului, printr-un dren vizitabil, cu un debit de 30 l/s, și o priză de mal de tip
13. cheson, cu un debit de 2.100 l/s, ambele situate în orașul Bucecea. Ulterior, apa este tratată
într-o stație cu o capacitate de 1400 l/s și transportată, prin pompare, prin conducte cu o
lungime de 19,5 km, Dn 1200 mm realizate din oțel, respectiv Dn 2200 PREMO, până la
Stația de Tratare Cătămărăști, cu un debit de 700l/s, unde se află și rezervoare de
înmagazinare a apei. De la stațiile de tratare, apa este transportată în municipiul Botoșani,
unde rețeaua de distribuție este împărțită pe 3 zone (industrială, înaltă presiune şi joasă
principală).
Foto: Infrastructura de tratare a apei potabile din municipiul Botoșani
14. În perioada 2007-2014, lungimea rețelei simple de distribuție a apei potabile din
municipiul Botoșani, a crescut cu doar 3,9 km, la 290,1 km. Recensământul General al
Populației și Locuințelor din 2011 relevă faptul că la nivelul municipiului, 95,7% din
locuințe beneficiază de instalații de alimentare cu apă potabilă din sistem centralizat.
Table 1 - Evoluția rețelei de distribuție a apei potabile din municipiul Botoșani
15. Compania responsabilă cu distribuția apei potabile în municipiul Botoșani este Nova
ApaServ, societate cu capital public și operator regional pentru întregul județ, deținută în
proporție de 51% de către Consiliul Județean Botoșani, iar restul de 49% din acțiuni
distribuite între ceilalți acționari, municipii, orașe și comune din județ. Nova ApaServ
tratează circa 60 milioane mc apa potabilă și epurează peste 50 milioane mc apă uzată
zilnic. Compania captează apa brută din 3 surse de suprafață și 2 de adâncime.
Cantitatea de apă potabilă distribuită în municipiul Botoșani Sursa: Institutul Național de
Statistică. Baza de date TEMPO Online, 2013
16. În ceea ce privește consumul de apă, acesta a înregistrat unele variații în intervalul analizat,
pornind de la un maxim în anul 2007, când s-au consumat 6.017 mii metri cubi de apă, pentru
a scădea la 4.238 mii metri cubi în anul 2014, pe fondul unui consum casnic mai redus și a
unei mai bune gestionări a rețelei.
Rețeaua de canalizare
Spre deosebire de sistemul de alimentare cu apă, care există încă din anul 1902, cel de
canalizare și epurare a apelor uzate este de dată mai recentă. Stația de tratare a apelor uzate
Botoșani (zona Răchiți) a fost construită în etape, în perioada 1972-1987, extinsă, în prezent,
la 1200 l/s pentru treapta mecanică și 600 l/s pentru cea biologică, emisarul fiind râul Sitna.
Sistemul de canalizare din municipiul Botoşani este un sistem predominant combinat,
colectând apa pluvială şi apa uzată. Separarea sistemului de colectare al apelor pluviale de
sistemul de canalizare al apelor uzate ar reduce, în mod incontestabil, cerințele privind
capacitatea de epurare şi consumul energetic. Sistemul de canalizare mai colectează şi apa
uzată industrială. Epurarea apei uzate industriale direct la sursă nu constituie încă o practică
comună, compania de apă încheie contracte cu întreprinderile industriale, individual,
specificând standardele de calitate şi volumele efluentului.
18. Perioada vizată de prezenta analiză (2007-2014) nu a adus modificări în ceea ce privește
lungimea rețelei simple de canalizare, aceasta rămânând constantă la valoarea de 146,2 km.
Conform RGPL 2011, ponderea locuințelor dotate cu instalație de canalizare conectată la
sistemul centralizat de la nivelul Municipiului Botoșani era de 93,8%.
Prin proiectul „Extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare-
epurare a apelor uzate în Judeţul Botoşani”, co-finanţat din Programul Operaţional Sectorial
Mediu 2007-2013, în valoare de 102 milioane de Euro, au fost reabilitate şi extinse sistemele
de apă şi canalizare din aglomerările Botoşani şi Cătămărăşti.
Rețeaua de apă potabilă modernizată din municipiul Botoșani
19. Astfel, au fost reabilitate staţiile de tratare de la Cătămărăşti şi Bucecea, au fost extinse
reţeaua de apă din Municipiul Botoşani cu 13 km şi 560 de branşamente noi, respectiv de
canalizare, cu 33 km şi 1.250 de racorduri noi. Această infrastructură va fi administrată de
operatorul regional pentru Judeţul Botoşani – S.C. NOVAAPASERV S.A. De menţionat
este faptul că, în prealabil, investiţii semnificative (42,5 mil. Euro) pentru infrastructura de
apă-canal din zona Botoşani s-au realizat şi prin Programul ISPA, cele mai importante fiind
reabilitarea Staţiei de Epurare Botoşani şi înlocuirea a 64,6 km de reţea de distribuţie din
municipiu, cu 17 contori de mare capacitate.
20. PROIECŢIA NECESARULUI DE APĂ
În prezent, consumul de apă este caracterizat de diverşi factori. Acesta arată că satele mai
mici în care majoritatea gospodăriilor au încă propriile fântâni în curtea din spate sunt
dificil de convins să accepte alimentarea cu apă contorizată. În oraşe sau sate care dispun
de alimentare cu apă prin conducte, cifrele consumului scad semnificativ în cazul în care
racordarea respectivă este prevăzută cu un apometru.
Pe de o parte, se aşteaptă ca volumul total de apă calculat pe cap de locuitor să scadă
datorită creşterii conştientizării publicului privind valoarea apei, instalării de apometre la
consumator. Pe de altă parte, reabilitarea reţelelor (conducte montante şi reţea de
distribuţie), îmbunătăţirea funcţionării şi întreţinerii, precum şi reducerea volumului de
apă necontorizat vor contribui la scăderea producţiei totale de apă.
În scopul construirii pe viitor a reţelei de apă în judeţul Botoşani, s-au avut în vedere
următoarele:
•populaţia se va dezvolta conform previziunilor de mai sus în următorii 30 de ani,
•· consumul de apă pe cap de locuitor va scădea,
•· pierderile fizice şi administrative vor fi reduse,
•· toate racordările la consumator vor fi contorizate în următorii 30 de ani.
21. Dezvoltarea generală a întregii regiuni a zonei Master Planului va fi direcţionată înspre
standardul european şi configurarea sectorului de alimentare cu apă va fi asemănătoare
reţelelor vest-europene pentru această categorie. Standardul de viaţă al populaţiei se va
schimba şi se va adapta cerinţelor; preţul apei va fi destul de influenţat de standardul
conştientizării în materie de mediu. În toate cazurile, viitoarele Societăţi de Exploatare
Regionale vor prelua responsabilitatea privind serviciile de alimentare cu apă şi eliminare a
apei uzate din întreg judeţul, astfel cum se descrie mai sus.
NECESARUL DE APĂ PENTRU MENAJE
Necesarul de apă proiectat a fost calculat pe baza următoarelor: Până în anul 2015 se va
realiza contorizarea universală a consumatorilor casnici din gospodării, a consumatorilor
publici, industriali şi comerciali şi contorizarea în bloc a consumatorilor casnici din asociaţii
de proprietari. Până în 2015 se va realiza o continuitate a alimentării (adică, 24 de ore din 24)
pentru toate reţelele municipale de alimentare cu apă. Pe termen lung, consumul mediu
casnic nu va depăşi 110 l/c/d în zonele urbane, cat si in cele rurale; în special acolo unde
consumul casnic existent este mai mic de 110l/c/d, s-a estimat că acesta va creşte treptat şi va
ajunge la 110 l/c/d până în 2043 (a se vedea Tabel nr. 18 – Previziunea necesarului de apă).
Acolo unde consumul casnic existent este mai mare de 110l/c/d, s-a estimat o scădere ca
urmare a creşterii contorizării şi tarifelor la 110l/c/d până în 2025, după care va rămâne
constant (a se vedea Tabel nr. 18 - Previziunea necesarului de apă), acoperirea deservirii va
creşte la aproximativ 100% până în 2015.
22. NECESARUL DE APĂ PENTRU SECTORUL NON-CASNIC
Necesarul de apă proiectat a fost calculat pe baza următoarelor: Până în anul 2015 se va
realiza contorizarea universală a consumatorilor casnici din gospodării, a consumatorilor
publici, industriali şi comerciali şi contorizarea în bloc a consumatorilor casnici din asociaţii
de proprietari. Consumul instituţional va rămâne constant în ceea ce priveşte echivalentul-
litru pe cap de locuitor/zi. Acolo unde nu au fost disponibile informaţii detaliate, s-a ales
următoarea abordare pentru proiecţia necesarului de apă nemenajeră: Pe termen lung,
consumul mediu industrial şi comercial din Botoşani va rămâne neschimbat până în 2043 şi
orice creştere a consumului de apă ca urmare a creşterii activităţii industriale va fi
compensată prin economii ulterioare datorate randamentului (a se vedea Tabel nr. 18
Previziunea necesarului de apă).
În celelalte oraşe şi comune, consumul mediu industrial şi comercial nu va depăşi 40 de litru
pe cap de locuitor pe zi (l/hd); în special acolo unde consumul industrial şi comercial existent
este mai mic de 40l/hd, s-a estimat că acesta va creşte treptat şi va ajunge la 40 l/hd până în
2043 (a se vedea Tabel nr. 18 - Previziunea necesarului de apă); acolo unde consumul
industrial şi comercial existent este mai mare de 40l/hd, s-a estimat o scădere a acestuia la
40l/hd ca urmare a crizei actuale din industrie, după care va rămâne constant; de asemenea s-
a estimat că orice creştere a consumului de apă ca urmare a creşterii activităţii industriale va
fi compensată prin economii ulterioare datorate randamentului (a se vedea Tabel nr. 18 -
Previziunea necesarului de apă). Utilizarea surselor de apă private în industrie va rămâne la
nivelul actual.
23. BALANTA DE APA ŞI PIERDERILE DE APĂ
Până în anul 2015, apa nefacturată va scădea la aproximativ 20% din volumul intrat în
reţea ca urmare a introducerii unor programe proactive de management şi detectare a
scurgerilor şi reabilitării selective a reţelei. În oraşele în care serviciile existente nu sunt
întrerupte, se poate aştepta o oarecare creştere pe termen scurt a apei nefacturate (în special
pierderi fizice) ca urmare a introducerii unui deserviri 24 de ore din 24. Parţial, aceasta va
fi compensată prin reabilitarea reţelei. Acoperirea deservirii se va extinde la aproximativ
100% până în 2018.
REZUMATUL PREVIZIUNII NECESARULUI DE APĂ
Necesarul de apă/produsul (m3/an) a fost calculat pentru fiecare furnizor de apă important
şi este prezentat mai jos: Botosani si Flamanzi apartin de sursa de apa Catamarasti iar
Dorohoi apartine de sursa Bucecea. Pentru aprovizionarea cu apa potabila s-a utilizat
criteriul zonelor deservite de sursa (conform distributiei prin STAP), iar pentru apele uzate
s-a folosit criteriul aglomerarilor.
24. CONCLUZII
Principalele date privind necesarul de apă, debitele şi încărcările apei uzate şi proiecţiile
socio-economice pentru orizontul de planificare 2043, evidenţiate în Capitolul 3, au fost
admise ca date de bază pentru viitoarele etape ale Master Planului. Pentru dezvoltarea
viitoare a unei ZONE DE ALIMENTARE cu apa in judetul Botosani s-a pornit de la
urmatoarele premise:
• Dezvoltarea demografica din urmatorii 30 de ani se va incadra in parametrii prognozei
prezentate;
• Consumul de apa pe cap de locuitor va scadea;
• Se vor reduce pierderile fizice si administrative;
• Toti consumatorii bransati vor fi contorizati in urmatorii 30 de ani. Dezvoltarea generala
a intregii zone cuprinse in Master Plan se va axa pe atingerea standardului european si
configurarea sectorului de alimentare cu apa pentru ca ZONA DE ALIMENTARE sa fie
similara corespondentilor din aceasta categorie Europa de Vest.
25. Standardul de viata al populatiei se va modifica si se va adapta cerintelor; pretul apei va fi
influentat in mare masura de standardul de constientizare in privinta mediului inconjurator.
Proiectiile pentru debite si incarcare la SEAU municipale pana in anul 2043 sunt prezentate
in Tabel nr. 20 pentru apele uzate. Ca baza de calcul pentru proiectii s-au utilizat debite si
incarcari estimative pentru anul 2012. Sarcinile de apa uzata raman insa neschimbate intrucat
depind de obiceiuri de uzanta domenstica a apei si de alte activitati. Pentru calculul
Locuitorilor Echivalenti s-a utilizat o valoare prezumptiva de 60 gBOD5/zi/cap de locuitor.
In privinta apelor uzate non-domestice, se pleaca de la premiza respectarii valorii standard
NTPA de 300mg BOD5/l. S-au mai estimat si alte valori de incarcare dupa cum urmeaza:
substante solide (70g/zi/cap de locuitor), azot (14g/zi/cap de locuitor) si fosfor (2g/zi/cap de
locuitor).
https://www.apabotosani.ro/documente/masterplan/Cap%203-Proiectii.pdf
