2. CUM PUTEM DEFINI INTELIGENTA
ARTIFICIALA?
Inteligența Artificială (AI) este
capacitatea mașinilor sau a
computerelor de a îndeplini
atribuții și sarcini asociate în
mod obișnuit cu inteligența
umană. Definiția cea mai des
acceptată a Inteligenței
Artificiale a fost dată în 1955,
de omul de știință John
McCarthy:
„Este vorba
despre
inteligență
artificială atunci
când o mașină
se comportă
într-un mod
care ar putea fi
considerat
inteligent, dacă
ar fi vorba de
un om.”
3. Principalele abilități inteligente umane pe care trebuie să le dovedească un sistem
AI – un computer sau un robot coordonat de un computer – sunt:
•capacitatea de a raționa,
•abilitatea de a descoperi sensul într-o situație dată,
•abilitatea de a generaliza, plecând de la un caz particular,
•capacitatea de a învăța din experiențe anterioare.
Pe lângă cele de mai sus, iată alte câteva
comportamente asociate cu inteligența umană:
planificarea, rezolvarea problemelor, percepția,
manipularea și – poate una dintre direcțiile cele mai
evidente spre care se îndreaptă Inteligența Artificială –
inteligența socială și creativitatea.
4. CE ESTE
INTELIGENTA
ARTIFICIALA?
În cel mai larg sens, Inteligenţa Artificială este
orice tehnologie proiectată să imite, într-un fel
sau altul, modul în care funcţionează un om.
Tehnologia AI disponibilă astăzi nu poate să
copieze mintea umană şi să o transforme într-un
cip de computer. În schimb, partea aşa-zis
„umană” se referă la experiența pe care o
percepe utilizatorul: aceasta trebuie să fie cât
mai asemănătoare cu interacțiunea dintre doi
oameni.
o În acest sens, sistemele de Inteligență Artificială funcționează, în mare
parte, așa cum funcționează și un om. Trebuie să învețe, să se adapteze
la condițiile din jur. Asta se face la fel ca în cazul oamenilor: prin
asimilarea de informații, procesarea lor și păstrarea lor pentru a fi folosite
în alte situații similare.
5. TIPURI DE INTELIGENTA ARTIFICIALA
o În funcție de modul în care acționează sau reacționează la factori externi, Inteligența Artificială
se împarte în două tipuri principale. Primul este deja implementat în tehnologia care ne
înconjoară, în timp ce al doilea tip de AI este structurat doar teoretic.
1. Inteligenta
Artificiala îngusta
(narrow) sau slaba
(weak)
2. Inteligenta
Artificiala generala
sau puternica
(strong)
6. Inteligenta Artificiala îngusta (narrow) sau
slaba (weak)
Este acea AI care există deja în viața noastră: computere inteligente care au fost învățate sau au învățat
cum să ducă la îndeplinire anumite sarcini fără să fie programate în mod specific.
Asistenții virtuali cum ar fi Siri de la Apple sau Alexa de la Amazon intră în această categorie, la fel și
sistemele automate de șofat sau programele care fac recomandări de produse în funcție de căutările tale
online sau de ultimele achiziții pe care le-ai făcut. Toate aceste sisteme pot să învețe cum să ducă la
îndeplinire doar anumite sarcini – este motivul pentru care tipul de AI este „îngust”.
Pentru a înțelege mai ușor modul în care funcționează acest tip de inteligență artificială, iată câteva
dintre modurile în care este folosită: interpretarea imaginilor video filmate de drone
organizarea și păstrarea la zi a agendei de lucru
să răspundă la întrebări de bază ale potențialilor clienți
să facă rezervări online
să descopere și să marcheze conținut explicit în mediul online (fie
că e vorba despre fotografii, video sau text)
7. Inteligenta Artificiala
generala sau puternica
(strong)
Este un tip de AI mult mai flexibil decât cel „îngust”,
caracterizat prin adaptabilitate și abilitatea de a învăța
din experiență cum să ducă la îndeplinire o paletă
mult mai vastă de sarcini, unele fără nicio legătură
între ele. Pe scurt, este vorba despre un intelect
flexibil care este caracteristic oamenilor, iar un
exemplu concret este computerul Skynet din seria
The Terminator.
Tehnologia care poate crea Inteligența Artificială
generală nu există în acest moment, iar părerea
generală a experților din acest domeniu este că vor
mai trece câteva zeci de ani până la apariția acestui
tip de AI.
În funcție de modul în care se raportează la stimulii
exteriori și la lumea din jur, Inteligența Artificială este
de patru tipuri:
8. Cum învata un sistem AI
Pe lângă Inteligența Artificială programată, există în acest moment alte trei metode
prin care un sistem AI poate să învețe lucruri noi.
1. Învatarea mecanica (Machine
Learning)
Învățarea mecanică este o parte importantă a Inteligenței
Artificiale. Este un tip de cercetare prin care computerele
primesc o cantitate uriașă de date pe care le analizează,
din care învață și în baza cărora (re)acționează, fără să
aibă nevoie de programare specifică. Un exemplu în acest
sens sunt asistenții virtuali care pot înțelege comenzile
vocale.
9. 3. Retelele neurale
Rețelele neurale sunt nucleul Inteligenței Artificiale și sunt esențiale
pentru învățarea mecanică. Acestea sunt rețele interconectate de
algoritmi, inspirate de rețelele neurale biologice, existente în creierul
uman. Aceste rețele fac schimb de date și pot fi programate pentru a
îndeplini anumite sarcini într-un mod complex care încearcă să imite
gândirea omenească.
Aceste sisteme învață să îndeplinească obiective și procese analizând
exemplele pe care le primesc din afară, de obicei fără să fie programate
să ducă la bun sfârșit o sarcină anume. Ideea de Inteligență Artificială
este legată de rețelele neurale, pentru că dezvoltarea acestora este
singura metodă actuală prin care se poate dezvolta AI-ul.
2. Învatarea profunda (Deep Learning)
Învățarea profundă este o metodă de învățare mecanică mult mai aprofundată, prin intermediul cărora computerele
învață să facă lucruri într-un fel foarte apropiat de cel uman: să învețe din experiență.
Învățarea profundă este tehnologia-cheie din spatele autoturismelor autonome și ceea ce le permite să identifice un
semn de STOP sau să facă diferența dintre un pieton sau un stâlp de iluminat. Pe scurt, învățarea profundă permite
unui computer să învețe direct din sunet, text și imagine.
10. Aplicatii pentru Inteligenta Artificiala
Inteligența Artificială a intrat, sub mai multe forme, în viața noastră de zi cu zi.
Există în magazinele online și e folosită ca să facă recomandări pentru noi
cumpărături în funcție de achizițiile tale anterioare. E unul dintre motoarele
inteligente din spatele unor platforme cum ar fi Siri și Alexa. AI analizează și
recunoaște cine sau ce apare într-o fotografie, detectează spamul sau fraudele
cu carduri bancare.
Pe lângă toate aceste utilizări, iată câteva dintre cele mai importante aplicații
pentru inteligența artificială, unele dintre ele fiind deja comune în tehnologia de
astăzi:
•în medicină
•în industria militară
•în finanțe
•în educație
•recunoaștere facială
•recunoaștere vocală
•manipulare foto și video
•creativitate artificială
(scriere, compoziție
muzicală etc.)
•procesarea limbajului
natural
•recunoașterea scrisului de
mână
•data mining
•realitatea virtuală
•procesarea imaginilor
11. Viitorul AI
În ziua de astăzi, perspectiva generală asupra AI este că mașinile
inteligente și conștiente sunt pe cale să devină o realitate. Sistemele AI
existente înțeleg comenzi verbale, pot distinge imagini, ne conduc
autoturismele și au rezultate mai bune la jocuri, așa că e o chestiune de
timp până când vom putea avea o discuție aprinsă cu un robot.
Cu toate astea, sunt multe voci sceptice care susțin că, mai mult ca sigur, în următorii 20 de ani
nu vor apărea sisteme AI care să dea dovadă de inteligență comparabilă sau care să o
depășească pe cea umană. În schimb, inteligența artificială va prelua tot mai multe atribuții și
sarcini de la oameni, pe care le va îndeplini cel puțin la fel de bine.
Rolul pe care îl vor avea în viitor sistemele AI și aplicațiile în care vor fi utilizate nu poate
decât să evolueze de la un an la altul, iar deschizătorii de drumuri – marile companii mondiale
care se specializează în această direcție, cum ar fi Google, Amazon, Apple sau chiar giganți
asiatici ca Baidu sau Alibaba – arată că interesul în AI nu este deloc unul efemer.
