Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

771 views

Published on

Accesul liber la informația juridică în România. Prezent și perspective

Published in: Education
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

2010 an -accesul-liber-la-informatie-juridica-in-romania

  1. 1. WWW.JURISPRUDENTA.ORGAccesul liber la informația juridică în România Prezent și perspective Adrian Neacșu
  2. 2. CuprinsIntroducere. ............................................................................................................................................................. 3Accesul la jurisprudenţă în România. Modele şi tipologii. ....................................................................................... 4 Publicarea comercială a hotărârilor judecătoreşti. .......................................................................................... 4 Hotărârile judecătoreşti fac parte din patrimoniul comun naţional................................................................. 5 Publicarea necomercială a hotărârilor judecătoreşti. ...................................................................................... 5 Portalul instanţelor de judecată – Ministerul Justiţiei ..................................................................................... 5 Publicarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ............................................................................ 7Publicarea hotărârilor judecătoreşti în Republica Moldova ..................................................................................... 9Accesul la legislaţie este îngrădit! .......................................................................................................................... 11O strategie europeană în domeniul e-justiţiei ....................................................................................................... 12 Portalul e-justiţie. .......................................................................................................................................... 13 Reutilizarea liberă a documentelor ................................................................................................................ 13Evoluţia sistemului juridic românesc spre precedentul judiciar. ............................................................................ 15Mişcarea mondială pentru acces liber la lege ........................................................................................................ 17 Conceptul de Institut de Informare Juridică (Legal Institute Information) - LII .............................................. 17 Dezvoltarea iniţială a LIIs 1992-2000 ............................................................................................................. 18 Mişcarea mondială pentru accesul liber la informaţie juridică (law) ............................................................. 18 Declaraţia cu privire la accesul liber la lege (law)........................................................................................... 20Limitele accesibilităţii hotărârilor judecătoreşti .................................................................................................... 21Principiul accesului liber şi gratuit la hotărâri judecătoreşti în România. .............................................................. 23 “Modelul Vrancea” ........................................................................................................................................ 24În loc de concluzii. Evoluţii necesare. ..................................................................................................................... 32 Reorganizarea serviciului Jurindex – index de jurisprudenţa ca un Institut de informare juridică (Romanian Legal Institute Information – RomLII). ........................................................................................................... 33 Diversificarea surselor de jurisprudenţă incluse în portalul naţional. ............................................................ 33 2
  3. 3. Introducere. Potrivit art. 127 din Constituţia României toate şedinţele de judecată sunt publice, în afară decazurile anume prevăzute de lege. Potrivit art. 11 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, pronunţarea hotărârilorse face în şedinţă publică, de asemenea cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Transparenţa procedurilor judiciare este un principiu fundamental constituţional menit să asigureîncrederea publicului în integritatea sistemului judiciar, să responsabilizeze sistemul judiciar şi să ofereo mai bună înţelegere asupra activităţii curente de administrare a justiţiei. Principiul publicităţiişedinţelor de judecată garantează nu numai faptul că publicul are dreptul de a participa liber la oprocedură în sala de judecată, dar şi că toate informaţiile în legătură cu o astfel de procedură, înmăsura în care nu există o excepţie de confidenţialitate anume prevăzută de lege sau regulamente,trebuie să rămână deschise accesului şi controlului publicului. Accesul efectiv al societăţii la documentele publice produse de sistemul judiciar în exercitareaatribuţiilor sale reprezintă un drept esenţial într-o democraţie şi dă expresie dreptului publicului larg lainformare. În România, accesul liber al publicului la informația de natură juridică (hotărâri judecătorești sau alealtor organe cu activitate jurisdicțională și legislație) este deficitar. Ideologia accesului liber la astfel deinformații este practic necunoscută, iar mentalitatea dominantă este retrogradă cu privire la dreptulcetățenilor de a accesa liber și gratuit documentele juridice produse de instituțiile statului. În modcorespunzător, nu este nici reglementată și nici acceptată obligația autorităților publice de a pune încirculație generală și gratuită rezultatul activității lor de interes public, realizată exclusiv dinfonduri publice. 3
  4. 4. Accesul la jurisprudenţă în România. Modele şi tipologii.Publicarea comercială a hotărârilor judecătoreşti. În mod uzual, accesul la jurisprudenţa instanţelor se realizează, în România, prin intermediulpublicaţiilor scrise sau electronice comerciale. Dezvoltarea acestora a fost explozivă după 2005, când, încadrul strategiei de reformă a sistemului judiciar, s-a impus pentru curţile de apel cerinţa publicării unorbuletine de jurisprudenţă şi realizarea unor materiale de informare (leafleat-uri) conţinând hotărârilerelevante pronunţate într-o anumită perioadă, selectate şi prelucrate, distribuite electronic în interiorulsistemului judiciar. În practică, buletinele curţilor de apel au început să fie publicate prin intermediul diferitelor edituride specialitate, fiind distribuite pe piaţa liberă, contra cost. Realizarea leafleat-urilor, deşi s-a făcut cu relativă regularitate, în practică s-a dovedit o măsurăineficientă pentru scopul pentru care a fost instituită, informarea judecătorilor asupra practicii celorlalteinstanţe. Pe de o parte, aceste materiale cuprindeau doar o infimă parte din jurisprudenţa unei instanţe,iar pe de altă parte, gestiunea lor de către judecători era deosebit de dificilă, hotărârile nefiind indexateori cuprinse într-o bază de date cu facilităţi de căutare, ci fiind simple materiale realizate într-un editorde texte. În plus, aceste materiale se întocmeau abia la sfârşitul unui trimestru, fără să răspundă astfelnevoilor imediate de documentare ale judecătorilor pentru fundamentarea comparativă a deciziilor cetrebuiau să le ia. Ulterior, materialele întocmite de curţile de apel au început să fie preluate pe baze comerciale decătre editurile juridice, fiind scoase pe piaţă contra cost şi contribuind la dezvoltarea pieţei comercialede publicistică jurisprudenţială. Au fost realizate contracte, fie între instanţele de judecată şi editurilejuridice comerciale, fie direct între judecătorii care contribuiau la realizarea acestor leafleat-uri şiacestea din urmă. 4
  5. 5. Hotărârile judecătoreşti fac parte din patrimoniul comun naţional. Acest tip de activităţi au avut meritul de a pune în circulaţie un număr important de hotărâri noi aleinstanţelor judecătoreşti, punând însă, în aceleaşi timp, probleme de legalitate şi moralitate în ceea cepriveşte exploatarea comercială, în scopul producerii de venituri materiale, a documentelor cu caracterpublic produse de instanţele judecătoreşti. Instituţiile publice nu dobândesc dreptul de proprietate intelectuală asupra documentelor produse închiar exercitarea atribuţiilor lor. În aceeaşi măsură, angajaţii acestor instituţii publice nu pot invoca undrept de proprietate asupra documentelor produse în exercitarea atribuţiilor lor de serviciu. Dimpotrivă,astfel de documente intră de drept în domeniul public, iar atunci când vorbim de hotărâri judecătoreşti,care reprezintă expresia concretă a funcţiei statului de a realiza justiţia, fiind astfel de interes publicmajor, acestea sunt considerate a fi parte din patrimoniul comun naţional. În contextul informatizăriitotale a sistemului judiciar românesc, hotărârile judecătoreşti elaborate în forma electronică şi cuprinseîn baze de date informatizate, intră in patrimoniul naţional digital.Publicarea necomercială a hotărârilor judecătoreşti. Tot începând cu anul 2005, s-a impus tot mai mult, ca alternativă, ideea deschiderii accesuluipublicului, prin intermediul paginilor de internet, la hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţe.Publicarea hotărârilor judecătoreşti ale instanţelor nu mai urmărea realizarea de profit ci doar informareapublicului cu privire la jurisprudenţa instanţelor. Până în 2009 au existat două standarde paralele,diferenţiate atât în ceea ce priveşte modul de raportare la textul documentului oficial reprezentat îndefinitiv de hotărârea judecătorească, cât şi în ceea ce priveşte modalităţile tehnice de realizare aselecţiei, prelucrării şi publicării hotărârilor judecătoreşti.Portalul instanţelor de judecată – Ministerul Justiţiei O evoluţie importantă în creşterea transparenţei şi accesibilităţii sistemului judiciar a constituit-olansarea, la data 15 august 2005, a unui portal electronic al tuturor instanţelor de judecată 5
  6. 6. (http://portal.just.ro/) destinat să furnizeze informaţii referitoare la jurisprudenţa relevantă, orarulcompletelor, stadiul soluţionării dosarului, precum şi date statistice şi informaţii generale desprefiecare instanţă. Pentru prima oară în România, justiţiabilii îşi puteau urmări direct pe internet circuituldosarului lor în instanţă, obţinând informaţii inclusiv în legătură cu hotărârile luate de instanţe oritermenele acordate. Printre altele, Portalul instanţelor de judecată, gestionat de Ministerul Justiţiei, a dezvoltat şi osecţiune destinată publicării jurisprudenţei relevante a instanţelor judecătoreşti. Portalul deserveşte toateinstanţele din România, cu excepţia ICCJ. S-a optat pentru publicarea unor scurte rezumate alehotărârilor judecătoreşti şi doar a acelora considerate “relevante”. Prelucrarea sub forma de “pastilă” afiecărei hotărâri ce este publicată pe portal se face manual, fiind o obligaţie administrativă a fiecăruijudecător1, după care acestea sunt încărcate în platforma centrală de către Biroul de informatică alfiecărei instanţe. Din punct de vedere practic, secţiunea specială dezvoltată de portalul instanţelor este un eşec,această neputând, prin chiar modul cum a fost concepută, să-şi îndeplinească rolul de a informa publicullarg cu privire la jurisprudenţa instanţelor, adică a totalităţii hotărârilor pronunţate. Mecanismul deselectare şi publicare a hotărârilor judecătoreşti este greoi, ineficient şi rudimentar din punct de vederetehnic. Datele statistice cu privire la documentele instanţelor judecătoreşti încărcate pe această platformădescriu cel mai bine eşecul acestei concepţii asupra asigurării accesului publicului larg la hotărârilejudecătoreşti. Astfel, cele 241 de instanţe din România, încărcaseră până în primul trimestru al anului 2010,începând din 2005 un număr total de 16.889 de scurte rezumate ale hotărârilor judecătoreşti pronunţateîn această perioadă. În perioada 2005-2009, potrivit datelor statistice2, în România s-au pronunţat peste7.700.000 de hotărâri judecătoreşti, ceea ce înseamnă o rata de acces la hotărârile judecătoreşti de0,21%. Doar o hotărâre din 500 pronunţate de instanţele de judecată ajunge să fie accesibilă publiculuilarg, sub forma de scurt rezumat, în această modalitate. 1 A se vedea şi Hotărârea nr. 1315 din 28.11.2008 a CSM prin care a fost modificat art. 26/5 din Regulamentul de ordineinterioară a instanţelor judecătoreşti 2 Accesibile pe pagina de internet a CSM, www.csm1909.ro 6
  7. 7. Pe ani, situaţia publicării rezumatelor hotărârilor judecătoreşti pe portalul instanţelor de judecată,raportată la numărul de hotărâri judecătoreşti pronunţate de întreg sistemul judiciar, mai puţin ICCJ,este următoarea: Tabel 1 – Numărul de hotărâri judecătoreşti pronunţate de întreg sistemul judiciar, 2005–2010 An 2005 2006 2007 2008 2009 2010 TOTAL Număr hotărâri pronunţate 1.547.655 1.707.283 1.452.951 1.265.991 1.738.641 7.712.521 Număr hotărâri publicate 1.235 1.341 1.725 2.730 7.351 2.517 16.899 În Anexa nr. 1 este prezentată detaliat situaţia publicării rezumatelor unor hotărâri judecătoreşti peportalul instanţelor de judecată de către cele 241 de instanţe judecătoreşti, în perioada 2005-2010.Publicarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) publică constant pe propria sa pagină de internet3 textulaproape complet al unei părţi importante din hotărârile pronunţate. Hotărârile sunt prelucrate de cătreServiciul legislaţie, studii şi documentare4, conţin doar considerentele şi dispozitivul, iar eliminareadatelor cu caracter personal şi a datelor de identificare ale părţilor se realizează manual. Având în vederecă hotărârile sunt identificate inclusiv prin numărul dosarului în care au fost pronunţate şi că numelepărţilor sunt înlocuite cu iniţiale (de exemplu Ion Vasile devenind I. V.), identitatea acestora poate fiaflată cu uşurinţă prin consultarea fişei dosarului, în care părţile sunt trecute nominal, aflată pe aceeaşiadresă de internet5. 3 www.scj.ro/jurisprudenta.aspx 4 Conform art. 59 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şiJustiţie, din 21.09.2004, republicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1076 din 30/11/2005 . 5 http://www.scj.ro/dosare.asp? 7
  8. 8. Până la data de 31.12.2009, pe www.scj.ro/jurisprudenta.aspx fuseseră publicate, în aceastămodalitate un număr de 47.930 hotărâri judecătoreşti pronunţate de ICCJ în perioada 2003-2009.Acestora li se adaugă un număr de 187 de decizii pronunţate în interesul legii. În acest interval ICCJ a pronunţat peste 238.000 de hotărâri judecătoreşti6, ceea ce reprezintă unprocent de peste 20% din numărul total de hotărâri publicate. Aproximativ 1 din 5 hotărâri pronunţate deICCJ este accesibilă publicului larg în această modalitate. Situaţia pe ani a asigurării accesului liber la hotărârile judecătoreşti pronunţate de ICCJ esteurmătoarea: Tabel 2 – Numărul de hotărâri pronunţate de ICCJ comparativ cu cele publicate pe site, perioada 2003–2009 Hotărâri publicate pe Hotărâri pronunţate de Anul site ICCJ 2003 10.507 22.323 2004 9.186 67.792 2005 10.025 43.124 2006 6.499 28.010 2007 4.646 25.342 2008 4751 24.238 2009 4837 27.188 Modelul utilizat de ICCJ este greu aplicabil celorlalte instanţe, presupunând echipe numeroase dedocumentare şi prelucrarea manuală a unui număr imens de hotărâri judecătoreşti. La un volum mare de hotărâri judecătoreşti, metoda manuală folosită de ICCJ este ineficientă şinesustenabilă. 6 Potrivit datelor statistice publicate pe pagina de internet a ICCJ, secţiunea Statistici 8
  9. 9. Publicarea hotărârilor judecătoreşti în Republica Moldova În Republica Moldova se consideră că accesul facil la hotărârile judecătoreşti derivă în mod firescdin caracterul public al şedinţelor de judecată. Publicarea hotărârilor judecătoreşti pe internet a fostcuprinsă drept măsură necesară pentru creşterea transparenţei procedurilor judecătoreşti şi prezervareaîncrederii publice în sistemul judiciar, precum şi ca o măsură generală de reducere a corupţiei în cadrulunui program guvernamental naţional de reducere a corupţiei intitulat Planul preliminar de ţară, realizatcu sprijinul financiar al USAID. Potrivit legii de organizare judecătorească7 a Moldovei, şedinţele de judecată sunt publice, excepţiilefiind anume prevăzute prin lege, iar hotărârile judecătoreşti, fără excepţie, se pronunţă în şedinţapublică. În 2007 această lege a fost amendată8, introducându-se, ca o consecinţă a caracterului public alşedinţelor, prevederea ca hotărârile judecătoriilor, ale Curţilor de Apel şi ale Curţii Supreme de Justiţiesă se publice pe paginile de internet. Modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti este stabilit printr-unRegulament privind modul de publicare a hotărârilor judecătoreşti, aprobat de către Consiliul Superior alMagistraturii. Obligativitatea publicării hotărârilor judecătoreşti pe internet s-a generalizat după 1 iulie 2009, dataintrării în vigoare a unui regulament special9 al Consiliului Superior al Magistraturii, care stabileştemodul de publicare a hotărârilor judecătoreşti, termenul de publicare a acestora, precum şi procedura depublicare a hotărârilor judecătoreşti pe pagina web a instanţei respective. Potrivit acestuia, publicarea hotărârilor judecătoreşti are ca scop accesul liber al cetăţenilor lainformaţie cu privire la înfăptuirea justiţiei şi asigurarea transparenţei activităţii instanţelor de judecată. Este prevăzută publicarea tuturor hotărârilor judecătoreşti pronunţate de toate instanţele judecătoreştidin Moldova. Sunt excluse de la publicare doar hotărârile judecătoreşti emise în cauzele în care sunt 7 Legea privind organizarea judecătorească nr. 514-XIII din 06.07.95, Monitorul Oficial al Rep. Moldova nr.58/641 din19.10.1995 8 Legea nr.258-XVI din 29.11.2007, Monitorul Oficial al R. Moldova Nr. 203-206 din 28.12.2007 9 Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.472/21 din 18.12.2008 9
  10. 10. implicaţi minorii, în care se regăsesc: informaţii ce constituie secret de stat, informaţii a cărei divulgareeste interzisă prin lege, hotărârile privind adopţia, precum şi sentinţele privind infracţiunile sexuale. Publicarea hotărârilor are loc în forma lor originală şi completă, pe pagina web a instanţei, care aemis hotărârea, sau a curţii de apel în raza căreia se află. Accesul publicului la hotărârile judecătoreşti publicate pe pagina web este gratuit şi anonim, nefiindcondiţionat de vreo formă de înregistrare. Textul hotărârii judecătoreşti publicate pe pagina web se face într-un format care asigură protejareainformaţiilor de distrugere sau modificare, respectiv în format PDF sau DjVu. Nu este prevăzută obligaţia explicită pentru instanţe de a proteja datele cu caracter personal dincuprinsul hotărârilor judecătoreşti, această operaţiune fiind opţională. Responsabilitatea pentru asigurarea publicării hotărârilor judecătoreşti pe internet revinejudecătorului sau preşedintelui completului de judecată căruia i-a fost repartizată cauza. Publicarea seface prin intermediul unui sistem informatic integrat de gestiune a dosarelor de judecată, implementat lanivelul întregului sistem judiciar, în termen de două zile lucrătoare din momentul expirării termenului demotivare a hotărârilor. Atât eventuala prelucrare a hotărârilor judecătoreşti în vederea înlăturării datelorcu caracter personal cât şi transformarea documentelor în format PDF se realizează manual de cătrepersonalul auxiliar. Programul de publicare a hotărârilor judecătoreşti pe internet se află încă în faza de început, numărulacestora, care au fost încărcate pe site-urile web ale instanţelor, până acum fiind limitat. Astfel, celecinci Curţi de Apel ale Republicii Moldova publicaseră până la data redactării prezentului raport un totalde 1.115 hotărâri în forma lor completă, pe o perioadă de aproximativ 11 luni, dintr-un total de cca.20.000 de hotărâri pronunţate în aceeaşi perioadă. Principiile modelului de publicare a hotărârilor judecătoreşti în Republica Moldova sunturmătoarele: 10
  11. 11. • Publicarea integrală, pe măsura pronunţării lor, a hotărârilor judecătoreşti ale instanţelor de toate gradele; • Publicarea hotărârilor în forma lor originală, prin transformarea în format deschis PDF a originalului hotărârii aflat în arhivele electronice ale instanţelor; • Protejarea documentelor împotriva modificărilor neautorizate prin utilizarea unui format care împiedică în principiu intervenţiile; • Lipsa unor proceduri în ce priveşte eliminarea datelor cu caracter personal şi nedezvoltarea unor mecanisme de anonimizare a hotărârilor judecătoreşti; • Difuzarea gratuită şi necondiţionată a hotărârilor judecătoreşti pe internet, permiterea liberă a copierii, multiplicării şi utilizării documentelor astfel puse la dispoziţia publicului; • Publicarea descentralizată pe paginile de internet individuale ale instanţelor judecătoreşti. Accesul la legislaţie este îngrădit! Deşi activitatea legislativă a Parlamentului României reprezintă forma prin care această instituţie îşiîndeplineşte funcţia constituţională în interes public, accesul la textele legilor în România nu esteintegral gratuit. Difuzarea actelor normative ale Parlamentului şi ale Guvernului constituie o sursă de venituriimportantă atât pentru organismele subordonate statului, cât şi pentru agenţii economici. Regia autonomă Monitorul Oficial redactează Monitorul Oficial al României, publicaţie oficială astatului român de peste 175 de ani, prin intermediul căreia se realizează publicarea oficială a actelornormative prevăzute de Constituţie şi legi. În acelaşi timp însă, această regie care funcţionează sub autoritatea Camerei Deputaţilor, realizeazădifuzarea actelor normative către cetăţeni contra cost, îngreunând astfel, din punct de vedere practiccunoaşterea legilor, element fundamental al democraţiei. În mod normal, circulaţia actelor normative artrebui să fie liberă, iar statul ar trebui să depună eforturi, inclusiv financiare, pentru a asiguradiseminarea acesteia pe scară largă, în modalităţi diferite şi integrând progresele tehnice aduse detehnologia informaţiei. Deşi producerea unui conţinut electronic format din legislaţia României este uşor 11
  12. 12. de realizat din punct de vedere tehnic şi extrem de ieftină, nejustificând astfel impunerea unor tarife, încontinuare se încurajează distribuirea comercială a monitorului oficial, atât în format clasic cât şi înformat electronic. Singurul produs gratuit al Regiei autonome Monitorul Oficial îl reprezintă proiectul„e-Monitor”, prin intermediul căruia numerele publicaţiei Monitorul Oficial sunt accesibile gratuitpentru un interval de 10 zile. După expirarea acestui termen, arhiva poate fi consultată doar contra cost. Potrivit reglementărilor în vigoare la acest moment10, dreptul de reutilizare în scop necomercial alactelor normative este liber, iar autorităţile publice trebuie să permită accesul facil la documentele deacest fel, inclusiv prin punerea lor la dispoziţie în modalităţi ce permit preluarea, reproducerea şiutilizarea lor în programe pentru internet.O strategie europeană în domeniul e-justiţiei În 2008 a fost adoptată Comunicarea comisiei către Consiliu, Parlamentul european şi ComitetulEconomic şi Social European intitulată Către o strategie europeană în domeniul e-justiţiei11.Comunicarea a propus o strategie globală la nivelul Uniunii Europene, creând cadrul unei cooperăriîntre dimensiunea europeană şi eforturile realizate la nivel naţional pentru introducerea tehnologieiinformaţiilor şi comunicaţiilor (TIC) în administrarea justiţiei. Conceptul de „e-justiţie” (e-Justice) este prevăzut ca un început de răspuns la tripla necesitate deîmbunătăţire a accesului la justiţie, a cooperării între autorităţile judiciare şi a eficacităţii justiţiei însăşi. E-justiţia este definită ca fiind „recurgerea la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor pentru aameliora accesul cetăţenilor la justiţie şi eficacitatea activităţilor judiciare, înţelese ca orice tip deactivitate constând în rezolvarea unui litigiu sau sancţionarea penală a unui comportament .” E-justiţia se integrează în cadrul mai general al informatizării administraţiei publice (e-Government= e-guvernare) şi constituie un domeniu specific al acesteia. Domeniul potenţial al e-justiţiei este foarte 10 A se vedea infra, Reutilizarea libera a documentelor 11 Bruxelles, 30.5.2008, COM(2008)329 final 12
  13. 13. larg şi va trebui să evolueze în ritm cu progresele spaţiului judiciar european şi cu evoluţia tehnologică.Comisia consideră că obiectivul primordial al e-justiţiei este de a întări eficacitatea justiţiei în întreagaEuropă, în beneficiul cetăţenilor. Proiectele prioritare vor trebui prin urmare, să aibă înainte de toate unimpact pozitiv asupra eficacităţii activităţii judiciare şi să faciliteze accesul cetăţenilor la justiţie. Ele vortrebui, de asemenea, să contribuie la punerea în aplicare a actelor legislative europene în domeniuljustiţiei şi să implice potenţial toate statele membre sau o mare majoritate a acestora.Directiile prioritarede acţiune în cadrul strategiei europene pentru generalizarea e-justiţiei în perioada 2008-2013 urmărescîn special, să permită cetăţenilor accesul acestora la informaţii, depăşind astfel, barierele lingvistice,culturale şi juridice aferente multiplicităţii sistemelor juridice.Portalul e-justiţie. Unul dintre instrumentele principale proiectate pentru atingerea acestor obiective îl reprezintărealizarea unui portal european e-justiţie multilingv, care să integreze inclusiv programe de traducereautomată a documentelor judiciare în orice limbă oficială a Uniunii Europene. Conceput în special, pentru a oferi cetăţenilor europeni acces direct la justiţie, portalul e-justiţie vatrebui să permită accesul la bazele de date juridice ale fiecărei ţări, inclusiv la jurisprudenţă.Reutilizarea liberă a documentelor Organismele din sectorul public colectează, produc, reproduc şi diseminează documente pentru a-şiîndeplini sarcinile publice. Punerea la dispoziţia publicului a tuturor documentelor general disponibiledeţinute de sectorul public, care se referă nu numai la procesul politic, ci şi la cel legal şi administrativ,inclusiv a jurisprudenţei instanţelor, reprezintă un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptuluila cunoaştere, considerat un principiu de bază al democraţiei. Acest principiu se aplică instituţiilor laorice nivel – local, naţional sau internaţional. Utilizarea respectivelor documente în alte scopuri constituie o reutilizare. 13
  14. 14. Directiva 2003/98/EC a Parlamentului European şi a Consiliului privind reutilizarea informaţiilordin sectorul public a stabilit un set minim de norme privind reutilizarea acestora, precum şi mijloacelepractice de facilitare a reutilizării documentelor existente deţinute de organismele din sectorul public alestatelor membre. În România, directiva a fost implementată prin Legea nr. 109/200712, care reglementează “cadruljuridic al reutilizării documentelor aflate în posesia instituţiilor publice pe care acestea din urmă le-aucreat în cadrul activităţii publice proprii şi care pot fi ulterior utilizate în scopuri comerciale saunecomerciale”. În sensul acestei legi, reutilizarea se referă la folosirea documentelor deţinute de instituţiile publiceîn scop comercial sau necomercial, de către persoane fizice sau juridice. Documentul reprezintă oriceconţinut informaţional, indiferent de forma sa (pe suport hârtie, electronic, audio, video etc.). Reutilizarea în scop necomercial este liberă. Instituţiile publice trebuie să asigure condiţii pentrufacilitarea accesului la documentele disponibile pentru reutilizare, în special prin elaborarea de liste şidirectoare, în cazul utilizării mijloacelor electronice, cu cele mai importante documente destinatereutilizării, precum şi prin numirea unor persoane de contact şi indicarea unor puncte de informare. Reutilizarea documentelor trebuie să fie liberă pentru toţi participanţii potenţiali de pe piaţă, chiardacă unul sau mai mulţi participanţi au exploatat deja pe piaţă produse noi obţinute pe baza acestordocumente. Pot face obiectul unei înţelegeri privind acordarea unui drept de exclusivitate doardocumentele a căror reutilizare este necesară pentru desfăşurarea unui serviciu public. Dacă motivulacordării exclusivităţii nu mai există, dreptul de exclusivitate încetează. Înţelegerile exclusive, încheiateîn mod excepţional trebuie să fie transparente şi făcute publice pe pagina de internet a instituţiei publiceimplicate, sau prin oricare alt mijloc. Înţelegerile privind acordarea unui drept de exclusivitate, încheiate înainte de intrarea în vigoare alegii şi-au încetat de drept aplicabilitatea la data expirării perioadei de valabilitate prevăzute în contract,dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2008. 12 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 300 din 05.05.2007 14
  15. 15. Potrivit directivei, asigurarea clarităţii şi disponibilităţii publice a documentelor din sectorul publicreprezintă o cerinţă preliminară a dezvoltării unei pieţe comunitare a informaţiei. În consecinţă, toatecondiţiile aplicabile pentru reutilizarea documentelor trebuie prezentate în mod clar potenţialilorreutilizatori. Statele membre trebuie să încurajeze, după caz, crearea de indexuri accesibile on-line, caresă cuprindă documentele disponibile, în vederea promovării şi facilitării cererilor de reutilizare. Instrumentele care ajută potenţialii reutilizatori să găsească documentele disponibile pentrureutilizare şi condiţiile de reutilizare pot facilita în mod considerabil utilizarea transfrontalieră adocumentelor din sectorul public. Prin urmare, statele membre trebuie să garanteze luarea unor măsuripractice care să îi ajute pe reutilizatori să găsească documentele disponibile în vederea reutilizării.Listele de resurse, accesibile de preferinţă on-line, care cuprind documentele principale (documentereutilizate pe scară largă sau care au potenţialul de a fi reutilizate pe scară largă) şi site-urile portal culegături spre listele de resurse descentralizate sunt exemple de astfel de măsuri practice. Extrem de importantă este prevederea expresă ca directiva să fie transpusă în practică şi aplicată curespectarea deplină a principiilor privind protecţia datelor personale menţionate de Directiva 95/46/CE aParlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice înceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.Evoluţia sistemului juridic românesc spre precedentul judiciar. Orientarea sistemului de drept românesc către sistemul de drept anglo-saxon, întemeiat peprecedentul judiciar, este evidentă şi previzibilă. Chiar şi în acest moment, elemente ale dreptuluijurisprudenţial sunt prezente, deciziile pronunţate în interesul legii de către Înalta Curte de Casaţie şiJustiţie fiind obligatorii pentru instanţe cu puterea precedentului. De asemenea, hotărârile pronunţate deCurtea Constituţională obligă instanţele judecătoreşti, deciziile de admitere producând aceleaşi efecte caînsăşi legea. Atât ordinea juridică creată în jurul Convenţiei europene a drepturilor omului cât şi dreptulcomunitar presupun forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţele europene, carese impun instanţelor naţionale. 15
  16. 16. Mai mult, arhitectura creata în jurul noilor coduri presupune translaţia hotărâtă spre un sistem dedrept jurisprudenţial. Potrivit proiectelor codurilor de procedura civilă şi penală, mecanismul întrebăriiprejudiciale devine parte internă a dreptului românesc, pe lângă hotărârile pronunţate de instanţeleeuropene şi hotărârile pronunţate de instanţa supremă naţională în interpretarea legii fiind obligatoriipentru toate celelalte instanţe. Un astfel de mecanism nu poate fi conceput în absenţa dezvoltării unor instrumente pentrudeschiderea completă şi generală la hotărârile judecătoreşti, care să faciliteze cunoaşterea acestora,identificarea şi circulaţia lor liberă. Activitatea de documentare a unei cauze în justiţie va suferimodificări radicale, miza mutându-se dinspre acţiunile de interpretare a textelor de lege înspre aceea deidentificare a unor hotărâri judecătoreşti care fie să susţină punctul de vedere al părţii, fie să ofereprilejul sesizării instanţei supreme pentru a oferi o interpretare unitară unor prevederi legale ce au primitîn faţa instanţelor de judecată interpretări diferite. Mecanismul presupune ca, dacă în cursul judecăţii, un complet de judecată, învestit cu soluţionareacauzei în ultimă instanţă, constată că o problemă de drept de care depinde soluţionarea cauzei respectivenu a fost dezlegată unitar în practica instanţelor, atunci va putea solicita secţiei corespunzătoare a ÎnalteiCurţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu problemei dedrept cu care a fost sesizată. Hotărârea judecătorească astfel pronunţată este obligatorie pentru toatecelelalte instanţe, pe viitor acestea fiind ţinute de interpretarea dată, iar părţile putând-o invoca caprecedent. În acest context, accesul liber, gratuit, general şi nestingherit la hotărârile judecătoreşti devine omiză pentru chiar funcţionarea sistemului judiciar, eficienţa unui astfel de mecanism fiind de neconceputîn situaţia actuală în care majoritatea hotărârilor judecătoreşti sunt inaccesibile publicului larg, iarprocurarea lor presupune eforturi, inclusiv financiare, majore. 16
  17. 17. Mişcarea mondială pentru acces liber la lege Începând cu mijlocul anilor ’90, internetul a furnizat platforma tehnică necesară pentru a permiteaccesul liber la informaţiile juridice în forma electronică. Înainte de generalizarea internetuluinumeroase informaţii cu caracter juridic erau distribuite prin intermediul suporturilor de stocare fizice,în special CD-rom, neexistând însă nici o prevedere importantă privind accesul liber la informaţiijuridice. Un astfel de salt avea nevoie de apariţia unui mediu care să reducă la minimum costurile dedistribuţie. Uşurinţa utilizării browser-elor începând cu aproximativ anul 1994 a oferit mijloace simpleşi gratuite prin intermediul cărora informaţiile juridice puteau fi furnizate şi accesate, constituind oalternativă la motoarele de căutare complexe, proprietare şi scumpe utilizate de serviciile comercialeonline. Dezvoltarea accesului liber şi gratuit la informaţiile juridice în lume prin intermediul Internetuluis-a întemeiat pe aceşti factori.Conceptul de Institut de Informare Juridică (Legal Institute Information) - LII În multe ţări, în special în cele din spaţiul anglo-saxon, iniţiativa utilizării internetului pentrufurnizarea accesului la informaţii juridice a aparţinut mediului academic şi nonguvernamental, care şi-audezvoltat serviciile asumându-şi o ideologie explicită de furnizare gratuită a informaţiilor. În foarte scurt timp, de la apariţia primului Legal Institute Information (LII) în 1992, aceastăsintagmă a devenit sinonimă cu liberul acces la informaţiile juridice. În general, termenul de LII se referă la un furnizor de informaţii juridice care este independent deguvern, oferă acces liber pe bază non-profit, la mai multe surse de informaţii juridice esenţiale, inclusivlegislaţie şi jurisprudenţă. În mod ideal, un LII este necesar să încerce să ofere o acoperirecuprinzătoare a cel puţin celor mai importante surse de informaţii juridice esenţiale pentru jurisdicţia lacare se referă (legislaţie, jurisprudenţă, alte surse secundare de drept) şi ar trebui să permită căutărisimultane în toate bazale de date. Sistemele care armonizează aceste criterii pot fi numite în modrezonabil LIIs. 17
  18. 18. Motivaţia primară şi raţiunea de a fi LII este de a promova accesul la drept pe motiv deinteres public general.Dezvoltarea iniţială a LIIs 1992-2000 Trei Institute de Informare Legală (LIIs) au jucat un rol-cheie în evoluţia timpurie a conceptului deacces neîngrădit şi gratuit la informaţia cu caracter juridic. Primul Institut de informare legală a fost conceput de Universitatea Cornell Law School în 1992, caun serviciu public, non-profit, care a publicat iniţial legile federale ale SUA şi deciziile Curţii supreme aSUA. Acest Cornell LII, devenit cunoscut, a fost prima sursă semnificativă de acces liber la informaţiijuridice pe internet, demonstrând că un serviciu de acces liber poate oferi standarde de calitate şi poate fiprivit cu interes deosebit din partea publicului. Ulterior Cornell LII a ajutat la dezvoltarea şi a altor LII-uri, cum ar fi ZamLII (The Zambia Legal Information Institute), în 1996. Australian Legal Information Institute (AusLII) a debutat în 1995, sub coordonarea a douăuniversităţi. În 1999 a dezvoltat bazele de date de la toate cele 9 jurisdicţii australiene, care acoperăfurnizorii de jurisprudenţă, legislaţie, tratate şi alte tipuri specifice de conţinut juridic. AusLII şi-aasumat de la început un rol de standardizare şi scalare a tehnicii şi know-how-ului produs, furnizândsub licenţă freeware, motorul său de căutare (sino search) şi realizând în scurt timp încă 5 LII-uri:BaiLII, PacLII, HkLII, SafLII şi NzLII. În 2000 a apărut, sub egida Universităţii din Montreal, Institutul canadian de informaţii legale(CanLII), care, foarte repede, a stabilit un nou standard tehnic pentru extinderea accesului liber lainformaţii juridice. CanLII a dezvoltat Droit Francophone (2003), Juri Faso (2003) şi JuriNiger (2007).Mişcarea mondială pentru accesul liber la informaţie juridică (law) Înainte de 2001 au existat nenumărate LII-uri care puneau în practică ideologia accesului liber şineîngrădit la legislaţie şi jurisprudenţă, dar nu există o reţea. Mişcarea internaţională pentru accesul liber 18
  19. 19. la informaţii juridice a apărut în urma cooperării informale anterioare între principalii participanţi şiinstituţii la efortul internaţional de democratizare a accesului la informaţia de natură juridică. Principalulmijloc prin care această cooperare a fost stabilită a constat în seria de conferinţe internaţionale Law oninternet, care au loc odată la doi ani, prima conferinţă de acest gen fiind găzduită în 1997 de AusLII. Scopul principal al mişcării este furnizarea de asistentă tehnică de către membrii săi pentruorganizaţiile care doresc să ofere acces liber la drept în ţările în care acest lucru încă nu a apărut. Seprevede de asemenea sprijin reciproc pentru organizaţiile locale, naţionale sau regionale care oferă dejaacces gratuit la informaţii juridice si care doresc sa se alăture mişcării internaţionale. Caracteristicile mişcării internaţionale pentru accesul liber la informaţii juridice sunt: • fundamentarea pe LII-uri independente naţionale sau regionale • încurajarea acordării de asistenţă tehnică • fundamentarea pe enunţul cheie din Declaraţia cu privire la accesul liber la informaţii juridice (2002) potrivit căreia "informaţiile juridice publice din toate ţările şi instituţiile internaţionale fac parte din patrimoniul comun al umanităţii" • încurajarea cercetării şi a inovării. Pac LII Aust LII HK LII Spiders World LII DBs World LII Catalog World LII Juri interface Burkina BAI LII Droit Francophone Interface Droit Can Francoph. LII DBs 19 Droit Francophone Catalog Spiders
  20. 20. Declaraţia cu privire la accesul liber la lege13 (law) În octombrie 2002, în timpul celei de-a 4-a conferinţe Law on internet de la Montreal, participanţiiau adoptat o declaraţie istorică, sintetizând filosofia comună internaţională a accesului liber lainformaţiile juridice. Elementele esenţiale ale Declaraţiei cu privire la accesul liber la lege (Declaration on free acces tolaw) sunt următoarele: • Guvernele naţionale nu trebuie să exercite nici un monopol sau control asupra informaţiilor juridice de interes public, fiind necesar ca acestea să fie la dispoziţia organismelor independente care doresc să le republice. • Informaţiile de natură juridică şi în special sursele de drept, legile şi jurisprudenţa instanţelor, din toate ţările şi instituţiile internaţionale fac parte din patrimoniul comun al umanităţii. Maximizarea accesului la aceste informaţii promovează justiţia şi statul de drept. • Informaţiile de natură juridică de interes public, legile şi jurisprudenţa, constituie proprietate comună digitală şi trebuie să fie accesibile publicului în mod absolut gratuit. • Organismele guvernamentale, care creează sau au control asupra informaţiilor juridice de interes public, trebuie să ofere acces liber la acestea, astfel încât ele să poată fi publicate sau republicate. • Prin informaţie juridică de interes public se înţelege informaţia juridică produsă de către organisme publice care au datoria de a elabora şi adopta acte normative ori hotărâri judecătoreşti, la toate nivelele, inclusiv actele Parlamentelor naţionale sau ale altor autorităţi publice centrale sau locale. 13 http://www.worldlii.org/worldlii/declaration/ 20
  21. 21. Limitele accesibilităţii hotărârilor judecătoreşti Cerinţele majore ale sistemului judiciar românesc referitoare la accesul judecătorilor şi alprocurorilor la jurisprudenţa instanţelor şi mai ales la unificarea practicii judiciare au găsit de laînceput o reflectare insuficientă în dezvoltarea sistemului informatic, care a fost orientată cuprecădere spre dezvoltarea unor soft-uri interne şi interrelaţionarea acestora, fără interfaţare cuplatformele publice şi fără acordarea unei atenţii speciale pentru dezvoltarea unor baze de date cuinformaţii publice accesibile sistemului judiciar ori publicului. Caracterul depăşit, mult în urma posibilităţilor tehnice actuale, a acestor metode prin care se urmăreatocmai atingerea unor obiective necesare îndeplinirii de către Romania a condiţiilor pentru încheiereacapitolului de negociere privind justiţia în vederea aderării la UE, a fost şi mai mult scos în evidenţă prinmăsurile administrative pe care CSM-ul, în lipsa unor alternative tehnologice, a trebuit să le adopte. Astfel, prin modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, s-ainstituit obligaţia pentru fiecare judecător de a-şi selecta şi prelucra manual aşa-zisele hotărârirelevante pe care le pronunţă. Publicarea acestor hotărâri, astfel prelucrate chiar de judecătorul care lepronunţă, se realizează manual, prin intermediul Biroului de informatică din cadrul instanţelor, peportalul instanţelor, secţiunea jurisprudenţă. Obligaţia, existentă şi în prezent, este nepopulară printrejudecători, aplicată cu dificultate, şi în orice caz o soluţie complet anacronică în condiţiile în care încădin 2006 sistemul ECRIS de management al dosarelor şi documentelor, inclusiv a hotărârilorjudecătoreşti, este generalizat la nivel naţional. Toate hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţeexistă în format electronic şi sunt încorporate în baze de date cuprinzătoare. Prin Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din data de 26 septembrie 2006 s-a creat cadrulpentru stabilirea, după data aderării României la Uniunea Europeană, a unui mecanism de cooperare şiverificare a evoluţiilor înregistrate în domeniile reformei sistemului judiciar şi luptei împotrivacorupţiei. Prin Decizia Comisiei 2006/928/CE din 13 decembrie 2006, de stabilire a unui mecanism decooperare şi de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective dereferinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, au fost 21
  22. 22. identificate patru condiţionalităţi (benchmarks-BM) cu privire la care se realizează, în perioadapostaderare, o monitorizare strictă. Primul dintre acestea privea „Consolidarea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie” Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind evoluţia măsurilor deacompaniere după aderare din 27 iunie 2007 a statuat menţinerea mecanismului de cooperare şiverificare în vederea monitorizării progreselor înregistrate de România şi a solicitat elaborarea de cătreautorităţile române a unui plan de acţiune care să reflecte măsurile avute în vedere pentru soluţionareacelor patru condiţionalităţi. Nici în acest plan de acţiune, în privinţa asigurării accesului magistraţilor la jurisprudenţă şila unificarea practicii judiciare, nu s-au prevăzut mecanisme noi şi nici nu s-a făcut un necesarsalt tehnologic pentru asimilarea metodelor moderne de documentare şi exploatare a bazelor dedate existente în sistemul judiciar. S-a prevăzut doar continuarea actualizării permanente a portalului instanţelor prin publicareajurisprudenţei relevante, precum şi prin publicarea acestei jurisprudenţe în broşuri sau volume ce urmausă fie distribuite la instanţele din ţară. Singurul element de reală transparenţă o constituia continuareapublicării pe site-ul ICCJ a hotărârilor relevante pronunţate de instanţa supremă în diferite domenii aledreptului (în rezumat) precum şi a textului integral al tuturor hotărârilor pronunţate de ICCJ. Publicareahotărârilor de către instanţa supremă se realizează în urma prelucrării lor manuale în vederea eliminăriidatelor cu caracter personal şi prin implicarea unui personal auxiliar însemnat. Pentru celelalte instanţe, precum şi pentru publicul larg, publicarea, pe portalul instanţelor, ahotărârilor relevante, selectate şi prelucrate manual de judecători ca obligaţie profesionalăadministrativă, era concepută drept singura modalitate de constituire a unei baze de date publicăde jurisprudenţă. Astfel accesul la hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţe, era până de curând o problemă careţinea exclusiv de strădania specialiştilor, dar şi de resursele materiale de care aceştia dispun. În afară de Înalta Curte de Casaţie si Justitie (dar chiar şi aceasta într-o manieră limitată), nici o altăinstanţă nu oferea accesul gratuit şi complet la hotărârile pronunţate, judecătorii, dar şi avocaţii sau 22
  23. 23. alte persoane interesate fiind obligaţi să achiziţioneze de pe piaţă, fie nenumăratele publicaţiispecializate în publicarea jurisprudenţei, fie diferitele programe software dezvoltate comercial careconţin şi baze de jurisprudenţă. În aceeaşi modalitate, instanţele înseşi erau nevoite să investească financiar, achiziţionând, pentrunevoile de documentare ale judecătorilor, produsele comerciale aflate pe piaţă. Aceasta, deşi, într-un felsau altul, toate aceste produse cu caracter comercial nu fac altceva decât să repună în circulaţie, înscopul producerii de venituri proprii, chiar bazele de date ale instanţelor, care cuprind totalitateahotărârilor judecătoreşti pronunţate, cel puţin din momentul extinderii naţionale a sistemului ECRIS demanagement al dosarelor. Mai mult însă, întreg mecanismul de facilitare a accesului la jurisprudenţă, dezvoltat deinstituţiile judiciare, începând cu 2005, este din concepţie limitat, el introducând o noţiunerestrictivă, aceea a jurisprudenţei relevante. Nu există criterii obiective după care hotărârile instanţelordobândesc caracter relevant ori nu, acesta fiind lăsat la libera apreciere a judecătorilor în exercitareaunei obligaţii pur administrative. Nu există garanţia ca tiparul, după care hotărârile judecătoreşti suntselectate manual, corespunde cu adevărat nevoilor concrete de documentare sau de informare în legăturăcu soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti. Ca instrument de documentare în vedereaunificării practicii judiciare, respectiv de informare profesională în vederea eliminăriiimprevizibilităţii soluţiilor instanţelor judecătoreşti, portalul instanţelor se dovedeşte a fi limitat.Principiul accesului liber şi gratuit la hotărâri judecătoreşti înRomânia. Începutul anului 2009 a adus noutate consacrării în România a principiului accesului liber, general şigratuit la hotărârile judecătoreşti. Valorile noii concepţii privind accesibilitatea în practică a hotărârilorjudecătoreşti sunt asumate explicit de autorităţilor publice din România, fie că este vorba de MinisterulJustiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, ori de Consiliul Superior al Magistraturii. Mai mult, publicareahotărârilor judecătoreşti pe internet constituie, la acest moment, o obligaţie asumată de statul român încontextul Mecanismului de cooperare şi verificare a progreselor înregistrate după aderare în domeniulreformei justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei. Potrivit principiului accesului liber, general şi gratuit la 23
  24. 24. hotărârile judecătoreşti14, cetăţenii au dreptul să cunoască orice hotărâre judecătorească pronunţată deinstanţele din România, indiferent de gradul lor, iar autorităţile au obligaţia să garanteze exercitareaacestui drept prin publicarea în mod gratuit şi integral a tuturor hotărârilor judecătoreşti pronunţate, înforma lor originală, fără vreo altă intervenţie decât eliminarea datelor cu caracter personal.“Modelul Vrancea” Tribunalul Vrancea a lansat la data de 10 noiembrie 2008 serviciul JURINDEX (index dejurisprudenţă), prima aplicaţie din România care permite publicarea integrală a jurisprudenţeiunei instanţe, într-o formă compatibilă cu Legea nr. 677/2001 cu privire la protecţia datelor cu caracterpersonal. În cadrul Tribunalul Vrancea, prin mijloace proprii, fără finanţare, s-a reuşit dezvoltarea unuianonimizator automatizat (Hotmod), care asigură prelucrarea hotărârilor judecătoreşti, fără a fi nevoiede dislocarea unui personal numeros. Pe website-ul www.jurisprudenta.org au fost publicate toatehotărârile judecătoreşti pronunţate de Tribunalul Vrancea în perioada 2006-2008, complet anonimizate,prin eliminarea atât a numelor judecătorilor şi a părţilor, cât şi a datelor cu caracter personal, inclusiv adatelor de stare civilă. De la data lansării serviciului, pe site sunt publicate 12.038 sentinţe şi decizii,reprezentând totalitatea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de Tribunalul Vrancea între 2006 şi 2008. Standardele promovate de serviciul Jurindex se refereau, pe de o parte la hotărârile judecătoreşticare urmează să fie făcute publice, iar pe de altă parte la forma acestora. Accesul la hotărârile judecătoreşti trebuie să fie integral, fără să fie limitat de instituirea unorcriterii subiective de selectare a lor. Hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele de judecată reprezintă documente de interes publicprin excelenţă, caracterul public al activităţii de soluţionare a litigiilor de către instanţe având oimportanţă majoră pentru funcţionarea corectă a statului de drept. Mai mult, punerea la dispoziţia 14 Principiul a fost definit în lucrarea A. Neacșu, Accesul liber la hotărârile judecătorești. Evoluţii și involuţii înimpunerea unui principiu., 17.12.2008 (http://www.juridice.ro/note-studii-opinii/38063.html) 24
  25. 25. publicului a tuturor documentelor întocmite de sistemul judiciar, în exercitarea procesului de înfăptuire ajustiţiei, reprezintă un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la informare, care este unprincipiu de bază al democraţiei. În mod practic, orice hotărâre judecătorească pronunţată de sistemul judiciar are aceeaşi importanţă,cel puţin pentru părţile implicate, şi reprezintă în aceeaşi măsură materializarea înfăptuirii justiţiei înRomânia. Gradul de responsabilitate a sistemului judiciar pentru deciziile sale este acelaşi, indiferent denivelul instanţei care emite o hotărâre judecătorească sau de faza procesuală în care are loc aceasta.Astfel, publicul are dreptul de a cunoaşte orice hotărâre judecătorească, orice demers, care aparţine uneiautorităţi publice în vederea creşterii transparenţei sistemului judiciar, este necesar să priveascătotalitatea hotărârilor pronunţate de o instanţă de judecată, altfel spus jurisprudenţa acesteia. Selecţiile operate în baza de date, făcută publică prin interfaţa web a serviciului Jurindex alTribunalului Vrancea, au fost determinate doar de limitele tehnice, mai ales că aplicaţia ECRIS a fostutilizată în mod curent la această instanţă doar din a doua jumătate a anului 2006. De asemenea, moduldefectuos de operare a ECRIS-ului instanţei, în ce priveşte omisiunea salvării unor documente înplatforma de management a dosarelor, a determinat imposibilitatea preluării unor hotărâri pronunţate înintervalul 2006-2008. În afara acestor excepţii obiective însă, toate celelalte hotărâri au făcut obiectulpublicării şi punerii lor la dispoziţia publicului. Hotărârile pronunţate de o instanţă judecătorească sunt documente oficiale, a cărormodificare este supusă unor reguli stricte. Odată pronunţate şi comunicate în formele prescrise delege, hotărârile judecătoreşti intră în circulaţie publică şi astfel, devin documente asupra cărora nu semai poate interveni. Publicul are dreptul la a cunoaşte hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţe înexercitarea atribuţiilor lor publice exact în forma în care acestea sunt emise. Orice intervenţie asupraacestora, fie prin prelucrare, fie prin rectificare sau îndreptare, denaturează conţinutul dreptului societăţiila informare. Responsabilitatea pentru întreg conţinutul unei hotărâri judecătoreşti revine, în condiţiile legii,judecătorului, completului şi instanţei care a pronunţat-o, aceasta acoperind atât elementele de fond, careţin de interpretarea şi aplicarea legii, cât şi elementele de formă. Astfel, Jurindex a asigurat publicarea hotărârilor Tribunalului Vrancea în forma lor completă şioriginală, adică exact aşa cum ele au fost comunicate părţilor sau înregistrate şi arhivate în evidenţele şidosarele instanţei. 25
  26. 26. Părţile cuprinse în hotărârile judecătoreşti au dreptul, în aceeaşi măsură în care publicul îngeneral are dreptul la informare, de a le fi protejate datele cu caracter personal, de a fi protejatede interferenţe în viaţa privată, precum şi dreptul la demnitate individuală. Simultan cu obligaţia latransparenţă, instanţele au şi obligaţia de a asigura în practică exercitarea acestor drepturi pentrupersoanele fizice din hotărârile pe care le dau publicităţii în mod organizat. Serviciul Jurindex al Tribunalului Vrancea a asigurat acest lucru prin anonimizarea tuturor datelorcu caracter personal cuprinse în hotărârile publicate, precum şi a datelor de identificare ale persoanelor. În sinteză, “Modelul Vrancea” al accesului liber la hotărârile judecătoreşti înseamnă: acces general şi gratuit al publicului la totalitatea hotărârilor judecătoreşti; acces la forma originală şi completă a hotărârilor judecătoreşti; protejarea datelor cu caracter personal şi a datelor de identificare ale părţilor. Jurindex – portalul jurisprudenţei naţionale În februarie 2009 între Tribunalul Vrancea şi Consiliul Superior al Magistraturii s-a încheiat unprotocol de colaborare15, având drept scop extinderea serviciului Jurindex – index de jurisprudenţă lanivelul întregului sistem judiciar. Tot în februarie 200916, publicarea pe internet a hotărârilor instanţelor judecătoreşti a fost trecută încadrul principalelor direcţii de acţiune ale CSM stabilite pentru anul 2009, având în vedere Raportulinterimar al Comisiei Europene din 12 februarie 2009. La pct. 4.2 al acestui document este prevăzutădrept direcţie principală de acţiune crearea unui portal de jurisprudenţă, cu acces larg pentru magistraţişi pentru toate persoanele interesate, realizat în baza protocolului de colaborare dintre CSM şiTribunalul Vrancea. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat17 măsurile practice necesare extinderiiJurindex la nivelul tuturor instanţelor. Obiectivele proiectului de publicare pe internet a tuturor hotărârilor judecătoreşti, pe măsura emiteriilor, aşa cum au fost asumate de Consiliul Superior al Magistraturii, sunt: 15 Acesta poate fi descărcat de pe pagina web de prezentare a proiectului Jurindex, www.jurindex.ro, secţiuneaDocumente 16 Hotărârea CSM nr. 307 din 26 februarie 2009 17 Prin Hotărârea nr. 308 din 5 martie 2009 26
  27. 27. a) creşterea transparenţei sistemului judiciar prin asigurarea accesului integral şi gratuit al publicului la jurisprudenţa instanţelor; b) creşterea responsabilităţii sistemului judiciar; c) constituirea unui mecanism de unificare a practicii judiciare şi creşterii gradului de predictibilitate a acesteia. Generalizarea Jurindex ar urma să se realizeze în mai multe etape. Într-o prima etapă, la 24 aprilie 2009, Jurindex a fost lansat ca serviciu public naţional, care îşipropunea publicarea integrală a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti din România. Jurindex publicaun număr de 89.814 hotărâri judecătoreşti pronunţate de toate cele 16 curţi de apel din România în anul2008. Acest număr reprezenta peste 68% din totalul hotărârilor pronunţate de aceste instanţe in cursulanului 2008 şi constituia, la acea dată, cea mai mare colecţie publică de jurisprudenţă naţionalăaccesibilă în mod gratuit. În prezent, Jurindex a trecut la publicarea hotărârilor judecătoreşti ale curţilor de apel din 2009 si2010 pana la zi, la momentul redactării prezentului raport depăşind cifra simbolică de 100.000 hotărârijudecătoreşti publicate. În urma dezvoltării procedurilor de colectare a hotărârilor judecătoreşti dininstanţe prin colaborarea cu Consiliul Superior al Magistraturii, procentul de publicare asigurat deJURINDEX s-a îmbunătăţit radical. Astfel, ultimele hotărâri adăugate în baza de date publică, sunt celepronunţate de Curtea de Apel Galaţi începând cu 1.01.2009 până la 1.03.2010, respectiv un număr de7.860 hotărâri. Acest număr reprezintă peste 95% din hotărârile judecătoreşti pronunţate de Curtea deApel Galaţi în această perioadă. Volumul anual al hotărârilor încărcate în serverul şi portalul Jurindex va fi de peste 1.000.000,diferenţa constituind-o hotărârile ce nu vor face obiectul publicării. Acestea, potrivit hotărârii CSM, sunt următoarele: a) în materie penală: trădare prin transmitere de secrete (art. 157 C.P.), divulgarea secretului carepericlitează securitatea statului (art. 169 C.P.), violul (art.197 C.P.), actul sexual cu un minor (art. 198C.P.), seducţia (art. 199 C.P.), perversiunea sexuală (art. 201 C.P.), incestul (art. 203 C.P.), corupţiasexuală ( art. 202 C.P. ), hărţuirea sexuală (art. 203, ind. 1 C.P.), contaminarea venerică şi transmitereasindromului imunodeficitar dobândit (art. 309 C.P.), cerere privind interceptări şi înregistrări audio-video (art. 91 ind.1 şi următoarele C.P.p.), cerere privind efectuarea de percheziţii (art. 100 şi 27
  28. 28. următoarele C.P.p.), sustragerea de la tratament medical (art. 309 ind. 1 C.P.), luarea măsurii obligării latratament medical (art. 113 C.P. şi art. 162 C.P.p.), luarea măsurii internării medicale (art. 114 C.P. şiart. 162 C.P.p.), înlocuirea tratamentului medical (art.431 C.P.p.), înlocuirea sau încetarea internăriimedicale (art.434 C.P.p.), sustragerea de la tratament medical (art. 309 ind. 1 C.P.), luarea măsuriiobligării la tratament medical (art. 113 C.P. şi art. 162 C.P.p), internarea medicală, obligarea latratament medical, rele tratamente aplicate minorului (art. 306 C.P.), spionajul (art. 159 C.P.),pornografie infantilă (Legea 678/2001 art. 18), infracţiuni privind adopţia (O.U.G 25/1997); b) în materia procedurilor referitoare la minori şi familie: adopţie, contestare paternitate,contestare-recunoaştere-paternitate, deschidere procedură adopţie, divorţ prin acord, divorţ, dezvăluireaidentităţii părinţilor fireşti, nulitate căsătorie, plasament, plasament de urgenţă, prelungire încredinţarepentru adopţie, recunoaştere paternitate, revocare încredinţare pentru adopţie, stabilire domiciliu minor,stabilire paternitate, tăgadă paternitate; c) în materie civilă: punere sub interdicţie; d) în materia proprietăţii intelectuale: brevete de invenţii. Proiectul Jurindex – extinderea publicării online a hotărârilor judecătoreşti la nivelul sistemuluijudiciar, nu se va limita doar la crearea şi exploatarea infrastructurii tehnice pentru prelucrarea şipublicarea hotărârilor judecătoreşti, în cadrul derulării acestuia urmând să se propună ConsiliuluiSuperior al Magistraturii elaborarea unui întreg cadru regulamentar şi organizatoric pentru facilitareapublicării online a jurisprudenţei instanţelor. O măsură absolut necesară în acest scop o constituieelaborarea unui ghid pentru instanţe în ceea ce priveşte editarea, prelucrarea şi manipulareainformatică a hotărârilor, în vederea standardizării formei acestora şi facilitării eliminării datelor cucaracter personal şi a celor de identificare. Pe lângă elemente legate de designul, formatarea şitehnoredactarea unitară a hotărârilor judecătoreşti, acest ghid va conţine şi recomandări în ce priveştemodul de utilizare a datelor cu caracter personal în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti. Un alt element de noutate absolută adus de Jurindex îl reprezintă personalizarea fiecărei hotărâri dinbaza de date prin alocarea unui identificator unic, numit Număr Unic Jurindex (NUJ). Acesta, similar 28
  29. 29. altor baze de date18, va permite identificarea cu uşurinţă a oricărei hotărâri şi va facilita preluarea învederea citării standardizate, fiind astfel un instrument util pentru teoreticieni şi practicieni, în vedereadocumentării diferitelor lucrări cu caracter juridic. Premisele arhitecturii Jurindex de acces liber la jurisprudenţa Punerea în practică a principiului accesului liber al publicului la hotărârile judecătoreşti, astfel cumurmează să se facă la nivel naţional prin serviciul Jurindex, urmăreşte o serie de premise, carecircumscriu cerinţele şi limitele dreptului publicului la informare. Dreptul publicului la transparenţa instanţelor este o regulă constituţională fundamentală înRomânia. Potrivit art. 127 din Constituţia României toate şedinţele de judecată sunt publice, în afară decazurile anume prevăzute de lege. Publicitatea garantează existenţa unui proces echitabil, se constituieîntr-o modalitate de responsabilizare a sistemului judiciar şi în acelaşi timp oferă publicului şi societăţiiposibilitatea de a exercita un control asupra acestuia. Transparenţa procedurilor judiciare este unprincipiu fundamental constituţional menit să asigure încrederea publicului în integritatea sistemuluijudiciar, să responsabilizeze sistemul judiciar şi să ofere o mai bună înţelegere asupra activităţii curentede administrare a justiţiei. Principiul publicităţii şedinţelor de judecată garantează nu numai faptul căpublicul are dreptul de a participa liber la o procedură în sala de judecată, dar şi faptul că toateinformaţiile în legătură cu o astfel de procedură, în măsura în care nu există o excepţie deconfidenţialitate anume prevăzută de lege sau regulamente, este necesar să rămână deschise accesului şicontrolului publicului. O consecinţă directă, asumată de Jurindex, o reprezintă pe de o parte limitarea situaţiilor în care ohotărâre judecătorească nu va fi publicată, iar pe de altă parte limitarea intervenţiilor în hotărâri strictasupra acelor elemente absolut necesare. Obligaţia de transparenţă aparţine instanţelor înseşi! 18 De exemplu numărul CELEX pentru actele comunitare (EUR-LEX) 29
  30. 30. Responsabilitatea asigurării transparenţei actului de justiţie aparţine direct instanţelor de judecată,hotărârile judecătoreşti fiind documente publice produse, stocate şi diseminate în exercitarea atribuţiilorlor de autoritate publică. Instanţele de judecată trebuie să aibă în permanenţă control, drept desupraveghere şi protecţie asupra hotărârilor produse şi a bazelor de date în care acestea suntstocate. Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti – ca autoritate executivă cu atribuţii în ce priveşteasigurarea infrastructurii hardware şi software a sistemului judiciar – nu poate avea responsabilităţi în cepriveşte modul de gestionare a acestor documente. Hotărârile judecătoreşti, stocate în evidenţelescriptice sau informatice ale instanţelor, nu pot fi în mod legitim manipulate de o autoritate din afaraputerii judecătoreşti, simplul fapt al accesului la ele, în forma lor originală, ridică mari întrebări în cepriveşte violarea dreptului la viaţă privată a cetăţenilor, iar în unele cazuri19 chiar a caracteruluiconfidenţial a unor documente. Având în vedere că această obligaţie revine direct instanţelor, acestea trebuie să ia toate acele măsuride natură să faciliteze, în cele din urmă, accesul publicului în siguranţă la hotărârile judecătoreşti,inclusiv cele privind standardizarea editării hotărârilor judecătoreşti şi a folosirii datelor cu caracterpersonal în cuprinsul acestora. Dreptul cetăţeanului la protecţia vieţii intime, familiale şi private este o valoare fundamentală(art. 26 Constituţie). La nivel internaţional, acest drept este reglementat prin instrumente juridice universale, caDeclaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şipolitice sau prin instrumente juridice regionale, cum sunt Convenţia pentru apărarea drepturilor omuluişi a libertăţilor fundamentale, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Constituţia României reglementează acest drept ca o latură a respectării şi ocrotirii personalităţiiomului, proclamată de art. 1 ca valoare supremă. Dreptul la viaţă intimă, familială şi privată presupune,printre altele, dreptul persoanei de a nu i se dezvălui, fără consimţământul său, numele adevărat, adresa,vârsta, situaţia familială, modul de folosire a timpului liber, obiceiurile etc. Obligaţia la transparenţă a instanţelor, consecventă principiului constituţional al publicităţiiprocedurilor judiciare, nu înlătură obligaţia de a se avea în vedere protejarea drepturilor la viaţă privată,intimă şi de securitate a persoanelor. 19 De exemplu în situaţia autorizărilor de interceptare ori de percheziție. 30
  31. 31. Avantajele accesului liber la hotărâri în contextul utilizării noilor tehnologii informaţionale suntevidente, însă în acelaşi timp, prezintă unele riscuri în ce priveşte violarea dreptului la confidenţialitateşi folosirea necorespunzătoare a unor informaţii obţinute ca urmare a unor infracţiuni informatice sauutilizare abuzivă. Ameninţările posibile, ca urmare a accesului la informaţii prin utilizarea noilortehnologii, pot fi de pildă data mining, furtul de identitate, hărţuirea, publicitatea negativă excesivă oridiscriminarea. Mai mult, în măsura în care înregistrările, puse la dispoziţie de instanţe, sunt accesate şiutilizate pentru scopuri necorespunzătoare sau într-un mod ilicit, apare riscul ca încrederea publică înadministrarea justiţiei să fie afectată. Metodele de protecţie împotriva unor astfel de atacuri şi comportamente sunt furnizate, de asemeneade noile tehnologii. O metodă eficientă ar fi, de exemplu, instituirea unor reguli potrivit cărora suntaduse în faţa instanţei doar acele date cu caracter personal strict necesare. În orice caz, existenţa unor astfel de riscuri nu poate afecta însuşi dreptul publicului de acces liber ladocumentele publice întocmite de instanţe, ci este recomandat să fie minimizate şi avute în vedere laconstruirea arhitecturilor reţelelor de acces public. Jurindex respectă această premisă prin îndepărtarea din hotărâri a tuturor informaţiilor ce pot duce laidentificarea unei persoane. De exemplu, pe lângă eliminarea datelor cu caracter personal propriu-zise,hotărârile încărcate pe serverul public nu vor putea fi identificate nici prin numărul de dosar – elementce este eliminat din hotărâre, fiind evident că păstrarea acestuia ar duce la identificarea cu uşurinţă apersoanelor la care se referă. Acest standard de protejare a datelor cu caracter personal şi a posibilităţiiidentificării unei persoane la care se referă o hotărâre, nu pot acoperi situaţiile în care, beneficiind deprevederile permisive referitoare la accesul liber la evidenţele instanţei, unele persoane ar reuşi totuşi, înurma unor documentări speciale, să facă în mod indirect aceste identificări. Dreptul publicului la transparenţa instanţelor, depăşeşte în general dreptul la viaţă intimă,familială şi privată. Interesele înfăptuirii justiţiei constituie piatra de temelie a statului de drept. În mod direct sauindirect realizarea justiţiei aduce în mod legitim atingere dreptului la viaţă privată, ceea ce permitepublicului să afle elemente ce constituie acest drept al persoanei, independent de acordul ei. Şedinţele de judecată sunt, de regulă, deschise publicului larg, orice persoană interesată putând asistala dezbaterile purtate în faţa judecătorului, indiferent de gradul lor de intimitate. De asemenea,săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală atrage o reacţie publică a organelor judiciare, culminândcu desfăşurarea întregii cercetări judecătoreşti în şedinţe la care are acces orice persoană. Informaţiile 31
  32. 32. despre persoanele care formulează, ori împotriva cărora se formulează acţiuni în instanţă, sunt dejaaccesibile publicului larg pe internet şi pot fi, de asemenea, aflate cu uşurinţă din registrele instanţei,care sunt publice. Publicitatea şedinţelor de judecată include atât dreptul publicului de a fi prezent în sala dejudecată cât şi dreptul de a afla informaţiile în legătură cu cauzele instanţei de la distanţă. În modcorespunzător, caracterul public al oricărei hotărâri judecătoreşti presupune dreptul oricăreipersoane de a le accesa şi de la distanţă. Conţinutul noţiunii de „şedinţă publică” a evoluat odată cu dezvoltarea tehnologiei. „Publicul”reprezintă un concept elastic, care în condiţiile tehnice actuale nu mai este limitat de spaţiul fizic în careare loc şedinţa de judecată. Dreptul de acces al publicului la hotărârile judecătoreşti ale instanţelor înseamnă atât dreptul dea o vizualiza, cât şi de a obţine o copie după aceasta. Hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele de judecată sunt documente, prin excelenţă, deinteres public. Ele sunt rezultatul realizării activităţii de autoritate publică cu care sunt investiteinstanţele. În mod curent, hotărârile judecătoreşti se comunică părţilor, sunt accesibile avocaţilor saureprezentanţilor mass-media. Ele circulă într-un mod mai pronunţat ori mai puţin pronunţat public, fiindfolosite, fie pentru obţinerea unor drepturi în faţa altor autorităţi, fie pentru a face dovada unor anumitepretenţii, fie drept model de practică judiciară, ori în scop documentar sau ştiinţific. Circulaţia hotărârilor judecătoreşti odată pronunţate de instanţe nu poate fi îngrădită nici prin voinţapersoanelor la care se referă şi prin cea a instanţei înseşi. Dreptul cetăţeanului de a cunoaşte hotărârilejudecătoreşti include dreptul de a obţine copii după acestea, fie pe suport fizic, fie în format electronic,astfel încât acest drept să fie efectiv şi adaptat intereselor particulare ale persoanei. Hotărârile judecătoreşti depozitate în Jurindex vor apărea sub forma unor documente text, ceea ceoferă posibilitatea de a fi copiate, multiplicate sau listate.În loc de concluzii. Evoluţii necesare. Faptul că iniţiativa centralizării jurisprudenţei instanţelor, accesului liber al publicului la acestea,aparţine unei instituţii a sistemului judiciar care încă de la lansare a avut sprijinul Consiliului Superior al 32
  33. 33. Magistraturii, contribui la garantarea succesului instituţional al proiectului românesc de jurisprudenţăonline. Ca urmare a implicării autorităţilor din domeniul juridic, în acest moment, obligaţia publicării peinternet a hotărârilor judecătoreşti revine tuturor instanţelor şi, mai ales, priveşte cvasi-totalitateahotărârilor pronunţate de acestea. Evoluţiile necesare pentru perioada următoare privesc reorganizareainstituţională a serviciului public Jurindex şi diversificarea surselor publicate.Reorganizarea serviciului Jurindex – index de jurisprudenţa ca un Institut deinformare juridică (Romanian Legal Institute Information – RomLII). Pe de o parte, acest lucru va uşura afilierea României la mişcarea mondială pentru accesul liber lalege (FAL), ceea ce va duce la beneficierea de resurse şi suport pentru unele proiecte internaţionalesimilare consolidate, iar pe de altă parte, va oferi cetăţenilor garanţia că nu va exista posibilitatea unuicontrol al statului şi a instituţiilor sale asupra modului cum se oferă accesul la jurisprudenţă. Aceastăreorganizare se poate realiza cu ocazia celei de-a XI-a conferinţe Law on internet din 2011, organizată lafiecare doi ani de către instituţiile membre ale mişcării mondiale pentru accesul liber la informaţiajuridică.Diversificarea surselor de jurisprudenţă incluse în portalul naţional. În primul rând, este esenţial ca dezvoltarea să vizeze cuprinderea jurisprudenţei pronunţate de ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justitie, atât în ce priveşte hotărârile judecătoreşti actuale, cât şi în ce priveştejurisprudenţa istorică. Dacă pentru hotărârile judecătoreşti deja publicate pe website-ul instanţeisupreme (cca. 50.000 din perioada 2003-2010), precum şi pentru cele viitoare, acest lucru se poaterealiza imediat, existând deplina compatibilitate tehnică, pentru deciziile anterioare informatizăriiinstanţei supreme, atunci va fi necesară derularea de proiecte specifice, care să vizeze recuperareaacestora în format electronic, prelucrarea şi publicarea lor. În aceeaşi situaţie se află şi hotărârilejudecătoreşti pronunţate înainte de 1989. În al doilea rând, diversificarea surselor publicate trebuie să privească jurisprudenţa CurţiiConstituţionale. O resursă publică centralizată pentru documentele produse de instituţiile publice dindomeniul juridic nu poate face abstracţie de jurisprudenţa Curţii Constituţionale. De asemenea, filosofiaunui institut de informare juridică este compatibilă cu existenţa simultană a mai multor locuri virtualeprin care se asigură accesul la documente publice, politica pe care chiar o încurajează, astfel încât 33
  34. 34. introducerea bazei de date conţinând deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale în portalul naţional nuexclude publicarea în continuare a acestora pe site-ul propriu al instituţiei. Volumul redus al hotărârilorpronunţate de Curtea Constituţională (10.500 din 199220) uşurează includerea acestora în portalulnaţional. În sfârşit, o resursă de jurisprudenţă, care nu poate lipsi dintr-un portal naţional, o reprezintăhotărârile instanţelor internaţionale, atât ale Curţii Europene a Drepturilor Omului cât şi a CurţiiEuropene de Justiţie. În România, se desfăşoară programe naţionale de traducere a acestor resurse, careastfel, trec în domeniul public, astfel încât se poate realiza interconectarea, păstrându-se în acelaşi timplimba română ca limbă exclusivă a portalului. ICCJ Curţi de apel Curtea Constituţională RomLII Tribunale (Jurindex) Jurisprudenţa internaţională Judecătorii (CEDO, CEJ) ANEXA nr. 1:Situaţia jurisprudenţei publicate pe portalul instanţelor de judecată Nume Speţe Speţe Speţe Speţe Speţe Instanţă 2005 2006 2007 2008 Speţe 2009 2010 Total speţe Curtea de apel BUCUREŞTI 52 56 119 79 240 78 624 Curtea de apel BACĂU 10 45 64 11 0 0 130 Curte de apel 12 1 0 0 0 0 13 20 http://www.ccr.ro/statistics/pdf/ro/sin04_2010.pdf 34
  35. 35. CLUJCurtea de apel ORADEA 16 22 87 86 91 37 339Curtea de apelCONSTANŢA 103 0 0 0 3 0 106Curtea de apelSUCEAVA 82 82 0 261 81 25 531Curtea de apelPLOIEŞTI 29 76 18 20 56 32 231Curtea de apel TÂRGUMUREŞ 39 64 7 47 35 152 344Curtea de apel GALAŢI 52 131 111 134 81 24 533Curtea de apelIAŞI 107 54 87 173 129 47 597Curtea de apel PITEŞTI 110 37 84 84 79 77 471Curtea de apelCRAIOVA 77 109 219 176 111 14 706Curtea de apel ALBAIULIA 91 52 0 202 161 52 558Curtea de apelTIMIŞOARA 7 171 108 94 109 31 520Curtea de apel BRAŞOV 0 133 53 68 19 36 309Curtea de apel Militară 0 0 0 0 5 0 5Judecătorie SECTORUL4 0 0 0 0 59 0 59JudecătorieARAD 0 0 0 0 0 0 0Judecătorie BUFTEA 0 8 0 6 5 4 23JudecătorieADJUD 0 0 3 38 16 6 63Judecătorie AGNITA 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieAIUD 0 0 0 0 0 2 2JudecătorieALBA IULIA 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieALESD 0 0 0 0 0 0 0Judecătorie BABADAG 0 0 0 0 18 38 56 35
  36. 36. JudecătorieBACĂU 0 0 0 0 66 33 99JudecătorieBAIA DE ARAMĂ 0 0 1 11 0 13 25JudecătorieBAIA MARE 0 0 0 0 16 5 21Judecătorie BĂILEŞTI 0 0 3 6 2 8 19JudecătorieBALŞ 5 0 31 0 0 26 62Judecătorie BĂLCEŞTI 0 0 15 9 50 28 102Judecătorie BECLEAN 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieBEIUŞ 0 0 0 0 0 3 3JudecătorieBICAZ 0 0 5 11 19 3 38Judecătorie BÂRLAD 0 0 0 0 83 44 127Judecătorie BISTRIŢA 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieBLAJ 0 0 0 0 0 0 0Judecătorie BOLINTINVALE 0 0 0 0 12 0 12Judecătorie BOTOŞANI 0 0 0 0 0 0 0Judecătorie BOZOVICI 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieBRAD 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieBRĂILA 0 0 28 12 13 0 53Judecătorie BRAŞOV 0 0 0 0 8 0 8JudecătorieBREZOI 0 0 0 5 35 0 40JudecătorieBUHUŞI 0 0 0 1 44 9 54JudecătorieBUZĂU 0 0 0 0 140 30 170Judecătorie CALAFAT 0 0 4 7 35 11 57Judecătorie CĂLĂRAŞI 0 0 6 0 10 10 26Judecătorie CÂMPENI 0 0 0 3 6 1 10 36
  37. 37. Judecătorie CÂMPINA 0 0 0 27 47 4 78JudecătorieCÂMPULUNG 2 0 0 0 18 8 28JudecătorieCÂMPULUNGMOLDOVENESC 0 0 0 0 33 16 49Judecătorie CARACAL 9 10 39 14 0 21 93JudecătorieCARANSEBEŞ 0 0 0 0 0 26 26Judecătorie CHIŞINEUCRIŞ 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieCLUJ-NAPOCA 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieCONSTANŢA 0 0 0 0 42 0 42Judecătorie CORABIA 3 5 8 2 12 9 39Judecătorie COSTEŞTI 0 0 0 0 13 6 19Judecătorie CRAIOVA 0 0 39 52 14 2 107Judecătorie CURTEADE ARGEŞ 2 0 0 0 12 16 30Judecătorie DARABANI 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieCAREI 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieDEJ 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieDETA 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieDEVA 0 0 0 0 16 0 16Judecătorie DOROHOI 0 0 0 0 1 0 1JudecătorieDRĂGĂŞANI 0 0 0 0 30 15 45JudecătorieDRAGOMIREŞTI 0 0 0 0 0 0 0Judecătorie DROBETA-TURNU SEVERIN 0 0 5 31 18 4 58Judecătorie FĂGĂRAŞ 0 0 0 0 45 0 45 37
  38. 38. Judecătorie FĂLTICENI 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieFĂUREI 0 0 8 22 11 0 41Judecătorie FETEŞTI 0 0 0 0 14 10 24JudecătorieFILIAŞI 0 0 1 10 28 7 46Judecătorie FOCŞANI 0 0 5 8 4 6 23JudecătorieGĂEŞTI 0 0 0 0 4 0 4JudecătorieGALAŢI 14 0 0 4 6 0 24JudecătorieGHEORGHENI 0 0 0 0 5 0 5Judecătorie GHERLA 0 0 0 0 0 0 0Judecătorie GIURGIU 0 0 0 9 19 7 35JudecătorieGURA HUMORULUI 0 0 0 0 0 17 17JudecătorieGURA HONŢ 0 0 0 0 0 2 2Judecătorie HÂRLĂU 0 0 0 21 43 19 83JudecătorieHAŢEG 0 0 0 0 0 0 0Judecătorie HOREZU 0 0 0 0 19 15 34Judecătorie HUEDIN 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieHUNEDOARA 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieHUŞI 0 0 0 0 21 0 21JudecătorieIAŞI 0 0 0 8 308 59 375JudecătorieINEU 0 0 0 0 0 0 0Judecătorie ÎNSURĂŢEI 0 0 0 7 7 0 14JudecătorieÎNTORSURABUZĂULUI 0 0 0 2 0 0 2Judecătorie LEHLIU- 0 0 0 0 0 32 32 38
  39. 39. GARĂJudecătorieLIPOVA 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieLUDUŞ 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieLUGOJ 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieMĂCIN 0 0 0 0 5 0 5Judecătorie MANGALIA 0 0 0 0 90 0 90Judecătorie MARGHITA 0 0 0 0 0 7 7Judecătorie MEDGIDIA 0 0 0 0 3 0 3Judecătorie MEDIAŞ 0 0 0 0 80 0 80JudecătorieMIERCUREA CIUC 0 0 0 0 5 0 5JudecătorieMIZIL 0 0 0 0 22 3 25Judecătorie MOINEŞTI 0 0 0 28 127 36 191Judecătorie MOLDOVA-NOUĂ 0 0 0 0 0 0 0Judecătorie MORENI 0 0 0 0 5 0 5JudecătorieMOTRU 0 0 0 0 21 0 21Judecătorie MURGENI 0 0 0 0 28 3 31Judecătorie NĂSĂUD 0 0 0 0 0 0 0Judecătorie NEGREŞTI-OAŞ 0 0 0 0 0 0 0Judecătorie NOVACI 0 0 0 0 6 10 16JudecătorieODORHEIULSECUIESC 0 0 0 0 96 0 96Judecătorie OLTENIŢA 0 0 0 0 0 6 6JudecătorieONEŞTI 0 0 0 29 80 32 141Judecătorie ORADEA 0 5 0 0 0 0 5Judecătorie ORAŞTIE 0 0 0 0 0 0 0Judecătorie ORAVIŢA 0 0 0 0 0 0 0 39
  40. 40. Judecătorie ORŞOVA 0 0 0 3 6 3 12JudecătoriePANCIU 0 0 0 0 0 0 0JudecătoriePĂTĂRLAGELE 0 0 0 0 17 9 26JudecătoriePETROŞANI 0 0 2 0 0 0 2Judecătorie PIATRA-NEAMŢ 0 0 5 14 36 5 60JudecătoriePITEŞTI 1 0 0 0 55 13 69Judecătorie PLOIEŞTI 1 1 0 12 34 10 58JudecătoriePOGOANELE 0 0 0 7 13 0 20Judecătorie PUCIOASA 0 0 0 0 0 0 0Judecătorie RĂCARI 0 0 0 0 18 0 18Judecătorie RĂDĂUŢI 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieRĂDUCĂNENI 0 0 0 0 8 0 8Judecătorie RÂMNICUSARAT 0 0 0 0 4 13 17Judecătorie RÂMNICUVALCEA 0 0 0 0 36 0 36Judecătorie REGHIN 0 0 0 0 8 17 25JudecătorieREŞITA 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieROMAN 0 0 13 14 25 0 52Judecătorie ROŞIORIDE VEDE 0 14 9 0 24 7 54JudecătorieRUPEA 0 0 0 0 0 0 0Judecătorie SALIŞTE 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieSÂNNICOLAUL MARE 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieSATU MARE 0 0 0 0 0 0 0 40
  41. 41. JudecătorieSĂVENI 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieSEBEŞ 0 0 0 0 0 0 0Judecătorie SECTORUL1 0 61 9 22 60 0 152Judecătorie SECTORUL2 0 0 85 25 61 0 171Judecătorie SECTORUL3 0 0 20 13 78 0 111Judecătorie SECTORUL5 0 0 11 2 77 0 90Judecătorie SECTORUL6 0 16 6 6 39 0 67Judecătorie SEGARCEA 0 0 3 5 4 0 12Judecătorie SFÂNTUGHEORGHE 0 0 0 1 5 0 6JudecătorieSIBIU 0 0 0 0 0 17 17Judecătorie SIGHETUMARMAŢIEI 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieSIGHIŞOARA 0 0 0 0 0 0 0Judecătorie ŞIMLEULSILVANIEI 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieSINAIA 0 0 0 5 25 2 32Judecătorie SLATINA 5 55 15 0 11 96 182Judecătorie SLOBOZIA 0 0 0 0 28 0 28Judecătorie STREHAIA 0 0 0 7 5 3 15Judecătorie SUCEAVA 0 0 0 0 0 0 0JudecătorieTÂRGOVIŞTE 0 0 0 0 8 4 12Judecătorie 2 0 0 1 0 0 3TÂRGU BUJORJudecătorie TÂRGU-CĂRBUNEŞTI 0 0 0 0 43 45 88 41

×