Cum (nu) se practică transparența în administrația locală din România - evaluare asupra legislației transparenței, a accesului la informații și consultare în procesul deliberativ.

1. Cum (nu) se practică transparenŃa în administraŃia locală din România
- evaluare asupra legislaŃiei transparenŃei, a accesului la informaŃii şi
consultare în procesul deliberativ -
Bucureşti, ianuarie 2008
1

2. Notă
Raportul Cum (nu) se practică transparenŃa în administraŃia locală din România, a
fost elaborat de către Institutul pentru Politici Publice (IPP) din Bucureşti, datorită
sprijinului generos al Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti, prin programul Small
Democracy Grants.
Raportul vine în continuarea altor materiale, studii, evaluări, analize realizate de alte
colective de cercetare din România, afiliate unei organizaŃii neguvernamentale sau unei
facultăŃi din Bucureşti ori din Ńară. Studiile de caz şi prin urmare concluziile elaborate
aici se referă la mediul urban, fiind selectate – aşa cum se precizează şi în metodologie
– un număr reprezentativ de oraşe şi municipii din toată Ńara.
Scopul acestui raport şi al Ghidului pentru cetăŃeni, realizat în vederea familiarizării
acestora cu mecanisme şi practici de monitorizare a transparenŃei autorităŃilor publice
locale în general, şi a performanŃei aleşilor/funcŃionarilor publici în special, constă în
creşterea interesului cetăŃenilor faŃă de administrarea vieŃii din comunitatea lor. În
proiect, Institutul colaborează cu CENTRAS (Centru de Resurse pentru ONG) astfel
încât rezultatele proiectului inclusiv materialele elaborate să fie distribuite cât mai larg în
Ńară, să se stimuleze dezbateri şi exprimări ale unor puncte de vedere despre activitatea
administraŃiei locale, pentru a impulsiona spiritul civic în comunităŃile urbane de la noi.
MulŃumim CENTRAS, Cristinei Mastacan în special, pentru colaborare, precum şi lui
Alexandru Dincovici.
Autorii acestui raport mulŃumesc pe această cale directorilor AsociaŃiei Municipiilor din
România şi respectiv AsociaŃiei Oraşelor din România pentru consultările din etapa
iniŃială a proiectului. Avem speranŃa că problemele constatate de acest studiu şi care se
referă la deficienŃe de management al informaŃiilor de interes public sau chiar al
personalului (funcŃionarilor) din unele primăriile selectate vor fi comunicate prompt celor
vizaŃi astfel ca, de la o etapă la alta, lucrurile să funcŃioneze mai bine. IPP doreşte să
sprijine, prin toate observaŃiile dar şi recomandările făcute în studiile sale, ca
modernizarea administraŃiei publice locale să se întâmple în mod real şi transparent.
Autori
Adriana Bunea, Coordonator programe
Răzvan Miron, Asistent proiect
Institutul pentru Politici Publice (IPP)
Bucureşti
2

3. Str. SfinŃii Voievozi nr. 55, sector 1
Tel (+4 021) 212 3126/7
Fax (+4 021) 212 3108
Email: office@ipp.ro
www.ipp.ro
Director: Violeta Alexandru
©
Toate drepturile sunt rezervate Institutului pentru Politici Publice (IPP), atât publicaŃia
cât şi fragmente din ea neputând fi reproduse fără permisiunea IPP. Acest material a
fost tipărit cu sprijinul Small Democracy Grants/US Embassy in Bucharest. Opiniile şi
informaŃiile prezente în aceste pagini sunt cele ale Institutului pentru Politici Publice şi
nu reprezintă neapărat punctul de vedere al finanŃatorului
3

4. I. Introducere ................................................................................................................... 5
II. Metodologie de lucru ................................................................................................... 7
1. Solicitările adresate în baza legii nr. 544/2001, legea privind liberul acces la
informaŃiile de interes public – un instrument de testare a transparenŃei instituŃionale şi
decizionale ................................................................................................................. 11
2. Monitorizarea paginilor oficiale de internet ale primărilor – un instrument de analiză
modern şi util .............................................................................................................. 13
3. Indicatori pentru transparenŃă instituŃională în administraŃia public locală din
România ..................................................................................................................... 13
4. Indicatori pentru transparenŃa decizională în administraŃia public locală ................ 15
5. Surse secundare utilizate ....................................................................................... 16
III. Determinări legislative ale principiului transparenŃei ................................................. 17
IV. TransparenŃa instituŃională la nivelul administraŃiei publice locale – o practică
instituŃională departe încă de prevederile legale............................................................ 24
1. Rapoartele anuale privind aplicarea legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informaŃiile de interes public – un prim indicator al încercărilor de transparentizare în
administraŃia publică................................................................................................... 31
2. Analiza răspunsurilor oferite de primării cu privire la aplicarea prevederilor legii nr.
544/2001 din perspectiva sancŃiunilor disciplinare şi a proceselor intentate primăriilor
pentru nerespectarea acestora. ................................................................................. 37
V. TransparenŃa “electronică” a primăriilor: rezultatele monitorizării paginilor de internet
ale instituŃiilor din administraŃia publică locală. .............................................................. 39
VI. TransparenŃa decizională în administraŃia publică locală – între declaraŃii oficiale şi
practica observată ......................................................................................................... 51
1. TransparenŃa decizională în practică: unde să găsim informaŃiile de care avem
nevoie?....................................................................................................................... 61
1.1. Unde se anunŃă dezbaterile Consiliului local?.................................................. 61
1.2. Unde se găsesc hotărârile Consiliului local? .................................................... 64
1.3. Unde se găsesc minutele (procesele verbale) ale dezbaterilor din Consiliul
Local? ..................................................................................................................... 66
1.4. În cât timp găsim informaŃiile de care avem nevoie?........................................ 69
VII. Problema redactării proceselor verbale ale şedinŃelor consiliilor Locale şi a
consemnării voturilor consilierilor la nivel local. ............................................................. 71
1. Consemnarea voturilor în Consillile locale ............................................................. 72
2. Consemnarea prezenŃei consilierilor locali ............................................................. 75
3. Modalitatea de redactare a proceselor verbale ale şedinŃelor consiliului local. ...... 79
VIII. Concluzii................................................................................................................. 82
4

5. I. Introducere
În luna noiembrie a anului 2007, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative din
România aducea spre dezbatere publică o propunere de Cod de procedură
administrativă şi ruga reprezentanŃii societăŃii civile româneşti să-şi exprime punctul de
vedere cu privire la conŃinutul prevederilor acestuia. Trecând peste numeroasele critici
aduse cu privire la modalitatea prin care Ministerul a adus oarecum din neant o astfel
de propunere fără ca ea să fie precedată de nişte teze care să explice nevoia unui
astfel de Cod şi să fundamenteze serios maniera sa de redactare, ceea ce a atras în
mod special atenŃia opinie publice a fost faptul că acest Cod propunea abrogarea a
două legi fundamentale pentru transparenŃa insituŃională şi decizională a administraŃiei
publice din România: este vorba despre legea nr. 544/2001 privind liberal acces la
informaŃiile de interes public şi legea nr. 52/2003 privind transparenŃa în administraŃia
publică.
ReacŃia societăŃii civile a fost promptă şi extrem de vehementă. Foarte succinct
exprimată, aceasta cerea Guvernului şi Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative să lase cele două legi să existe ca două legi speciale, de sine stătătoare.
După mai bine de o lună de zile de discuŃii şi consultări, Ministerul cedează şi afirmă
public că renunŃă la încercarea de abrogare a celor două legi şi de includere a acestora
în Codul de procedură administrativă.
În acest context, Institutul pentru Politici Publice începea desfăşurarea unui proiect de
evaluare a gradului de transparenŃă instituŃională şi decizională la nivelul administraŃiei
locale din 35 de municipii şi 23 de oraşe, la care se adaugă şi primăriile de sector din
Municipiul Bucureşti. FinanŃat de Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti,
acest proiect continuă seria eforturilor susŃinute ale IPP de a asigura reforma
administraŃiei publice de la nivel local, şi subliniază prin particularităŃile sale importanŃa
celor două legi mai sus menŃionate în peisajul juridic şi instituŃional din România.
Folosind drept principale instrumente de lucru solicitările de informaŃii publice adresate
primăriilor în baza legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaŃiile de interes public,
precum şi monitorizarea paginilor de internet ale primăriilor, acest proiect face parte
dintr-o serie mai largă de proiecte ale diferitelor organizaŃii neguvernamentale din
România de a evalua gradul de transparenŃă în administraŃia publică locală. Amintim
aici cel mai recent studiu realizat în acest sens, şi anume studiul organizaŃiei APADOR-
CH intitulat sugestiv “TransparenŃa decizională în administraŃia publică în România
anului 2007”. Se poate observa astfel o preocupare constantă din partea societăŃii civile
în legătură cu acest subiect, fapt ce subliniază că încă mai sunt multe de făcut în
domeniul reformei acestor instituŃii.
Prezentul studiu al IPP aduce nou în peisajul acestor eforturi ale societăŃii civile
româneşti următoarele trei aspecte. În primul rând, studiul utilizează solicitări de
informaŃii publice în baza legii nr. 544/2001 pentru strângerea de informaŃii pe baza
cărora s-a făcut analiza şi s-au tras concluzii cu privire la gradul de transparenŃă al
5

6. primăriilor şi Consiliilor locale din municipiile şi oraşele considerate. Evaluarea este deci
fundamentată pe date oficiale, oferite IPP-ului de primării, ceea ce sporeşte gradul de
acurateŃe a inferenŃelor cauzale şi al descrierilor realizate de echipa de cercetare.
În al doilea rând, proiectul a inclus şi o etapă de monitorizare atentă a paginilor de
internet ale primăriilor cu scopul de a identifica anumite informaŃii ce Ńin de transparenŃa
decizională. Acest aspect face ca studiul de faŃă să beneficieze de un plus de informaŃie
fundamentată empiric precum şi de posibilitatea de a confrunta răspunsurile oferite în
mod oficial de primării cu privire la afişajul electronic al unor informaŃii şi documente şi
realitatea observată de IPP în practică.
Nu în ultimul rând, analiza prezentată în studiul de faŃă oferă o imagine inedită asupra
administraŃiei publice locale din perspectiva modului în care comportamentul unei
instituŃii se poate schimba sub presiunea şi ameninŃarea chemărilor în instanŃă pentru
nerespectarea prevederilor legale instituite de Legea nr. 544/2001 privind liberal acces
la informaŃiile de interes public. MenŃionăm pentru moment doar faptul că iniŃial IPP a
intentat nu mai puŃin de 25 de procese primăriilor de municipii şi oraşe pentru faptul că
nu au răspuns în termenul legal acceptat sau în mod corespunzător la solicitarea de
informaŃii publice adresată de IPP. Din aceastea nu mai puŃin de 16 au fost primăriile de
oraşe, care, după chemarea în instanŃă şi-au reconsiderat profund atitudinea şi au oferit
IPP-ului informaŃiile solicitate. Inclusiv Primăria Municipiului Bucureşti a fost dată în
judecată pentru preŃul exorbitant şi prohibitiv pe care această instituŃie înŃelege să-l
practice la copiile Xerox atunci când asigură respectarea principiilor transparenŃei
instituŃionale.
Luând în considerare toate aceste aspecte, propunem publicului interest un studiu ce
îmbină echilibrat analiza cantitativă şi cea calitativă, care se fundamentează pe o
serioasă şi atentă cercetare empirică şi care este mai ales rezultatul unor eforturi
susŃinute din partea IPP de a contribui la accelerarea ritmului cu care lucrurile se trebuie
să se schimbe în bine la toate nivelurile de administrare şi guvernare a bunului public în
România.
6

7. II. Metodologie de lucru
În realizarea prezentului proiect de cercetare Institutul pentru Politici Publice (IPP) a
utilizat două instrumente principale de lucru:
(1) Solicitări de informaŃii publice pe baza legii nr. 544/2001, privind liberul acces la
informaŃiiile de interes public, adresate primăriilor din 23 de oraşe, 36 de municipii
(inclusiv Primăria Municipiului Bucureşti) şi celor 6 sectoare ale Capitalei. Solicitările au
fost trimise în data de 12 noiembrie 2007, respectându-se toate etapele stabilite de lege
cu privire la acordarea unui interval de timp în care aceste primării să ofere un răspuns
la toate punctele din soliciatare.
(2) Monitorizarea şi analiza atentă a conŃinutului paginilor de internet ale acestor
primării, desfăşurată în perioada 14 - 25 ianuarie 2008.1
Utilizarea solicitărilor de informaŃii de interes public pe baza legii nr. 544/2001 a avut un
dublu scop. În primul rând, testarea directă a transparenŃei instituŃionale prin observarea
modului în care primăriile răspuns sau nu la punctele cuprinse în solicitare. În al doilea
rând, s-a urmărit obŃinerea unor informaŃii oficiale, pe baza cărora să se întocmească o
bază de date statistică care să fundamenteze analiza IPP.
Monitorizarea paginilor de internet ale primăriilor a urmărit pe de o parte să identifice
acurateŃea afirmaŃiilor făcute de primării în răspunsurile oficiale la solicitări, privind
modul în care sunt făcute publice dezbaterile din cadrul Consiliului Local, hotărârile
acestuia precum şi minutele şedinŃelor Consiliului Local, prin confruntarea acestor
răspunsuri cu realităŃile observate pe paginile de internet ale respectivelor primării. Pe
de altă parte, monitorizarea paginilor de internet a urmărit evaluarea uşurinŃei cu care
informaŃiile de interes public legate de activitatea consiliului local pot fi accesate de
cetăŃeni.
Pentru o mai mare precizie a analizei sale dar şi pentru a uşura înŃelegerea
complexităŃii problemei transparenŃei în administraŃia publică, în proiectul de faŃă echipa
de cercetare a decis să facă o distincŃie între transparenŃa instituŃională şi cea
decizională. Deşi este profund convinsă că ambele sunt doar diverse faŃete ale
aceluiaşi principiul democratic al guvernării responsabile şi transparente, în proiectul de
faŃă s-a decis evaluarea fiecăreia în parte, pe baza unor indicatori specifici. Atfel, în
acest studiu se utilizează atât termenul de „transparenŃă instituŃională” cât şi cel de
„transparenŃă decizională”. O primă justificare pentru această decizie este legată de
faptul că potrivit legislaŃiei în vigoare, cele două chestiuni sunt reglementate fiecare în
parte de o anumită lege: legea nr. 544/2001privind liberul acces la informaŃiile de
interes public este expresia legală a transaprenŃei instituŃionale, în timp ce legea nr.
52/2003 stabileşte coordonatele legale ale principiului transparenŃei decizionale.
1
Lista cu adresele oficiale ale paginilor de internet ale primăriilor consultate în acest proiect sunt ataşate
în anexa 3.
7

8. Mai mult, în cazul administraŃiei publice locale, criteriile formale şi de organizare care
asigură transparenŃa decizională sunt trasate în cadrul legii nr. 215/2001, legea
adminstraŃiei publice locale. În cadrul acestei legi apar clar menŃionate standardele ce
trebuie respectate pentru asigurarea transparenŃei decizionale prin reglementarea
timpului şi a locaŃiei unde trebuie anunŃate şedinŃele Consiliului local, proiectele de
hotărâri, hotărârile luate în cadrul acestora precum şi afişarea proceselor verbale ale
şedinŃelor Consiliului local.
În cadrul acestui proiect au fost analizate, şi prin urmare le-au fost adresate solicitări de
informaŃii de interes public, un număr de 59 de oraşe şi municipii, şi primăriei
Municipiului Bucureşti şi celor 6 primării de sector din Bucureşti. Criteriul de alegere a
acestor primării s-a bazat în principal pe respectarea unei reprezentări a regiunilor de
dezvoltare economică a României,2 urmărindu-se în acelaşi timp selectarea unor
unităŃi-administrativ teritoriale reprezentative şi cunoscute.
Astfel, proiectul a inclus următoarele oraşe şi municipii:
Oraşe:
Balş, judeŃul Olt;
Bălan, judeŃul Harghita;
Bereşti, judeŃul GalaŃi;
Bucecea, judeŃul, Botoşani;
Costeşti, judeŃul Argeş;
Cugir, judeŃul Alba
Curtici, judeŃul Arad
Făurei, judeŃul Brăila
Fundulea, judeŃul Călăraşi
Gura Humorului, judeŃul Suceava
Jibou, judeŃul Sălaj
Năvodari, judeŃul ConstanŃa
Negreşti Oaş, judeŃul Satu Mare
Nehoiu, judeŃul Buzău
2
Reamintim că aceste regiuni sunt în număr de 8: Nord-vest, Nord-est, Sud-vest, Sud- est, Sud-
Muntenia, Centru, şi Bucureşti.
8

9. Nucet, judeŃul Bihor
Râşnov, judeŃul Braşov
Rovinari, judeŃul Gorj
Sălişte, judeŃul Sibiu
Segarcea, judeŃul Olt
Târgu Frumos, judeŃul Iaşi
Târgu Ocna, judeŃul Bacău
Uricani, judeŃul Hunedoara
Videle, Teleorman
Municipii:
Alba Iulia, judeŃul Alba
Alexandria, judeŃul Teleorman
Arad, judeŃul Arad
Bacău, judeŃul Bacău
Brăila, judeŃul Brăila
Braşov, judeŃul Braşov
Botoşani, judeŃul Botoşani
Bucureşti
Buzău, judeŃul Buzău
Caracal, judeŃul Olt
Cluj Napoca, judeŃul cluj
Craiova, judeŃul Dolj
ConstanŃa, judeŃul ConstanŃa
Deva, judeŃul Hunedoara
Drobeta Turnu Severin, judeŃul MehedinŃi
Focşani, judeŃul Vrancea
9

10. GalaŃi, judeŃul GalaŃi
Gherla, judeŃul Cluj
Giurgiu, judeŃul Giurgiu
Hunedoara, judeŃul Hunedoara
Iaşi, judeŃul Iaşi
Miercurea Ciuc, judeŃul Harghita
Oradea, judeŃul Bihor
Piteşti, judeŃul Argeş
Ploieşti, judeŃul Prahova
Satu Mare, judeŃul Satu Mare
Sibiu, judeŃul Sibiu
Sinaia, judeŃul Prahova
Slatina, judeŃul Olt
Slobozia, judeŃul IalomiŃa
Suceava, judeŃul Suceava
Târgu Jiu, judeŃul Gorj
Târgu Mureş, judeŃul Mureş
Tulcea, judeŃul Tulcea
Vaslui, judeŃul Vaslui
Zalău, judeŃul Sălaj
10

11. 1. Solicitările adresate în baza legii nr. 544/2001, legea privind liberul acces la
informaŃiile de interes public – un instrument de testare a transparenŃei
instituŃionale şi decizionale
Pentru a testa transparenŃa instituŃională şi decizională la nivel local, echipa de
cercetare a IPP a adresat fiecărei primării din oraşele şi municipiile mai sus menŃionate,
o solicitare pe baza legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaŃiile de interes
public. Solicitările au fost adresate primăriilor în data de 12 noiembrie 2007. Potrivit
prevederilor legii nr. 544/2001termenul legal în care primăriile trebuie să dea un răpuns
acestei solicitări este de 10 zile calendaristice. Dacă informaŃiile solicitate necesită un
volum mare de lucru instituŃiile pot cere o prelungire a perioadei în care pot oferi
răspuns solicitării de informaŃi publice de până la 30 de zile calendaristice de la data
înregistrării solicitării.
Pentru o mai bună înŃelegere a acestui demers, considerăm oportună prezentarea
detaliată a conŃinutului acestor solicitări. Această detaliere serveşte pe de o parte la
clarificarea indicatorilor de transparenŃă ce au fost utilizaŃi în cadrul acestui proiect, iar
pe de altă parte oferă cititorilor o informaŃie importantă pe baza căreia poate evalua şi
analiza mult mai bine o chestiune extrem de interesantă pe care prezentul studiul o
aduce în prim plan atunci când tratează problema proceselor judiciare intentate
primăriilor pentru refuzul sau neglijenŃa cu care au tratat un element fundamental al
transparenŃei instituŃionale.
Astfel, prin solicitare echipa IPP a cerut să-i fie furnizate următoarele informaŃii:3
1. Copie după raportul anual cu privire la aplicarea Legii nr. 52/2003 privind
transparenŃa decizională în administraŃia publică, pentru anul 2006, raport realizat în
conformitate cu articolul 12 din Legea nr. 52/2003.
2. Copie după raportul anul cu privire la aplicarea Legii nr. 544/2001 privind liberul
acces la informaŃiile de interes public, pentru anul 2006, realizat în conformitate cu
articolul 27 al normei metodologice din 07/02/2002 de aplicare a Legii nr. 544/2001
privind liberul acces la informaŃiile de interes public.
3. Cu privire la aplicarea legii nr. 52/2003, copii după minutele şedinŃelor dezbaterilor
Consiliului local din ianuarie 2007 până în octombrie 2007.
4. Modalitatea prin care sunt făcute publice dezbaterile din cadrul Consiliului Local,
plecând de la variantele mai jos menŃionate (vă rugăm să indicaŃi prin retranscrierea
variantelor de răspuns corespunzătoare răspunsului dvs.):
• Comunicate/articole publicate de Primărie/Consiliul Local în presa locală
• Articole de presă ale mass-mediei locale/centrale
• Ziar/periodic al Primăriei/Consiliului Local
• Transmisiune înregistrată la posturile radio
• Transmisiune înregistrată la posturile TV
• Transmisiune înregistrată pe Internet
3
Redăm conŃinutul solicitării în integralitatea lui.
11

12. • Transmisiune în direct la posturile radio
• Transmisiune în direct la posturile TV
• Afişarea la sediul Primăriei
• Publicarea pe pagina de Internet
• Altă modalitate. Vă rugăm să precizaŃi care.
5. Modalitatea prin care sunt făcute publice hotărârile Consiliului Local, plecând de la
variantele mai jos menŃionate (vă rugăm să indicaŃi prin retranscrierea variantelor de
răspuns corespunzătoare răspunsului dvs.):
• Afişarea la sediul Primăriei
• Publicarea pe pagina de Internet
• Publicarea într-un ziar/periodic al Primăriei/Consiliului Local
• Publicarea în mass-media locală/centrală
• Altă modalitate. Vă rugăm să precizaŃi care.
6. Modalitatea prin care sunt făcute publice în localitatea dumneavoastră, minutele
dezbaterilor din cadrul şedinŃelor Consiliului Local, plecând de la variantele mai jos
menŃionate (vă rugăm să indicaŃi prin retranscrierea variantelor de răspuns
corespunzătoare răspunsului dvs.)
• Afişarea la sediul Primăriei
• Publicarea pe pagina de Internet
• Altă modalitate. Vă rugăm să precizaŃi care.
7. Numărul şi tipul sancŃiunilor disciplinare datorate neaplicării legii nr. 544/2001
defalcat, pentru fiecare din anii 2004, 2005, 2006, 2007, menŃionând funcŃia persoanei
care a primit sancŃiunea, pentru fiecare caz în parte.
8. Numărul şi tipul sancŃiunilor disciplinare datorate neaplicării legii nr. 52/2003 defalcat,
pentru fiecare din anii 2004, 2005, 2006, 2007, menŃionând funcŃia persoanei care a
primit sancŃiunea, pentru fiecare caz în parte.
9. Numărul proceselor intentate primăriei pentru nerespectarea prevederilor legii nr.
544/2001, privind liberul acces la informaŃiile de interes public, defalcat, pentru fiecare
din anii 2004, 2005, 2006, 2007. În răspunsul dumneavoastră, vă rugăm să precizaŃi
pentru fiecare caz în parte dacă procesul a fost intentat de o persoana fizică sau
juridică.
10. Numărul de zile de la data încheierii şedinŃei Consiliului Local în care minutele
dezbaterilor sunt făcute publice.
11. Prin care din următoarele modalităŃi se realizează înregistrarea voturilor pe
proiectele de hotărâri din cadrul şedinŃelor Consiliului Local:
a. Nominal (pentru fiecare consilier în parte), la fiecare proiect de hotărâre
b. Se numesc doar consilierii care se abŃin sau votează împotrivă
c. Se notează doar numărul de voturi, nu şi cine a votat.
Pe baza acestor informaŃii, echipa de cercetare IPP a stabilit o serie de indicatori privind
transparenŃa instituŃională şi decizională la nivelul administraŃiei publice locale, ce
urmează a fi prezentaŃi în detaliu.
12

13. 2. Monitorizarea paginilor oficiale de internet ale primărilor – un instrument de
analiză modern şi util
În paralel cu analiza răspunsurilor primite de la primării la solicitările adresate acestora
pe baza legii nr. 544/2001, echipa de cercetare a IPP a monitorizat în decursul lunii
ianuarie 2008 paginie oficiale ale primăriilor incluse în acest proiect. Acest demers
analitic a urmărit atât o succintă dar atentă evaluare a modului în care mijloacele
informaŃionale moderne sunt utilizate spre a asigura transparenŃa instituŃională şi
decizională, cât şi o confruntare a datelor furnizate de primării în mod oficial în cadrul
răspunsurilor la solicitări despre acest aspect. În cadrul primei abordări, accentul
analizei cade asupra identificării unor informaŃii pe pagina de internet a primăriei pe
care echipa IPP le consideră a fi condiŃii minime pentru asigurarea transparenŃei
instituŃionale. În cadrul celei de-a doua abordări s-a urmărit confruntarea răspunsurile
date de primării despre afişajul pe pagina de internet a unor informaŃii publice şi ceea ce
echipa IPP a descoperit în decursul monitorizării acestor pagini web. Concluziile acestui
demers sunt prezentate în cadrul secŃiunii ce evaluează transparenŃa instituŃională a
administraŃiei publice locale.
Monitorizarea site-urilor oficiale ale primăriilor a avut local în perioada 18-22 ianuarie
2008. MenŃionăm că fiecare pagină de internet accesată a fost confirmată prin
convorbiri telefonice de către reprezentanŃii primăriilor incluse în acest proiect. Aceste
verificări telefonice s-au desfăşurat în perioada 11-12 februarie 2008.
3. Indicatori pentru transparenŃă instituŃională în administraŃia public locală
din România
O primă serie de indicatori ai transparenŃei instituŃionale sunt oferiŃi de analiza
cantitativă şi calitativă a răspunsurilor la solicitările IPP pe baza legii nr. 544/2001.
Astfel, aceşti indicatori sunt:
a. Numărul de răspunsuri complete primite la solicitări.
b. Numărul de răspunsuri incomplete primite, indicând principalele elemente care
viciază calitatea răspunsurilor: este vorba despre punctele din solicitare la care se
răspunde lacunar, este vorba despre puncte care nu sunt deloc adresate în
răspunsul primăriilor sau este vorba despre încercări de eschivare de la trimiterea
copiilor după minutele şedinŃelor pentru că acest lucru presupune un volum de
muncă suplimentar.
c. Numărul de răspunsuri primite în termenul legal prevăzut de legea nr. 544/2001.
d. Numărul de procese intentate primăriilor pentru faptul că nu au răspuns în nici
un fel solicitărilor.
e. PreŃul pe care primăriile le practică pentru copiile xerox ale documentelor
cerute în solicitare. Acest preŃ poate acŃiona ca un factor prohibitiv şi
13

14. descurajator în solicitările de documente publice pe care cetăŃenii le fac astfel
încât un preŃ mare practicat de primărie este de fapt o măsură ce contravine
principiilor transparenŃei instituŃionale.
O a doua serie de indicatori ai transparenŃei instituŃionale este dată de analiza raportului
anual privind aplicarea legii nr. 544/2001, pentru anul 2006, raport înaintat echipei de
cercetare IPP în cadrul răspunsului oficial al primăriilor la solicitarea de informaŃii
publice adresată acestora. Astfel, în analiză s-au folosit următorii indicatori:
a. Formatul tipizat sau netipizat al raportului, urmărindu-se a se stabili o statistică a
celor mai întâlnite modalităŃi de a redacta acest raport.
b. Gradul de complexitate al formatului netipizat al raportului, notându-se cu 0 un
grad scăzut de complexitate şi cu 1 un grad ridicat de complexitate.4
c. Maniera de completare a formatului tipizat al raportului privind aplicarea legii nr.
544/2001,5 notându-se cu 0 acele cazuri în care raportul era incomplet (spre
exemplu nu erau bifate toate căsuŃele conŃinute de raport) , şi cu 1 acele cazuri în
care raportul este completat în întregime.
A treia serie de indicatori este dată de analiza răspunsurilor oferite la punctele 7 şi 9 din
solicitarea IPP:
a. Numărul şi tipul de de sancŃiuni disciplinare datorate neaplicării legii nr.
544/2001 pentru fiecare din anii 2004, 2005, 2006, 2007.
b. Numărul de procese intentate primăriei pentru nerespectarea prevederilor
legii nr. 544/2001, pentru anii 2004, 2005, 2006, 2007, accentul acestui
demers analitic căzând asupra identificării calităŃii de persoană juridică
sau fizică pe care reclamantul o are.
Cea de-a patra serie de indicatori ai transparenŃei instituŃionale este dată de
monitorizarea făcută paginilor oficiale de internet ale primăriilor analizate în cadrul
acestui proiect. Astfel, gradul de transparenŃă a fost evaluat pe baza următorilor
indicatori:
a. PrezenŃa pe site-ul oficial al primăriei a unui link având denumirea de „Consiliul
local”, precum şi prezenŃa imediat sub acest link a informaŃiilor care să facă
referire la ceea ce acest titlu indică că ar trebui să se găsească pe pagina de
internet.
b. PrezenŃa pe site-ul oficial al primăriei a unui link având denumirea de „Raport
privind aplicarea legii nr. 544/2001”, respectiv „Raport privind aplicarea legii nr.
52/2003”, precum şi prezenŃa imediat sub acest link a informaŃiilor indicat de
acest titlu.
4
În analiza formatului netipizat al raportului s-a urmărit numărul de categorii incluse în redactarea
acestuia şi care apar şi în formatul tipizat al raportului.
5
Un model al acestui format tip pentru raportul anual privind aplicarea legii 544/2001 este ataşat în anexa
1 a prezentului studiu.
14

15. c. PrezenŃa pe site-ul oficial al primăriei a unui link având denumirea de „procese
verbale”, „stenogramă”, „minută”, precum şi prezenŃa imediat sub acest link a
informaŃiilor indicate de acest titlu.
d. PrezenŃa pe site-ul oficial al primăriei a unui link având denumirea de „informaŃii
publice”, precum şi prezenŃ imediată sub acest link a informaŃiilor indicate de
acest titlu.
e. PrezenŃa pe site-ul oficial al primăriei a unui link având denumirea de „Hotărâri
ale consiliului local”, respectiv „Proiecte de hotărâri”, precum şi prezenŃa imediat
sub acest link a informaŃiilor corespunzătoare.
f. PrezenŃa pe site-ul oficial al primăriei a unui link având denumirea de „şedinŃe
desfăşurate ale Consiliului local”, „Afişare ordine de zi”, respectiv „AnunŃ
convocare şedinŃă”, precum şi prezenŃa imediat sub acest link a informaŃiilor
corespunzătoare.
Pe lângă identificarea prezenŃei sau absenŃei acestor elemente, monitorizarea paginilor
de internet a urmărit şi evaluarea uşurinŃei cu care se pot accesa aceste informaŃii pe
paginilor de internet respective.
4. Indicatori pentru transparenŃa decizională în administraŃia public locală
Analiza transparenŃei decizionale a luat în considerare următoarele categorii de
indicatori. În primul rând, indicatori stabiliŃi pe baza analizei conŃinutului şi a formei de
întocmire a raportului anual privind aplicarea legii nr. 52/2003, prvind transparenŃa
decizională în administraŃia publică:
a. Forma tipizată sau netipizată a acestui raport.
b. Numărul actelor normative adoptate în cursul anului 2006.
c. Numărul proiectelor anunŃate public în cursul anului 2006.
d. Numărul proiectelor adoptate fără dezbatere publică în cursul anului 2006.
În al doilea rând, analiza răspunsurilor oferite de primării la punctele 4, 5, 6 şi 10 din
solicitare a identificat următorii indicatori ai transparenŃei decizionale:
a. Locul în care sunt făcute publice dezbaterile din Consiliul local.
b. Locul în care sunt făcute publice hotărârile Consiliului local.
c. Locul în care sunt făcute publice minutele şedinŃelor Consiliului local.
d. Numărul de zile de la data încheierii şedinŃei consiliului Local în care minutele
şedinŃelor sunt făcute publice.
Nu în ultimul rând, analiza a luat în considerare răspunsurile oferite la punctul 3 din
solicitare privind numărul şi tipul de sancŃiuni date pentru neaplicarea legii nr. 52/2003.
15

16. Pentru a măsura această “transparenŃă pe cale electronică” a instituŃiilor analizate,
metodologia de lucru a luat în calcul următoarele criterii:
a. Dacă link-ul de legătură cu aceste informaŃii se află explicit postat pe
prima pagină sau nu.
b. Cât de rapidă este conectarea la aceste informaŃii utilizând link-urile
indicate. Este nevoie de un simplu click şi este afişată informaŃia sau
de o muncă susŃinută şi răbdare asiduă pentru a utiliza mai multe click-
uri pentru a intra în posesia acestei informaŃii?)
5. Surse secundare utilizate
Pe lângă analiza datelor primare, oficial oferite de primării, studiul de faŃă a avut drept
fundament şi o serie de surse secundare de informare. Astfel la baza analizei s-au aflat
cele trei legi fundamentale ale administraŃiei publice din România:
• Legea nr. 215/2001, leagea privind organizarea administraŃiei publice locale
• Legea nr. 544/2004, legea privind liberal acces la informaŃiile de interes public
• Legea nr. 52/2003, legea privind transparenŃa decizională în administraŃia
publică
A fost de asemenea consultat şi cel mai recent studiul realizat de APADOR-CH privind
“TransparenŃa decizională în administraŃia publică în România anului 2007- context,
constatări şi perspective -“.
16

17. III. Determinări legislative ale principiului transparenŃei
TransparenŃa procesului decizional în sectorul public, expresie a unui principiu
fundamental al organizării şi funcŃionării autorităŃilor şi instituŃiilor statului, se
fundamentează pe dispoziŃiile constituŃionale cuprinse în articolul 31, alineatele (1) şi
(2). Altfel spus, Legea fundamentală a României, adoptată în 1991 şi revizuită în 2003,
consacră şi protejează dreptul persoanei de a avea acces la orice informaŃie de interes
public şi statuează obligaŃia autorităŃilor publice, în conformitate cu atribuŃiile şi
competenŃele care le revin, de a asigura informarea corectă a cetăŃenilor asupra
treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.
Aceste prevederi constituŃionale au reprezentat punctul de pornire al adoptării şi
asumării legislaŃiei privind transparenŃa decizională în administraŃia publică, cu referiri
exprese la cele două legi cu efecte convergente, Legea nr. 544/2001 privind liberul
acces la informaŃiile de interes public şi Legea nr. 52/2003 privind transparenŃa
decizională. După mai bine de zece ani de interpretare şi, mai ales, aplicare aleatorie şi
necorespunzătoare a articolului 31 din ConstituŃia României, s-a creat cadrul legal
necesar, coerent în care autorităŃile administraŃiei publice să-şi exercite atribuŃiile într-un
mod deschis şi receptiv faŃă de public şi în care accesul liber şi neîngrădit la informaŃiile
publice să reprezinte regula generală, practica generalizată, exceptând anumite situaŃii
strict reglementate prin lege.
Abordarea principiului transparenŃei presupune însă o anumită delimitare între
conceptul de transparenŃă, ca normă care instituie o regulă de conduită a actorilor
decizionali din administraŃia publică - autorităŃi şi instituŃii publice - şi transparenŃa ca
principiu al managementului modern al sectorului public (Noul Management Public), ce
urmăreşte stabilirea şi consolidarea modalităŃilor de comunicare şi informare a
comunităŃii, în vederea creşterii încrederii şi susŃinerii din partea membrilor colectivităŃii.
În studiul nostru ne ocupăm de ambele faŃete ale transparenŃei din activitatea primăriilor
şi consiliilor locale chestionate şi monitorizate, încercând să dăm un răspuns cât mai
apropiat de realitate la următoarele întrebări aferente celor două abordări: îndeplinesc
autorităŃile administraŃiei publice locale exigenŃele normative cuprinse în
legislaŃia privind transparenŃa? şi cum sunt îndeplinite aceste exigenŃe?
Înainte de întreprinderea oricărei analize empirice a activităŃii administraŃiei locale se
cuvine a acorda o deosebită atenŃie a prevederilor legilor care guvernează activitatea
primarilor şi consiliilor locale şi care fac trimitere la obligaŃia şi necesitatea de
transparenŃă. TransparenŃa constituie o obligaŃie legală, privită din partea administraŃiei,
iar dacă schimbăm perspectiva, transparenŃa se relevă ca o nevoie a publicului de a fi
informat şi consultat în problemele de interes local. Conform Legii nr. 215/2001 privind
administraŃia publică locală, modificată şi completată, consiliul local, organul deliberativ,
îşi desfăşoară activitatea în şedinŃele ordinare lunare şi, uneori, în cadrul şedinŃelor
extraordinare care se întrunesc la cererea primarului sau a cel puŃin unei treimi din
numărul membrilor consiliului, precum şi în cadrul lucrările comisiilor de specialitate. În
exercitarea atribuŃiilor legale, consiliul adoptă hotărâri cu caracter normativ şi cu
caracter individual, în cadrul şedinŃelor sale care sunt publice.
17

18. În ceea ce priveşte documentele emise de către autoritatea publică locală, din
perspectiva informaŃiilor de interes general, şi care să prezinte atât conŃinutul
dezbaterilor din consiliu, cât şi modul în care a votat fiecare dintre membrii consiliului,
alineatul (3) al articolului 43 din Legea nr. 215/2001 modificată şi completată dispune
fără echivoc: “Dezbaterile din şedinŃele consiliului local, precum şi modul în care şi-a
exercitat votul fiecare consilier local se consemnează într-un proces-verbal, semnat de
preşedintele de şedinŃă şi de secretarul unităŃii administrativ-teritoriale.” Considerăm că
semnificaŃia structurii ”modul în care şi-a exercitat votul fiecare consilier local ” nu este
suficient înŃeleasă ori ignorată, din moment ce nu există o practică a consemnării
nominale a voturilor exprimate de consilieri, decât în unele situaŃii excepŃionale şi doar
în cadrul unui număr redus de primării. Termenii “modul” şi ”fiecare”, în cazul
interpretării gramaticale a prezentei prevederi legale ar trebui să conducă de fapt la
întocmirea, pentru fiecare dintre hotărârile adoptate, a unei liste cu numele şi prenumele
tuturor membrilor consiliului prezenŃi la dezbateri şi, în dreptul fiecărui nume, tipul
votului exprimat (pentru, împotrivă sau abŃinere). Voturile consilierilor în cadrul
şedinŃelor dau expresie şi concretizează activitatea individuală a aleşilor locali, iar
dreptul persoanelor de a cunoaşte ce declară consilierii în şedinŃe şi cum votează
aceştia trebuie garantat şi facilitat, fie că vorbim despre interes public (şi, implicit,
despre hotărâri normative), fie despre interes particular (în cazul hotărârilor individuale).
AdmiŃând că ar putea întreba cineva de ce este necesar să ştim ce fel votează
consilierii, răspundem că acest drept la o informare corectă derivă din calitatea de
membru al colectivităŃii locale, plătitor de taxe şi impozite şi, după caz, de persoană cu
drept de vot la alegerile locale. Fie că un individ doreşte să cunoască modalitatea în
care s-a votat un proiect de hotărâre de interes public, fie de cum membrii organului
decizional şi-au exercitat dreptul de vot asupra unui proiect pe care îl priveşte în mod
particular, informarea corectă şi neîngrădită trebuie să fie asigurată potrivit legii. E
adevărat că hotărârea individuală este comunicată direct părŃii interesate, din acel
moment producând şi efecte juridice, dar destinatarul acelei hotărâri are dreptul ca
citind procesul-verbal al şedinŃei, consacrat de legea privind administraŃia publică
locală, să ştie cum s-au raportat prin vot la problema sa consilierii pe care i-a votat şi pe
care urmează să-i voteze.
De asemenea, articolul 56 alin.(2) al Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali
menŃionează termenul de “proces-verbal al şedinŃei”.
Alături de procesul-verbal al şedinŃei a cărui întocmire reprezintă o obligaŃie legală
statuată de Legea nr. 215/2001 modificată şi completată, Legea nr. 52/2003 privind
transparenŃa decizională în administraŃia publică prevede la articolul 10: “Minuta
şedinŃei publice, incluzând şi votul fiecărui membru, cu excepŃia cazurilor în care s-a
hotărât vot secret, va fi afişată la sediul autorităŃii publice în cauză şi publicată în site-ul
propriu”. De aici reiese o problemă importantă marcată de întrebarea: se referă
legiuitorul la acelaşi proces-verbal al şedinŃei menŃionat în Legea nr. 215/2001, dar
utilizează o altă terminologie sau instituie obligaŃia autorităŃii locale de a întocmi un alt
document de şedinŃă, pe lângă procesul-verbal deja amintit? Este obligatorie redactarea
ambelor documente ori numai a unuia dintre ele? La aceste întrebări nu pot fi aduse
răspunsuri decât din partea legiuitorului, printr-o modificare a legislaŃiei de natură să
18

19. clarifice acest echivoc, dar putem să aducem la cunoştinŃa celor interesaŃi modul în care
înŃeleg şi aplică funcŃionarii din administraŃia locală dispoziŃiile legale, ceea ce vom face
în paginile care urmează. Din cercetările pe care le-am întreprins, am constatat că în
marea majoritate a primăriilor se redactează procese-verbale, prin care se redau cu
maximă fidelitate replicile membrilor consiliului local din cadrul dezbaterilor, constituind
astfel mai mult o stenogramă decât un proces-verbal în sensul tehnic al termenului. Un
mic segment din primăriile chestionate au răspuns că întocmesc minute, iar din analiza
documentelor primite de la acestea putem trage concluzia că semnificaŃia minutei din
perspectiva lor se suprapune peste cea a procesului-verbal, întrucât maniera de
redactare a aşa-numitelor minute nu este cu nimic diferită de a celorlalte primării în care
documentele de şedinŃă sunt intitulate procese-verbale. În plus, merită menŃionat faptul
că la Primăria Municipiului Arad se întocmesc şi stenograme ale şedinŃelor, precum şi
minute, iar la Primăriile Municipiilor Botoşani, Sibiu şi Târgu Jiu persoanele interesate
pot consulta atât procesele-verbale, cât şi minutele şedinŃelor şi, de asemenea, pot
observa că între acestea există o diferenŃă evidentă în ceea ce priveşte redactarea,
concretizată în stilul utilizat: minutele reprezintă un rezumat al discuŃiilor dintr-o şedinŃă,
pe când procesul-verbal descrie în cel mai mic detaliu desfăşurarea şedinŃei,
cuprinzând totalitatea replicilor şi procedurilor realizate în cadrul acesteia.
Cât despre persoanele în a căror competenŃă revine procesul-verbal / minuta şedinŃei,
legea administraŃiei publice locale concentrează întreaga responsabilitate a veridicităŃii
celor consemnate în procesul-verbal asupra preşedintelui de şedinŃă (art. 37 alin.(1):
După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre
adoptată cu votul deschis al majorităŃii consilierilor locali în funcŃie, un preşedinte de
şedinŃă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce şedinŃele consiliului şi va
semna hotărârile adoptate de acesta) şi a secretarului unităŃii administrativ-teritoriale.
După cum am precizat, alineatul (3) al articolului 43 din Legea nr. 215/2001 modificată
şi completată precizează că “Dezbaterile din şedinŃele consiliului local, precum şi modul
în care şi-a exercitat votul fiecare consilier local se consemnează într-un proces-verbal,
semnat de preşedintele de şedinŃă şi de secretarul unităŃii administrativ-teritoriale”. În
plus, alineatul (4) al aceluiaşi articol atrage atenŃia asupra faptului că atât preşedintele
de şedinŃă, cât şi secretarul răspund pentru conformitatea procesului verbal cu
desfăşurarea dezbaterilor şi procedurilor din şedinŃe: “Preşedintele de şedinŃă,
împreună cu secretarul unităŃii administrativ-teritoriale, îşi asumă, prin semnătură,
responsabilitatea veridicităŃii celor consemnate”, În completare, Legea nr.52/2003, prin
articolul 11 alin. (1) stipulează obligaŃia autorităŃilor de a elabora şi de a arhiva minutele
şedinŃelor publice, fără a desemna în mod expres o persoană ori o structură
administrativă care să aibă aceste atribuŃii. În acelaşi sens intervine art. 43 alin. (6) al
Legii administraŃiei publice locale: “Procesul-verbal şi documentele care au fost
dezbătute în şedinŃă se depun într-un dosar special al şedinŃei respective, care va fi
numerotat, semnat şi sigilat de preşedintele de şedinŃă şi de secretar, după aprobarea
procesului-verbal”, consolidând ideea că preşedintele de şedinŃă şi secretarul poartă
responsabilitatea pentru întocmirea şi păstrarea proceselor-verbale.
În termen de 3 zile de la terminarea şedinŃei, secretarul unităŃii administrativ-teritoriale
este obligat să afişeze la sediul primăriei şi, după caz, pe pagina de internet a unităŃii
19

20. administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al şedinŃei, după cum se statuează
în Legea nr. 215/2001 modificată şi completată, articolul 43, alineatul 7. Legea nr.
52/2003 nu menŃionează niciun termen pentru afişarea minutei, ci numai faptul că
minuta şedinŃei publice, incluzând şi votul fiecărui membru, cu excepŃia cazurilor în care
s-a hotărât vot secret, va fi afişată la sediul autorităŃii publice în cauză şi publicată în
site-ul propriu.
În cazul nerespectării prevederilor referitoare la consemnarea dezbaterilor şi a modului
de exercitare a voturilor consilierilor locali ori a dispoziŃiilor privind responsabilitatea
preşedintelui de şedinŃă şi a secretarului pentru veridicitatea celor consemnate, normele
juridice în vigoare nu prevăd vreo sancŃiune, nici în textul Legii administraŃiei publice
locale, nici în Legea transparenŃei decizionale în administraŃia publică. Este evident că o
faptă constând în consemnarea în procesul-verbal a unor lucruri neconforme cu
realitatea va cădea sub incidenŃa legii penale, însă nu ştim ca în cazul întocmirii şi
publicării cu întârziere a documentelor de şedinŃă să se fi luat vreo măsură, să se fi
aplicat vreo sancŃiune. Aceasta în ciuda faptului că dispoziŃia “În termen de 3 zile de la
terminarea şedinŃei, secretarul unităŃii administrativ-teritoriale afişează la sediul
primăriei şi, după caz, pe pagina de internet a unităŃii administrativ-teritoriale o copie a
procesului-verbal al şedinŃei" (art. 43, alin.(7) din Legea nr. 215/2001 modificată şi
completată)
Conceptul de transparenŃă în administraŃia publică locală, în speŃă în primării şi consilii
locale, nu se reduce doar la dispoziŃiile analizate, ci capătă noi contururi prin articolele
12, 13 şi 14 din Legea privind transparenŃa decizională în administraŃia publică şi în
Hotărârea de Guvern nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaŃiile de interes public. Astfel,
articolul 12 din Legea transparenŃei decizionale dispun obligaŃia autorităŃilor publice de
a întocmi şi de a face public un raport anual privind transparenŃa decizională, care va
cuprinde cel puŃin următoarele elemente:
a) numărul total al recomandărilor primite;
b) numărul total al recomandărilor incluse în proiectele de acte normative şi în conŃinutul
deciziilor luate;
c) numărul participanŃilor la şedinŃele publice;
d) numărul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte normative;
e) situaŃia cazurilor în care autoritatea publică a fost acŃionată în justiŃie pentru
nerespectarea prevederilor prezentei legi;
f) evaluarea proprie a parteneriatului cu cetăŃenii şi asociaŃiile legal constituite ale
acestora;
g) numărul şedinŃelor care nu au fost publice şi motivaŃia restricŃionării accesului.
20

21. În privinŃa momentului şi locaŃiei afişării acestui raport, Legea nu menŃionează decât că
raportul anual privind transparenŃa decizională va fi făcut public în site-ul propriu, prin
afişare la sediul propriu într-un spaŃiu accesibil publicului sau prin prezentare în şedinŃă
publică (art.12, alin. (2)). În orice caz legea protejează drepturile membrilor colectivităŃii
locale şi nu numai, prin afirmarea posibilităŃii oricărei persoane care se simte vătămată
în drepturile sale, prevăzute de această lege, de a face plângere în condiŃiile Legii nr.
554 /2004 privind contenciosul administrativ.
În afară de aceasta, nu se prevede ce funcŃionar ori structură din cadrul autorităŃii
publice poartă responsabilitatea pentru redactarea şi publicarea acestui raport, ci numai
obligaŃia autorităŃii în ansamblul ei, fapt care, spunem noi, ar face trimitere la
conducerea autorităŃii/ instituŃiei. Pe cale de consecinŃă, considerăm dezirabilă
completarea legii cu o referire expresă la funcŃionarul care ar trebui să răspundă pentru
întocmirea cu seriozitate a raportului în discuŃie, adică la persoana responsabilă cu
aplicarea Legii nr. 52/2003 privind transparenŃa decizională în administraŃia publică,
pentru că deşi se poate subînŃelege din lege, este necesar ca normele juridice să aibă o
exprimare directă, clară, fără echivocuri şi, astfel, eficientă.
La rândul ei, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaŃiile de interes public
reprezintă un factor esenŃial de asigurare a transparenŃei instituŃionale care
completează şi potenŃează conceptul de transparenŃa decizională. În această direcŃie,
în art. 27 al Hotărârii Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaŃiile de interes public că
fiecare instituŃie sau autoritate publică va întocmi anual, prin structurile de informare şi
relaŃii publice, un raport privind accesul la informaŃiile de interes public, care va
cuprinde:
a) numărul total de solicitări de informaŃii de interes public;
b) numărul total de solicitări, departajat pe domenii de interes;
c) numărul de solicitări rezolvate favorabil;
d) numărul de solicitări respinse, defalcat în funcŃie de motivaŃia respingerii (informaŃii
exceptate de la acces, inexistente etc.);
e) numărul de solicitări adresate în scris: 1. pe suport de hârtie; 2. pe suport electronic;
f) numărul de solicitări adresate de persoane fizice;
g) numărul de solicitări adresate de persoane juridice;
h) numărul de reclamaŃii administrative: 1. rezolvate favorabil; 2. respinse;
i) numărul de plângeri în instanŃă: 1 rezolvate favorabil; 2. respinse; 3. în curs de
soluŃionare;
j) costurile totale ale compartimentului de informare şi relaŃii publice;
21

22. k) sumele totale încasate pentru serviciile de copiere a informaŃiilor de interes public
solicitate;
l) numărul estimativ de vizitatori ai punctului de informare-documentare.
În acest articol se prevede în mod clar că acest raport, întocmit în cadrul structurilor de
informaŃii şi relaŃii publice, va fi adresat conducătorului autorităŃii sau instituŃiei publice
respective şi va fi făcut public, dar nu se stabileşte un termen anume pentru publicare şi
nici mijlocul de aducere la cunoştinŃă publică a raportului.
Dacă o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, poate depune reclamaŃia
administrativă prevăzută la art. 32 în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinŃă a
refuzului explicit sau tacit al angajaŃilor din cadrul autorităŃii sau instituŃiei publice pentru
aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 şi ale prezentelor norme metodologice. În
situaŃia în care reclamaŃia se dovedeşte întemeiată, răspunsul la aceasta se transmite
solicitantului care se consideră lezat în termen de 15 zile de la depunerea reclamaŃiei
administrative. Acest răspuns va conŃine informaŃiile de interes public solicitate iniŃial şi,
de asemenea, va menŃiona sancŃiunile disciplinare aplicate în cazul funcŃionarului
vinovat, în condiŃiile legii.
Nu avem nicio reŃinere în a declara caracterul perfectibil al cadrului legislativ în care îşi
desfăşoară activitatea consiliile locale şi primarii. În realitate, mai sunt destule aspecte
normative susceptibile de a fi ameliorate şi îmbunătăŃite din perspectiva dreptului liber şi
neîngrădit al oamenilor de a cunoaşte mecanismele, instrumentele şi desfăşurarea
propriu-zisă a procesului decizional de la nivelul colectivităŃilor locale. În prezentarea pe
care am făcut-o legislaŃiei în vigoare am încercat să subliniem lacunele din legi şi
prevederile care trebuie modificate şi/sau completate, aceste puncte slabe din legislaŃie
de care se folosesc aleşii locali şi funcŃionarii publici din primării atunci când, în anumite
situaŃii, încalcă reguli elementare ale bunului simŃ şi principii fundamentale, precum
binele comun, dreptul la informare, transparenŃă şi deschidere către cetăŃeni. De ce bun
simŃ? Pentru că nu este vorba despre altceva atunci când, obligat prin lege să
redacteze procese-verbale ale şedinŃelor, prin care cel care plăteşte taxe şi impozite să
afle ce discută consilierii locali în şedinŃe, cum votează asupra proiectelor de hotărâre,
ce hotărâri sunt adoptate etc., un funcŃionar public îndeplineşte această sarcină în cel
mai superficial mod posibil, punând la dispoziŃia celor interesaŃi un teanc de hârtii
conŃinând de-a dreptul nişte mâzgălituri indescifrabile (este cazul proceselor-verbale
primite de la Primăria Oraşului Costeşti). Acest lucru ne duce cu gândul la necesitatea
inserării în textul legii a unei prevederi precum: “Dezbaterile din şedinŃele consiliului
local, precum şi modul în care şi-a exercitat votul fiecare consilier local se
consemnează într-un proces-verbal redactat într-o manieră lizibilă şi inteligibilă”.
Recomandăm cu fermitate ca toŃi cei implicaŃi în implementarea legilor privind
transparenŃa decizională şi liberul acces la informaŃiile de interes public să aplice
dispoziŃiile legale în vigoare atât în litera lor, cât mai ales în spiritul acestora, iar acolo
unde legea nu prevede nimic, până la o viitoare completare a vidului legislativ, înainte
de a (nu) acŃiona să aibă în vedere drepturile şi interesele cetăŃenilor, din rândul cărora
22

23. şi ei fac parte. În acelaşi timp insistăm ca acolo unde sunt prevăzute obligaŃii de a da, a
face sau a nu face, în sarcina administraŃiei, să se menŃioneze clar funcŃionarii sau
structurile administrative în a căror sferă de competenŃe intră acele obligaŃii şi
eventualele sancŃiuni pentru neîndeplinirea lor.
23

24. IV. TransparenŃa instituŃională la nivelul administraŃiei publice locale – o
practică instituŃională departe încă de prevederile legale
Urmărind să testeze transparenŃa instituŃională a administraŃiei publice locale, echipa de
cercetare IPP consideră oportună o scurtă dar elocventă discuŃie asupra experienŃei
sale în adresarea solicitărilor de informaŃii de interes public primăriilor incluse în proiect.
Atât analiza cantitativă cât şi cea calitativă a răspunsurilor oferite la aceste solicitări de
către primării subliniază o diferenŃă vizibilă între primăriile de municipiu şi cele de oraş
din perspectiva modalităŃii în care aceste instituŃii înŃeleg să aplice prevederile legii nr.
544/2001.
Înainte de a prezenta în detaliul rezultatele analizei, IPP doreşte să atragă atenŃia
asupra principalelor aspecte observate în cadrul etapei de cercetare ce a implicat
evaluarea răspunsurilor la solicitările adresate de IPP pirmăriilor. Astfel, s-a constatat a
că primăriile din oraşe sunt mult mai puŃin obişnuite decât cele din municipii cu
practicile specifice transparenŃei instituŃionale şi a furnizării de informaŃii publice prin
intermediul răspunsurilor la solicitări scrise, adresate în baza legii nr. 544/2001. IniŃial,
doar 3 primării de oraş au răspuns solicitării IPP în termenul prevăzut legal. De
asemenea, calitatea răspunsurilor oferite de aceste primării de oraş lasă mult de dorit şi
subliniază neseriozitatea cu care acestea înŃeleg să respecte anumite prevederi legale
legate de o administraŃie transparentă. Mai mult, aceste primării înŃeleg să respect
legea numai atunci când sunt utilizate mijloace de persuadare de natură juridică, cum
este chemarea în instanŃă. IPP semnalează că din perspectiva proiectelor trecute ale
Institutului încă nu se poate constata o reform reală şi sustenabilă în domeniul
transparenŃei instituŃionale în administraŃia publică. Mai mult, rezultatele actualei analize
atrage atenŃia asupra următoarei realităŃi: cu cât sunt mai departe de administraŃia
centrală şi cu cât este mai mic oraşul, cu atât autorităŃile locale înŃeleg să facă abtracŃie
de prevederile legale şi să menŃină un grad ridicat de opacitate a instituŃiilor pe care le
repezintă.
Primăriile de municipiu par să fie mult mai obişnuite cu solicitările de informaŃii publice şi
cu termenele legale prevăzute pentru a oferi informaŃiile publice cerute. Aici însă se
constată o altă problemă, la fel de gravă şi care indică din nou o tendinŃă spre a
menŃine un nivel scăzut de transparenŃă instituŃională la nivelul administraŃiei publice
locale: practicarea unor preŃuri nejustificat de mari pentru copiile Xerox ale
documentelor de interes public solicitate în baza legii 544/2001. Din această
perspectivă unele primării par a transforma accesul la informaŃiile de interes public într-
o modalitate de a obŃine venituri suplimentare în contul primăriilor.
Astfel, la nivelul primăriilor de municipiu se constată următoarea situaŃie. Dintr-un
număr total de 36 de primării cărora li s-au adresat solicitări de informaŃii publice, 6 au
fost date în judecată pentru faptul că nu au dat nici un răspuns sau pentru că au dat un
răspuns incomplet. Cele 6 cazuri au fost primăriile din:
24

25. 1. Drobeta Turnu Severin (pentru răspuns incomplet)
2. Miercurea Ciuc
3. Ploieşti
4. Tulcea (Pentru răspuns incomplet: răspunsul la solicitare nu făcea referire la
procesele verbale ale şedinŃelor din consiliul local).
5. Târgu Mureş
6. Vaslui
Analiza comportamentului instituŃional al acestor 6 cazuri din perspectiva chemării în
instanŃă aduce în prim plan următoarele elemente. În primul rând, faptul că primăriile din
Miercurea Ciuc şi Ploieşti şi-au reconsiderat profund atitudinea şi au trimis imediat
echipei IPP informaŃiile de interes public cerute, după ce au primit citaŃiile pentru a se
prezenta în instanŃă. În al doilea rând, trebuie subliniată atitudinea reprezentanŃilor
primăriei din Tulcea: într-o primă instanŃă, contactaŃi fiind prin telefon pentru a clarifica
poziŃia primării cu privire la prezentarea preoceselor verbale, aceştia au declarat că vor
25

26. pune la dispoziŃia IPP copii după aceste documente dar la o dată ulterioară, dat fiind
volumul mare de doumente ce trebuiesc fotocopiate. MenŃionăm că această discuŃie a
avut loc la mijlocul lunii decembrie 2007. Ulterior, în luna ianuarie 2008, a mai avut loc o
discuŃie între reprezentanŃii primăriei Tulcea şi IPP, în care primii au promis că vor afişa
procesele verbale pe pagina de internet a primăriei. Acest lucru nu s-a întamplat însă
decât la o săptămână distanŃă, după ce reprezentanŃii primăriei Tulcea au primit citaŃia
de chemare în instanŃă din parte IPP. Astfel, începând cu data 14 ianuarie 2008
cetăŃenii Municipiului Tulcea pot accesa online procesele verbale ale şedinŃelor din
Consiliul local.
Acestor 6 cazuri de chemare în instanŃă, li se adaugă alte 2 procese intentate Primăriei
Municipiului Bucureşti, respective Primăriei Municipiului Sinaia pentru stabilirea unui
preŃ al copiilor xerox pentru documentele solicitate care depăşeşte cu mult atât preŃul
pieŃei cât şi bunul simŃ în administrarea principiului transparenŃei insituŃionale. Astfel,
Primăria Municipiului Bucureşti a cerut suma de 475 RON pentru 499 de pagini
xeroxate ceea ce implică un preŃ de aproape 1 leu per copie xeroxată. Primăria Sinaia a
cerut 61,5 RON pentru 41 pagini, ceea ce aduce preŃul unei pagini xeroxate la 1.5 lei
noi, potrivit hotărârii nr. 72/ 2004 a consiliului local Sinaia.
Prezentăm astfel următoarea situaŃie a facturilor pe care IPP a trebuit să le plătească în
cadrul acestui proiect de cercetare pentru informaŃiile solicitate:
• Primăria Bucureşti a cerut 475 RON pentru 499 pagini, practicând deci un preŃ
de aproape un 1 RON per pagina copiată.
• Primăria Sinaia a cerut 61,5 RON pentru 41 pagini, practicând un preŃ de 1,5
RON per pagină xeroxată.
• Primăria Gherla a cerut 15,4 RON pentru 76 pagini, practicând un preŃ de 0,2
RON per pagină copiată.
• Primăria Nucet a cerut 12,6 RON pentru 63 pagini, practicând un preŃ de 0,2
RON per pagină copiată.
• Primăria Fundulea, a cerut 12,5 RON pentru 24 pagini, practicând un preŃ de
0,5 RON per pagină xeroxată.
MenŃionăm în acest context faptul că în raportul anual privind aplicarea legii nr.
544/2001 primăria Târgu Jiu menŃionează că preŃul copiei xerox este de 0,1 lei pe foaie,
iar cei de la Primăria Bălan , Harghita care au indicat în răspuns faptul că „pentru anul
2007 preŃul de copiere al documentelor este de 0,5 lei”.
Cu usurinŃă, putem astfel constata o mare diferenŃă între preŃul practicat în general de
primării (în jur de 0,2 – 0,5 RON) şi preŃul practicat de primăria Municipiului Bucureşti şi
de primăria Municipiului Sinaia.
26

27. În acest context considerăm oportun să prezentăm punctul de vedere al Corinei
Popescu, avocatul IPP în toate aceste cazuri, cu atât mai mult cu cât stabilirea unui
astfel de preŃ reprezintă o gravă încălcare a principiului liberului acces la informaŃiile de
interes public creând în fapt un obstacol serios în accesarea unor documente şi
informaŃii de interes public.
Redăm în integralitate punctul de vedere exprimat de avocatul IPP:
„Conform art. 9 alin. 1 din Legea nr. 544/2001, "în cazul în care solicitarea de informaŃii
implică realizarea de copii de pe documentele deŃinute de autoritatea sau instituŃia
publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condiŃiile legii".
Din interpretarea textului legal, rezultă evident două aspecte.Pe de o parte, solicitantul
este obligat numai la plata serviciilor de copiere, nu şi la plata altor sume de bani, care
să aducă un eventual profit autorităŃii sau instituŃiei publice. Pe de altă parte, costul
serviciilor de fotocopiere nu poate fi stabilit discreŃionar de autoritatea sau instituŃia
publică, ci trebuie să reprezinte efectiv contravaloarea cheltuielilor necesare pentru
copierea documentelor solicitate. Or, Primăriile cărora ne-am adresat pretind că acest
cost de copiere este între 0,1 şi 2,5 RON per pagină, ceea ce nu poate fi acceptat,
întrucât este de natură să aducă atingere însăşi substanŃei dreptului de acces la
informaŃiile de interes public.
Într-adevăr, prin definiŃie autoritatea sau instituŃia publică nu are un scop lucrativ, deci
nu poate urmări obŃinerea de profit prin prestarea unui serviciu public – comunicarea
informaŃiilor de interes public.
Întrucât preŃul pieŃei pentru efectuarea unei fotocopii începe de la 0,05 RON (500 lei
vechi), în condiŃiile în care prestarea serviciului se face de o societate comercială,
constituită special în scopul obŃinerii de profit, rezultă evident că diferenŃa între preŃul
pretins de unele Primării (până la 2,5 lei) şi preŃul pieŃei (0,05 lei) reprezintă profitul
acestora.
PreŃul uneori pretins nu poate reprezenta numai contravaloarea serviciului de copiere,
toate societăŃile comerciale din acest domeniu obŃinând profit cu un preŃ începând de la
0,05 lei pe pagină.
Sumele cerute (între 0,1 şi 2,5 lei pe pagină) sunt disproporŃionat de mari şi nu sunt
impuse decât fie cu scopul de a aduce un profit autorităŃii sau instituŃiei publice, fie cu
scopul de a aduce atingere dreptului de acces la informaŃiile de interes public.
Oricum ar fi, în ambele cazuri, aceste Primării încălcă grav dreptul de acces gratuit la
informaŃiile de interes public, consacrat expres de Legea nr. 544/2001 şi de H.G. nr.
123/2002.”
În acest moment al analizei trebuie menŃionat următorul aspect cu care IPP s-a
confruntat ulterior chemării în instanŃă a Primăriei Sinaia, pentru practicarea preŃului de
1,5 RON per pagină copiată. În urma atacării în instanŃă a hotărârii Consiliului local
27

28. Sinaia nr. 72/2004, privind aprobarea costului serviciului de copiere a documentelor
solicitate potrivit leii nr. 544/2001, hotărâre ce a fost invocată de Primăria Sinaia pentru
a justifica preŃul de 1,5 RON per pagină xeroxată, IPP a fost sesizată de reprezentanŃii
acestei primării asupra faptului că suma cerută iniŃial pentru copiile xerox a fost
calculată greşit de funcŃionarii primăriei astfel încât primăria a returnat suma de 55,5
RON IPP-ului.
IPP atrage atenŃia şi consideră de neacceptat o astfel de neglijenŃă şi lipsă de
profesionalism din partea autorităŃilor locale în aplicarea prevederilor legii nr.
544/2001, şi se întreabă dacă Primăria s-ar fi autosesizat despre greşeala pe care
a comis-o în lipsa unui proces intentat de IPP!
La nivelul oraşelor nu s-a constatat o astfel de situaŃie în privinŃa sumelor de bani
cerute pentru copiile xerox. Aici problemele ridicate de răspusurile la solicitările IPP sunt
de o altă natură. Astfel, dintr-un număr total de 23 de oraşe, doar 7 primării au răspuns
iniŃial solicitărilor adresate de IPP, în timp ce 16 au fost chemate în instanŃă pentru lipsa
oricărui răspuns în termenul stabilit de legea nr. 544/2001. Trebuie subliniat aici faptul
(dealtfel deloc surprinzător din perspectiva altor experienŃe similare ale IPP) că această
chemare în instanŃă a avut drept consecinŃă primirea unui număr considerabil de
răspunsuri din partea primăriilor, astfel încât, 13 din cele 16 oraşe chemate în instanŃă
au trimis IPP răspunsurile aşteptate.
28

29. Analiza calitativă a răspunsurilor oferite de primării atrage atenŃia prin câteva elemente
pe care echipa IPP doreşte să le semnaleze.
În primul rând menŃionăm cazul primăriilor oraşelor Segarcea (judeŃul Olt) şi Nucet
(judeŃul Bihor) care au avut evidente dificultăŃi în a înŃelege punctul 3 din solicitarea IPP
prin care se cereau copii după minutele şedinŃelor Consiliului local. Într-o evidentă
încercare de a se eschiva de la trimiterea acestor documente, primăria oraşului Nucet a
indicat în primul său răspuns următoarele: “Nu am avut propuneri legislative sau de
modificare a proiectelor de interes public din partea persoanelor fizice, juridice, O.N.G-
uri, prin urmare proiectele de hotărâri care au fost de interes public au fost supuse
aprobării Consiliului local al oraşului Nucet în forma lor iniŃială”. Lipsa de sens a unui
astfel de răspuns în contextul unei solicitări clare este mai mult decât evidentă şi ridică
serioase semne de întrebare asupra seriozităŃii cu care cel puŃin această primărie
înŃelege aplicarea legii nr. 544/2001privind liberul acces la informaŃiile de inters public.
Continuând aceeaşi tonalitate a absurdului, primăria oraşului Segarcea a răspuns: “În
anul 2007 cetăŃenii sau asociaŃiile legal constituite nu au prezentat, în scris, sugestii şi
propuneri cu privire la unul dintre domeniile de interes public. SituaŃie în care nu au fost
încheiate minutele şedinŃelor dezbaterilor consiliului local”. Logica relaŃiei de cauzalitate
pe care reprezentanŃii acestei instituŃii o văd între încheierea minutelor (proceselor
verbale) şedinŃelor Consiliului local şi prezentarea unor propuneri din partea cetăŃenilor
şi a societăŃii civile scapă orcărui raŃionament logic, cu atât mai mult cu cât
consemnarea acestor şedinŃe într-o minută (proces verbal) apare clar prevăzută ca o
obligaŃie legală, potrivit art. 43, alin. 4 din Legea nr. 215/2001, legea a administraŃiei
publice locale.
În acelaşi timp, considerăm că merită menŃionat exemplul primăriei Municipiului
Hunedoara care iniŃial ne-a înaintat atât raportul anual privind aplicarea legii nr.
544/2001, legea privind liberul acces la informaŃiile de interes public pentru anul 2006,
cât şi pe cel privind aplicarea legii nr. 52/2003, legea privind transparenŃa în
administraŃia publică, fără ca acestea să fie completate sau să poarte vreo semnătură
ori ştampilă. În urma unei discuŃii telefonice între IPP şi responsabilul cu aplicarea legii
nr. 544/2001 din cadrul acestei primării, în care reprezentantul IPP a atras atenŃia
asupra acestei probleme, primăria a trimis copiile oficial asumate ale acestor
documente. Responsabilul cu aplicarea legii nr. 544/2001 din cadrul acestei primării a
explicat această situaŃie prin faptul că personalul însărcinat cu realizarea acestor
documente nu i-a înmânat documentele corespunzătoare pentru conformitate.
29

30. Trecând de la nivelul primăriilor de oraşe la cel al primăriilor de sector din Capitală, se
observă următoarea situaŃie: 4 din cele 6 primării au răspuns solicitărilor de informaŃii
publice în mod corespunzător, în timp ce 2 au eşuat în a aplica acest instrument de
bază al transparenŃei instituŃionale. Este vorba pe de o parte despre Primăria sectorului
5 care până la data redactării acestui studiu nu a trimis nici un fel de răspuns la
solicitarea IPP, nici măcar în urma chemării în instanŃă. Pe de altă parte este vorba
despre Primăria sectorului 2 care a răspuns solicitării însă a făcut-o într-o manieră ce
subliniază modul “propriu” al acestei primării de a aplica prevederile legii nr. 544/2001.
Cităm astfel răspunsul extrem de scurt şi concis al Primăriei sectorului 2: “Referitor la
adresa dumneavoastră nr. 1477/2007 înregistrată în cadrul primăriei sectorului 2 sub nr.
76567/2007 vă informăm că datele solicitate de dumneavoastră pot fi consultate pe site-
ul instituŃiei, respectiv www.ps2.ro”. Deşi se poate argumenta că această formulare
corespunde literei legii 544/2001 care prevede că în unele situaŃii este îndeajuns ca
instituŃia în cauză să indice sursa unde se pot consulta informaŃiile publice solicitate,
echipa IPP consideră acest tip de răspuns ca fiind mai mult decât nesatisfăcător. Este
vorba în primul rând despre lipsa de precizie a răspunsului în privinŃa link-urilor exacte
ce oferă informaŃii despre aspectele solicitate de IPP. În al doilea rând este vorba
despre faptul că în monitorizarea sa, echipa de cercetare a IPP nu a putut să identifice
raportul anual pentru anul 2006 privind aplicarea legii nr.544/2001 privind liberul acces
la informaŃiile de interes public.6 Considerăm că măcar pentru aceste două motive
răspunsul oferit de primăria sectorului 2 este departe de orice standard ce poate fi
acceptat în aplicarea principiilor transparenŃei instituŃionale. Mai mult, considerăm că
această primărie pleacă de o premisă absolut greşită în modul în care consideră că
trebuie să respecte prevederile legale ale liberului acces la informaŃiile de interes public:
este vorba de presupunerea că toate persoanele care solicită astfel de informaŃii au
acces la internet.
Nu în ultimul rând, IPP doreşte să atragă atenŃia acelor primării care oferă răspunsuri
unor solicitări de informaŃii publice prin intermediul adresei de e-mail să specifice clar în
subiectul mesajului numărul solicitării căreia îi răspund precum şi instituŃia din partea
căreia scriu în mod oficial. Mai mult, considerăm necesar ca persoanele care trimit
acest răspuns prin intermediul adresei de e-mail să se identifice în cadrul mesajului cât
mai corect cu putinŃă.
Prin urmare, pe baza acestor statistci dar şi a evaluării calitative a răspunsurilor, se
poate concluziona faptul că primăriile municipiilor par a fi mult mai conştiincioase în
tratarea prevederilor elementare cu privire la aplicarea legii nr. 544/2001 privind liberul
acces la informaŃiile de interes public, şi implicit la aplicarea principiului transparenŃei
6
Menţionăm că site-ul a fost consultat ultima oară în data de 24 ianuarie 2008, la adresa www.ps2.ro.
30

31. instituŃionale. Primăriile oraşelor par a mai avea destul de multe lucruri de învăŃat din
perspectiva bunelor practici în aplicarea legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informaŃiile de interes public, şi confirmă din păcate un model de comportament
instituŃional mai vechi observat de IPP: este vorba despre faptul că instituŃiile publice
înŃeleg să respecte atât spiritul cât şi litera legii numai după ce sunt folosite mijloace de
presiune, aşa cum este chemarea în instanŃă. Deşi înŃelege problemele de ordin logistic
şi lipsa unui personal suficient şi motivat în aplicarea corectă a legii nr. 544/2001, cu
care instituŃiile administraŃie publice locale se confruntă, echipa IPP nu poate fi de acord
cu perpetuarea unor astfel de comportamente considerate a fi total nepotrivite cu
statutul României de Ńară membră a Uniunii Europene.
1. Rapoartele anuale privind aplicarea legii nr. 544/2001 privind liberul
acces la informaŃiile de interes public – un prim indicator al încercărilor
de transparentizare în administraŃia publică.
Analiza cantitativă şi calitativă a copiilor după rapoartele anuale privind aplicarea legii
nr. 544/2001, legea privind liberula cces la informaŃiile de interes public întocmite de
primării pentru anul 2006 potrivit indicatorilor deja menŃionaŃi în metodologia de lucru a
prezentului studiu, relevă următoarele.
31

32. În primul rând, se observă existenŃa a două tipuri de format în care sunt consemnate
informaŃiile legate de acest raport: un format tipizat, ataşat în anexa 2 a prezentului
studiu, şi un format netipizat prin intermediul căruia fiecare primărie decide ce
raportează cu privire la activităŃile desfăşurate în legătură cu aplicarea legii nr.
544/2001.
MenŃionăm în acest punct al analizei că normele metodologice de aplicare a legii nr.
544/2001 nu menŃionează obligaŃia legală ca acest raport să fie întocmit în conformitate
cu un anumit format standard dar face referire cu privire la minimum de informaŃii care
trebuie să se regăsească în acest raport. Este vorba aici despre nu mai puŃin de 12
itemi, care nu se regăsesc în lectura rapoartelor prezentate în format netipizat.
La nivelul municipiilor se poate observa o proporŃie uşor mai mare de primării care au
preferat să întocmească acest raport într-un format netipizat. Astfel 55% dintre cazurile
analizate au prezentat rapoarte în format netipizat iar 45% în format tipizat. Am
considerat utilă observarea acestei diferenŃe datorită faptului că s-a constata în cadrul
cercetării că prezenŃa formatului netipizat este asociată în majoritatea cazurilor de
oferirea unui mai mic număr de informaŃii despre cum a fost aplicată legea nr. 544/2001
de-a lungul unui an. Astfel, dacă un formular tipizat prezintă informaŃii despre 20 de
itemi, în cadrul formularelor netipizate nu sunt identificate mai mult de 10 itemi. Se
constată astfel că cei care nu utilizează formatul tipizat au tendinŃa de a nu respecta
numărul minim de informaŃii pe care normele metodologice de aplicare a legii nr.
544/2001 le prevede.
Trebuie menŃionate aici două aspecte. Primul este faptul că rapoartele în format
netipizat apar ca o transpunere extreme de succintă a categoriilor de informaŃii cuprinse
în formatul tipizat. Apoi este vorba despre faptul că este decizia primăriei de a adopta
unul dintre cele două modalităŃi de raportare date fiind principiile autonomiei locale pe
care IPP le susŃine dealtfel.
IPP atrage însă atenŃia asupra faptului că opŃiunea de a întocmi un raport în format
netipizat poate atrage după sine şi un grad mai redus de informaŃii făcute publice prin
intermediul acestor rapoarte, deoarece acest tip de formulare a raportului nu acoperă
toate situaŃiile ce pot apărea în aplicarea legii nr. 544/2001 aşa cum o face un formular
tipizat. Totuşi IPP consider că această chestiune a modalităŃii de redactare a raportului
anual trebuie nuanŃată. Există situaŃii în care se poate recomanda primăriilor să utilizeze
un format tipizat pentru a se asigura oferirea minimului de informaŃii legal acceptat, mai
ales acolo unde rapoartele în format netipizat sunt întocmite într-o manieră extrem de
succintă. Utilizarea unui astfel de format al raportului ar permite şi realizarea mai uşoară
32

33. a centralizării acestor rapoarte de către autorităŃile publice centrale interesate de
chestiunea transparenŃei instituŃionale.
Pe de altă parte însă, se poate recomanda utilizarea formatelor netipizate ale acestor
rapoarte dacă printr-o astfel de modalitate de raportare se asigură un număr mai mare
de informaŃii complete şi compleze despre modul în care legea nr. 544/2001 a fost
aplicată în decursul unui an.
MenŃionăm în acest punct al analizei faptul că că de-a lungul eforturilor sale de
monitorizare a administraŃie publice central, IPP a constatat că Ministerele utilizează un
format tipizat de întocmire a raportului anual prvind aplicarea legii nr. 544/2001. Prin
urmare se poate observa o practică mai uniform la nivelul administraŃie central pe când
la nivelul cele locale se pot identifica mai multe tipuri de comportamente instituŃionale,
aspect ce este fără indoială un rezultat al autonomiei administraŃie publice locale.
La nivelul oraşelor analizate se observă o creştere seminificativă a cazurilor în care
primăriile decid întocmirea raportului anual privind aplicarea legii nr. 544/2001 într-un
format netipizat. În rândul oraşelor analizate nu mai puŃin de 67% dintre primării
folosesc această metodă de raportare, numai 33% folosind formatul tipizat.
La nivelul primăriilor de sector de la nivelul municipiului Bucureşti, se poate observa că
în sectoarele 1, 4 şi 6 se prefer un raport netipizat, în timp ce sectorul 3 utilizează
formatul tipizat.
Pe lângă această evaluare cantitativă a modalităŃii de redactare a raportului anual
pentru aplicarea legii nr. 544/2001, echipa IPP a evaluat şi calitatea modului în care
33

34. acest raport este întocmit. Astfel, dintr-un total de 18 primării de municipii care
utilizează formatul netipizat de întocmirea a raportului anual privind aplicarea legii nr.
544/2001, 14 au dovedit o manieră satisfăcătoare de prezentare a activităŃilor legate de
aplicarea acestei legi. În majoritatea cazurilor analizate raportul prezenta un număr
mulŃumitor de mare de itemi preluaŃi din formatul tipizat al raportului, indicând pentru
fiecare în parte valoarea sa exprimată explicit în cifre. În cele 4 cazuri considerate drept
nesatisfăcătoare s-a observat un număr redus de informaŃii care erau cuprinse în acest
raport privind aplicarea legii nr. 544/2001, de obicei fiind vorba despre prezentarea doar
a 6-7 itemi.
Similar, s-a constatat că şi în completarea formatului tipizat al raportului primăriile
municipiilor considerate au prezentat în majoritatea lor rapoarte complete, în cadrul
cărora se ofereau valori clare ale informaŃiilor cerute.Spre exemplu, era indicat clar
numărul de solicitări adresate în scris Primăriei de-a lungul anului 2006, sau numărul de
procese intentate instituŃiei pentru nerespectarea prevederilor legale ale legii nr.
544/2001. Prezentarea statistică a primăriilor de municipiu aflate în această situaŃie este
făcută în graficul următor.
34

35. Considerând aceleaşi criterii de analiză la nivelul primăriilor de oraş, se observă în
primul rând o pondere mult mai mare a cazurilor în care maniera de redactare a
formatului tipizat este nesatisfăcătoare. Este vorba aici despre rapoarte care prezintă
informaŃii foarte succinte, în limita a maximum o jumătate de pagină, despre 4 sau 5
aspecte legate de modalitatea în care legea nr. 544/2001 a fost aplicată la nivelul
primăriei. IPP a considerată că atât numărul mic de informaŃii oferite în cadrul acestui
raport cât şi lungimea acestuia prezintă motive serioase pentru a considera aceste
rapoarte ca fiind nesatisfăcătoare în raport cu prevederile legale care menŃionează
standardele de care trebuie să se Ńină cont în redactarea acestor rapoarte.
Astfel, în 17 dintre cele 20 de oraşe despre care avem informaŃii s-a constatat prezenŃa
unor rapoarte netipizate privind aplicarea legii nr. 544/2001 întocmite extrem de
succinct şi indicând un grad serios de superficialitate. Exprimată în procente situaŃia
primăriilor de oraş se prezintă astfel:
35

36. În privinŃa modului de completare a raportului în format tipizat s-a observat că 9 din cele
12 primării de oraş care folosesc această manieră de raportare au prezentat pentru
anul 2006 rapoarte complete, în cadrul cărora se dădeau informaŃii despre toate
activităŃile prevăzute legal în privinŃa aplicarării legii nr. 544/2001.
36

37. 2. Analiza răspunsurilor oferite de primării cu privire la aplicarea
prevederilor legii nr. 544/2001 din perspectiva sancŃiunilor disciplinare
şi a proceselor intentate primăriilor pentru nerespectarea acestora.
Urmărind să realizeze şi o statistică despre acele situaŃii din cadrul primăriilor în care un
funcŃionar public a fost sancŃionat pentru neaplicarea prevederilor legii nr. 544/2001
privind liberul acces la informaŃiile de interes public, IPP a analizat răspunsurile oferite
de primării la acele puncte din solicitare care vizau menŃionarea numărului şi a tipului de
sancŃiuni disciplinare datorate neaplicării legii nr. 544/2001 pentru anii 2004 - 2007,
precum şi a numărului de procese intentate primăriilor pentru nerespectarea
prevederilor legii nr. 544/2001.
Astfel, s-a putut constatat că atât la nivelul primăriilor din municipiile analizate cât şi la
nivelul primăriilor de oraş nu s-au aplicat nici un fel de sancŃiuni pentru neaplicarea
prevederilor legii nr. 544/2001. Acest lucru atrage atenŃia dacă luăm în considerare
întârzierea cu care un număr semnificativ de primării de oraşe au răspuns la solicitarea
de informaŃii publice adresată de IPP acestora, precum şi faptul că unele primării au
declarat că de-a lungul perioadei 2004 - 2007 au existat câteva procese intentate de
persoane fizice sau juridice pentru încălcarea prevederilor legale cu privire la liberul
acces la informaŃii.
Astfel, în urma analizei răspunsurilor s-a constatat că de-a lungul celor 4 ani consideraŃi
(2004, 2005, 2006, 2007) următoarele primării au fost chemate în instanŃă pentru
următorul număr de procese:
• GalaŃi – 19 procese
• ConstanŃa – 11 procese
• Cluj Napoca – 9 procese
• Hunedoara – 7 procese
• Satu Mare – 4 procese
• Arad – 3 procese
• Iaşi – 3 procese
• Oradea – 3 procese
• Sibiu – 3 procese
• Alexandria – 2 procese
37

38. • Deva – 2 procese
• Slatina – 2 procese
• Bacău – 1 proces
• Brăila – 1 proces
• Zalău 1- proces
Din totalul acestor procese, 51 au fost intentate de persoane fizice, pentru ca numai 15
să fie intentate de persoane juridice.
Analizând aceeaşi indicatori la nivelul primăriilor de oraş, se constată că numai trei
procese au fost intentate în intervalul de timp mai sus menŃionat primăriilor din oraşele
Bucecea (de către o persoană juridică), Costeşti (de către o persoană fizică) şi Nehoiu
(de către o persoană fizică). Surprinzător sau nu, exact aceste trei primării au fost
chemate în instanŃă şi de IPP în cadrul prezentului proiect pentru faptul că nu au
răspuns solicitării de informaŃii publice. Se poate identifica deci un comportament
instituŃional recurent din perspectiva modului în care transparenŃa instituŃională este
aplicată la nivelul acestor trei primării.
Pe de altă parte, IPP îşi exprimă profunda surprindere cu privire la numărul extrem de
mic de procese intentate acestor primării de lungul intervalului de timp 2004 – 2007,
declaarte de primăriile monitorizate, luând în considerare cele 16 procese intentate de
IPP acestor primării în cadrul prezentului proiect, precum şi din perspectiva
numeroaselor răspunsuri a căror calitate a lăsat foarte mult de dorit în ceea ce priveşte
standardele de aplicare a legii nr. 544/2001. Din această perspectivă IPP atrage atenŃia
asupra necesităŃii unor mai constante şi ample cercetări din pareta societăŃii civile care
să asigure monitorizarea primăriilor de la nivelul oraşelor din România, precum şi a
modului în care acestea înŃeleg să aplice prevederile principiului transparenŃei
instituŃionale.
Nu în ultimul rând, echipa IPP a constatat de-a lungul cercetării sale următoarea
practică în privinŃa modului de întocmire a raportului anual de activitate privind aplicare
alegii nr. 544/2001. Este vorba de faptul că în unele primării aceste rapoarte nu sunt nici
semnate şi nici ştampilate, fapt ce îngreunează foarte mult identificarea persoanei care
este responsabilă cu întocmirea acestuia. Prevederile legale în vigoare nu indică explicit
faptul că acest raport trebuie semnat şi ştampilat de responsabilul cu aplicarea legii nr.
544/2001 şi nici de o altă persoană din interiorul primăriei, însă considerăm acest lucru
ca fiind un minim criteriu ce trebuie satisfăcut pentru asigurarea aplicării principiului
transparenŃei şi pentru a întări responsabilitatea individuală.
38

39. V. TransparenŃa “electronică” a primăriilor: rezultatele monitorizării paginilor
de internet ale instituŃiilor din administraŃia publică locală.
Pentru a stabili gradul de transparenŃă în administraŃia publică locală cercetarea de faŃă
a urmărit şi indentificarea unui anumit tip de informaŃii care pot fi accesate prin
consultarea paginii de internet a primăriilor analizate. Acest demers analitic a stabilit pe
de o parte o statistică a primăriilor care oferă pe pagina de internet informaŃiile
necesare sub titluri explicite şi clare din care să reiasă natura informaŃiilor oferite,
precum şi gradul în care aceste informaŃii chiar pot fi accesate printr-un simplu click pe
link-ul oferit.
Metodologia acestui studiu menŃionează clar categoriile de informaŃii urmărite în cadrul
acestei monitorizări, astfel încât nu mai insistăm la acest moment al analizei asupra
acestui aspect. Enumerăm doar categoriile de informaŃii pe care am încercat să le
identificăm ca titluri explicite ale linkurile conŃinute în paginile de internet consultate:
1. Consiliul local
2. Raport privind aplicarea legii nr. 544/2001
3. InformaŃii publice
4. Raport privind aplicarea legii nr. 52/2003
5. Procese verbale
6. Minute
7. Hotărâri ale Consiliului local
8. Proiecte de hotărâri ale Consiliului local
9. ŞedinŃe desfăşurate ale Consiliului local
10. Afişare ordine de zi a şedinŃei Consiliului local
11. AnunŃ convocare şedinŃă a Consiliului local
Plecând de la aceste categorii de informaŃii, monitorizarea paginilor de internet a relevat
următoarele.
În primul rând s-a constatat că din totalul celor 35 de primării de municipii, doar
Municipiul Caracal nu are pagină de internet, în timp ce pagina de internet a primăriei
Drobeta Turnu Severin este “în construcŃie”. Restul de 33 de primării au toate pagini de
internet care funcŃionează. Doar în cazul primăriei Târgu Mureş nu au putut fi accesate
39

40. informaŃiile indicate de link-ul “proiecte de hotărâri” ale Consiliului local. Comparativ, la
nivelul primăriilor de oraş, există mult mai multe cazuri în care s-a observat absenŃa
unei pagini de internet.7 Astfel, din cele 23 de oraşe monitorizate, 7 nu au o pagină de
internet. Este vorba aici despre primăriile din următoarele oraşe: Bereşti, Bucecea,
Fundulea, Gura Humorului, Nehoiu, Târgu Ocna. În cazul primăriei din Cugir, pagina de
internet nu a putut fi deschisă în timp ce în cazul primăriei oraşului Râşnov nu s-a putut
identifica nici una din categoriile de informaŃii căutate de echipa de cercetare a IPP.
Se poate astfel lesne observa că numărul de primării care nu au o pagină de internet
este mult mai mare în rândul primăriilor din oraşe decât în rândul primăriilor din
municipii, ceea ce indică fără indoială un grad mult mai redus de transparenŃă
instituŃională la acest nivel al administraŃiei publice locale. Considerăm că aceste
instituŃii trebuie să depăşească blocajul existent din punct de vedere tehnic sau al
dotării cu personal de specialitate care să asigure existenŃa şi intreŃinerea continuă a
paginilor de internet. În caz contrar dialogul acestor instituŃii cu cetăŃenii de rând se va
desfăşura în condiŃii extreme de anevoioase. Mai mult, aceste primării trebuie să facă
eforturi mult mai susŃinute în a se aigura că celelalte mijloace de informare pentru
cetăŃeni (fax, e-mail, sau poşă) sunt utilizate corect şi ăn cel mai bun mod cu putinŃă.
Revenind la prezenŃa pe pagina de internet a primăriilor analizate a diverse categorii de
informaŃii, s-a observat următoarele elemente la nivelul primăriilor de municipiu. În
primul majoritatea prezintă un link cu titlul “Consiliu local”. Toate cele 31 de primării de
municipiu care au pagini de internet accesibile prezintă acest tip de informaŃie.
În al doilea rând, s-a observat că primăriile care afişează pe site-ul lor rapoartele anuale
de activitate privind aplicarea legii nr. 544/2001 sunt aproape la fel de numeroase ca
cele care nu îl afişează. Astfel, doar 16 din cele 31 de primării de municipiu afişează
acest raport pe pagina de internet, în timp ce 15 nu fac acest lucru. Exprimată în
procente situaŃia statistică a acestor cazuri este redată de graficul următor:
7
MenŃionăm că ultima dată de accesare a paginii de internet a acestei primării a fost data de 21 ianuarie
2008.
40

41. Un alt indiciu despre gradul de transparenŃă “electronică” este dat de prezenŃa pe
pagina de internet a primăriei a unui link cu titulatura de “InformaŃii publice”. Echipa IPP
consideră prezenŃa unui astfel de link drept necesară pentru asigurarea unor condiŃii
minime de transparenŃă instituŃională. Astfel, primăriile din următoarele 9 oraşe nu au
pe pagina de internet o secŃiune intitulată explicit “InformaŃii publice”: Braşov, Focşani,
GalaŃi, Giurgiu, Hunedoara, Miercurea Ciuc, Ploieşti, Târgu Mureş, Tulcea.
În privinŃa existenŃei unei secŃiuni cu tiltul “Raport privind aplicarea legii nr. 52/2003” ,
lege ce stabileşte fundamentele transparenŃei decizionale, situaŃia la nivelul primăriilor
s-a dovedit a fi similară cu cea constatată din perspectiva prezenŃei raportului privind
aplicarea legii nr. 544/2001. Astfel, mai puŃin de jumătate din primăriile monitorizate au
41

42. acest raport pe pagina de internet, în timp ce 16 dintre cele 31 nu îl au. Din nou,
transparenŃa instituŃională apare pusă sub semnul întrebării întrucât afişarea acestui
raport pe pagina de internet a primăriei reprezintă un element fundamental în realizarea
unei minim acces la informaŃiile de interes public referitoare la modul în care primăria
aplică principiile transparenŃei decizionale. Expresia statistică a situaŃiei mai sus
menŃionate este redată de următorul grafic:
Mergând şi mai departe în analiza sa, echipa IPP a observat şi prezenŃa pe paginile de
internet ale primăriilor a unor categorii de informaŃii care reprezintă atât un indicator al
transparenŃei instituŃionale cât şi al transparenŃei decizionale. Este vorba despre
prezenŃa unor link-uri având titulatura de “procese verbale” ale şedinŃelor Consiliului
Local, “minute” , ale şedinŃelor Consiliului Local, “hotărâri” ale Consiliului Local,
“proiecte de hotărâri”, “şedinŃe desfăşurate” de Consiliul Local, precum şi informaŃii
despre “afişarea convocării şedinŃelor” Consiliului Local.
În urma monitorizării, s-a constatat că 26 din cele 31 de primării analizate şi care dispun
şi de pagină de internet, afişează procesele verbale încheiate în urma şedinŃelor din
Consiliul Local, în timp ce primăriile municipiilor Arad, Bacău, Focşani, GalaŃi şi
Miercurea Ciuc nu fac acest lucru. Trebuie menŃionat că site-ul primăriei Arad publică
totuşi minute şi stenograme ale şedinŃelor Consiliului Local, astfel încât principiile
transparenŃei instituŃionale şi decizionale sunt respectate. De altfel, trebuie subliniat
faptul că dintre toate primăriile analizate cea a Municipiului Arad oferă fără doar şi poate
un model excelent de bună practică în aplicarea prevederilor legilor nr. 544/2001 şi nr.
52/2003. Pe pagina principală de internet a acestei primării, cetăŃenii pot lesne citi
42

43. următoarele anunŃuri clar formulate: “TransparenŃă decizională: Începând cu data de
luni, 28.01.2008, la intrarea în primăria Municipiului Arad, sunt afişate următoarele
documente privind...” şi urmează înşiruirea documentelor vizate, documente ce pot fi
consultate printr-un singur click pe link-ul ce indică numele acestora.
Statistica prezenŃei informaŃiilor pe pagina de internet a datelor legate de procesele
verbale, exprimată în procente este redată în graficul de mai jos.
În privinŃa postării pe pagina de internet a informaŃiilor legate de “minutele” şedinŃelor
Consiliului local, se poate observa cu uşurinŃă faptul că mult mai puŃine primării le fac
publice pe pagina de internet, numai 4 primării aflându-se in această situaŃie: primăria
Arad, Botoşani, Sibiu şi Târgu Jiu. Trebuie menŃionat că aceste primării afişează pe
site-ul lor şi procesele verbale (sau stenograme în cazul primăriei din Arad) ale
şedinŃelor din Consiliul local. Aceste cazuri reprezintă însă fără îndoială nişte excepŃii în
peisajul administraŃiei publice din România, întrucât de-a lungul desfăşurării cercetării
sale, echipa IPP a observat că primăriile decid să consemneze şedinŃele din cadrul
Consiliului Local fie în procese verbalel fie în minute. Deşi în formatul tipizat al raportului
anual privind aplicarea legii nr. 52/2003 glosarul de termeni precizează că procesul
verbal şi minuta sunt considerate a fi acelaşi tip de document, indicând că există o
sinonimie perfectă între cei doi termeni, există totuşi unele diferenŃe între cele două
moduri de consemnare a dezbaterilor. ExperienŃa practică a echipei IPP în analizarea
documentelor a scos la iveală faptul că în unele cazuri minutele sunt documente
redactate extreme de succint, în care sunt indicate doar numele hotărârilor luate de
Consiliile Locale, în timp ce în alte cazuri sunt titulatura de “minută” se găsesc
43