1. Serviciile de realizare studii de evaluare a
potențialului economic în SPA-uri
- sesiune introductiva -
Dr. Mihai COSTICA, DR. Naela
COSTICĂ, DR. Mihai TALMACIU
2. SERVICII DE REALIZARE STUDII DE
EVALUARE A POTENȚIALULUI ECONOMIC ÎN
SPA-URI
• Potențialul economic al activităților tradiționale cu
impact minim asupra sitului ROSPA0096 Pădurea
Micleşti
• Potențialul economic al activităților tradiționale cu
impact minim asupra sitului ROSPA0119 Horga -
Zorleni
• Potențialul economic al activităților tradiționale cu
impact minim asupra sitului ROSPA0130 Maţa –
Cârja -Rădeanu
3. SERVICII DE REALIZARE STUDII DE
EVALUARE A POTENȚIALULUI ECONOMIC ÎN
SPA-URI
• - Date generale:
• o elaboratorul studiului
• o echipa de lucru
• o sarcinile și competențele membrilor echipei
• - Introducere :
• o contextul în care se realizează studiul
• o obiectivele urmărite
• - Cadrul conceptual și metodologie de lucru:
• o concepte, termeni, principii
• o surse de date și informații
• o instituții/organizații deținătoare de date/informații necesare
• o etape de lucru/metodologie
• o Prezentarea sitului și a tipurilor de bunuri și servicii ecosistemice:
• o localizare, suprafață, regim de protecție, lista speciilor și habitatelor de interes
comunitar și/sau național (după caz), importanță, tipuri de proprietate, date privind
managementul
• o descrierea fiecărui habitat din sit în starea sa actuală și într-o stare alternativă
potențială (după criterii relevante);
• lista taxonilor pentru fiecare habitat, inclusiv a celor cu statul special de protecție; analize
taxonomice; indicatori ai biodiversității
• o identificarea tipurilor de ecosisteme la nivelul habitatelor;
• o identificarea relației dintre tipurile de habitate și tipurile de bunuri și servicii
ecosistemice furnizate;
4. SERVICII DE REALIZARE STUDII DE
EVALUARE A POTENȚIALULUI ECONOMIC ÎN
SPA-URI
• o Contribuţia bunurilor si serviciciilor ecosistemelor din sit la dezvoltarea
sectoarelor economice şi la bunăstarea polulației:
• o Bunuri și servicii ecosistemice existente în sit în starea sa curentă și în stări
alternative potențiale:
• evaluarea serviciilor ecosistemice:
• • aprecierea descriptivă a serviciilor
• • exprimarea valorilor bunurilor și serviciilor ecosistemice în termeni economici
• - Rezultate și concluzii
• o contribuția ecosistemelor din sit la principalele sectoare economice și la bunăstarea
populației: starea actuală și de perspectivă
• o valorificarea durabilă a resurselor și serviciilor din sit fără afectarea statutului ariei
naturale protejate
• o produse și servicii cu potențial de certificare
• o considerații privind gradul de certitudine al studiului
• - Bibliografie
• Anexa 1: Baza de date cu potențialul de valorificare tradițională a bunurilor și serviciilor
ecosistemice din fiecare sit
• Anexa 2: Glosar de termeni
• Alte anexe: Fotografii, chestionare
5.
6. CONCEPTE DE BAZĂ
• Ecosistem - unitatea de funcționare și organizare a
ecosferei alcătuită din biotop și biocenoză, capabilă de
productivitate biologică
• Biocenoza - reprezintă un nivel de organizare a materiei vii
format din populații legate teritorial și funcțional
• Biotopul - reprezintă totalitatea factorilor abiotici (apa, vântul,
energia solară, clima, umiditatea) și relațiile dintre aceștia.
• Servicii ecosistemice - reprezinta fluxuri de materie,
energie și informație dinspre capitalul natural (la care se
adaugă capitatul manufacturat și uman) pentru a produce
bunăstarea umană
7. CONCEPTE DE BAZĂ
• Servicii de aprovizionare - furnizează bunurile în sine, cum ar fi hrana,
apa, lemnul, fibrele
• Servicii de reglare - o categorie de servicii ecosistemice care se referă la
reglarea proceselor ecosistemice, cum ar fi reglarea climatului, reglarea
calităţii aerului, reglarea apelor (de exemplu, controlul inundaţiilor),
reglarea calităţii apei (purificare/detoxifiere) şi controlul eroziunii.
• Servicii culturale - categorie de servicii ecosistemice care se raportează la
beneficiile nemateriale obţinute de la ecosisteme, de exemplu turismul
• Metoda serviciilor ecosistemice - termen care se utilizează pentru
descrierea cadrului de analiză a modului în care populaţia umană depinde
de starea mediului înconjurător natural.
• Metoda indică, în mod expres, faptul că ecosistemele şi diversitatea
biologică contribuie la bunăstarea individuală şi socială.
8. CONCEPTE DE BAZĂ
Exemple de relații dintre biodiversitate și servicii ecosistemice (după The Economics of
Ecosystems and Biodiversity: The Ecological and Economic Foundations - TEEB, 2010)
Componente ale biodiversității Exemple de servicii ecosistemice Surse
Variabilitatea genetică Produse medicinale Chai et al. (1989)
Mărimea populației și biomasa Resurse de hrană din recolte și de la
animale
Kontoleon et al.
(2008)
Structura comunităților vegetale Furnizare de habitat și spatiu de
recreere
Rosenberg et al.
(2000)
Interacțiuni între organisme și
mediul lor abiotic
Purificarea apei Hefting et al. (2003)
Interacțiuni în cadrul și între
indivizi/specii
Polenizare și control biologic Messelink et al.
(2008
9. CONCEPTE DE BAZĂ
• Procesele și funcțiile ecosistemelor în relație cu serviciile
ecosistemice
• Producția primară (= proces) este necesară
pentru a menține populația de pești (= funcția),
care poate fi utilizată (pescuită) pentru a furniza
hrană (=serviciu);
• Ciclul nutrienților (= proces) este necesar pentru
purificarea apei (= funcție) pentru a furniza apă
curată (= serviciu de furnizare).
10. CONCEPTE DE BAZĂ
. Exemple de procese biologice și funcții importante pentru servicii ecosistemice (după
Virginia and Wall, 2000, citată de The Economics of Ecosystems and Biodiversity: The
Ecological and Economic Foundations - TEEB, 2010)
Funcția ecosistemului Procese
Producția primară Preluarea nutrienților de către plante; Fotosinteza
Descompunerea Respirația microbiană; Dinamica lanțului trofic pentru
formarea solului și sedimentelor
Circuitul azotului Nitrificare; Denitrificare; Fixarea azotului
Circuitul apei Absorbția apei de către rădăcini; Respirația/transpirația
plantelor
Formarea solului Dezagregarea mineral; Succesiunea vegetației
Controlul biologic Interacțiuni pradă-prădător
20. 2. CLASIFICAREA SERVICIILOR
ECOSISTEMICE
• Clasificarea internațională comună a serviciilor
ecosistemice/Common Internațional Classification
of Ecosystem Services (CICES) care a fost
dezvoltată pentru a pune la dispoziția celor
interesați o nouă rețea internațională pentru
descrierea produselor ecosistemelor, care
contribuie direct la bunăstarea umană (Bastian,
O., 2013, cf. McCathy, D. & Morling, P., 2014).
• Un alt instrument util este Evaluarea
ecosistemelor mileniului/Millenium Ecosystem
Assessment, 2005.
21. CLASIFICAREA SERVICIILOR ECOSISTEMICE
Clasificarea serviciilor ecosistemice (după Common International Classification of
Ecosystem Goods and Service, version 4)
Secțiunea Diviziunea Grupul
Furnizare/aprovizionare Nutriție Biomasă (recolte cultivate, specii de plante
spontane/sălbatice și de animale)
Materiale Biomasă (materiale timbrate, fibre);
materiale genetice
Energie Surse de energie bazate pe biomasă (lemn,
petrol)
Energie mecanică (munca fizică realizată de
animale)
Reglare și menținere Mediere/atenuare a
deșeurilor, substanțelor
toxice și altor pericole
Atenuarea mirosului/zgomotului/impactului
vizual, infitrării apei, reglării calității
aerului
Mediere
fluxurilor/scurgerilor
Fluxurile de masă (protecția împotriva
eroziunii solului)
Fluxurile lichide (prevenirea inundațiilor)
Fuxurile de aer/gazoase (protecția împotriva
furtunilor)
Menținerea condițiilor
fizice, chimice și biologice
Polenizare
Controlul bolilor și dăunătorilor
Formarea și compoziția solului
Compoziția atmosferei și reglarea climei
(reținerea gazelor de seră)
Culturale Interacțiuni fizice și
intelectuale cu ecosisteme
și peisaje/terenuri (așezări)
Interacțiuni fizice și experențiale
(observarea vieții sălbatice, recreere în
spații libere)
Interacțiuni și reprezentări intelectuale
(cercetare, educație, petrecerea timpului
liber, spiritul locului)
Spiritual, simbolic și alte
interacțiuni cu ecosisteme
și peisaje/terenuri (așezări)
22. CLASIFICAREA SERVICIILOR
ECOSISTEMICE
Tipologia serviciilor ecosistemice (prelucrare după Costanza et al. (1997), De Groot et al,
(2002), MA (2005a), Daily, Ehrlich, Mooney, et al. (2008), cf. TEEB, 2010)
SERVICII DE FURNIZARE/APROVIZIONARE
1. Hrană (exemplu: fructe, pește)
2. Apă (pentru băut, irigații, răcire)
3. Materii prime (fibre, cherestea, lemn pentru foc, fertilizatori)
4. Resurse genetice (pentru îmbunătățirea speciilor de cultură sau scopuri medicinale)
5 Resurse medicinale (produse biochimice, organisme test, modele biologice de studiu)
6. Resurse ornamentale (artizanat, plante decorative, animale de companie, modă)
SERVICII DE REGLARE
7. Reglarea calității aerului (capturarea particulelor de praf, a substanțelor chimice)
8. Reglarea regimului climatic (fixarea și depozitarea carbonului, influența vegetației asupra
căderii ploilor)
9. Moderarea fenomenelor extreme (protecția împotriva furtunilor și prevenirea inundațiilor)
10. Reglarea scurgerilor de apă (drenarea naturală, irigații și prevenirea desertificării)
11. Tratarea deșeurilor (în special purificarea apei)
12. Prevenirea eroziunii solului
13. Menținertea fertilității solului (inclusiv formarea solului)
14. Polenizarea
15. Controlul biologic (dispersia semințelor, controlul bolilor și dăunătorilor)
16. Menținerea ciclului de viață al speciilor migratoare (îngrijirea puilor)
17. Menținerea diversității genetice
SERVICII CULTURALE ȘI ATRACTIVITATE
18. Informații estetice
19. Oportunități pentru recreere și turism
20. Inspirație pentru cultură, artă, design
21. Informații pentru dezvoltare congnitivă
23.
24. VALOAREA SERVICIILOR ECOSISTEMICE
. Servicii ecosistemice și tipuri de valori economice
Servicii Uz direct Uz indirect Non-uz Valoare
opțională
Servicii de furnizare X X
Servicii de reglare X X
Servicii culturale X X X
25. EVALUAREA SERVICIILOR
ECOSISTEMICE
• Rapid assessment of ecosystem services at the site-scale –
elaborată McCarthy, D. & Morling, P. în 2014
• 1.Identificarea habitatelor în sit în stare lor curentă
• 2.Descrierea habitatelor principale din sit în starea lor
curentă
• 3.Identificarea serviciilor ecosistemice la nivelul sitului în
starea sa curentă și a populației care beneficiaiză de aceste
servicii
• Importanța sau semnificația fiecărui serviciu poate primi calificative pe o scară
de la 0 la 5 ( unde 0 = fără importanță/nu este relevant; 1 = importanță
redusă, 5 = foarte important); utilizând această scară simplă, informația dintr-o
variatate de surse poate fi armonizată (Burkhard, et al., 2012, cf. McCathy, D. &
Morling, P., 2014).
30. SOLUȚIE: MANAGEMENTUL
SUSTENABIL AL ECOSISTEMELOR
Comparaţie între scenariile BAU şi SEM
Scenariul BAU - Business as Usual Scenariul SEM - Sustainable Ecosystem
Management
Finanţarea siturilor nu este prioritară, fiind
limitată la minim, motiv pentru care siturile
rămân în mare măsură slab finanţate
Funcţiile de administrare sunt în concordanţă cu
resursele umane, financiare, instituţionale şi
informaţionale.
Capacitate de administrare redusă sau inexistentă Se prioritizează finanţarea în acord cu nevoile de
protecţie şi conservare a siturilor
Confruntarea cu pericole majore Se evită degradarea serviciilor ecosistemice
Oportunităţi limitative de a asigura protecţia
biodiversităţii şi a funcţiilor ecosistemice.
Beneficiile sunt superioare costurilor şi se
reconsideră analiza cost-beneficiu
Funcţiile de planificare şi administrare sunt
menţinute cu resurse limitate
Beneficiile şi avantajele sunt apreciate pe termen
lung (10-20 de ani)
Obiectivele de conservare sunt slab corelate cu
programele şi costurile de conservare
Este sprijinită durabilitatea ecosistemelor, din
perspectiva obţinerii de profit pe termen lung
Lipsa unei planificări financiare adecvate, cu
nevoi şi priorităţicare nu sunt estimate realist
Finanţarea este asigurată de la guvern sau prin
mecanisme de autofinanţare
Lipsa de recunoaştere a valorii economice şi
sociale, de durată, a serviciilor ecosistemice
Sunt mai bine înţelese costurile economice ale
pierderii serviciilor ecosistemice
Cadru legal şi reglementativ adesea depăşit Starea de sănătate sporită a ecosistemelor, care
devin mai productive şi echitabile spaţial
Lipsă de transparenţă şi de interes, asociate cu
lipsa voinţei politice sau a malorientării politice
Este însuşit corect conceptul de „gratuitate a
beneficiilor”, adică se înţelege că acestea nu sunt
obţinute gratuit
Sunt urmărite doar beneficiile şi câştigurile pe
termen scurt
Apar costuri de oportunitate destul de ridicate cu
administrarea ariilor protejate
Impacturile şi costurile asociate sunt externalizate Costurile impacturilor sunt internalizate
32. IMPORTANȚA EVALUĂRII SERVICIILOR
ECOSISTEMICE
• Serviciile ecosistemice sunt considerate ieșiri din
ecosisteme, din care/pe baza cărora oamenii obțin
beneficii sociale și economice.
• Fluxul serviciilor ecosistemice depinde, în foarte mare
măsură, de managementul sustenabil al bunurilor
ecologice, respectiv al capitalului natural.
• Biodiversitatea susține furnizarea de servicii
ecosistemice și joacă un rol important în menținerea
și creșterea stabilității ecosistemelor.
• Relația dintre biodiversitate și servicii ecosistemice
este complexă și multistratificată.
33. IMPORTANȚA EVALUĂRII SERVICIILOR
ECOSISTEMICE
• Valoarea serviciilor ecosistemice este frecvent
trecută cu vederea de factorii de decizie. Multe
servicii par a fi proprietăți “publice” și par a fi, în
mod „gratuit”, disponibile pentru toți
• Prin evaluarea serviciilor ecosistemice se poate
contribui la creșterea nivelului de conștientizare
privind necesitatea conservării naturii, se pot
aduce argumente suplimentare puternice pentru
conservare, crescând, astfel, susținerea publică
și privată și îmbunătățirea luării deciziilor de către
factorii responsabili.
34. IMPORTANȚA EVALUĂRII SERVICIILOR
ECOSISTEMICE
• În anul 2011, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie cu
intenția de a opri pierderea biodiversității și serviciilor ecosistemice în
Uniunea Europeană, până în anul 2020, în limitele obligațiilor asumate
prin CBD. Valorile economice ale biodiversității și particularitățile
serviciilor ecosistemice sunt evidențiate în această strategie a UE.
• Viziunea, cuprinsă în această strategie, stabilește că: “Biodiversitatea
Uniunii Europene și serviciile ecosistemice furnizate de aceasta, de
capitalul său natural, trebuie protejate, valorificate și corespunzător
restaurate.” Obiectivul de vârf este “oprirea pierderii biodiversității și a
degradării serviciilor ecosistemice în UE până în anul 2020 și
restaurarea lor, în cel mai scurt timp posibil” (European Commission,
2011, cf. McCathy, D. & Morling, P., 2014).
• Acțiunile menționate includ îmbunătățirea cunoașterii ecosistemelor și
serviciilor furnizate de acestea la nivelul UE și identificarea priorităților
pentru restaurarea ecosistemelor la nivel național și european.
35. BIBLIOGRAFIE
• Kazakova, Y., Pop, E. 2009. Assessing Socio-economic Benefits of Natura 2000 – a Case Study on the
ecosystem services provided by Oaş-Gutâi Plateau and Igniş site, Maramures, Romania. Output of the
project Financing Natura 2000: Cost estimate and benefits of Natura 2000 (Contract No:
070307/2007/484403/MAR/B2). 22 pp. + Annexes.
• Kettunen, M., Bassi, S., Gantioler, S. & ten Brink, P. 2009. Assessing Socio-economic Benefits of Natura
2000 – a Toolkit for Practitioners (September 2009 Edition). Output of the European Commission project
Financing Natura 2000: Cost estimate and benefits of Natura 2000 (Contract No.:
070307/2007/484403/MAR/B2). Institute for European Environmental Policy (IEEP)
• McCarthy, D. & Morling, P. 2014. A Guidance Manual for Assessing Ecosystem Services at Natura 2000
Sites. Produced as part of the Natura People project, part-financed by the European Regional
Development Fund (ERDF) through the INTERREG IV A 2 Mers Seas Zeeën Crossborder Programme
2007–2013. Royal Society for the Protection of Birds: Sandy, Bedfordshire.
• Ruijgrok, E.C.M. 2006. The three economic values of cultural heritage: a case study in the
Netherlands”, Journal of Cultural Heritage, Volume 7, Issue 3, July 2006, pp. 206-213citat
în “Abordări privind evaluarea şi valorificarea patrimoniului cultural”, de Iorgulescu, F. ş.a.,
articol publicat în Revista Economie teoretică şi aplicată, vol. XVIII/2011, nr. 12(565), pp.
22 şi 26.
