This is my Master dissertation paper, which treats a fairly new field in psychology. Enjoy :)

1. Credinţele metacognitive ca predictori ai
apariţiei amintirilor false
Lucrare de dizertaţie
Masterand: Irina Paraschiv
Coordonator: Conf. Univ. Dr. Aurora Szentagotai
2011

2. OBIECTIV
1. Măsurarea valorii de predictor a credinţelor
metacognitive în inducerea amintirilor false la subiecţii
non clinici.
2. Identificarea caracteristicilor psihologice prezente la
subiecţii care formează amintiri false.
Acest demers a fost întreprins anterior de către Heaps & Nash (1999), care,
folosind tehnica imaginaţiei descrisă de Loftus, au demonstrat prezenţa unui
anumit stil cognitiv la subiecţii asupra cărora se induc amintiri false.

3. Cadru teoretic
Metacogniţii: credinţe, structuri psihologice, evenimente
şi procese care sunt implicate în controlul, modificarea
şi interpretarea gândirii în sine.
– (Flavell, 1979; Wells, 2000)

4. Cadru teoretic
Amintirile false: amintiri obţinute în urma folosirii
tehnicii de imaginare a unor evenimente din copilărie,
aşa cum a fost dezvoltata de catre Garry şi
colaboratorii (1996)
Tehnica constă în:
a. aplicarea Chestionarului de investigare al amintirilor din copilărie
. - lista de 20 de întrebări care sondează măsura în care subiecţii îşi
amintesc anumite întâmplări din copilărie
- subiecţii notează fiecare întâmplare pe o scară de la 1 la 5; 1 = “nu s-a
întâmplat niciodata” si 5 = “cu siguranţă mi s-a întâmplat”
b. imaginarea a două întâmplări din cele notate cu “Nu s-a întâmplat” într-un
mod cât mai realist şi senzorial

5. Ipoteza
Prezenţa credinţele metacognitive privind gândurile si
amintirile proprii este implicată în facilitarea formării
de amintiri si credinţe false, prin tehnica imaginaţiei.

6. Instrumente
1. Chestionarul de investigare al amintirilor din
copilărie (Garry si colab., 1996)
- destinat inducerii de amintiri false folosind tehnica imaginaţiei
- acest instrument a fost adaptat de mine pentru a testa o ipoteză anterioară
într-un studiu efectuat în 2008.
2. Chestionarul de investigare al credinţelor
metacognitive (MCQ 65 itemi, Cartwright-Hatton & Wells, 1997)
- este destinat evaluării diferenţelor individuale în credinţele pozitive şi
negative referitoare la îngrijorare şi gânduri intruzive, în monitorizare
metacognitivă şi judecăţi ale eficienţei cognitive.

7. Variabile
1. Predictorul: Prezenta credinţelor metacognitive
privind propriile gânduri, amintiri.
2. Criteriul: Apariţia amintirilor false referitoare la
întâmplări din copilărie în urma folosirii tehnicii
imaginaţiei.
- efectul a fost operaţionalizat prin creşterea nivelului de încredere în
probabilitatea întâmplării evenimentelor asupra carora s-a aplicat efectul
de inflare a imaginaţiei pe care subiecţii l-au notat la retest.

8. Procedura
Studiul s-a desfăşurat pe o perioadă de 6 săptămâni în două faze.
Prima fază
- Subiecţilor le-a fost aplicat Chestionarul de investigare al amintirilor din
copilărie.
- Imediat au fost rugati să îşi imagineze două întâmplări din chestionar pe care
le notaseră ca ne-aparţinând experienţei lor de viaţă.
- Aplicarea MCQ pentru investigarea stilul metacognitiv predominant precum şi
prezenţa credinţlor metacognitive.
A doua fază
- Re-aplicarea Chestionarului de investigare al amintirilor din copilarie pentru a
verifca în ce măsură subiecţii supuşi tehnicii imaginaţiei au format amintiri
false.

9. Eşantionul
- Modalitate de eşantionare - aleatorie
- Dimensiune eşantion - 38 de subiecţi (28 femei şi 10
barbati)
- Vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani.
- Studenţi sau angajaţi din mediul urban, cu venituri
medii şi peste medie.

10. Scorarea rezultatelor
1. Chestionarul de investigare a amintirilor din
copilarie: notarea cu 1 a subiecţii cărora li s-au indus
amintiri false (N=29) si cu 0 a subiecţilor la care aceasta
tehnică nu a avut succes (N= 9)
2. MCQ: notarea celei mai mari valori obţinută în urma
aplicării testului, scor corespunzător stilului metacognitiv
predominant.

11. Analiza rezultatelor
Metoda statistică folosită: Regresia logistică (variabila
criteriu era exprimată dihotomic)
Din regresia logistică am scos factorul intercept, predicţia
pentru valoarea 0 a scor MCQ, pentru a evita
extrapolarea modelului în afara domeniului de valori a
datelor experimentale existente, datorită faptului că
analiza se ducea până la valori MCQ 0 care nu erau
prezente în datele pe care le aveam la dispoziţie.

12. Analiza rezultatelor
Regresia a arătat că nivelul credinţelor metacognitive influenţează
pozitiv şi semnificativ statistic (p < 0.01) probabilitatea apariţiei
amintirilor false, dar cu un coeficient foarte mic (creşterea
logaritmului şansei de generare a amintirilor false la creşterea
MCQ cu o unitate fiind 0.02789, interval de confidenţă 2.5-
97.5% : 0.0083-0.0501).
Creşterea şansei a fost calculată din logaritmii anteriori obţinând o
valoare de 1.0288 (interval de confidenţă 2.5-97.5% : 1.0083-
1.0514), ceea ce înseamnă că la fiecare creştere a valorii
scorului MCQ cu o unitate creşte şi şansa de apariţie a
amintirilor (la indivizii cu acea valoare) de 1.0288 ori.

13. Analiza rezultatelor
Metoda statistică folosită: non-parametric Wilcoxon a investiga
în continuare diferenţa între grupurile FM1 şi FM 2 sub aspectul
scorurilor obţinute în urma aplicării MCQ
12
- Grupurile FM1 şi FM 0 au fost alcătuite împărţind grupul experimental în două
în funcţie de măsura în care au format amintiri false.
10
- FM 1 este grupul celor care au format amintiri false (N=29) şi FM 0 sunt cei
care nu au format amintiri false (N=9).
8
Column 1
Rezultatele arată o valoare a W= 72.5, p<0.05. Acest rezultat
6 Column 2
Column 3
arată că media scorurilor MCQ pentru subiecţii FM 1 este mai
4
mare decât media scorurilor MCQ pentru FM 0, cu un prag al lui
p<0.05, ceea ce este semnificativ statistic.
2
0
Row 1 Row 2 Row 3 Row 4

14. Discuţii
Ipoteza cu care am pornit s-a confirmat în urma analizei obţinându-
se un coeficient semnificativ statistic, însă foarte mic, ceea ce
face confirmare ipotezei să fie privită cu foarte multă grijă.
- Rezultatele au adus mai multă lumină asupra caracteristicilor acelor
indivizi care formează mai uşor amintiri false.
- Conform rezultatelor anterioare (Heaps & Nash, 1999) formarea
de amintiri false depinde în mare măsură de un anumit stil
cognitiv care îi face pe indivizi să formeze o anumită amintire
sau alta bazată pe experienţa lor.

15. Distribuţia scorurilor
în funcţie de formarea amintirilor false
* nr. de pe axa Ox
reprezinta factorii masurati
de MCQ
* barele albe reprezinta nr
subiectior care au format
amintiri false si cele negre
numarul celor care nu au
format

16. Discuţii
Credinţele pozitive despre îngrijorare au reieşit drept factorul
metacognitiv predominant al subiecţilor care au format amintiri
false. (47.36%)
Credinţele negative despre îngrijorare cu focus pe incontrolabilitate
şi pericol au reieşit drept factorul secund. (21.05%)
Factorii pe care intuitiv i-am fi legat de predictibilitatea apariţiei
amintirilor false (15.78%- credinţe generale negative referitoare la
gândurile proprii; 10.52% conştiinţă de sine cognitivă ; 5.26% -
încredere cognitivă scăzută) au reieşit în proporţia cea mai mică
drept stil metacognitiv dominant.

17. Discuţii
Se pare că un stil metacognitiv bazat pe primii doi factori (credinţe
pozitive despre îngrijorare şi credinţe negative despre
îngrijorare) este implicat în alegerea unor strategii de coping
disfuncţionale şi implicat în menţinerea Tulburării de AG şi TOC
(Wells, 2000), precum şi în predicţia halucinaţiilor auditiv vizuale
în cadrul populaţiei non clinice (Garcia-Montes et al. 2005).
Aceste rezultate pot fi explicate prin faptul că subiecţii care
formează amintiri false pot filtra întamplările prin stilul
metacognitiv predominant şi alege acele întâmplări care
corespund stilului cognitiv predominant

18. Discuţii
- explicaţia poate veni din faptul că întâmplările supuse tehnicii
imaginaţiei erau întâmplări negative, ceea ce poate activa credinţele
pozitive despre îngrijorare relevate de MCQ
- aceste rezultate sunt în măsură să ne ofere câteva indicii despre
faptul că formarea de amintiri false referitoare la întâmplările din
copilărie se află sub control metacognitiv prin acţiunea predictivă a
diferitelor stiluri de interpretare informaţională şi coping.
- o linie de studii ulterioare poate investiga dacă subiecţii care formează
amintiri false au trăsături anxiogene.

19. Limite
O limită foarte importantă este faptul că eşantionul
folosit în studiu a fost foarte restrâns.
Acest lucru a făcut ca efectul de predicţie găsit să fie
unul foarte mic, care nu permite o extrapolare a
datelor pe o populaţie mai mare.

20. Vă mulţumesc!

Contact: Irina Paraschiv

E-mail: irina@lifemap.ro