1. Rumbă
1. Identificare: nume general, local, definiţie scurtă, circulaţie, similitudini
transfrontaliere:
Nume general: Rumbă
Nume locale: rumbă, şuvoaie, codri
Ţesătură decorativă de lînă şi bumbac sau lînă şi cînepă, care are o faţă
cu motive geometrice: bimicurbe, romburi mari sau mici alese cu lînă
unite în diferite compoziţiişi gamă cromatică multicoloră pe fondal negru.
Desenul geometric este ales cu lînă colorată, care se aşterne în formă
de laţuri şi însăilături realizate în 3 iţe.
Acesttip de ţesătură decorativă predominăîn raioanele: Soroca, Floreşti,
Rîşcani etc, deseori pentru a obţine o piesă „aleasă” – rumbă mai lată,
se unesc doi laţi. Se foloseşte rumba în decorul locuinţei.
Astfel de ţesătură cu alesătură rară se întîlneşte şi la alte etnii –
ucraineni, bieloruşi. Sub termenul de „rumbă” întâlnim la moldoveni
dansul „Rumba”, care are figuri geometrizate.
2. Caracterizare: descriere, funcţii, aspecte morfologice, mod de
manifestare:
Rumba este o ţesătură decorativă pentru decorul căreia se consumă
puţină lînă vopsită, fiindcă ozorul ei seamănă cu o broderie cusută rară
cu lînă colorată pe o ţesătură întunecată. Tehnica de lucru e ţesutul în
trei iţe. Fondalul rumbelor e de culoare neagră, compoziţional e diferite
forme de îmbinare a dungilor colorate în formă de „zigzag”, romburi mari
şi mici, alesături în formă de frunze geometrice etc., realizate la o
distanţă de 1 cm. Se întîlnesc local rumbe, în care sunt îmbinate dungile
simple cu motive alese factural cu laţuri, care redau ţesăturilor de acest
tip o mai mare originalitate. Rumbele se ţesea cu urzeală de cînepă sau
bumbac negru răsucit, băteala de bază de asemenea era din cînepă
vopsită în negru, şi numai desenul din linii punctate şi laţuri la capete
este de fire de lînă plină colorată sau fir pus în două. Rumba se mai
făcea şi din deşeurile de lînă rămase de la alesul unui covor. Acesttip de
ţesătură are o mare vechime, şi astăzi ţesutul lui demonstrează o
modalitate eficientă a ţesutului, cum cu resurse de lînă puţină se pot crea
valori decorative de mare preţ.
Aceste rumbe cusute din doi laţi se folosesc la acoperitul paturilor, în
calitate de covoraş pe perete lângă pat etc. Ele fac parte din zestrea
fetelor, din cadrul darurilor la ritualul funerar.
2. 3. Descrierea comunităţii(lor), grupurilor, persoanelor sau instituţiilor
purtătoare:
Tipul de ţesătură decorativă – cerga este confecţionată îndeosebi în
raioanele de la nordul şi centrul republicii. Însă din motivul că piesele
ţesute fac parte din zestrea copiilor ele pot fi întîlnite oriunde, fiind valori
mobile alături de persoana-proprietară.
4. Descrierea situaţiei la zi privind viabilitatea:
De rînd cu alte ţesături decorative rumbe astăzi mai puţine se ţese,
îndeosebi se mai ţese în r-nele Soroca, Floreşti, Drochia, Rîşcani,
Donduşeni, Edineţ. Coloritul lor este vioi, culori aprinse şi-s deosebit de
frumoase. Însă în mare parte astăzi în familiile noi şi tinere nu se ţese,
dar în locul lor sunt folosite cuverturi, covoraşe de producţie industriale şi
străine.
5. Data inventarierii, specialistul:
28.11.2010. Elena Postolachi, cercetător ştiinţific coordonator Muzeul
Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală.
6. Referinte la literatura, discografie, materiale audiovizuale, manuscrise
aflate in comunitate, materiale de arhiva, diferite imagini:
Постолаки Е.А. Молдавское народное ткачество (XIX – нач. XX
в.). Кишинев, Штиинца, 1987.
Постолаки Е.А. К вопросу классификации молдавских ковровых изделий
XIX – нач. XX в// Известия АН МССР. Серия обществ. наук, 1983,№ 1.
Зеленчук В., Постолаки Е. Коворул молдовенеск. Тимпул, Кишинэу,
1990.
