"Transparenţa justiţiei versus datele cu caracter personal” O analiză a modului de publicare a hotărârilor judecătorești în Republica Moldova

„Transparenţa justiţiei versus
datele cu caracter personal”
O analiză a modului de publicare
a hotărârilor judecătorești în
Republica Moldova
ianuarie
2020
DOCUMENT
ANALITIC
Ilie CHIRTOACĂ Vladislav GRIBINCEA Ion GUZUN Cătălina BÎRSANU

Autori:
Ilie CHIRTOACĂ
Vladislav GRIBINCEA
Ion GUZUN
Cătălina BÎRSANU
„Transparenţa justiţiei versus
datele cu caracter personal”
O analiză a modului de publicare
a hotărârilor judecătorești în
Republica Moldova
Chișinău, 2020
Această publicație este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american, oferit prin
intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate
aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.
DOCUMENT ANALITIC

* Toate pictogramele din acest document au fost create de Pixel perfect și preluate de pe pagina
www.flaticon.com

Cuprins
Abrevieri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Sumar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
De ce a fost necesară această analiză? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
a. Premisele cercetării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
b. Scopul cercetării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
c. Metodologia cercetării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Publicarea hotărârilor judecătorești . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Cadrul legal național. Rezonabilitatea limitărilor prevăzute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Depersonalizarea hotărârilor judecătorești . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Aspecte de drept comparat – practica UE și a tribunalelor internaționale . . . . . . . . 23
Practica națională . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Depersonalizarea hotărârilor judecătorești în practică . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Informații generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Regula 1: Interdicția depersonalizării informațiilor despre instanță și persoanele
care participă în calitate profesională la proces (pct. 21 din Regulament) . . . . . . 31
Regula 2: Depersonalizarea datelor în interesul moralității,
minorilor sau vieții private (pct. 18 lit. a) din Regulament) . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Regula 3: Interdicția anonimizării numelui autorilor și instigatorilor
în cauze penale și contravenționale (pct. 18 lit. b) din Regulament) . . . . . . . . . . . 37
Regula 6: Ascunderea din oficiu a anumitor date cu caracter personal
(pct. 20 din Regulament) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Depersonalizare fără depersonalizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Depersonalizarea hotărârilor judecătorești în cauzele de corupție . . . . . . . 45
Informații generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
care participă în calitate profesională la proces (pct. 21 din Regulament) . . . . . . 49
minorilor sau vieții private (pct. 18 lit. a) din Regulament) . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Regula 3: Interdicția anonimizării numelui autorilor și instigatorilor
în cauze penale și contravenționale (pct. 18 lit. b) din Regulament) . . . . . . . . . . . 53
Regula 6: Ascunderea din oficiu a anumitor date cu caracter personal
(pct. 20 din Regulament) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Depersonalizare fără depersonalizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Recomandări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

Abrevieri
AAIJ Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești
CA Curtea de Apel
CEDO Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, adoptată la
Roma la 4 noiembrie 1950
CNA Centrul Național Anticorupție
CNPDCP Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal
CSJ Curtea Supremă de Justiție
CSM Consiliul Superior al Magistraturii
CtEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg
GDPR Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind
protecția datelor cu caracter personal și privind libera circulație a
acestor date, din 27 aprilie 2016
Legea nr. 133 Legea nr. 133 privind protecția datelor cu caracter personal, din
8 iulie 2011
Legea nr. 514 Legea nr.514 cu privire la organizarea judecătorească,din 6 iulie 1995
ONG Organizație Non-Guvernamentală
PIGD Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor
UE Uniunea Europeană
RegulamentulCSMprivindmoduldepublicareahotărârilorjudecătorești–Regulamentul
privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de
judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, nr. 2016/679 din 10 octombrie 2017

Sumar
În democrațiile moderne, statul de drept presupune ca aplicarea legii de către
autoritățile judiciare să fie transparentă și ca cetățenii să beneficieze de un acces adecvat
la sursele de drept. Publicarea hotărârilor judecătorești oferă o imagine despre cum
aplică judecătorul legea și contribuie la transparența sistemului judiciar. Cunoașterea
hotărârilor judecătorești este importantă pentru informarea practicienilor din domeniul
dreptului, a autorităților publice și a cetățenilor cu privire la evoluția dreptului
1
. Accesul
public la hotărârile judecătorești derivă din principiul publicității dezbaterilor judiciare,
prevăzut de art. 117 din Constituție și standardele unui proces echitabil prevăzute de
art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Totuși, dreptul de
acces al terților la hotărârile judecătorești nu este absolut și poate fi limitat pentru motive
convingătoare, în interes public.
În Republica Moldova, deja de peste șapte ani, majoritatea hotărârilor judecătorești
sunt publicate pe internet. Începând cu anul 2012, deciziile Curții Supreme de Justiție
(CSJ) se consideră pronunțate doar dacă sunt publicate pe pagina web a CSJ. Publicarea
pe internet a hotărârilor judecătorești generează inevitabil numeroase provocări practice,
în special în ceea ce privește protecția vieții private și de familie, precum și cu privire la
accesul la informația de interes public.
La 10 octombrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat un nou
Regulament care prescrie modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe internet
(Regulamentul CSM). Deși procesul de adoptare a regulamentului a unul fost dezamăgitor
(neincluziv și netransparent), versiunea aprobată a Regulamentului urmează în mare parte
logica celor mai bune practici comparate și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor
Omului (CtEDO). Regulamentul instituie prezumția publicării hotărârilor judecătorești fără
ascunderea identității părților. Totuși, numeroase date sensibile cu caracter personal ar trebui
excluse din textul hotărârilor publicate pe internet. Unele hotărâri pot fi chiar anonimizate.
Decizia cu privire la depersonalizarea hotărârii judecătorești este la discreția judecătorului,
regulamentul doar instituind criteriile în baza cărora judecătorul ar trebui să ia această decizie.
Unele categorii de hotărâri judecătorești nu urmează a fi publicate în genere.
1
Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre ale UE reuniți
în cadrul Consiliului privind bunele practici referitoare la publicarea online a hotărârilor
judecătorești (doc. 2018/C 362/02).

Transparenţa justiţiei versus datele cu caracter personal
O analiză a modului de publicare a hotărârilor judecătorești în Republica Moldova8 |
Prezentul document analizează modul în care prevederile Regulamentului CSM sunt
puse în aplicare. În acest scop, au fost analizate 1,340 de hotărâri judecătorești adoptate în
perioada 1 ianuarie 2018-31 martie 2019. Pentru a asigura imparțialitatea, a fost elaborată
o metodologie specială de selectare a hotărârilor. Hotărârile au fost selectate aleatoriu și
provin din toate instanțele de judecată din țară. 810 hotărâri au fost adoptate în cauze civile,
penale și contravenționale. Având în vedere caracterul sensibil al hotărârilor judecătorești,
am analizat 530 de hotărâri adoptate în cauzele de corupție.
Cercetarea confirmă că prevederile Regulamentului CSM nu sunt respectate în
privința a 63% din hotărârile adoptate în cauzele civile, contravenționale și penale și
în privința a 55% din hotărârile adoptate în cauze de corupție. Depersonalizarea este
efectuată în mod defectuos sau inconsecvent. Unele hotărâri judecătorești care trebuie
depersonalizate nu sunt depersonalizate, altele care nu trebuie depersonalizate sunt
supuse depersonalizării. Deseori, informația sensibilă, care trebuie exclusă din textul
hotărârii publicate nu este exclusă. Alteori, această informație este exclusă doar dintr-o
parte a hotărârii și se regăsește în cealaltă parte, etc. Au fost depistate inclusiv cazuri
în care completul de judecată și instanța de judecată au fost depersonalizate. Încălcări
ale Regulamentului CSM au fost stabilite în toate instanțele judecătorești. Cel mai des
încălcările au loc în judecătorii și cel mai rar - la CSJ.
În cazul judecătoriilor, rata medie a încălcărilor Regulamentului este de 75%, iar în
unele judecătorii aceasta depășește 90%. La nivelul curților de apel, situația este mai
bună decât în judecătorii, dar la fel de îngrijorătoare. 47% din hotărârile judecătorești ale
curților de apel analizate nu corespund Regulamentului CSM. În cazul CA Comrat, rată
încălcărilor este de 67%. La CSJ, prevederile Regulamentului nu au fost respectate în 23%
din hotărârile analizate.
De cele mai multe ori, în hotărârile analizate nu sunt respectate prevederile privind
obligația ascunderii, din oficiu, a domiciliului, a datei și locului nașterii, a IDNP-ului sau
numărului de înmatriculare al automobilului. Această obligație nu a fost realizată în cel
puțin 305 hotărâri analizate (38% din totalul hotărârilor judecătorești analizate). În 179 de
hotărâri (34% din hotărârile penale și contravenționale analizate) judecătorii (cu excepția
CSJ) depersonalizează abuziv numele inculpaților, autorilor sau instigatorilor. În 163 de
hotărâri (20% din hotărârile analizate), au fost încălcate prevederile Regulamentului care
prevădinterdicțiadeanonimizareanumeluigrefierului,procurorului,agentuluiconstatator,
mediatorului, executorului judecătoresc, notarului sau al avocatului. În 100 de hotărâri
(12% din hotărârile analizate) a fost stabilită încălcarea regulii privind anonimizarea în
interesul minorilor, vieții private sau moralității. În 172 de hotărâri judecătorești (21% din
hotărârile analizate) doar o parte din hotărâre a fost depersonalizată.
În practică, există o diferență nesemnificativă dintre depersonalizarea hotărârilor pe
cauze penale „obișnuite” față de cauzele de corupție, în ultimele interesul public de a

| 9Sumar
cunoaște informația fiind a priori mai pronunțat. Prevederile Regulamentului CSM
nu au fost respectate în 55% din cele 530 de hotărâri judecătorești cu privire la cauzele
de corupție analizate (față de 63% în cazurile „obișnuite”). Cele mai multe încălcări ale
Regulamentului sunt admise tot la nivelul judecătoriilor, unde rata medie a încălcărilor
este de 78%. În unele judecătorii, rata încălcărilor a constituit chiar și 100%. La nivelul
curților de apel, situația nu este cu mult mai bună decât în judecătorii. În medie, 40% din
hotărârile judecătorești analizate ale curților de apel nu corespund Regulamentului CSM.
În cazul CA Chișinău aceasta rată depășește 73%. La CSJ, prevederile Regulamentului nu
au fost respectate în 9% din totalul hotărârilor analizate.
În hotărârile pe cauzele de corupție analizate nu sunt respectate aceleași prevederi ca
și în cauzele penale „obișnuite”. În cel puțin 265 de hotărâri analizate (50% din totalul
celor 530 de hotărâri judecătorești), din text nu au fost excluse informațiile cu privire la
domiciliu, data și locul nașterii, IDNP sau numărul de înmatriculare al automobilului.
În 149 de hotărâri (28% din cele 530 de hotărâri judecătorești analizate), judecătorii (cu
excepția CSJ) depersonalizează abuziv numele inculpaților, autorilor sau instigatorilor.
În 118 hotărâri (22% din cele 530 de hotărâri analizate), au fost încălcate prevederile
Regulamentului care prevăd interdicția de anonimizare a numelui grefierului, procurorului,
agentului constatator, mediatorului, executorului judecătoresc, notarului sau al avocatului.
În 9 hotărâri judecătorești (2% din cele 530 de hotărâri analizate), a fost stabilită încălcarea
regulii privind anonimizarea în interesul minorilor, vieții private sau moralității. În 35 de
hotărâri judecătorești (7% din cele 530 de hotărâri analizate) doar o parte din hotărâre a
fost depersonalizată.
Cifrele de mai sus confirmă că aplicarea defectuoasă a prevederilor Regulamentului
privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești este o problemă sistemică. Aceasta
afectează viața privată a persoanelor fizice care compar în instanțele de judecată. Pe de altă
parte, depersonalizarea incoerentă, doar a unei părți din hotărâre, face întreg exercițiu
de depersonalizare inutil. În același timp, din multe hotărâri judecătorești sunt excluse
informații care nu ar trebui excluse. Acest fapt erodează și mai mult încrederea în sistemul
judecătoresc.
Autorii recomandă clarificarea prevederilor problematice din Regulamentul CSM,
precum și măsuri urgente de consolidare sau „reîmprospătare” a cunoștințelor corpului
judecătoresc și ale asistenților judiciari ce țin de înțelegerea și aplicarea prevederilor
Regulamentului. În vederea aplicării coerente a prevederilor privind depersonalizarea
hotărârilor judecătorești, autorii prezentului document mai recomandă elaborarea de
către CSM a unui îndrumar simplu, adresat asistenților judiciari și judecătorilor, privind
modul și situațiile în care prevederile Regulamentului CSM sunt aplicabile. Instituțiile
competente precum CSM și Agenția de administrare a instanțelor judecătorești (AAIJ)
trebuie să continue să asigure mai eficient monitorizarea respectării prevederilor privind
publicarea și depersonalizarea hotărârilor judecătorești. Acest fapt ar putea fi verificat în

mod automat în cadrul oricărui control efectuat în instanțele judecătorești. De asemenea,
analiza, o dată la câțiva ani, a practicii din toate instanțele cu privire la depersonalizarea
hotărârilor judecătorești ar fi deosebit de informativă pentru identificarea celor mai
potrivite măsuri care trebuie întreprinse.

De ce a fost necesară această analiză?
a. Premisele cercetării
Odată cu apariția și utilizarea pe scară largă a tehnologiilor informaționale și a
internetului, protejarea vieții private a devenit o sarcină din ce în ce mai complexă și dificilă.
Republica Moldova, urmând exemplul altor state din comunitatea Europeană, a adoptat
un cadru legal și de politici
2
complex menit să asigure o mai bună protecție a datelor cu
caracter personal. Una din aceste măsuri s-a materializat prin constituirea în anul 2007
3
a
Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (denumit în continuare
CNPDCP sau Centrul). Cunoscut în legislația comunitară drept data protection authority,
CNPDCP este o autoritate publică care deține atribuții de control și supraveghere asupra
monitorizării respectării legislației cu privire la protecția informației și controlul aplicării
acesteia. Centrul deține inclusiv atribuții de sancționare în cazul în care stabilește încălcarea
legislației privind protecția datelor.
În luna octombrie 2013, CNPDCP a emis
o decizie prin care a obligat CSJ să suspende
imediat publicarea hotărârilor judecătorești pe
pagina sa web www.csj.md. Potrivit Centrului,
publicarea integrală a hotărârilor judecătorești
contravenea legislației privind protecția
datelor și CEDO. CNPDCP a solicitat CSJ
să fie înlăturate numele persoanelor fizice din
conținutul hotărârilor judecătorești publicate.
CSJ nu a fost de acord cu această decizie.
În octombrie 2014, decizia CNPDCP a
fost anulată de către instanțele de judecată.
Judecătorii au constatat, printre altele, că este la
discreția instanței (judecătorului) să stabilească
2
Legea nr. 17 din 15 februarie 2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (Abro-
gată); Hotărâre de Guvern nr. 857 din 31 octombrie 2013 cu privire la Strategia Națională de
dezvoltare a societății informaționale „Moldova Digitală 2020”.
3
Proiectul notei informative a Legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal nr. 133
din 8 iulie 2011, disponibil la: http://goo.gl/DwV66a.
• „Publicarea deciziilor derivă
dinprincipiul caracterului
public al dezbaterilor judiciare,
consfințit în Constituție și
CEDO
• Publicarea deciziilor depinde
de desfășurarea procesului de
judecată în ședință închisă sau
deschisă publicului
• Publicarea deciziilor este
parte componentă a procedurii
judiciare, or, legea condiționează
intrarea în vigoare a unor decizii
anume de publicarea lor pe
pagina web a instanței […]”
Extras din dosarul nr.
3ra-1084/14

dacă anumite informații din hotărâre pot afecta serios intimitatea părților și, în consecință, să
anonimizeze anumite părți sau chiar întreaga hotărâre4
. Judecătorii au mai stabilit că trebuie
să existe un echilibru între interesul general de a avea o justiție publică și transparentă și
interesele individuale ale părților ale căror nume apar în hotărârile judecătorești publicate.5
Deșiautrecutmaimultdecincianideladeciziarespectivă,discuțiileprivindoportunitatea
publicării hotărârilor judecătorești cu numele părților continuă. În ianuarie 2017, AAIJ,
autoritatea care asigură activitatea organizatorică a judecătoriilor și curților de apel a exclus
de pe portalul oficial al instanțelor de judecată www.instante.justice.md posibilitatea căutării
hotărârilor judecătorești după numele părților. AAIJ și-a motivat decizia prin necesitatea
protecției datelor cu caracter personal ale părților din proces6
. În martie 2017, CSM, organul
de auto-administrare al sistemului judecătoresc, a propus spre consultare un proiect de
modificare al Regulamentului care stabilea modul de publicare a hotărârilor judecătorești.
Noul proiect includea prevederi controversate, printre care, o dispoziție generală privind
anonimizarea identității tuturor persoanelor fizice în hotărârile publicate pe portalul web al
instanțelor de judecată7
. Se pare că aceste modificări au fost elaborate la solicitarea CNPDCP.
Deciziile AAIJ și CSM au provocat critici dure din partea organizațiilor societății
civile, avocaților și jurnaliștilor de investigație. Aceștia au semnalat mai multe situații în
care prevederile legislației privind protecția datelor cu caracter personal a fost interpretate
și aplicate abuziv, pentru a ascunde detalii importante din conținutul hotărârilor
judecătorești8
. Ei au solicitat AAIJ și CSM să restabilească opțiunea „căutare după numele
părților” și respectiv, să revizuiască proiectul de Regulament, astfel încât să țină cont de
standardele relevante cu privire la accesul la informație de interes public și respectarea
dreptului la viața privată. Jurnaliștii, avocații și ONG-urile și-au motivat solicitarea
prin faptul că depersonalizarea automată a numelui persoanelor fizice în toate hotărârile
judecătorești ar putea aduce atingere transparenței actului de justiție, dar și poate eroda
încrederea în sistemul judecătoresc9
.
4
Proiectul notei informative al Legii cu privire la protecția datelor cu caracter personal nr. 133
din 8 iulie 2011, disponibil la: http://goo.gl/DwV66a, p. 4.
5
A se vedea, CSJ, încheierea în cauza nr. 3ra-1084/14, din 1 octombrie 2014, disponibilă la:
http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=13125.
6
Ziarul de Gardă „ULTIMA ORĂ! Agenda ședințelor, accesibilă căutării după numele părții
pe dosar. Hotărârile rămân „secrete” 14 Februarie 2017, disponibilă la: https://www.zdg.md/
stiri/stiri-justitie/ultima-ora-agenda-sedintelor-accesibila-cautarii-dupa-numele-partii-pe-
dosar-hotararile-raman-secrete.
7
CSM, Proiectul Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe por-
talul unic al instanțelor judecătorești, disponibil la: https://csm.md/files/noutati/2017/06/26/
regulament_final.pdf.
8
Anticorupție.md „CAMPANIE // Jurnaliștii și societatea civilă, împotriva interpretării abu-
zive a Legii privind protecția datelor cu caracter personal” 26 ianuarie 2017: disponibil la:
https://anticoruptie.md/ro/stiri/campanie-jurnalistii-si-societatea-civila-impotriva-interpreta-
rii-abuzive-a-legii-privind-protectia-datelor-cu-caracter-personal.
9 CRJM, Propuneri de modificare al Regulamentului CSM privind modul de publicare a hotă-
rârilor judecătorești pe portalul unic al instanțelor de judecată nr. 432/19 din 21 iunie 2016:

| 13De ce a fost necesară această analiză?
După mai multe dezbateri publice și critici din partea societății civile, AAIJ a restabilit
motorul de căutare după numele părților, iar conducerea CSM s-a angajat să revizuiască
prevederile problematice ale Regulamentului său.10
Inițial, CSM a propus spre consultări
publice un nou proiect de Regulament, elaborat în colaborare cu CNPDCP. Acesta prevedea
din nou anonimizarea identității tuturor persoanelor fizice în hotărârile judecătorești
publicate pe portalul web al instanțelor judecătorești, extinderea categoriilor de hotărâri
judecătorești care nu vor fi publicate, precum și limita accesarea hotărârilor judecătorești
printr-un mecanism de identificare pe pagina web. În forma în care a fost propus, proiectul
Regulamentului nu putea fi susținut. Adoptarea acestuia însemna închiderea sistemului
judecătoresc față de public, respectiv scăderea și mai mare a încrederii în justiție și anularea
progreselor majore ale Republicii Moldova în asigurarea transparenței sistemului judiciar.
În ziua adoptării de către CSM a Regulamentului „nou”, zeci de activiști, avocați,
jurnaliști și reprezentanți ai ONG-urilor au protestat la sediul CSM11
, cerându-le să renunțe
la intențiile de a închide accesul public la informațiile esențiale în deciziile judecătorești.
Într-un final conducerea CSM a renunțat să adopte Regulamentul inițial propus, fiind
adoptat un alt proiect elaborat de CSJ (Regulamentul în vigoare la data publicării acestei
analize)12
. Versiunea finală aprobată a Regulamentului urmează în mare parte logica celor
mai bune practici comparate și jurisprudența CEDO.
Între timp, CNPDCP a continuat să promoveze modificări legislative prin care toate
hotărârile judecătorești să fie depersonalizate. În octombrie 2017, CNPDCP a propus
spre consultări două proiecte de legi13
ce prevedeau depersonalizarea tuturor hotărârilor
judecătorești. Pe 31 octombrie 2017, inițiativele CNPDCP au fost avizate negativ de către
CSM.14
Ulterior, CNPDCP a renunțat la aceste modificări, dar a continuat să promoveze
noua lege cu privire la protecția datelor și consolidarea capacităților CNPDCP.
http://www.crjm.org/wp-content/uploads/2017/04/2017-03-29-Nota_dep-hot-CRJM-_06_
fin.pdf.
10
CSM, Comunicat de presă, 4 August 2017: https://www.csm.md/ro/noutati/2659-comunicat-
de-presa-cu-privire-la-modificarea-regulamentului-privind-modul-de-publicare-a-hotarari-
lor-judecatoresti-pe-portalul-unic-al-instantelor-judecatoresti.html.
11
Tamara Grejdeanu, „Confruntat cu proteste, CSM renunță să închidă accesul public la date
esențiale din deciziile judecătorești (VIDEO)” Europa Liberă, 10 octombrie 2017, disponibil la:
https://moldova.europalibera.org/a/ong-proteste-csm-acces-hotarari-judiciare/28784743.html.
12
CSM, Regulament privind modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti pe portalul naţional
al instanţelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Adoptat prin hotărârea
nr. 658/30 din 10 octombrie 2017.
13
CRJM, ADEPT, Expert-Grup: „Raport final de monitorizare a implementării Foii de parcurs
privind agenda de reforme prioritare”, pag. 37, http://crjm.org/wp-content/uploads/2018/02/
Raport-final_Monitorizarea-foii-de-parcurs.pdf.
14
CSM, Hot nr. 694-695/31 din 31 Octombrie 2017, http://www.csm.md/files/Hotari-
rile/2017/31/694-31.pdf, http://www.csm.md/files/Hotaririle/2017/31/695-31.pdf.

b. Scopul cercetării
După aproximativ doi ani de la adoptarea Regulamentului CSM privind modul de
publicare a hotărârilor judecătorești, continuă să existe semnale că prevederile acestuia
sunt aplicate în mod inconsecvent.15
În unele hotărâri judecătorești anumite informații care
ar trebui să fie publice sunt anonimizate (de exemplu: numele judecătorului, grefierului
sau al persoanelor juridice participante la proces), alte date care potrivit Regulamentului
trebuie anonimizate sau ascunse rămân a fi publice (de exemplu: detalii intime despre
viața privată a părților). Mai mult, pe parcursul anilor 2018-2019, CNPDCP a notificat
CSM16
și a solicitat reevaluarea Regulamentului privind modul de publicare în hotărârile
judecătorești a numelui, prenumelui și altor date cu caracter personal, în vederea protecției
legislației privind datele personale. Printr-o scrisoare din februarie 2018 (peste patru luni de
la adoptarea Regulamentului) președintele CSM a atenționat toate instanțele judecătorești
asupra necesității respectării prevederilor Regulamentului17
.
Scopul prezentei analize este de a evalua, printr-o abordare multi-aspectuală,
următoarele aspecte:
• În ce măsură se respectă prevederile Regulamentului CSM privind modul de
publicare a hotărârilor judecătorești de către toate instanțele judecătorești din țară?;
• În ce măsură hotărârile judecătorești sunt depersonalizate/ascunse în mod abuziv?
Este această practică o problemă izolată, caracteristică doar unor instanțe, sau
aceasta poartă un caracter sistemic, fiind afectat întreg sistemul judecătoresc?;
• În ce măsură rigorile Regulamentului CSM privind modul de publicare a
hotărârilor judecătorești se respectă în cauzele de corupție, unde interesul public de
a cunoaște informația este a priori mai pronunțat? Există o diferență dintre nivelul
de depersonalizare/anonimizare al hotărârilor pe cauze penale „obișnuite” față de
cauzele de corupție?;
• Care sunt cele mai problematice sau frecvent încălcate prevederi ale Regulamentului
CSM privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești?.
Nu în ultimul rând, cercetarea are drept scop identificarea unor recomandări de ordin
practic, adresate sistemului judecătoresc, în particular CSM, în vederea consolidării
transparenței sistemului judecătoresc și asigurării efective a protecției datelor cu caracter
personal ale părților și participanților în proces.
15
CPR Moldova, Raport: „Un an pierdut: transparența, accesul la informații și datele cu caracter
personal din Republica Moldova (2018), p. 13, disponibil la: https://cpr.md/2018/02/05/un-
an-pierdut-transparenta-accesul-la-informatii-si-datele-cu-caracter-personal-in-sectorul-jus-
titiei-din-republica-moldova/.
16
A se vedea de exemplu, hotărârea CSM nr. 104/6 din 26 martie 2019 cu privire la Notele infor-
mative ale Inspecției judiciare referitor la deciziile Centrului Național pentru Protecția Datelor
cu Caracter Personal, disponibil la: https://www.csm.md/files/Hotaririle/2019/06/104-6.pdf.
17
CSM, Scrisoarea nr. 426 din 22 februarie 2018 adresată instanțelor judecătorești, disponibilă
la: https://csm.md/files/Noutati/2018/02/CIRCULAR.pdf.

c. Metodologia cercetării
Documentul a fost elaborat în baza analizei legislației naționale, regulamentelor CSM
și hotărârilor judecătorești disponibile public pe portalul național al instanțelor de judecată
și pe pagina web a CSJ. Suplimentar, CRJM a analizat date statistice oficiale disponibile în
rapoartele AAIJ și CSM privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești.
Au fost analizate hotărârile judecătorești motivate. Nu au fost luate în considerație
încheierile judecătorești sau hotărârile judecătorești nemotivate ale primei instanțe adoptate în
cauzele civile18
. Hotărârile analizate au fost adoptate în perioada 1 ianuarie 2018 – 31 martie
2019. Această perioadă cuprinde primele 15 luni de la adoptarea noului Regulament al CSM.
Hotărârile judecătorești au fost colectate de către consilierii juridici ai CRJM pe
parcursul lunilor iunie – octombrie 2019. Au fost analizate 810 hotărâri judecătorești în
cauze civile, penale și contravenționale. Suplimentar, au fost analizate 530 de hotărâri
judecătorești în cauze penale de corupție. În total au fost analizate 1,340 de hotărâri
judecătorești din toate instanțele de judecată, inclusiv curțile de apel și CSJ.
Grafic 1. Total cauze analizate
Pentru a asigura imparțialitatea procesului de colectare, dar și reprezentativitatea
datelor, autorii au elaborat un algoritm de selectare aleatorie a hotărârilor judecătorești.
Instanțele judecătorești au fost separate convențional în două categorii, după numărul
hotărârilor judecătorești emise în perioada de referință. În cazul instanțelor „mari” au fost
selectate un număr mai mare de hotărâri judecătorești, pentru a asigura reprezentativitatea
constatărilor. În cadrul cercetării cauzelor de corupție, au fost examinate toate hotărârile
adoptate în cele 15 luni și publicate.
18
Majoritatea hotărârilor judecătorești ale primei instanțe în cauzele civile nu sunt motivate decât
dacă părțile solicită acest fapt sau dacă sunt contestate.
280 250 280
0 200 400 600 800 1000
Total - Hotărâri în cauze generale
civile contravenționale penale
530
0 100 200 300 400 500 600
Total - Hotărâri în cauze de corupție
corupție

Tabel 1. Numărul și tipul de hotărâri selectate în fiecare instanță
Tipul
instanței
Instanța
Nr. de hotărâri
selectate
aleatoriu
Tipul hotărârilor
Nr. de hotărâri
hotărâri în cauze
de corupție
Instanțe
„mari”
CSJ 30/30 civile/penale toate
CA Chișinău,
Judecătoria
Chișinău
40/40/40
40/40/40
civile/penale/
contravenționale
toate
Instanțe
„mici”
Judecătorii (altele
decât Chișinău)
Curțile de Apel
10/10/10
10/10/10
civile/penale/
contravenționale
toate
hotărâri 810 hotărâri 530
Total 1,340
Prin intermediul motorului de căutare disponibil pe paginile web ale instanțelor de judecată și
pagina CSJ au fost stabiliți „pași aleatorii” de căutare a hotărârilor emise în perioada de referință.
În cazul instanțelor „mari” precum judecătoria Chișinău sau CA Chișinău, au fost selectate
hotărârile începând cu cifrul „-1000”, indicat la rubrica „numărul dosarului”. În cazul CSJ, pasul
de căutare a început de la cifrul „-300”. În cazul instanțelor „mici” cifrul de căutare a început
de la „-200”. În cazul în care nu a fost identificat un număr necesar de hotărâri care corespund
parametrilor de căutare și perioadei de referință, pasul de căutare a fost repetat. În cazul în care
căutarea nu a generat rezultate după repetarea cifrului de căutare, pasul de căutare a fost micșorat
la o frecvență mai mică. Mai multe detalii sunt prezentate în tabelul nr. 2 de mai jos:
Tabel 2. Pașii de căutare în funcție de tipul instanței
Tipul instanței Instanța Pasul de căutare
Instanțe „mari” CSJ 300/300
150/150
100/100
50/50
CA Chișinău,
Judecătoria Chișinău
1000/1000
Instanțe mici Alte curți de apel
Judecătorii (altele decât
Chișinău)
200/200
100/100
50/50
20/20
În cauzele de corupție, au fost analizate toate hotărârile din această categorie pentru
perioada de referință (ianuarie 2018 – 31 martie 2019). Având în vedere numărul mare
de dosare de corupție examinate, au fost analizate doar hotărârile cu privire la cele mai
răspândite infracțiuni de corupție: art. 324 Cod penal (corupere pasivă), art. 325 Cod penal
(corupere activă), art. 326 Cod penal (traficul de influență), art. 327 Cod penal (Abuzul

de putere sau abuzul de serviciu); art. 328 Cod penal (excesul de putere sau depășirea
atribuțiilor de serviciu) și art. 329 Cod penal (neglijența în serviciu). Acestea reprezintă
mai mult de 70% din toate dosarele de corupție examinate în perioada relevantă.
Toate hotărârile identificate au fost salvate
într-o bază de date internă a CRJM și analizate
potrivit criteriilor prevăzute de Regulamentul
CSM privind modul de publicare a hotărârilor
judecătorești. În principal, autorii studiului au
atras atenția asupra conformității hotărârilor
judecătorești analizate în raport cu șase reguli
principale prevăzute de Regulament. Acestea
stabilesc regimul deschis, ascuns sau după caz
anonimizat al numelui părților și altor informații
din hotărârile judecătorești publicate. Prin urmare,
fiecare hotărâre judecătorească a trecut prin
„filtrul” celor șase reguli descrise detaliat mai jos:
Grafic 2. Reguli de depersonalizare stabilite de
Regulamentul CSM
Regula 1: Interdicția depersonalizării informațiilor despre
instanță și persoanele care participă în calitate profesională la
proces (Pct. 21 din Regulament)
„Nu vor fi anonimizate/ascunse în nici un caz informațiile des-
pre instanță sau completul de judecată, grefier, procuror, agentul
constatator, mediator, executorul judecătoresc, notar și avocat.
Nu va fi ascunsă în niciun caz denumirea persoanelor juridice.
minorilor sau a vieții private (pct. 18 lit. a) din Regulament)
„Dacă este vorba de cauzele penale, contravenționale, civile
sau de alt tip judecate astfel în vederea protejării interesului
moralității, minorilor sau a vieții private a părților în proces,
numele celor afectați prin prisma acestor valori și interese va fi
anonimizat întotdeauna.”
Regula 3: Interdicția anonimizării numelui autorilor și insti-
gatorilor în cauze penale și contravenționale (pct. 18 lit. b)
din Regulament)
„Dacă este vorba de cauze penale sau contravenționale judecate
astfel în vederea protejării interesului moralității, a minorilor
sau a vieții private a părților la proces, numele autorilor, al
instigatorilor sau al complicilor nu va fi anonimizat în nici un
caz, chiar dacă autorii, instigatorii sau complicii sunt minori”
Baza de date CRJM cu toate
hotărârile analizate poate fi accesată
de pe telefonul mobil. Deschideți și
centrați camera de pe telefonul mobil
pentru a scana codul QR

Regula 4: Ascunderea unor părți din hotărâre cu informații
confidențiale (pct. 18 lit. c) din Regulament)
„Dacă este vorba de cauze judecate astfel în vederea prote-
jării ordinii publice ori a securității naționale într-o societate
democratică sau în măsura considerată absolut necesară
de către instanță când, în împrejurări speciale, s-ar aduce
atingere intereselor justiției sau secretului comercial, părțile
din hotărâre a căror publicare ar afecta aceste interese vor fi
ascunse.”
Regula 5: Anonimizarea numelui părților și/sau persoanelor
în vederea protejării interesului public (pct. 18 lit. d) din
Regulament)
Dacă este vorba de cauze judecate astfel în vederea protejă-
rii ordinii publice ori a securității naționale într-o societate
democratică sau în măsura considerată absolut necesară
de către instanță când, în împrejurări speciale, s-ar aduce
atingere intereselor justiției, numele părților și/sau al per-
soanelor a căror publicare ar afecta aceste interese va fi
anonimizat întotdeauna.
Regula 6: Ascunderea din oficiu a anumitor date cu caracter
personal (pct. 20 din Regulament)
„[…]Vor fi ascunse întotdeauna următoarele categorii de
date cu caracter personal: locul și data nașterii persoanelor
și/sau reședința acestora, numărul lor de telefon, codul
lor personal (IDNP), datele despre starea lor de sănătate
(indiferent de maladia pe care o au), datele lor bancare,
numărul de înmatriculare a automobilului, codul personal
de asigurare medicală, codul personal de asigurare socială,
precum și alte date, în conformitate cu Legea nr. 133 din 8
iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal”
Inițial, cercetarea și-a propus să examineze conformitatea hotărârilor judecătorești
analizate în raport cu toate cele șase reguli descrise mai sus. Totuși, nu am reușit să
identificăm suficiente cauze în care conținutul prevederilor din regulile 4 și 5 se aplică
(doar opt hotărâri din totalul celor 810 și niciuna din cele 530 cauze de corupție). Rezultatul
„precar” al datelor obținute în urma analizei alimentează câteva prezumții: (i) aceste tipuri de
hotărâri nu se publică în general pe portalul instanțelor de judecată, (ii) prevederile acestui
punct sunt aplicate într-un număr foarte limitat de cauze, sau (iii) prevederile acestui punct
nu sunt puse în aplicare de către judecători. Din motivul lipsei unor date reprezentative,
autorii au decis să renunțe la examinarea conformității hotărârilor judecătorești cu Regula
4 și Regula 5 stabilită de Regulament.
ABC
[XXX]

Publicarea hotărârilor judecătorești
Cadrul legal național. Rezonabilitatea limitărilor prevăzute
Accesul public la hotărârile judecătorești derivă din principiul publicității dezbaterilor
judiciare, consacrat în art. 117 din Constituția Republicii Moldova. Principiul stabilește că
în toate instanțele judecătorești ședințele de judecată sunt publice, iar judecarea proceselor
în ședință închisă se admite numai în cazurile stabilite prin lege, cu respectarea tuturor
regulilor de procedură. În aceeași măsură, publicitatea hotărârilor judecătorești este
strâns legată de asigurarea dreptului la un proces echitabil, drept prevăzut de CEDO
și jurisprudența CtEDO19
. Articolul 6 CEDO stabilește, printre altele, posibilitatea
angajării responsabilității statului în cazul în care o cauză este examinată cu ușile închise,
iar hotărârea nu este pronunțată în mod public.
Dreptul la un proces echitabil și, implicit, publicitatea hotărârilor nu poartă un caracter
absolut. Accesul în sala de ședință poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durată
a procesului sau a unei părți a acestuia, în interesul moralității, al ordinii publice ori al
securității naționale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau
protecția vieții private a părților la proces o impun, sau în măsura considerată absolut
necesară de către instanță când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să
aducă atingere intereselor justiției20
. O altă limitare a publicității unui proces, și implicit a
accesului public la hotărârile respective, derivă din obligația respectării vieții private a celor
implicați într-un proces de judecată.
Regulile privind accesul la hotărârile judecătorești sunt detaliate în legislația națională
specială. Potrivit Legii privind organizarea judecătorească, hotărârile judecătorești se
pronunță public, iar instanțele de judecată, indiferent de nivel, au obligația să publice
hotărârile judecătorești pe pagina web.21
Mai mult, legislația procesuală condiționează
valabilitatea anumitor decizii judecătorești de publicarea lor pe pagina web a instanței22
.
19
Convenția și jurisprudența CtEDO sunt parte integrantă a legislației Republicii Moldova,
fiind aplicabile direct atât în materie civilă (articolul 12 alineatul (4) din Codul de procedură
civilă) cât și penală (și art. 7 (2) din Codurile de procedură penală.
20
Art. 6 para 1 Convenția Europeană a drepturilor omului.
21
Legea nr. 514 din 6 iulie 1995 cu privire la organizarea judecătorească, art. 10 alin. (2) și( 4).
22
Art. 445 Cod de procedură civilă, art. 445.

În ceea ce privește rigorile privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești, acestea
sunt stabilite printr-un regulament23
, aprobat de CSM. Potrivit Regulamentului, publicarea
hotărârilor judecătorești contribuie la realizarea principiului echității proceselor judiciare
și urmărește asigurarea accesului liber la informații al cetățenilor și transparentizarea
activității instanțelor de judecată. În linii mari, prevederile Regulamentului CSM
urmează logica celor mai bune practici comparate și jurisprudența CtEDO24
. Accesul
public către aceste hotărâri este unul gratuit și nu este condiționat de niciun mijloc de
înregistrare. Regulamentul prevede și anumite excepții. În interesul protecției vieții
private, ordinii publice sau în temeiul securității naționale, precum și dacă în împrejurări
speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției, numele părților
și / sau persoanelor a căror publicare ar afecta aceste interese, precum și alte date cu caracter
personal sunt anonimizate sau ascunse înainte de publicare25
.
Potrivit Regulamentului, chiar și hotărârile pronunțate în ședință închisă sau secretă,
se plasează integral în Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), dar se
publică pe portal după aplicarea depersonalizării datelor26
. CSM a explicat totuși că această
prevedere nu se aplică tuturor hotărârilor emise de judecătorii de instrucție27
.
Responsabili de publicarea hotărârilor judecătorești sunt asistenții judiciari, care
acționează sub supravegherea judecătorilor. Asistenții judiciari sunt obligați să introducă
hotărârea judecătorească în PIGD și să o înregistreze cu statut final. Tot ei sunt responsabili
de excluderea datelor cu caracter personal din hotărârile publicate pe web.
Autoritatea responsabilă pentru asigurarea accesibilității hotărârilor judecătorești pe
Portalul Național al Instanțelor de Judecată este AAIJ. Regulamentul CSM obligă AAIJ
să asigure în mod permanent posibilitatea căutării hotărârilor judecătorești după numele
părților și să garanteze transparența hotărârilor judecătorești prin implementarea celor
mai noi și mai practice modalități de căutare a informațiilor conținute de acestea28
. Pagina
oficială a AAIJ prevede inclusiv o rubrică dedicată raportării cazului nepublicării unei
hotărâri judecătorești pe portalul oficial al instanțelor de judecată29
.
23
CSM, Regulament privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești nr. 658/30 din 10
octombrie 2017, citat supra.
24
CRJM, Infografic: „Cum se depersonalizează hotărârile judecătorești în alte părți și în tribu-
nalele internaționale?” (2017) http://crjm.org/wp-content/uploads/2019/11/2017-02-14-info-
grafic_date.personale.v2.pdf.
25
CSM, Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești nr. 658/30 din 10
octombrie 2017, citat supra. pct. 18.
26
Ibidem, pct. 10.
27
CSM, instrucțiunea nr. 142/4 din 4 februarie 2014 referitoare la activitatea de evidenţă şi docu-
mentare procesuală în judecătorii şi curţile de apel, pct. 147.
28
29
AAIJ, http://aaij.justice.md/ro/feedback/instance.

| 21Publicarea hotărârilor judecătorești
Potrivit rapoartelor tematice ale AAIJ, instanțele de judecată publică anual aproximativ
210.000 hotărâri și încheieri judecătorești (89%)30
, din totalul de peste 240.000 de dosare
și materiale examinate31
. Nu se publică hotărârile și încheierile prin care nu se soluționează
fondul unei probleme32
, precum și majoritatea încheierilor judecătorului de instrucție
adoptate pe marginea materialelor confidențiale. Materialele confidențiale sunt considerate
cele referitoare la aplicarea arestului preventiv, autorizarea efectuării percheziției sau
interceptările33
.
Potrivit AAIJ, nivelul de respectare de către instanțele judecătorești al cadrului
normativ privind publicarea hotărârilor judecătorești este de 94-96%. Totuși, aceste cifre
iau în calcul doar rata publicării hotărârilor judecătorești de către instanțele de judecată, nu
și corectitudinea efectuării anonimizării/ascunderii datelor cu caracter personal.
Analizând cadrul legal general și special privind publicarea hotărârilor judecătorești,
constatăm că acesta este conform standardelor internaționale și, aparent, contribuie la
realizarea principiului echității proceselor judiciare. Limitările prevăzute în interesul
protecției vieții private, ordinii publice, intereselor justiției sau în temeiul securității
naționale, de asemenea urmează logica prescrisă de jurisprudența CtEDO și standardele
internaționale în domeniul drepturilor omului. Regulamentul CSM privind modul de
publicare a hotărârilor judecătorești stabilește expres prioritatea tratatelor internaționale
și/sau jurisprudenței lor interpretative în cazul în care primele prevăd o altă soluție decât
cea stipulată de actele normative naționale.34
30
AAIJ, Raport de monitorizare a publicării pe portalul național al instanțelor de judecată a
hotărârilor judecătorești pe anul 2018” disponibil la: http://aaij.justice.md/ro/reports.
31
AAIJ, Raport privind examinarea dosarelor în instanțele de judecată pe parcursul anului
2018, disponibil la: http://aaij.justice.md/files/document/attachments/RAPORT%20ANA-
LIZA%20STATISTICA%202018%20-%20Rectificat%281%29.pdf.
32
33
Lista integrală a materialelor confidențiale este stabilită prin Hotărârea CSM nr. 142/4 din 4
februarie 2014 privind instrucțiunea referitoare la activitatea de evidenţă şi documentare pro-
cesuală în judecătorii şi curţile de apel, pct. 106.
34
Potrivit Regulamentului CSM, Publicarea hotărârilor judecătorești se face în conformitate cu
legislația Republicii Moldova, inclusiv cu Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea
judecătorească, cu Legea nr.982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, și Legea nr.133
din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal.

Depersonalizarea hotărârilor judecătorești
Aspecte de drept comparat – practica UE
și a tribunalelor internaționale
Protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal este
un drept fundamental al cetățenilor din țările membre ale Uniunii Europene (UE). Art. 8
alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a UE și art. 16 alin. (1) din Tratatul privind
funcționarea UE, prevăd dreptul oricărei persoane la protecția datelor cu caracter personal
care o privesc. Domeniul de aplicare material al dreptului la protecția datelor este realizat
prin Regulamentul general al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția
datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date (GDPR), adoptat în
201635
. Art. 12-23 din GDPR stabilesc o serie de drepturi ale persoanei, numele căreia
apare pe portalul instanțelor de judecată și în sentințe.
La nivel european, nu există o practică uniformă printre statele membre ale UE care să
prescrie modul de publicare și depersonalizare a hotărârilor judecătorești. Unele țări aplică
standarde înalte de transparență în publicare, în timp ce altele sunt destul de conservatoare.
De exemplu, dacă Germania și Slovenia publică mai multe date din hotărâri (cum ar fi
data emiterii, instanța, numele judecătorului/judecătorilor și a părților, domeniul, numărul
cazului, descrierea speței, precedente similare și date din fondul cauzei), alte țări precum
Malta și Italia sunt mult mai reticente în publicarea acestor detalii (se afișează doar
denumirea instanței, data emiterii și numărul cauzei)36
. Potrivit unui studiu realizat în
2017, în toate țările UE instanțele publică data hotărârii și instanța emitentă; de regulă, în
proporție de 80%, este publicat și numărul cazului, tipul deciziei, numărul de judecători,
domeniul și descrierea speței; mai rar, adică în mai puțin de 50% din țări, este publicată
data intrării în vigoare a deciziei, precedentele similare și identificatorul european de
jurisprudență; practic foarte rar și în doar 20% din state membre ale UE se publică detalii
pe fondul cauzei, date individuale și alte referințe37
. Totuși, dacă încă la nivel de primă
instanță se tolerează depersonalizarea anumitor date, în instanța de apel și instanțele
35
Regulamentul general al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția datelor
cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/
CE (Regulamentul general privind protecția datelor), disponibil la: https://eur-lex.europa.eu/
legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32016R0679&from=EL.
36
M. van Opijnen și alții, Publicarea on-line a deciziilor curților din UE, 15 februarie 2017, pag. 20,
disponibil la: https://bo-ecli.eu/uploads/deliverables/Deliverable%20WS0-D1.pdf.
37
Ibid., pag. 17.

superioare depersonalizarea totală nu este recomandabilă, în special pentru cazurile care
atrag atenția mass-media și a societății38
. Pentru a responsabiliza curțile la nivel național,
Curtea de Justiție a UE a elaborat un ghid de recomandări în atenția instanțelor naționale39
.
Potrivit ghidului, dacă una din părți consideră că anumite date din decizie trebuie să nu
fie divulgate, atunci această parte trebuie să-și anunțe argumentele cât mai curând posibil.
În cazul tribunalelor internaționale40
, de regulă toate hotărârile și deciziile se publică
deschis, inclusiv cu datele de identificare ale reclamanților. În cadrul Curții Penale
Internaționale se publică inclusiv numele și prenumele acuzaților, precum și al victimelor,
atuncicândultimeleîșidauacordul.Totușiîncazuriexcepționaleșitemeinicmotivate,poate
fi decisă depersonalizarea identității reclamanților. Potrivit Regulamentului de Procedură
al Curții de Justiție a UE41
și Regulamentului CEDO42
, la cererea motivată a unei părți din
litigiul principal sau din oficiu, Curtea poate să procedeze la depersonalizarea identității
reclamantului. La 1 iulie 2018, Curtea de Justiție a UE a emis un comunicat de presă43
prin care informa că numele persoanelor fizice vor fi anonimizate în cauzele preliminare.
Atunci când anonimatul a fost acordat de instanța de trimitere, Curtea îl respectă în cadrul
procedurii preliminare pendinte în fața sa. La cererea instanței de trimitere, la cererea
motivată a unei părți din litigiul principal sau din oficiu, Curtea poate, în plus, dacă
consideră necesar, să procedeze la anonimizarea uneia sau mai multor persoane ori entități
având legătură cu litigiul44
.
Astfel, în ultimii ani, la nivelul UE și tribunalelor europene, instanțele au început să
balanseze tot mai mult coroborarea principiilor publicității cu art. 8 CEDO (dreptul la
respectarea vieții private și de familie). Îndeosebi această practică s-a început a evidenția
după adoptarea în 2016 a GDPR45
.
38
M. van Opijnen și alții, Publicarea on-line a deciziilor curților din UE, 15 februarie 2017, pag.
145, disponibil la: https://bo-ecli.eu/uploads/deliverables/Deliverable%20WS0-D1.pdf.
39
Curtea de Justiției a Uniunii Europene, Recomandări în atenția instanțelor naționale, referi-
toare la efectuarea trimiterilor preliminare nr. C 380/2 din 8 noiembrie 2019, disponibil la:
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:JOC_2019_380_R_0001.
40
CRJM, Infografic: „Cum se depersonalizează hotărârile judecătorești în alte părți și în tribu-
nalele internaționale?” (2017) http://crjm.org/wp-content/uploads/2019/11/2017-02-14-info-
grafic_date.personale.v2.pdf.
41
Regulamentul de Procedură al Curții de Justiție a UE, informații: https://curia.europa.eu/
jcms/upload/docs/application/pdf/2013-01/access_documents_data_protection_note_ro.pdf.
Regulament integral disponibil: https://curia.europa.eu/jcms/jcms/P_76629/de/.
42
Regulamentul CtEDO, pag. 70, disponibil: https://www.echr.coe.int/Documents/Rules_
Court_ENG.pdf.
43
Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Comunicat de presă nr. 96/18, disponibil la: https://
curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2018-06/cp180096ro.pdf.
44
Art. 95 din Regulamentul de procedură al Curții de Justiție.
45
M. van Opijnen și alții, Publicarea on-line a deciziilor curților din UE, 15 Februarie 2017, pag.
145, disponibil la: https://bo-ecli.eu/uploads/deliverables/Deliverable%20WS0-D1.pdf.

| 25Depersonalizarea hotărârilor judecătorești
Practica națională
Până a fi publicate pe portalul instanțelor judecătorești sau pagina CSJ, unele hotărâri
judecătorești urmează a fi depersonalizate. Potrivit Legii privind protecția datelor cu
caracter personal, depersonalizarea datelor presupune modificarea datelor cu caracter
personal astfel încât detaliile privind circumstanțele personale sau materiale să nu mai
permită atribuirea acestora unei persoane fizice identificate sau identificabile ori să permită
atribuirea doar în condițiile unei investigații care necesită cheltuieli disproporționate de
timp, mijloace și forță de muncă46
.
Potrivit Regulamentului CSM privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești,
depersonalizarea datelor are loc prin două mijloace: (i) anonimizare sau (ii) ascunderea datelor.
Anonimizarea și ascunderea datelor sunt procese similare. Anonimizarea se referă doar la
numele unei persoane fizice din hotărârea judecătorească și presupune procesul de criptare sau
de înlăturare a numelui dintr-o hotărâre, astfel încât persoana să rămână anonimă. Ascunderea
datelor se referă la modificarea altor date cu caracter personal decât numele persoanei în
hotărârea judecătorească, de o manieră care să nu permită cunoașterea acestora de către public47
.
Exemple privind aplicarea anonimizării și ascunderii datelor
Exemplu
anonimizare
(judecătoria
Ungheni)
Exemplu
ascunderea
datelor
(judecătoria
Soroca)
Anonimizarea numelui precum și ascunderea datelor sunt în responsabilitatea
asistenților judiciari, care sunt supravegheați în această activitate de către judecători.
Potrivit Regulamentului CSM, dar și instrucțiunii CSM referitoare la activitatea de
evidență și documentare procesuală, în judecătorii și curțile de apel asistenții judiciari
sunt obligați să anonimizeze numele și să ascundă celelalte date cu caracter personal din
cuprinsul hotărârilor judecătorești în toate cazurile prevăzute de Regulamentul CSM,
până la publicarea hotărârii. Potrivit unei fișe de post a asistenților judiciari din judecătoria
Chișinău din luna mai 2018, asigurarea depersonalizării hotărârilor judecătorești
și publicarea lor pe pagina web a instanței ar constitui aproximativ 25% din ponderea
sarcinilor de bază
48
.
46
Legea nr. 133 privind protecția datelor cu caracter personal, din 8 iulie 2011, art. 3. CSM.
47
48
Modelul fișei de post a asistenților judiciari din judecătoria Chișinău: http://crjm.org/wp-con-
tent/uploads/2020/01/Fisade-post-asistent-judiciar-Chisinau.png

PotrivitRegulamentuluiCSM,depersonalizareadatelorarelocautomatprinintermediul
unei modalității speciale existente în cadrul PIGD, cu excepția cauzelor pronunțate de
CSJ, care sunt prelucrate manual de către asistentul judiciar
49
. Trebuie de menționat,
totuși, că în cadrul CSJ fiecare judecător are trei asistenți judiciari, care pot executa această
sarcină, față de judecătorii și curți de apel, în care activează câte un asistent per judecător.
Mai mult, opțiunea PIGD se pare că nu a fost niciodată pe deplin una „automată”. Programul
PIGD doar facilitează identificarea unor date ca fiind susceptibile depersonalizării.
Este totuși în sarcina asistentului judiciar să confirme depersonalizarea și să asigure că
în conținutul întregii hotărâri datele necesare sunt depersonalizate, chiar dacă nu au fost
identificatedeprogram.Regulamentulprescrieobligațiajudecătoruluișiasistentuluijudiciar
de a verifica textele hotărârilor judecătorești în cazul prelucrării automate a hotărârilor
prin intermediul PIGD. Regulamentul stabilește posibilitatea aplicării unor sancțiuni de
ordin disciplinar pentru nerespectarea prevederilor privind publicarea și depersonalizarea
hotărârilor judecătorești
50
.
Prevederile Regulamentului în partea ce ține de modul exact de depersonalizare sunt
stabilite de pct. 18, 20 și 21 (descrise detaliat la metodologie). Acestea stabilesc regimul
deschis, ascuns sau după caz anonimizat al numelui părților și altor informații din hotărârile
judecătorești publicate. În cazul prevederilor pct. 18 (Regulile 2-5), Regulamentul CSM
stabilește că judecătorul poate decide aplicarea excepțiilor privind publicarea numelui și
altor informații personale, din oficiu sau la sesizarea uneia dintre părți. În cazul prevederilor
pct. 20 din Regulament (Regula 6), datele cu caracter personal menționate sunt ascunse
în mod automat, fără necesitatea depunerii unei sesizări. Prevederile pct. 18 (Regulile
2-5) care prevăd excepții de la publicarea integrală a hotărârii judecătorești se referă doar
la cauzele examinate în camera de consiliu (ședință „închisă”) sau în ședință secretă. Prin
urmare, se impune următoarea constatare – hotărârile judecătorești care nu se judecă în
ședință secretă sau închisă, în general nu sunt supuse anonimizării sau ascunderii datelor.
În general, prevederile Regulamentului CSM privind modul de publicare a hotărârilor
judecătorești în partea depersonalizării sunt relativ clare. Excepțiile prevăzute de
RegulamenturmeazălogicaprescrisădejurisprudențaCtEDOșistandardeleinternaționale
în domeniul drepturilor omului și sunt rezonabile. Analizând cadrul legal general și
special privind modul de depersonalizare a hotărârilor judecătorești, constatăm că acesta
corespunde standardelor internaționale și aparent, contribuie la realizarea principiului
echității proceselor judiciare.
În continuare vom examina practica aplicării prevederilor depersonalizării hotărârilor
judecătorești și modul în care regulile, cât și excepțiile sunt puse în aplicare.
49
octombrie 2017, citat supra.pct. 22.
50
Ibid. pct. 24.

în practică
Informații generale
În scopul prezentei cercetări, au fost identificate aleatoriu
51
un număr total de 810
hotărâri judecătorești, emise în perioada 1 ianuarie 2018 – 31 martie 2019. Din totalul de
810 hotărâri, 540 au fost emise de către judecătorii, 210 - de către curțile de apel și 60 - de
către CSJ. Informații privind numărul hotărârilor și perioada în care au fost publicate sunt
disponibile în graficul nr. 3.
Grafic 3. Numărul de hotărâri analizate și perioada emiterii lor
Rezultatele analizei hotărârilor judecătorești confirmă că în 507 hotărâri (63%) din
totalul celor 810 analizate depersonalizarea nu corespunde Regulamentului CSM privind
modul de publicare a hotărârilor judecătorești.
51
Modalitatea de selectare aleatorie a hotărârilor judecătorești este descrisă la secțiunea metodo-
logie.
2 2 3 4 2
6
12
5
9 8
4 7
11
4
10
19
5
12
18
1011
15
7 10
20
14
18
32
4141
37
61
57
42
30
46
17
6
17
25
33
1718
26
16
civil
penal
contrav
civil
penal
contrav
civil
penal
contrav
civil
penal
contrav
civil
penal
contrav
civil
penal
contrav
civil
penal
contrav
civil
penal
Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec Jan Feb Mar
Q1 Q2 Q3 Q4 Q1
2018 2019
Total
Ian Feb Mar Aprilie Mai Iunie Iulie August Sept Oct Noi Dec Ian Feb Mar
perioada analizată (hotărâri civile, contravenționale și penale)

Grafic 4. Rezultatele analizei hotărârilor judecătorești
Cele mai multe încălcări ale Regulamentului sunt comise la nivelul judecătoriilor (395,
sau 49% din hotărârile identificate). În unele judecătorii
52
, rata încălcărilor Regulamentului
în hotărârile analizate depășește 90%. Situația este mult mai bună la nivelul curților de apel
(99, sau 12% din hotărâri). În cazul CSJ, prevederile Regulamentului sunt în mare parte
respectate (doar 13 hotărâri, sau 2% nu corespund). Nu am găsit instanțe judecătorești care
să se conformeze în totalitate cu prevederile Regulamentului CSM, sau care admit un
număr nesemnificativ de abateri de la acesta.
De cele mai multe ori, nu sunt respectate prevederile pct. 20 din Regulament privind
obligația ascunderii, din oficiu, a datelor cu caracter personal (date privind domiciliul,
data și locul nașterii, IDNP-ul sau numărul de înmatriculare, etc). Rezultatele analizei
confirmă că există o problemă privind conformarea cu această regulă în cel puțin 305
hotărâri (38%) din cele 810 hotărâri judecătorești analizate.
În 179 de hotărâri (34% din totalul celor penale și contravenționale) judecătorii (cu
excepția CSJ) au depersonalizat abuziv numele inculpaților, autorilor sau instigatorilor.
În același timp, există 163 de hotărâri (20% din totalul celor 810 analizate), în care au
fost încălcate prevederile pct. 21 din Regulament. Aceasta interzice în termeni absoluți
anonimizarea numelui persoanelor care participă în calitate profesională la înfăptuirea
justiției: grefierul, procurorul, agentul constatator, mediatorul, executorul judecătoresc,
notarul sau avocatul.
52
Judecătoriile Bălți, Cahul, Drochia, Edineț și Ungheni
Rezultatele analizei
Contravin Regulamentului CSM
Corespund Regulamentului CSM
37%
63%

| 29Depersonalizarea hotărârilor judecătorești în practică
Tabel 3. Rezultatele analizei în cifre (dosare civile, penale șicontravenționale)
Hotărâri analizate 810 100%
civile 280 35%
contravenționale 250 31%
penale 280 35%
Nu respectă Regulamentul 507 63%
judecătorii 395 49%
curțile de apel 99 12%
CSJ 13 2%
Ce anume nu se respectă
Public. info. instanța și pers. din justiție 163 20%
CSJ 0 0%
Minori, moralitate, v. privată 100 12%
judecătorii 82 10%
CSJ 1 0.1%
Public. nume autori (pen., contrav.) 179 34%
CSJ 0 0%
Domiciliu, data nașterii, IDNP-ul, etc. 305 38%
CSJ 13 2%
Deperson fără deperson. 172 21%
CSJ 1 0.1%
În 100 de hotărâri (12% din totalul celor 810) a fost stabilită încălcarea punctului 18 a)
din Regulament, care prevede obligația anonimizării numelui părților în proces în vederea
protejării interesului moralității, minorilor sau a vieții private. De regulă, aceste cauze se
referă la aspecte sensibile din viața privată a persoanelor, după cum sunt litigiile privind

desfacerea căsătoriei, decăderea din drepturi părintești, aplicarea măsurilor de protecție ca
urmare a violenței domestice, precum și cauze penale de viol.
Deși nu se referă nemijlocit la niciuna din regulile prevăzute de Regulamentul CSM,
în cadrul efectuării analizei au fost depistate multiple hotărâri judecătorești care erau
depersonalizate doar parțial (în anumite secțiuni ale hotărârii numele reclamantului, după
caz inculpatului, precum și alte date erau anonimizate, iar în altă parte a hotărârii, numele
sau alte date relevante erau deschise). În 172 de hotărâri judecătorești (21% din totalul celor
810) au fost identificate asemenea cazuri.
Informații detaliate privind situația concretă în fiecare instanță judecătorească, precum
și pe fiecare pct. din Regulament este prezentată în tabelul nr. 4 de mai jos:
Tabel 4. Numărul de hotărâri care nu corespund Regulamentului CSM
Prima
instanță
Instanța Nr. de hotărâri analizate
Nu corespund
Regulamentului CSM
%
Anenii Noi 30 26 87%
Bălți 30 29 97%
Cahul 30 29 97%
Căușeni 30 23 77%
Chișinău 120 75 63%
Cimișlia 30 25 83%
Comrat 30 20 67%
Criuleni 30 20 67%
Drochia 30 27 90%
Edineț 30 27 90%
Hîncești 30 19 63%
Orhei 30 15 50%
Soroca 30 12 40%
Strășeni 30 21 70%
Ungheni 30 27 90%
Total 540 395 73%
Media 75%

Prima
instanță
Nu corespund
Regulamentului CSM
%
Curțile
de Apel
CA Bălți 30 11 37%
CA Cahul 30 9 30%
CA Chișinău 120 59 49%
CA Comrat 30 20 67%
Total 210 99 47%
Media 46%
CSJ
CSJ 60 13 22%
Total 60 13 22%
Media 22%
TOTAL 810 507 63%

Rezultatele analizei confirmă că respectarea prevederilor Regulamentului este o
problemă sistemică.
În procesul de identificare aleatorie a hotărârilor judecătorești care au fost analizate în
cadrul acestui studiu, autorii au identificat circa 20 de hotărâri judecătorești în locul cărora
erau publicate foi curate sau o secvență din text repetată pe parcursul întregii hotărâri.53
care participă în calitate profesională la proces (pct. 21 din Regulament)
„Nu vor fi anonimizate/ascunse în nici un caz informațiile despre
instanță sau completul de judecată, grefier, procuror, agentul
constatator, mediator, executorul judecătoresc, notar și avocat. Nu
va fi ascunsă în nici un caz denumirea persoanelor juridice.”
53
A se vedea, printre altele: dosarul civil nr. 06-3r-821-20072018 de la Curtea de Apel Comrat;
dosarul civil nr. 21-25-800-02032018 de la Judecătoria Cimișlia; dosarul penal nr. 03-1a-
1633-10042018 și 3-1a-894-20022018 de la Curtea de Apel Bălți; dosarul penal nr. 3-1a-894-
20022018 de la Judecătoria Edineț.

Regulamentul CSM prevede o interdicție imperativă privind neadmiterea anonimizării
informațiilor despre instanța de judecată și complet, precum și față de persoanele care
participă în calitate profesională la înfăptuirea justiției: grefierul, procurorul, agentul
constatator, mediatorul, executorul judecătoresc, notarul sau avocatul. Aceeași interdicție
se aplică și în privința denumirii persoanelor juridice. Rezultatele analizei hotărârilor
judecătorești confirmă că există o problemă privind conformarea cu această regulă în cel
puțin 163 de hotărâri (20%) din totalul celor 810 hotărâri judecătorești analizate.
Exemplu ilustrativ privind încălcarea prevederilor pct. 21 (Judecătoria Căușeni). Într-o cauză penală,
în hotărâre sunt anonimizate numele procurorului și apărătorilor. În același timp, numele părții vătămate
este public, deși potrivit Regulamentului, de regulă acesta trebuie depersonalizat.
Cele mai multe încălcări ale prevederilor pct. 21 sunt prezente la nivelul judecătoriilor.
Instanțele cu cea mai mare rată de încălcări au fost identificate la judecătoriile Anenii Noi
(70% din hotărârile analizate), Cahul (46%) și Căușeni (36%). Există o singură instanță care
se conformează în totalitate cu prevederile pct. 21 (Soroca), dar și două judecătorii care admit
un număr nesemnificativ de încălcări - Strășeni (3%) și Orhei (6%). În cadrul judecătoriilor,
de cele mai multe ori, sunt anonimizate abuziv datele cu privire la avocatul/reprezentantul
unei părți pe dosar (83 cazuri), procuror (55 cazuri) și agentul constatator (29 cazuri).
În cazul instanțelor de apel, rata încălcărilor prevederilor pct. 21 este mult mai mică.
Totuși, 53% din hotărârile analizate la CA Comrat nu respectă prevederile pct. 21. De
cele mai multe ori sunt anonimizate abuziv datele privind grefierul (16 cazuri), avocatul/
reprezentantul (13 cazuri) și agentul constatator (6 cazuri).
În cazul CSJ, prevederile pct. 21 din Regulament sunt respectate în totalitate.

Rezultatele detaliate per fiecare instanță în ceea ce privește respectarea prevederilor
pct. 21 din Regulament sunt prezentate mai jos:
Tabel 5. Hotărâri în care a fost stabilită încălcarea pct. 21
Prima
instanță
Hotărâri în care a fost stabilită
încălcarea pct. 21
%
Anenii Noi 30 21 70.0%
Bălți 30 9 30.0%
Cahul 30 14 46.7%
Căușeni 30 11 36.7%
Chișinău 120 19 15.8%
Cimișlia 30 7 23.3%
Comrat 30 9 30.0%
Criuleni 30 7 23.3%
Drochia 30 10 33.3%
Edineț 30 8 26.7%
Hîncești 30 4 13.3%
Orhei 30 2 6.7%
Soroca 30 0 0.0%
Strășeni 30 1 3.3%
Ungheni 30 6 20.0%
Total 540 128 23.7%
Media 25%
Curțile de
Apel
CA Bălți 30 1 3%
CA Cahul 30 2 7%
CA Comrat 30 16 53%
Total 210 35 17%
Media 19%
CSJ
CSJ 60 0 0%
Grand Total 60 13 0%
Media 0%
TOTAL 810 163 20%

Grafic 5. Încălcarea prevederilor pct. 21 per categorie
Regula 2: Depersonalizarea datelor în interesul moralității, minorilor sau vieții
private (pct. 18 lit. a) din Regulament)
„Dacă este vorba de cauzele penale, contravenționale, civile sau de
alt tip judecate astfel în vederea protejării interesului moralității,
minorilor sau a vieții private a părților în proces, numele celor
afectați prin prisma acestor valori și interese va fi anonimizat
întotdeauna.”
Regulamentul CSM prevede obligația anonimizării numelui părților în proces în vederea
protejării interesului moralității, minorilor sau a vieții private. Situații ilustrative în care
aceste prevederi se pot aplica sunt litigiile cu privire la desfacerea căsătoriei, decăderea din
drepturile părintești, aplicarea unor măsuri de asigurare în cauzele privind violența în familie,
printre altele. Rezultatele analizei hotărârilor judecătorești în partea ce ține de respectarea
prevederilor pct. 18 a) confirmă că există o problemă privind conformarea cu această regulă
în cel puțin 100 de hotărâri (12%) din totalul celor 810 hotărâri judecătorești analizate.
83
55
29
10 9 8
3 1 1
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Încălcări prevederi pct. 21 per categorie - JudecătoriiAvocat/reprezentant
Procuror
Agent constatator
Persoane juridice
Instanța
Grefier
Executor judecătoresc
Autoritate publică/Mediator
Notar
16
13
6
4
2 2
1 1
0
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Încălcări prevederi pct. 21 per categorie - Curțile de Apel
Grefier
Avocat/reprezentant
Agent constatator
Persoane juridice
Instanța
Procuror
Autoritate publică/Mediator
Executor judecătoresc
Notar

Exemplu ilustrativ privind încălcarea prevederilor pct. 18. În hotărâre sunt descrise integral declarației
părții vătămate minore (elevă în clasa a 7-a) într-o cauză de viol. Sunt descrise mai multe detalii intime,
inclusiv diagnosticul medical stabilit de către medic. Hașurarea datelor a fost realizată de către autorii
studiului pentru a evita revictimizarea.
Exemplu ilustrativ privind încălcarea prevederilor pct. 18. În hotărâre numele inculpatului este
anonimizat. În același timp, acțiunile de violență precum și numele victimei au fost publicate integral.
Hașurarea datelor a fost realizată de către autorii studiului pentru a evita revictimizarea.
Cele mai multe încălcări, la fel ca în cazul respectării prevederilor pct. 21, sunt prezente
la nivelul judecătoriilor (82 hotărâri). Instanțele cu cea mai mare rată de încălcări au fost
identificate la judecătoriile Cahul și Drochia (37% din hotărârile analizate), dar și Edineț (27%).
Nu există nicio judecătorie care se conformează în totalitate cu prevederile pct. 18 a). Instanțele
care admit un număr nesemnificativ de încălcări au fost identificate la Căușeni și Anenii Noi
(3%), sau Orhei (6%). În cadrul judecătoriilor, de cele mai multe ori, nu au fost anonimizate
datele cu privire la viața privată (69 cazuri), minori (30 cazuri) și moralitate (18 cazuri).
În cazul instanțelor de apel, încălcarea prevederilor pct. 18 a) a fost stabilită doar în 17
hotărâri, situația fiind mult mai bună decât în cazul judecătoriilor. Cele mai multe hotărâri
în care au fost identificate încălcări au fost în cadrul CA Bălți (23%) și CA Cahul (17%).
De cele mai multe ori, nu au fost anonimizate aspecte ce țin de viața privată a părților (16
cazuri), date cu privire la minori (4 cazuri) și moralitate (4 cazuri).
În cazul CSJ, prevederile pct. 18 a) din Regulament sunt în mare parte respectate.
S-a depistat o singură cauză în care nu au fost anonimizate datele cu privire la viața
privată, minori și moralitate. În textul deciziei CSJ, s-a menționat că autorul infracțiunii
este minor, sunt descrise acțiunile perverse comise și este menționat gradul de rudenie al
autorului infracțiunii cu victima.

Rezultatele detaliate per fiecare judecătorie în ceea ce privește respectarea prevederilor
pct. 18 a) din Regulament sunt prezentate în tabelul nr. 6 de mai jos.
Tabel 6. Respectarea pct.18 lit. a) din Regulament
Prima
instanță
încălcarea pct. 18 a)
%
Anenii Noi 30 1 3%
Bălți 30 5 17%
Cahul 30 11 37%
Căușeni 30 1 3%
Chișinău 120 5 4%
Cimișlia 30 6 20%
Comrat 30 2 7%
Criuleni 30 5 17%
Drochia 30 11 37%
Edineț 30 8 27%
Hîncești 30 7 23%
Orhei 30 3 10%
Soroca 30 6 20%
Strășeni 30 4 13%
Ungheni 30 7 23%
Total 540 82 15%
Media 17%
Curțile de
Apel
CA Bălți 30 7 23%
CA Cahul 30 5 17%
CA Comrat 30 1 3%
Total 210 17 8%
Media 12%
CSJ
CSJ 60 1 2%
Total 60 1 2%
TOTAL 810 100 12%

Grafic 6. Încălcarea prevederilor pct. 18 a per categorie
Regula 3: Interdicția anonimizării numelui autorilor și instigatorilor în cauze
penale și contravenționale (pct. 18 lit. b) din Regulament)
„Dacă este vorba de cauze penale sau contravenționale
judecate astfel în vederea protejării interesului moralității,
a minorilor sau a vieții private a părților la proces, numele
autorilor, al instigatorilor sau al complicilor nu va fi
anonimizat în nici un caz, chiar dacă autorii, instigatorii sau
complicii sunt minori”
Prevederile pct. 18 b) prescriu o interdicție imperativă privind neadmiterea
anonimizării numelui autorilor, instigatorilor sau complicilor la cauze penale sau numele
contravenientului în cauze contravenționale, similar regulii nr. 1 (pct. 21 din Regulament).
Rezultatele analizei hotărârilor judecătorești în partea ce ține de respectarea prevederilor
pct. 18 b) confirmă că există o problemă privind conformarea cu această regulă în cel puțin
179 hotărâri (34%) din totalul celor 530 de hotărâri judecătorești penale și contravenționale
analizate.
69
30 19
0
100
Încălcări prevederi pct. 18a per categorie - Judecătorii
Viață Privată
Minori
Moralitate
16
6 4
0
20
Curțile de Apel
Viață Privată
Minori
Moralitate
1 1 1
CSJ
Viață Privată
Minori
Moralitate

Exemplu ilustrativ privind încălcarea prevederilor pct. 18 b. În hotărârea judecătorească a fost
anonimizat numele contravenientului. În același timp, observăm încălcarea altor prevederi din
Regulament: anonimizarea numelui avocatului, agentului constatator, și chiar a judecătoriei/orașului. În
speță, contravenientul ar fi calomniat un președinte de Raion.
Cele mai multe încălcări, similar exemplelor precedente, sunt admise la nivelul
judecătoriilor(138 hotărâri). Instanțele cu cea mai mare rată de încălcări au fost identificate
la judecătoriile Bălți (90% din hotărârile analizate), Edineț (75%), Cahul și Anenii Noi
(70%). Nu există nici o judecătorie care se conformează în totalitate cu prevederile pct. 18
b). Într-o singură judecătorie (Soroca), rata încălcărilor nu depășește 10%.
În cazul instanțelor de apel, încălcarea prevederilor pct. 18 b) a fost stabilită în 41 de
hotărâri. Aceasta este o situație net mai bună decât în judecătorii. Majoritatea hotărârilor
publicate cu încălcarea prevederilor pct. 18 b) au fost identificate în cadrul CA Chișinău (44%).
În cazul CSJ, Nu a fost depistată nicio încălcare a prevederilor pct. 18 b).
pct. 18 b) din Regulament sunt prezentate mai jos:

Tabel 7. Hotărâri în care a fost stabilită încălcarea pct. 18 b)
Prima
instanță
încălcarea pct. 18 b)
%
Bălți 20 18 90%
Cahul 20 13 65%
Căușeni 20 8 40%
Cimișlia 20 14 70%
Comrat 20 3 15%
Criuleni 20 4 20%
Drochia 20 8 40%
Edineț 20 15 75%
Hîncești 20 5 25%
Orhei 20 4 20%
Soroca 20 1 5%
Strășeni 20 3 15%
Ungheni 20 12 60%
Total 360 138 38%
Media 42%
Curțile de
Apel
CA Bălți 20 1 5%
CA Cahul 20 1 5%
CA Comrat 20 4 20%
Total 140 41 29%
Media 18%
CSJ
CSJ 30 0 0%
Total 30 0 0%
Media 0%
TOTAL 530 179 34%

Regula 6: Ascunderea din oficiu a anumitor date cu caracter personal (pct. 20 din
Regulament)
„[…]Vor fi ascunse întotdeauna următoarele categorii de date cu
caracter personal: locul și data nașterii persoanelor și/sau reședința
acestora, numărul lor de telefon, codul lor personal (IDNP), datele
despre starea lor de sănătate (indiferent de maladia pe care o au),
datele lor bancare, numărul de înmatriculare a automobilului, codul
personal de asigurare medicală, codul personal de asigurare socială,
precum și alte date, în conformitate cu Legea nr. 133 din 8 iulie 2011
privind protecția datelor cu caracter personal”
Prevederile pct. 20 din Regulament stabilesc o obligație imperativă de a ascunde în
mod implicit din hotărârile judecătorești anumite categorii de date cu caracter personal,
indiferent de tipul cauzei sau de faptul dacă acest lucru a fost cerut de către una din părți.
Rezultatele analizei hotărârilor judecătorești în partea ce ține de respectarea prevederilor
pct. 20 confirmă că există o problemă privind conformarea cu această regulă în cel puțin
305 hotărâri (38%) din totalul celor 810 hotărâri judecătorești analizate.
Exemplu ilustrativ privind încălcarea prevederilor pct. 20. În hotărâre nu au fost ascunse: codul
numeric personal al persoanei, locul nașterii și domiciliul.
Cele mai multe încălcări, similar exemplelor precedente, sunt admise la nivelul
judecătoriilor(261 hotărâri). Instanțele cu cea mai mare rată de încălcări au fost identificate
la judecătoriile Cahul, Drochia și Edineț (87% din hotărârile analizate). Nu există nicio
judecătorie care se conformează în totalitate cu prevederile pct. 20. De cele mai multe
ori, nu au fost ascunse datele privind domiciliul (126 cazuri), data nașterii și numărul de
înmatriculare al automobilului (66 cazuri) și locul nașterii (57 cazuri).
În cazul instanțelor de apel, încălcarea prevederilor pct. 20 a fost stabilită în 31 de
hotărâri. Raportat la numărul de hotărâri analizate, cele mai multe hotărâri de acest fel au
fost emise de către CA Bălți (24%). Similar judecătoriilor, de cele mai multe ori nu au fost
ascunse date cu caracter personal privind domiciliul și numărul de înmatriculare (câte 13
cazuri), data nașterii (9 cazuri) și locul nașterii (7 cazuri).
În cazul CSJ, prevederile pct. 20 din Regulament nu au fost respectate în 13 hotărâri.
Cele mai frecvente încălcări se referă la publicarea datelor despre victimă, permis de ședere,
gradul de rudenie dintre autorul infracțiunii și victimă, ș.a.
[XXX]

Prima
instanță
%
Anenii Noi 30 8 27%
Bălți 30 16 53%
Cahul 30 26 87%
Căușeni 30 11 37%
Cimișlia 30 23 77%
Comrat 30 16 53%
Criuleni 30 11 37%
Drochia 30 26 87%
Edineț 30 26 87%
Hîncești 30 9 30%
Orhei 20 10 33%
Soroca 20 8 27%
Ungheni 20 19 63%
Total 540 261 48%
Media 52%
Curțile de
Apel
CA Bălți 30 7 23%
CA Cahul 30 3 10%
CA Comrat 30 4 13%
Total 210 31 15%
Media 15%
CSJ
CSJ 60 13 22%
Total 60 13 22%
Media 22%
TOTAL 810 305 38%

Grafic 7. Încălcarea prevederilor pct. 20 per categorie
Depersonalizare fără depersonalizare
Deși nu se referă nemijlocit la niciuna din regulile prevăzute de Regulamentul
CSM, în cadrul efectuării analizei au fost depistate multiple hotărâri judecătorești care
erau depersonalizate doar parțial. Astfel, în anumite secțiuni ale hotărârii, numele
reclamantului, după caz inculpatului, precum și alte date erau anonimizate, iar în altă
parte a hotărârii, numele sau alte date relevante erau deschise. În cel puțin 172 de hotărâri
judecătorești (21% din totalul celor 810) au fost identificate asemenea cazuri. Acest fapt ar
putea vorbi în primul rând despre o atitudine neglijentă față de cerința de depersonalizare
a hotărârilor judecătorești.
124
66 66
57
25 25
3 2 2 1
0
20
40
60
80
100
120
140
Încălcări prevederi pct. 20 per categorie - Judecătorii
Domiciliul
Data nașterii
Nr. inmatriculare
Loc naștere
IDNP
Alte date
Telefon
13 13
9
7
4
2 2 2
1 1
0
2
4
6
8
10
12
14
Curți de Apel
Domiciliul
Nr. inmatriculare
Data nașterii
Loc naștere
CPAS/CMED
Telefon
7
1 1 1 1
0 0 0 0 0
0
2
4
6
8
CSJ
Alte date
Data nașterii
Domiciliul
Diganostic
Loc naștere

Exemplu depersonalizare fără depersonalizare. Într-o secțiune din hotărâre numele inculpatului
este anonimizat, iar alte date cu caracter personal sunt ascunse. Pe parcursul hotărârii totuși
numele inculpatului este public. Potrivit prevederilor Regulamentului, numele inculpatului în
cauze penale trebuie să rămână public.
Cele mai multe hotărâri depersonalizate defectuos, similar exemplelor precedente, au
fost identificate la nivelul judecătoriilor (145 hotărâri). Instanțele cu cea mai mare rată
de încălcări au fost identificate la judecătoriile Cahul (63%), Ungheni (57%) și Anenii
Noi (47%). O singură judecătorie asigură aplicarea prevederilor privind depersonalizarea
hotărârilor judecătorești pe parcursul întregii hotărâri, chiar dacă depersonalizarea este
realizată cu abateri (Soroca).
În cazul instanțelor de apel, aplicarea anonimizării parțiale a fost identificată în 26 de
hotărâri. Raportat la numărul de hotărâri analizate, cele mai multe hotărâri de acest fel au
fost emise de către CA Comrat (27%).
În cazul CSJ, într-un singur caz, hotărârea judecătorească a fost anonimizată parțial.
Tabel 9. Hotărâri anonimizate parțial
Prima
instanță
Hotărâre anonimizată
/apoi deschisă
%
Bălți 30 7 23%

Prima
instanță
Hotărâre anonimizată
/apoi deschisă
%
Căușeni 30 4 13%
Cimișlia 30 3 10%
Comrat 30 12 40%
Criuleni 30 9 30%
Drochia 30 11 37%
Edineț 30 9 30%
Hîncești 30 7 23%
Orhei 20 5 17%
Soroca 20 0 0%
Strășeni 20 4 13%
Ungheni 20 17 57%
Total 540 145 27%
Media 28%
Curțile de
Apel
CA Bălți 30 1 3%
CA Cahul 30 1 3%
CA Comrat 30 8 27%
Total 210 26 12%
Media 12%
CSJ
CSJ 60 1 2%
Total 60 1 2%
Media 2%
TOTAL 810 172 21%
Depersonalizarea doar a unei părți din hotărâre este un proces de depersonalizare
inutil și adaugă la sarcina de lucru a asistentului judiciar. Acest lucru afectează realizarea
principiului echității proceselor judiciare și poate influența negativ percepția privind
profesionalismul sistemului judecătoresc. În același timp, aplicarea defectuoasă și incoerentă
a prevederilor Regulamentului privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești
reprezintă un pericol pentru asigurarea efectivă a protecției datelor cu caracter personal, în
special în cazul publicării unor date sau informații sensibile privind viața privată a acestora.

în cauzele de corupție
Informații generale
În cazul celei de-a doua categorie de cauze analizate (hotărârile publicate în cauzele de
corupție), au fost selectate toate hotărârile publicate pentru perioada de referință (ianuarie
2018 – 31 martie 2019) pe portalul instanțelor de judecată și pagina CSJ. Având în vedere
numărul mare de infracțiuni de corupție, au fost analizate doar hotărârile cu privire la
cele mai răspândite infracțiuni de corupție - art. 324 Cod penal (corupere pasivă), art.
325 Cod penal (corupere activă), art. 326 Cod penal (traficul de influență), art. 327 Cod
penal (abuzul de putere sau abuzul de serviciu); art. 328 Cod penal (excesul de putere sau
depășirea atribuțiilor de serviciu), și art. 329 Cod penal (neglijența în serviciu). Informații
privind numărul hotărârilor sunt prezentate în graficul următor.
Grafic 8. Informații despre hotărârile pe cazurile de corupție
Rezultatele analizei hotărârilor judecătorești confirmă că 289 de hotărâri (55%) din
totalul celor 530 analizate nu corespund rigorilor Regulamentului CSM privind modul de
publicare a hotărârilor judecătorești.
34 36
41
28
39
29
36
14
36 40
51
65
18
34
29
Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec Jan Feb Mar
2018 2019
Perioada analizată (hotărâri corupție)Total
Ian Feb Mar Aprilie Mai Iunie Iulie August Sept Oct Noi Dec Ian Feb Mar

Grafic 9. Rezultatele analizei (dosare corupție)
Similar rezultatelor în celelalte cauze, în cauzele penale de corupție, cele mai multe
încălcări ale Regulamentului sunt admise la nivelul judecătoriilor (36%). Situația este
relativ mai bună la nivelul curților de apel (88 hotărâri, sau 17%). În cazul CSJ, prevederile
Regulamentului sunt în mare parte respectate (doar 11 hotărâri, sau 2%). Nu există practic
instanțe judecătorești care să se conformeze în totalitate cu prevederile Regulamentului.
Similar cauzelor analizate în secțiunea precedentă, de cele mai multe ori nu sunt
respectate prevederile pct. 20 din Regulament privind obligația ascunderii, din oficiu, a
datelor cu caracter personal (date privind domiciliul, data și locul nașterii, IDNP-ul sau
numărul de înmatriculare al automobilului, etc). Rezultatele analizei confirmă că există o
problemă privind conformarea cu această regulă în cel puțin 265 de hotărâri (50%) din cele
530 de hotărâri judecătorești analizate.
Totodată, în peste 149 de hotărâri (28% din totalul hotărârilor), judecătorii (cu excepția
CSJ) depersonalizează abuziv numele inculpaților, autorilor sau instigatorilor, deși
Regulamentul la pct. 18 b) prevede o interdicție expresă în acest sens.
Există în același timp 118 hotărâri (22% din totalul celor 530 analizate), în care judecătorii
(cu excepția celor din CSJ) au încălcat prevederile pct. 21 din Regulament. De cele mai multe
ori a fost anonimizat abuziv numele procurorului și avocatului în hotărârea judecătorească.
Tabel 10. Rezultatele analizei în cifre (cauze de corupție)
Hotărâri analizate 530 100%
Nu respectă Regulamentul CSM 289 55%
Contravin Regulamentului CSM
Corespund Regulamentului CSM
55%
45%

| 47Depersonalizarea hotărârilor judecătorești în cauzele de corupție
CSJ 11 2%
Ce anume nu se respectă
Public. info. instanța și pers. din justiție 118 22%
judecătorii 94 20%
CSJ 0 0%
Minori, moralitate, v. privată 9 2%
Judecătorii 3 1%
curțile de apel 6 1% 6 1%
CSJ 0 0%
Public. nume autori (pen., contrav.) 149 28%
Judecătorii 115 22%
CSJ 0 0%
Domiciliu, data nașterii, IDNP, etc. 265 50%
Judecătorii 179 34%
CSJ 11 2%
Deperson. fără deperson. 35 7% 35 7%
judecătorii 26 5%
CSJ 0 0%
O situație relativ mai bună în comparație cu celelalte dosare (civile, contravenționale
și penale), a fost stabilită în partea ce ține de respectarea prevederilor pct. 18 a) din
Regulament, care prevăd obligația anonimizării numelui părților în proces în vederea
protejării interesului moralității, minorilor sau a vieții private. În doar nouă hotărâri (2%
din totalul celor 530) a fost stabilită încălcarea acestor prevederi. Totuși, ținând cont de
tipologia dosarelor de corupție, care de regulă nu implică protejarea intereselor menționate
supra, rezultatele nu pot fi considerate reprezentative.
Similar situației semnalate în secțiunea precedentă a analizei, dar cu o frecvență mult mai
redusă, au fost depistate hotărâri judecătorești depersonalizate doar parțial. În total au fost
identificate 35 de hotărâri (7% din totalul celor 530) în care au fost identificate asemenea cazuri.
Informații dezagregate privind situația concretă în fiecare instanță judecătorească,
precum și pe fiecare punct din Regulament este prezentată în tabelele 11-12 de mai jos.
Este necesar totuși de menționat că, față de primele categorii de cauze analizate (civile,

contravenționale și penale), informația privind situația concretă dintr-o judecătorie nu
poate fi analizată obiectiv în toate cazurile, având în vedere numărul redus de hotărâri
judecătorești identificate (a se vedea în special judecătoriile Cimișlia, Criuleni și Orhei).
Tabel 11. Numărul de hotărâri care nu corespund Regulamentului CSM (cauze de corupție)
Prima
instanță
Nu corespund
Regulamentului CSM
%
Anenii Noi 6 5 83%
Bălți 38 34 89%
Cahul 18 18 100%
Căușeni 9 9 100%
Cimișlia *2 0 0%
Comrat 17 8 47%
Criuleni *1 1 100%
Drochia 17 15 88%
Edineț 16 15 94%
Hîncești 10 6 60%
Orhei *3 3 100%
Soroca 6 2 33%
Ungheni 7 7 100%
Total 244 190 78%
Media 76%
Curțile de
Apel
CA Bălți 62 20 32%
CA Cahul *8 0 0%
CA Comrat *9 5 56%
Total 165 88 53%
Media 40%
CSJ
CSJ 121 11 9%
Total 121 11 9%
Media 9%
TOTAL 530 289 55%

| 49Depersonalizarea hotărârilor judecătorești în cauzele de corupție
Ca și în situația primei categorii de cauze, rezultatele analizei confirmă aplicarea
incoerentă a regulilor cu privire la depersonalizarea hotărârilor judecătorești. Aceasta
este o problemă care afectează toate instanțele judecătorești, cu precădere judecătoriile. O
situație destul de problematică se atestă în cadrul CA Chișinău, în care 63 din 86 de dosare
analizate (73%) au fost publicate cu încălcarea prevederilor Regulamentului CSM. În
continuare vor fi prezentate dezagregat constatările privind respectarea fiecărei prevederi
cu privire la depersonalizarea hotărârilor judecătorești.
care participă în calitate profesională la proces (pct. 21 din Regulament)
„Nu vor fi anonimizate/ascunse în nici un caz informațiile despre
instanță sau completul de judecată, grefier, procuror, agentul
constatator, mediator, executorul judecătoresc, notar și avocat. Nu va
fi ascunsă în nici un caz denumirea persoanelor juridice.”
Rezultatele analizei hotărârilor judecătorești în cazurile de corupție, în partea ce ține
de respectarea prevederilor pct. 21, confirmă că există o problemă privind conformarea
cu această regulă în 118 hotărâri (22%) din totalul celor 530 de hotărâri judecătorești
analizate.
Cele mai des pct. 21 este încălcat la nivelul judecătoriilor. Instanțele cu cea mai mare
rată de încălcări au fost identificate la judecătoriile Bălți (74% din hotărârile analizate în
cazurile de corupție), Cahul (72%) și Drochia (53%). Un număr nesemnificativ de încălcări,
din instanțele cu un număr reprezentativ de dosare analizate, sunt judecătoriile Comrat
(6%) și Strășeni (13%). În cadrul judecătoriilor, de cele mai multe ori, sunt anonimizate
abuziv datele cu privire la procuror (70 cazuri) și avocat/reprezentantul unei părți pe dosar
(65 cazuri). Într-un caz a fost anonimizată chiar și identitatea judecătorului.
În cazul instanțelor de apel, rata încălcărilor prevederilor pct. 21 este cu mult mai
mică. Cele mai frecvente încălcări au fost identificate la CA Chișinău (24%), în timp
ce la CA Bălți un singur dosar din cele 62 analizate (2%) a fost publicat cu încălcarea
prevederilor pct. 21. Majoritatea covârșitoare a încălcărilor constau din anonimizarea
abuzivă a numelui avocatului/reprezentatului (24 cazuri) și într-un singur caz - a numelui
procurorului.
În cazul CSJ, prevederile pct. 21 din Regulament sunt respectate în totalitate. În
niciuna din cele 121 de hotărâri nu au fost constate abateri de la această normă.

%
Anenii Noi *6 1 17%
Bălți 38 28 74%
Cahul 18 13 72%
Căușeni *9 3 33%
Cimișlia *2 0 0%
Comrat 17 1 6%
Criuleni *1 0 0%
Drochia 17 9 53%
Edineț 16 6 38%
Hîncești 10 2 20%
Orhei *3 2 67%
Soroca 6 1 17%
Strășeni 15 2 13%
Ungheni 7 4 57%
Total 244 94 39%
Media 33%
CA Bălți 62 1 2%
CA Cahul *8 0 0%
CA Comrat *9 2 22%
Total 165 24 15%
Media 12%
CSJ 121 0 0%
Total 121 0 0%
Media 0%
TOTAL 530 118 22%

"Transparenţa justiţiei versus datele cu caracter personal” O analiză a modului de publicare a hotărârilor judecătorești în Republica Moldova

"Transparenţa justiţiei versus datele cu caracter personal” O analiză a modului de publicare a hotărârilor judecătorești în Republica Moldova

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to "Transparenţa justiţiei versus datele cu caracter personal” O analiză a modului de publicare a hotărârilor judecătorești în Republica Moldova

Similar to "Transparenţa justiţiei versus datele cu caracter personal” O analiză a modului de publicare a hotărârilor judecătorești în Republica Moldova (17)

More from Legal Resources Centre from Moldova/Centrul de Resurse Juridice din Moldova

More from Legal Resources Centre from Moldova/Centrul de Resurse Juridice din Moldova (20)

"Transparenţa justiţiei versus datele cu caracter personal” O analiză a modului de publicare a hotărârilor judecătorești în Republica Moldova