Agentia ieseana de branding Namogo au realizat si inaintat cu titlu gratuit autoritatilor locale si iesenilor strategia "Iasi - orasul pentru care toti oamenii sunt frumosi". Proiectul reprezinta o baza de pornire pentru participarea orasului la competitia "Capitala Culturala Europeana 2021".

1. Orașul pentru care
toți oamenii sunt frumoși
Strategie pentru proiectul “Iași - Capitală Culturală Europeană”
© Namogo Design

2. MOTIVAȚIA
NOASTRĂ
Credem că se poate mai bine decât până
acum și putem demonstra cum. Credem că,
decât să arătăm cu degetul că nu ne convine
o strategie care nu e strategie, putem să
tragem aer în piept și să lucrăm împreună
la una, ca oameni pentru care acest act
reprezintă meserie și pasiune. Și o oferim
Iașiului cu toată dragostea și încrederea
noastră în faptele bune care încep să
conteze.
Suntem siguri că-ți va plăcea să gândești
cele ce urmează.

3. CE FEL
DE IAȘI
Un oraș ca un om expus la
cultură, un oraș bun cu semenii
Propunem pentru Iași ca atitudinea binevoitoare
în fața diferenței dintre oameni să devină un
mod de viață. Vrem ca libertatea și respingerea
autoritarismului să fie elemente fundamentale ale
felului de a fi al ieșenilor.
Tocmai pentru că orașul are experiența unei
tragice căderi în barbarie față de o minoritate
conlocuitoare, considerăm că modernitatea
europeană este o oportunitate de reconsiderare
a identității noastre. Dorim ca toți ieșenii să
privească diversitatea persoanelor, etniilor și
grupurilor culturale ca normală, benefică și
un prilej de îmbogățire spirituală pentru toți,
deopotrivă.
Suntem convinși că putem trece de la rănile
trecutului, către această perspectivă europeană
prin cultură umanistă și educație adresate
întregii comunități. Ne dorim ca Iașiul să fie
recunoscut drept orașul pentru care toți oamenii
sunt frumoși.
Suntem încrezători că unul dintre cele mai
importante efecte ale culturii, în adevăratul
ei sens, este depășirea neînțelegerilor dintre
semeni prin cunoaștere, înțelegere și colaborare.
Pentru că ignorarea acestui lucru, așa cum
ne învață propria istorie, poate duce la ură și
conflict.

4. DE CE
VREM
ASTA
Diferențele culturale pot fi un prilej de diviziune
sau, din contră, de îmbogățire spirituală reciprocă.
Părți ale unei comunități au de ales între a privi
particularitățile spirituale sau sociale ca motiv de
separare sau de viață mai bună în comun. Este
dilema la care credem că și Iașiul trebuie să se
raporteze dintr-o perspectivă modernă, europeană.
Tocmai pentru că, deși înzestrat cu o istorie bogată,
orașul nostru are experiența căderii în barbarie
prin conflict cu minoritățile sale culturale și etnice.
În iunie 1941, orașul pe care îl iubim atât de mult
a fost scena celei mai sângeroase răbufniri de
violență și ură împotriva unei minorități din istoria
României. Mii de evrei au pierit prin participarea
sau complicitatea autorităților țării, a armatei
române și a simplilor cetățeni. E un eveniment care
plasează Iașiul pe lista neagră a orașelor europene
în care cultura și civilizația au dispărut în acea
epocă, pentru a face loc răului absolut. Un rău
care, într-un mod inacceptabil, nu este suficient
de cunoscut și înțeles în întreaga sa gravitate sau
acceptat ca vină colectivă de către marea masă
a concetățenilor noștri. Credem că acel moment,
expresie a unei monstruoase căderi în barbarie,
necesită o radicală introspecție colectivă. Cu atât
mai mult cu cât acest episod a avut loc într-un
spațiu în care cultura ar fi trebuit să-l facă de
neînchipuit.
Într-o vreme în care se discută despre
candidatura la titlul de “Capitală Culturală
Europeană”, credem că avem datoria de a pune
spiritul toleranței și al libertății în centrul acestei
dezbateri și a viziunii despre viitorul nostru.
Avem prilejul de a da un suflu nou, cu totul
modern, culturii pentru generațiile următoare.
Acum este șansa de a privi cu adevărat marile
căderi morale din istoria Iașiului și de a le da
un nou sens, care să devină viu, mereu prezent
în modul în care ne raportăm la ce ne este
diferit, sau în care relaționăm cu lumea. Răul
ivit din lipsa culturii libertății trebuie scos la
iveală, conștientizat de întreaga comunitate și
apoi transformat într-un prilej de reconsiderare
pozitivă a identității noastre. Pentru a realiza cu
toții că diferențele ne umanizează.
Din acest concept, putem deriva apoi adevărata
strategie a spațiului cultural ieșean pentru
anii care vin și care să fie relevantă pentru
întreaga comunitate locală. Credem că aceasta
este o direcție cu mari șanse pentru succesul în
competiția “Capitală Culturală Europeană”, mai
ales că și contextul european actual este mai
sensibil ca oricând la aceste dezbateri.

5. ...
DE CE
VREM
ASTA
Evenimente precum atacul de la Charlie Hebdo,
conflictul și problemele comunităților din Ucraina,
dezbaterile inter-etnice din Republica Moldova
și din Ardeal arată că toleranța și libertatea sunt
puse în discuție la nivelul întregului continent
și chiar în vecinătatea noastră imediată. Apoi,
situația comunității rome din Iași și atitudinea
majorității față de aceasta face și mai actual
subiectul dialogului cu celălalt, cu ceea ce ne este
diferit. Credem că e timpul să trecem de la rușinea
asocierii noastre cu romii, de către străini, la o
mentalitate a necesității ajutorului real dat acestei
comunități. Suntem convinși că sărăcia, lipsa de
educație și marginalizarea trebuie să fie depășite
în Iași prin implicare, strategii educaționale și
economice care să aibă la bază cultura omeniei.
Mai mult, chiar dacă nu este o experiență unică
pentru Iași, și noi am trăit epoca nefastă a
comunismului. Adică a unei ideologii izvorâte din
ura dintre clase sociale și care cultiva neîncrederea
față de ceea ce era diferit de un sistem uniformizat.
Credem că a venit timpul să ne raportăm la acea
perioadă și din această perspectivă a explicării
răului.
În acest context, considerăm că tinerii Iașiului,
care formează acum importante comunități
IT și creative, care răspund prezent la fiecare
apel civic, sunt pregătiți pentru comunicarea
și înțelegerea cu ceilalți. Dar, mai mult ca
niciodată, au capacitatea de a interacționa
fără prejudecăți cu ceea ce le este diferit. De
aceea credem că putem aduce o contribuție
importantă la conturarea unei adevărate
strategii culturale a Iașiului, care să poată deveni
și baza candidaturii în competiția pentru titlul
de “Capitală Culturală Europeană”.

6. OBIECTIVEAdoptarea de către oraș a unui concept
cultural cu relevanță pentru cât mai
mulți ieșeni și pentru spațiul european,
care să devină un temei al identității
noastre pe termen lung:
umanitatea diferenței
Transformarea Iașiului într-o capitală a culturii
toleranței în spațiul românesc și est-european:
“Orașul pentru care toți oameni sunt frumoși”
Conștientizarea pentru cât mai mulți cetățeni a
rolului artei ca mijloc pentru păstrarea libertății
individuale și luptă împotriva autoritarismului
politic
Trecerea de la o cultură clasică, a elitelor, la
promovarea actului cultural și educativ ca mod
de viață curent pentru cât mai mulți cetățeni
Educarea constantă a cât mai multor oameni
din Iași și din orașe europene partenere (mai
ales Chișinău și Cernăuți) în spiritul respectului
pentru libertate, democrație și toleranță
Valorificarea diferențelor culturale prin
educație și depășirea problemelor sociale prin
parteneriat economic cu implicarea consistentă
a industriilor creative din oraș
Sedimentarea valorilor toleranței, ale societății
deschise, ca fundament al sistemului de valori
pentru generațiile tinere din Iași
Resemnificarea trecutului prin prisma
înțelegerii la nivel de mase a importanței unei
culturi a toleranței
Întemeierea acestui concept pe demitizarea
istoriei poleite a orașului. Acceptarea
responsabilității pentru culpa morală a
înaintașilor noștri

7. Propunem așadar umanitatea diferenței ca mod
de viață. Vrem întemeierea identității noastre pe
ideea că diferența dintre oameni, dintre etnii și
dintre comunități este normală, benefică și ne
umanizează pe toți deopotrivă. Considerăm că
elementul prin care putem trece de la rănile
trecutului către această perspectivă europeană e
tocmai încrederea în cultură și educație,
adresată întregii comunități. Vrem ca tot mai
mulți concetățeni ai noștri să vadă frumosul din
ceilalți oameni și să devină ei înșiși oameni
mai buni.
Conturarea conceptului care stă la baza
strategiei noastre este o nouă percepție a
sensului și rolului culturii prin resemnificarea
trecutului. Mai simplu spus, vrem ca ieșenii
să înțeleagă de acum cultura nu ca pe un act
exterior vieții lor cotidiene, ci ca un spirit
protector, prin care întreaga comunitate să
împărtășească adevăratele valori europene.
Adică să trăiască în toleranță, libertate, respect
față de minorități, față de ceea ce îi este diferit.
Doar în acest fel vom putea da un sens nou
moștenirii noastre culturale și o vom putea
folosi ca pe un argument al spiritului liber,
al deschiderii către cunoașterea altor culturi,
îndepărtând pentru totdeauna tentațiile căderii
în radicalism, șovinism, intoleranță.

8. PAȘI DE URMAT

9. ...
Demitizarea
moștenirii
Identificarea
elementului de unicitate
Menținerea într-un discurs clasic despre cultura
ieșeană scade considerabil șansele unei victorii
a orașului în această candidatură. Pentru ca
dezbaterea culturală să fie cu adevărat relevantă
pentru secolul XXI, este nevoie de o reevaluare a
trecutului spațiului nostru:
Astfel, Iașiul nu mai este, de facto, capitala
culturală a României. Multe alte orașe
importante din țară, precum București, Cluj
Napoca sau Timișoara, au o viață culturală
mai bogată în prezent. Luând în considerare
frecvența și importanța festivalurilor, numărul
și starea muzeelor, lansările de carte, concertele
de muzică sau calitatea spectacolelor de teatru,
există orașe care ne egalează sau ne depășesc la
acești indicatori.
Chiar și în privința istoriei culturale, nu suntem
singurul oraș mare din țară unde a creat și a
iubit Eminescu, unde s-au născut pictori și s-au
înfăptuit lucruri mari pentru țară.
Istoria relativ recentă a Iașului este marcată de
un eveniment de o gravitate absolută, contrar
spiritului umanist, european: Pogromul
din 1941. Este un eveniment care întrece
în gravitate alte evenimente de acest tip de
pe teritoriul României. Putem așadar vorbi
despre o unicitate a răului.
Curajul acceptării
trecutului incomod
Pentru acceptarea acestui element de unicitate
ca punct central al strategiei, comunitatea
trebuie să se confrunte cu cel mai negru
moment din istoria sa. Arătăm deschiderea
de a ne construi identitatea nu pe un element
comod, pozitiv, ușor de împachetat și de
comunicat, ci tocmai pe ce e mai dificil, mai
chinuitor. Demonstrăm că avem resurse
interioare de a transforma, prin cultură, acest
rău și tipul de gândire care l-a provocat sau
care l-a înlesnit, în sursă de regenerare a
binelui din noi.
Resemnificarea
moștenirii spirituale
Realizarea faptului că toată moștenirea
culturală, fără o orientare a sa către cultura
libertății și toleranței, a fost inutilă în fața
tentației barbariei. Și că acest model clasic de
raportare la cultură, păstrat în forma actuală,
nu ne va apăra de barbarie într-un alt context
istoric nefericit din viitor.
Noua înțelegere
a culturii
Înțelegerea colectivă a faptului că actul
cultural își îndeplinește cu adevărat menirea
dacă generează umanitate în indivizi și în
colectivitate.
PAȘI DE URMAT

10. Orașul
umanismului regăsit
Beneficii certe indiferent
de rezultatul competiției
Oricare ar fi orașul desemnat drept “Capitală
Culturala Europeană”, Iașul rămâne cu beneficii
certe pentru viitor. Nu câștigă doar finanțări și
resurse materiale, ci se îmbogățește cu adevărul
și cu umanitatea unui nou spirit. Își înțelege cu
adevărat istoria, se împacă din nou cu trecutul,
se raportează într-un mod modern, european
la lume, la diversitate și are bazele pentru un
brand permanent al orașului: “Iași - orașul
pentru care toți oamenii sunt frumoși”.
Promotor al
culturii europene
Iașiul devine spațiu al unui spirit cu adevărat
european, (element fundamental al competiției).
Conexiunile cu Chișinău și Cernăuți capătă
sens și substanță în actualul context răsăritean,
marcat de aceiași demoni ai intoleranței și
barbariei, ca în propriul nostru trecut. Europa
nu mai este percepută de ieșeni doar prin prisma
unui mimetism instituțional lipsit de fond, ci
este îmbrățișată prin valorile sale de căpătâi. Se
generează valori care devin relevante și pentru
generațiile viitorului.
Europa nu mai este percepută de ieșeni
doar prin prisma unui mimetism
instituțional lipsit de fond, ci este
îmbrățișată prin valorile sale de căpătâi
Orașul nostru manifestă un nou spirit al
toleranței și libertății, redevenind, în acest sens,
un simbol al culturii moderne în România.
Participarea la competiția “Capitală Culturală
Europeană” este o oportunitate de reașezare a
identității noastre pe baze cu adevărat europene.
Toate evenimentele derivate din strategia
“Capitală Culturală Europeană“ vor fi orientate
spre conturarea unei mentalități a bucuriei
întâlnirii cu alte spiritualități și a prețuirii atât a
libertății individuale, cât și a libertății celuilalt,
diferit de noi.

11. CUM FACEM

12. URA NU ARE LOC ÎN CULTURĂ

13. În numele reconcilierii cu erorile trecutului și a regăsirii cu
spiritualități pe care le dorim reintegrate pentru totdeauna
în identitatea noastră, Iașiul va organiza anual o săptămână
a libertății prin muzică. În loc de artiști străini aduși la
întâmplare în Iași, va fi invitată orchestra filarmonică din
Tel Aviv, împreună cu artiști din culturi diferite, care cultivă
celebrarea umanității prin cultură.
Reuniune internațională bianuală la Iași, în care istorici
și sociologi dezbat problemele interetnice și promovarea
societății deschise în estul Europei. Evenimentul va avea
participarea președintelui României, Republicii Moldova,
Ucrainei, reprezentanți ai Comisiei Europene, ai O.N.G.-urilor
din zona libertăților drepturilor omului și a libertății de
expresie. Iașiul devine astfel un punct de generare a spiritului
european modern, a toleranței în regiune printr-un eveniment
cu expunere media internațională.
Muzica devine un
promotor al
libertății
Toleranța și
societatea
deschisă devin
mărci ale
orașului
Cum facem
Implicarea industriilor creative, mai ales a firmelor locale din
domeniul IT, în educarea prin burse, pregătirea profesională
și integrarea socio-economică a unor tineri din comunitățile
defavorizate de romi, care devin modele de integrare în Iași.
Cei mai dinamici, mai educați și inventivi oameni din oraș
devin astfel implicați în depășirea barierelor interetnice și
în ameliorarea percepțiilor negative, a prejudecăților față
de o minoritate aflată în dificultate. Sistemul acesta are un
important factor multiplicator economic, social și educativ atât
pentru comunitatea romă cât și pentru întregul oraș.
Integrăm
minoritățile în
dificultate prin
industriile
creative

14. URA NU ARE LOC ÎN CULTURĂ

15. Festival al artei protestatare la Iași. Artiști români (ex. Dan
Perjovschi) și europeni care creează în spiritul libertății,
al toleranței, al luptei contra cenzurii, totalitarismului și
încălcării drepturilor omului se întâlnesc într-o săptămână
a libertății oamenilor frumoși la Iași. În cadrul festivalului,
artiștii merg în școlile din Iași și apoi în școlile din țările
artiștilor străini pentru a încuraja tinerii să-și folosească
creativitatea pentru a da naștere celor mai simple forme de
artă protestatară.
Acest tip de eveniment punctează la toate criteriile creative
prevăzute de competiția “Capitală Culturală Europeană”:
are relevanță pentru întreaga comunitate, îmbină educația
și cultura modernă, are participare internațională și
continuitate, se adresează generațiilor tinere într-un mod
în care acestea pot recepta cel mai bine cultura și spiritul
toleranței, al protejării libertății în fața autoritarismului.
Învățăm tinerii cum
să respingă
autoritarismul
prin artă
Cultura Cucuteni,
moștenire
culturală
comună
Festival popular international la Iași cu participarea meșterilor
olari din țările limitrofe, pe teritoriul cărora s-a întemeiat
Cultura Cucuteni. Festivalul poate avea următoarea ediție în
orașele din țările vecine aflate în regiunea Culturii Cucuteni.
Astfel, meșterii olari de mai multe naționalități, parte a
industriilor creative, vin împreună pentru a arăta prin arta lor
rădăcina comună a unor comunități vecine. Celebrăm bucuria
creativității populare, în forme distincte, dar cu un nucleu
comun. Evenimentul devine un prilej de cunoaștere între
comunități diferite prin bogăția culturii Cucuteni, difuzată și
vizibilă în zona aceasta a Europei până în zilele noastre.
Cum facem

16. URA NU ARE LOC ÎN CULTURĂ

17. Îl cunoaștem pe
Creangă al
celorlalte
popoare
Festival internațional de teatru pentru copii, inspirat din
operele autorilor populari din alte țări. Așa cum pentru
români Ion Creangă este un scriitor care a surprins felul de a
fi cel mai profund al oamenilor simpli de aici, și alte popoare
vecine au un Creangă al lor. Prin cunoașterea reciprocă a
acestor autori, promovăm apropierea dintre națiuni europene
vecine.
Umorul ne face
diferențele
simpatice
Există festivaluri de film, teatru, muzică și multe altele și în alte
orașe, unele mai cunoscute decât ale noastre. Știm că umorul
și comedia îi cheamă alături și pe cei mai puțin interesați
de cultură. Dorim o terapie prin râs pentru comunitatea
ieșeană, care este adesea ținta umorului conaționalilor noștri,
așa cum ardelenii, oltenii sau bucureștenii sunt ironizați
cu drag de către noi. Propunem organizarea la Iași a unui
festival de Stand up Comedy și Improvizație cu reprezentanți
din diverse culturi și civilizații pe tema umorului interetnic
bine intenționat. Ne așteptăm astfel, ca încet, nu degrabă, să
înceapă să participe și cei care n-ar fi mers niciodată la teatru.
8,9,10 ... până la 2021 alte idei
TU DECIZI DE AICI!
Cum facem

18. URA NU ARE LOC ÎN CULTURĂ

19. EFECTE
NEAȘTEPTATE

20. Cum ar fi să ne caute europenii mai
des orașul pe hartă, pe Google sau GPS
și să știm că am avut o contribuție,
oricât de infimă, pentru aceasta?
Îți imaginezi cum ar fi dacă Iașiul
ar deveni un loc în care toți
oamenii să se simtă bine în pielea
lor?
De ce să nu ne asigurăm că generațiile
următoare nu vor mai fi niciodată
capabile de ură între rase, etnii sau
clase sociale?
Cum ar fi dacă nu ne-ar mai
deranja la fel de mult confuzia
de identitate cu alte etnii, fiindcă
britanicii ar filma un mustăcios
student la Conservator, un artist
plastic cu pălărie neagră sau o
IT-istă deosebit de isteață, care-
și poartă părul cu funde roșii în
codițe?
Cum ar fi dacă, într-o zi, ar citi și
străinii Dumbrava Minunată și ar
aprecia dacă ar vedea Liceul Mihail
Sadoveanu pe CV-ul unui ieșean?

21. N-ai vrea ca toți românii să spună că
un anume loc din țară care le-a plăcut
e aproape la fel de ospitalier și de
relaxant ca Iașiul?
Ce-ai spune dacă orașul nostru ar
redeveni un focar cultural pentru
arta protestatară?
Cum ar fi ca artiști români sau străini
să se simtă atât de confortabil în
spiritul liber al Iașului încât să-și mute
atelierul de creație aici?
N-ar fi grozav dacă Iașul ar fi un oraș
în care să se întâmple atâtea lucruri
frumoase încât tinerii să nu-și mai
dorească să plece?
Ce-ar fi dacă ai simți mereu că în
orașul acesta nu ești judecat după
locul din care vii, după culoare, felul
în care iubești sau statut social, ci după
bunătatea ta?
Nu-i așa că ți-ar plăcea ca MADE IN
IAȘI să înceapă să fie spus mai des,
mai cu drag, mai cu încredere și să fie
receptat cu mai mult interes?
Cum ar fi, oare, să începem să ținem
mai mult la oameni, așa cum am
arătat că ținem la Roșia Montană,
aeroport sau tei?

22. Tot ce e cu adevărat bun PENTRU IAȘI TREBUIE SĂ FIE GRATUIT
Toată această strategie este oferită cu titlu gratuit către orașul Iași și mai ales către oamenii săi. Îndemnăm
toate persoanele cărora le pasă de viitorul acestui oraș să se implice cu idei, opinii și critici față de acest
proiect. Echipa de implementare a Fundației “Iași- Capitală Culturală Europeană 2021”, prin permanenta
consultare a reprezentanților societății civile, va putea deriva din strategie tacticile, evenimentele și
acțiunile suplimentare pe care le consideră necesare.
SC Namogo Design SRL cedează integral drepturile de utilizare a ideilor și conceptelor exprimate în acest
document, dar își păstrează, în același timp, drepturile de autor. Orice reproducere fără menționarea
sursei și care implică asumarea paternității textului, de către terți, este strict interzisă.
CONCEPT ȘI STRATEGIE
Mihai Mocanu
CONCEPT GRAFIC ȘI IMPLEMENTARE
Alexandru Munteanu
Tudor Munteanu
Raluca Gavrilescu
FotografiI
© Iulia Iacoban . Toate drepturile rezervate.
www.iuliaiacoban.com
Contact
mihai@namogo.com
+40 723 627 707
www.namogo.com