Mentalităţi româneşti. de la comunism la democraţie - Patrascu Mihaela Hanelore
Principiul Eligibilitatii Frincu Mihaela Hanelore
1. Frîncu Mihaela Hanelore
Principiul eligibilităţii
Principiul eligibilităţii nu este stabilit în mod expres de normele legii fundamentale,
ciîn mod indirect prin dispoziţiile art. 121 alin. 1 şi 122 alin. 2 din Constituţia României, care
prevăd că autorităţile administraţiei publice locale, consiliile locale, primarii şi consiliul
judeţean, sunt alese în condiţiile legii.De altfel, se impune, de la început, să subliniem faptul
că principiul eligibilităţii, ca şicelelalte principii dezvoltate de legea organică, puse la baza
administraţiei publice locale, suntabsorbite în conţinutul principiului autonomiei locale,
consacrat de normele constituţionaleale art. 120 alin 1.Principiul eligibilităţii autorităţilor
administraţiei publice locale îşi are însă sediulmateriei şi îşi găseşte, în mod distinct,
recunoaşterea în normele Legii nr. 67/2004, pentrualegerea autorităţilor administraţiei publice
locale, care detaliază şi dezvoltă principiuleligibilităţii prevăzut în art. 2 al Legii 215/2001,
stabilind şi alte norme referitoare la procedurile de alegere ale consiliilor locale şi judeţene,
precum şi ale primarilor.Potrivit acestei regelmentări, consiliile locale, consiliile judeţene,
primarii şi ConsiliulGeneral al municiupiului Bucureşti se aleg prin vot universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat.Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin
vot exprimat pe baza reprezentării proporţionale, în cadrul unui scrutin de listă.Primarii
comunelor şi ai oraşelor sunt aleşi pe circumscripţii electorale prin votexprimat pe baza
scrutinului uninominal1.
Această modalitate democratică de alegere a autorităţilor locale, sistemul reprezentării
proporţionale, în cazul consiliilor şi a scrutinului uninominal, în cel al primarilor, stabilită
delegiuitorul organic, este mai înainte de toate, o opţiune politică2.Odată alese, autorităţile
administraţiei publice locale nu îşi încetează mandatul decâtnumai în anumite cazuri limitativ
prevazute de lege şi numai în condiţiile legii, asigurându-seastfel, continuitatea mandatului lor
de 4 ani pentru care au fost alese. Regula menţionatădecurge, în mod explicit, din dispoziţiile
Legii administraţiei publice locale, conform cărora„consiliile locale şi judeţene, precum şi
primarii aleşi în cursul unei legislaturi, ca urmare adizolvării unor consilii sau devenirii
vacante a unor posturi de primari, încheie mandatul predecesorilor 3 ”. În acest mod,
legiuitorul pune în evidenţă una dintre consecinţele principiului eligibilităţii şi anume
1
Corneliu Manda,Drept admnistrativ , Tratat elementar, ediţia a IVa, Ed. Lumina Lex, Bucureşti , p. 204
Gheorghe Zaharia,Drept Administrativ Român, p. 197
3
Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, art. 24, alin. 2;
2
2. permanenţa mandatului autorităţilor locale alese pentruîntreaga legislatură.Trebuie menţionat
şi faptul că, pentru a fi ales primar sau consilier, candidatul înalegeri trebuie sa respecte
anumite condiţii stabilite atât de Constituţie, cât şi de lege.Aceste condiţii de eligibilitate sunt
cumulative şi se referă la:- calitatea de alegător (cetăţenii români care au împlinit 18 ani,
inclusiv cei care împlinesca această vârstă în ziua alegerilor, potrivit art. 36 din Constituţie);dreptul de a fi ales (cetăţenii români cu drept de vot, care au împlinit vârsta de cel puţin 23de
ani, conform art.37 alin.2 din Constituţie, dacă nu le este interzisă asocierea în partide
politice, potrivit art.40 alin.3 din Constituţie); desigur că, dacă una din persoanele care
ocupăfuncţiile nominalizate de art. 40 alin3 doreşte să candideze în alegeri, ea o poate face
dacă în prealabil demisionează din funcţia pe care o are, iar demisia să fie dovedită cu
ocaziaînregistrării candidaturii;- domiciliul (au dreptul de a fi aleşi cetăţenii români cu
domiciliul în ţară, potrivit art.16alin.3 din Constituţie şi cu domiciliul pe teritoriul unitaţii
administrativ-teritoriale, conform art.3 alin3 din Legea 67/2004).Există şi „interdicţii”,
potrivit cărora: nu pot fi aleşi, cetăţenii români care fac parte dincategoriile prevazute la art.40
alin.3 din Constituţie: judecătorii Curţii Constituţionale,avocaţii poporului, magistraţii,
membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii defuncţionari publici, stabilite prin lege
organică; persoanele care fac parte din categoriile prevazute la art. 5 alin. 1 lit. a) şi b) din
Legea nr. 67/2004, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale : alienaţii sau
debilii mintali puşi sub interdicţii, persoanelelipsite de drepturi electorale pe durata stabilită
prin hotărâre judecătoareacă.Candidaturile pentru autorităţile publice locale se propun de către
partidele politiceconstituite potrivit legii partidelor politice, ele reprezentând, pentru alegătorii
locali, adevărategaranţii şi opţiuni clare.Se pot depune şi candidaturi independente, depunerea
acestora fiind însă condiţionatăde prezentarea unei liste de susţinători. Astfel, pentru funcţia
de consilier se cere un minimumde 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi pe liste, dar nu
mai puţin de 50 de susţinătoriîn cazul comunelor, 100 în cazul localităţilor urbane de rangul II
şi III şi de 1000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti
şi localităţilor urbane derangul I. La funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie sa
prezinte o listă de susţinători,care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al
alegătorilor înscrişi în liste pentrucircumscripţia în care candidează, dar nu mai puţin de 200
în cazul comunelor, 300 în cazuloraşelor, 1000 în cazul municipiilor şi sectoarelor
municipiului Bucureşti şi 5000 în cazulmunicipiului Bucureşti4.
4
Legea 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, art. 44
3. Trebuie să se remarce că eligibilitatea autorităţilor locale capătă mai ales conotaţii
politice dar şi sociale cu totul deosebite care derivă, mai înainte de toate, din natura juridică
aacestora, astfel că ele, nefiind autorităţi statale, nu vor exercita decât voinţa cetăţenilor
dinunitatea administrativ-teritorială în care sunt alese.În acest sens, considerând-o totodată si
ca o altă caracteristică ce decurge din principiul eligibilităţii autorităţilor locale, calitatea de
consilier sau primar, obţinută, deregulă, pe lista partidului ce l-a propus, este acceptată şi
compatibilă cu calitatea de membrual partidului, care are influenţă decisivă pentru deţinerea
funcţiei respective.Ca atare, reiese că răspunderea politică a autorităţilor locale este nu numai
de ordinelectoral, deoarece, dacă se ajunge la retragerea încrederii politice, acest fapt poate
conduce laîncetarea calităţii de consilier şi de primar, deşi ei sunt aleşii colectivităţilor locale,
iar mandatul exercitat este unul de natură reprezentativă şi nu imperativ, aplicându-se, în
opinia prof. univ. dr. Corneliu Manda, în acest caz, în mod corespunzător, prevederile art. 69
alin. 2din Constituţia României care prevede că „orice mandat imperatic este nul”.În sfârşit
un ultim aspect necesar a fi subliniat, ca o consecinţă a principiuluieligibilităţii, se referă la
faptul că autorităţile locale, odată alese, în condiţiile stabilite de lege,devin autorităţi locale
reprezentative, recunoscute implicit şi de către stat, ceea ce poate da actele şi acţiunile lor să
poată produce efecte juridice încadrate în ordinea juridică a statului,desigur în măsura în care
acestea se încadrează constant în respectarea cadrului legal.5
5
Corneliu Manda,Drept admnistrativ , Tratat elementar, ediţia a IVa, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, pp. 205-206