SlideShare a Scribd company logo
1 of 18
Download to read offline
Malus domestica
Safrany Agota – Horticultură anul 1/zi
Regn: Plantae
Diviziune: Magnoliophyta
Clasă: Magnoliopsida
Ordin: Rosales
Familie: Rosaceae
Subfamilie: Maloideae sau Spirae
oideae
Gen: Malus
Specie: Malus domestica
Genul Malus cuprinde 35 specii răspândite în regiunea temperată de nord.
Florile sunt mari, plăcut mirositoare, au antere galbene şi sunt grupate în cime. Au 15-50
stamine, 5 carpele libere cu stilele unite la bază.
Fructul -polifoliculă falsă (poamă) nu prezintă sclereide şi prezintă două cavităţi: caliceală
şi pedunculară.
Frunzele mărului cultivat sunt simple,întregi,au formă ovală sau oval-alungită,cu marginile
dințate,serate sau crenate,păroase.În general,frunzele sunt pubescente pe fata inferioară si
de culoare mai albicioasă decat pe cea superioară.
Arbore (10 m) cu ramurile tinere păroase.
Cerințele față de climă și sol
Mărul are cerinte moderate fată de lumină, iar prin stabilirea corectă a schemelor de
plantare si prin tăierile executate corect, se poate realiza o bună iluminare a coroanelor.
Mărul crește bine in zonele unde se înregistreaza temperaturi medii anuale cuprinse între 8
și 11 °C. Mugurii pornesc în vegetatie la temperaturi de peste 8 °C, iar florile se deschid la
temperaturi de peste 11 °C. Intervalul optim de temperatură pentru măr este 14-27 °C.
Rezultate bune obțin in zonele unde cad 700-900 mm precipitații pe an (soiurile de iarna)
sau 500-600 mm (soiurile de vară/toamnă). Mărul valorifica bine diferite tipuri de sol, însa
cel mai bine se dezvoltă pe soluri argiloase sau lutoase, fertile, profunde. De asemenea, apa
freatică nu trebuie sa fie la o adăncime mai mica de 2,5 metri.
Utilizări medicinale
Chiar dacă este un aliment, calitățile sale terapeutice sunt
cunoscute încă din timpuri străvechi.
Mărul are acțiune tonică, diuretică, uricolitică, depurativă,
antiseptică, intestinală, laxativă. Este indicat în astenie,
surmenaj, convalescență, graviditate, anemie, reumatism, gută,
litiază urică, hepatită, colibaciloză, stări febrile, ulcer gastric,
gastrite, insomnie, diabet și altele.
Cercetările sugerează că merele pot reduce riscul
de cancer la colon, cancerul de prostată și cancerul pulmonar.
Cojile de mere conțin acid ursolic, care, pe baza experimentelor
pe șobolani, crește masa mușchilor scheletici și a țesutul adipos
brun, de asemenea scade grăsimea de culoare albă, reduce
obezitate și intoleranța la glucoză.
Origine, raspăndire
Primele soiuri de măr -Malus domestica- se
presupune că își au originea în zone ca Asia,
Caucaz, Asia Centrala, India Himalayana,
Pakistan și Vestul Chinei, zone în care cresc
spontan un număr mare de specii din genul Malus
spp.. Prin hibridarea naturală a speciilor de Malus
spp.ce se găsesc într-un areal comun, au apărut
primele soiuri de Malus domestica.
Vechiul drum al Mătăsii a avut un rol important în
răspândirea și cultivarea mărului din China până
la Marea Neagră.
În documentele scriitorilor Imperiului Roman,
mărul a fost menționat ca specie luată in cultură
înca din anii 4000 i.Hr..
Soiuri de mere
În lume există peste 7.500 de soiuri
de mere, iar în România există
aproape 60 de soiuri de mere
recunoscute oficial.
Printre soiurile de mere din România
se pot enumera:
Mărul Domnesc, originar din
Moldova, unde se cultivă cel mai
mult
Mărul Crețesc, originar din Oltenia
și Muntenia
Mărul Pătul, originar de pe Valea
Mureșului, cultivat îndeosebi în
livezile din Transilvania. Este
considerat cel mai bun soi
autohton.Se numesc „pătul”
deoarece în trecut aceste mere erau
păstrate în pătulul de fân.
Merele “ negru de diamant”
sunt un soi Hua Niu
Merele negre se obțin din soiul Hua Niu, originar
din Noua Zeelandă. Acesta a fost adus în China și
ajuns să fie plantat în zona orașului Nyingchi din
Tibetul Chinei.
Acest soi de mere nu are nevoie de fertilizare, este
rezistent la frig și are o protecție naturală
împotriva paraziților și a insectelor.
Merele negre sunt considerate rare deoarece cresc
în zonele muntoase la o altitudine de 3.500 m
deasupra nivelului mării.
Nici prețul nu este de ignorat, un fruct poate costa
și 20 de dolari.
Top 10
Există peste 7,500 varietăți de măr în întreaga lume. Cele mai comune soiuri de mere
din lume sunt Red Delicious, Gala, Granny Smith, Golden delicios, Lady, Baldwin,
McIntosh, Honey crisp, Fuji și Cortland.
10. Red Delicious 9. Gală
Soiul Red Delicious Apple este cel mai
comun soi din întreaga lume. Jesse Hiatt la
descoperit în ferma sa din Iowa, în 1880.
Gala Apple este originar din Noua
Zeelandă. A fost dezvoltată în 1930 prin
traversarea mărului Kidd's Orange Red și a
mărului Golden Delicious.
8. Golden Delicious 7. Granny Smith
Marul delicios de aur a fost descoperit pe o
fermă de familie din Virginia de Vest, la
începutul secolului 20. Este posibil un
amestec de măr de aur Grimes și de măr
Golden Reinette.
Granny Smith mere au fost descoperite
pentru prima dată în 1868 într-o fermă
australiană de către un fermier cunoscut ca
Maria Ann Smith. Popularitatea lor a
crescut în secolul 20, datorită duratei lungi
de valabilitate.
6. Lady 5. Baldwin
Mărul Lady, denumit și "Pomme d'Api"
sau "mărul de Crăciun", a provenit din
Franța. Acest soi de mere a fost descoperit
în 1628 și a fost introdus în America de
Nord în 1800. Este mic în comparație cu
alte soiuri de mere.
Marcul Baldwin a fost descoperit în secolul
18 în Massachusetts, SUA. Merele
Baldwin au fost folosite în mod obișnuit în
SUA, dar după o iarnă frigidă în 1934,
majoritatea mărturiilor de măr Baldwin au
fost distruse, iar popularitatea lor a scăzut.
4. McIntosh 3. Honeycrisp
John McIntosh a descoperit mărul
McIntosh în Canada în 1811. Este folosit în
mod obișnuit în Canada și în nord-estul
SUA, unde este consumat ca materii prime
și în alimente gătite. Mărunchiul McIntosh
este delicat, iar pielea are o culoare roșie.
Honeycrisp Apple a fost dezvoltat la
Universitatea din Minnesota și lansat pe
piață în 1991. După cum indică numele, ele
sunt dulci și suculente, cu o textura
crocantă.
2. Fuji 1. Cortland
Mărul Fuji a fost dezvoltat în Japonia în
1930. Acesta a derivat numele său din
orașul japonez unde a fost dezvoltat. Este o
cruce între Virginia Ralls Genet și merele
Red Delicious. Este una dintre cele mai
comune soiuri de mere din Japonia, China
și SUA.
Mărul Cortland este un hibrid de mere
McIntosh și un alt soi de mere. Are
originile sale în 1898 la Stația
Experimentală Agricolă din New York.
Bibliografie:
www.horticultorul.ro/pomi-fructiferi/marul-malus-domestica/
wikipedia.org/wiki/M%C4%83r
STANA Doina, 2002, Botanică - Anatomia și morfologia plantelor
https://www.botanistii.ro/
https://www.stiriagricole.ro
https://atlas-geografic.net/
https://agrointel.ro/

More Related Content

Similar to Malus domestica.pdf

Similar to Malus domestica.pdf (8)

Referat[1]
Referat[1]Referat[1]
Referat[1]
 
Totul despre nuci si alune
Totul despre nuci si aluneTotul despre nuci si alune
Totul despre nuci si alune
 
Boli tratamente la mar
Boli tratamente la marBoli tratamente la mar
Boli tratamente la mar
 
Boli tratamente la mar
Boli tratamente la marBoli tratamente la mar
Boli tratamente la mar
 
144491869-Cultura-Ciresului.pdf
144491869-Cultura-Ciresului.pdf144491869-Cultura-Ciresului.pdf
144491869-Cultura-Ciresului.pdf
 
Cartoful
CartofulCartoful
Cartoful
 
Proiect rosia
Proiect   rosiaProiect   rosia
Proiect rosia
 
Boli tratamente la mar
Boli tratamente la marBoli tratamente la mar
Boli tratamente la mar
 

Malus domestica.pdf

  • 1. Malus domestica Safrany Agota – Horticultură anul 1/zi
  • 2. Regn: Plantae Diviziune: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Rosales Familie: Rosaceae Subfamilie: Maloideae sau Spirae oideae Gen: Malus Specie: Malus domestica
  • 3. Genul Malus cuprinde 35 specii răspândite în regiunea temperată de nord. Florile sunt mari, plăcut mirositoare, au antere galbene şi sunt grupate în cime. Au 15-50 stamine, 5 carpele libere cu stilele unite la bază. Fructul -polifoliculă falsă (poamă) nu prezintă sclereide şi prezintă două cavităţi: caliceală şi pedunculară.
  • 4. Frunzele mărului cultivat sunt simple,întregi,au formă ovală sau oval-alungită,cu marginile dințate,serate sau crenate,păroase.În general,frunzele sunt pubescente pe fata inferioară si de culoare mai albicioasă decat pe cea superioară. Arbore (10 m) cu ramurile tinere păroase.
  • 5. Cerințele față de climă și sol Mărul are cerinte moderate fată de lumină, iar prin stabilirea corectă a schemelor de plantare si prin tăierile executate corect, se poate realiza o bună iluminare a coroanelor. Mărul crește bine in zonele unde se înregistreaza temperaturi medii anuale cuprinse între 8 și 11 °C. Mugurii pornesc în vegetatie la temperaturi de peste 8 °C, iar florile se deschid la temperaturi de peste 11 °C. Intervalul optim de temperatură pentru măr este 14-27 °C. Rezultate bune obțin in zonele unde cad 700-900 mm precipitații pe an (soiurile de iarna) sau 500-600 mm (soiurile de vară/toamnă). Mărul valorifica bine diferite tipuri de sol, însa cel mai bine se dezvoltă pe soluri argiloase sau lutoase, fertile, profunde. De asemenea, apa freatică nu trebuie sa fie la o adăncime mai mica de 2,5 metri.
  • 6. Utilizări medicinale Chiar dacă este un aliment, calitățile sale terapeutice sunt cunoscute încă din timpuri străvechi. Mărul are acțiune tonică, diuretică, uricolitică, depurativă, antiseptică, intestinală, laxativă. Este indicat în astenie, surmenaj, convalescență, graviditate, anemie, reumatism, gută, litiază urică, hepatită, colibaciloză, stări febrile, ulcer gastric, gastrite, insomnie, diabet și altele. Cercetările sugerează că merele pot reduce riscul de cancer la colon, cancerul de prostată și cancerul pulmonar. Cojile de mere conțin acid ursolic, care, pe baza experimentelor pe șobolani, crește masa mușchilor scheletici și a țesutul adipos brun, de asemenea scade grăsimea de culoare albă, reduce obezitate și intoleranța la glucoză.
  • 7. Origine, raspăndire Primele soiuri de măr -Malus domestica- se presupune că își au originea în zone ca Asia, Caucaz, Asia Centrala, India Himalayana, Pakistan și Vestul Chinei, zone în care cresc spontan un număr mare de specii din genul Malus spp.. Prin hibridarea naturală a speciilor de Malus spp.ce se găsesc într-un areal comun, au apărut primele soiuri de Malus domestica. Vechiul drum al Mătăsii a avut un rol important în răspândirea și cultivarea mărului din China până la Marea Neagră. În documentele scriitorilor Imperiului Roman, mărul a fost menționat ca specie luată in cultură înca din anii 4000 i.Hr..
  • 8. Soiuri de mere În lume există peste 7.500 de soiuri de mere, iar în România există aproape 60 de soiuri de mere recunoscute oficial. Printre soiurile de mere din România se pot enumera: Mărul Domnesc, originar din Moldova, unde se cultivă cel mai mult Mărul Crețesc, originar din Oltenia și Muntenia Mărul Pătul, originar de pe Valea Mureșului, cultivat îndeosebi în livezile din Transilvania. Este considerat cel mai bun soi autohton.Se numesc „pătul” deoarece în trecut aceste mere erau păstrate în pătulul de fân.
  • 9. Merele “ negru de diamant” sunt un soi Hua Niu
  • 10.
  • 11. Merele negre se obțin din soiul Hua Niu, originar din Noua Zeelandă. Acesta a fost adus în China și ajuns să fie plantat în zona orașului Nyingchi din Tibetul Chinei. Acest soi de mere nu are nevoie de fertilizare, este rezistent la frig și are o protecție naturală împotriva paraziților și a insectelor. Merele negre sunt considerate rare deoarece cresc în zonele muntoase la o altitudine de 3.500 m deasupra nivelului mării. Nici prețul nu este de ignorat, un fruct poate costa și 20 de dolari.
  • 12. Top 10 Există peste 7,500 varietăți de măr în întreaga lume. Cele mai comune soiuri de mere din lume sunt Red Delicious, Gala, Granny Smith, Golden delicios, Lady, Baldwin, McIntosh, Honey crisp, Fuji și Cortland.
  • 13. 10. Red Delicious 9. Gală Soiul Red Delicious Apple este cel mai comun soi din întreaga lume. Jesse Hiatt la descoperit în ferma sa din Iowa, în 1880. Gala Apple este originar din Noua Zeelandă. A fost dezvoltată în 1930 prin traversarea mărului Kidd's Orange Red și a mărului Golden Delicious.
  • 14. 8. Golden Delicious 7. Granny Smith Marul delicios de aur a fost descoperit pe o fermă de familie din Virginia de Vest, la începutul secolului 20. Este posibil un amestec de măr de aur Grimes și de măr Golden Reinette. Granny Smith mere au fost descoperite pentru prima dată în 1868 într-o fermă australiană de către un fermier cunoscut ca Maria Ann Smith. Popularitatea lor a crescut în secolul 20, datorită duratei lungi de valabilitate.
  • 15. 6. Lady 5. Baldwin Mărul Lady, denumit și "Pomme d'Api" sau "mărul de Crăciun", a provenit din Franța. Acest soi de mere a fost descoperit în 1628 și a fost introdus în America de Nord în 1800. Este mic în comparație cu alte soiuri de mere. Marcul Baldwin a fost descoperit în secolul 18 în Massachusetts, SUA. Merele Baldwin au fost folosite în mod obișnuit în SUA, dar după o iarnă frigidă în 1934, majoritatea mărturiilor de măr Baldwin au fost distruse, iar popularitatea lor a scăzut.
  • 16. 4. McIntosh 3. Honeycrisp John McIntosh a descoperit mărul McIntosh în Canada în 1811. Este folosit în mod obișnuit în Canada și în nord-estul SUA, unde este consumat ca materii prime și în alimente gătite. Mărunchiul McIntosh este delicat, iar pielea are o culoare roșie. Honeycrisp Apple a fost dezvoltat la Universitatea din Minnesota și lansat pe piață în 1991. După cum indică numele, ele sunt dulci și suculente, cu o textura crocantă.
  • 17. 2. Fuji 1. Cortland Mărul Fuji a fost dezvoltat în Japonia în 1930. Acesta a derivat numele său din orașul japonez unde a fost dezvoltat. Este o cruce între Virginia Ralls Genet și merele Red Delicious. Este una dintre cele mai comune soiuri de mere din Japonia, China și SUA. Mărul Cortland este un hibrid de mere McIntosh și un alt soi de mere. Are originile sale în 1898 la Stația Experimentală Agricolă din New York.
  • 18. Bibliografie: www.horticultorul.ro/pomi-fructiferi/marul-malus-domestica/ wikipedia.org/wiki/M%C4%83r STANA Doina, 2002, Botanică - Anatomia și morfologia plantelor https://www.botanistii.ro/ https://www.stiriagricole.ro https://atlas-geografic.net/ https://agrointel.ro/