3. MICROBIOLOGIA
• (miros-mic, bios-viață, logos-
vorbire) este știința care
studiază forma, structura
(morfologia), genetica,
procesele metabolice din
organismele microscopice și
submicroscopice;
5. MICROBIOLOGIE MEDICALĂ
De la microbiologie au derivat o serie de
discipline ştiinţifice independente :
• BACTERIOLOGIA - se ocupa cu
studiul bacteriilor;
• MICOLOGIA - se ocupa cu studiul
ciupercilor microscopice si
macroscopice;
• VIRUSOLOGIA - se ocupa cu studiul
virusurilor;
• PARAZITOLOGIA - se ocupa cu
studiul parazitismului si organismelor
parazite;
5
6. MICROBIOLOGIE MEDICALĂ
• IMUNOLOGIA - studiază sistemul
mecanismelor de apărare al
organismelor, care le protejează fata
de o eventuala infecţie si/sau de orice
substanţa străina care pătrunde in
interiorul lor.
• MICROBIOLOGIA SĂNĂTĂŢII
PUBLICE SI EPIDEMIOLOGICE - are
ca scop monitorizarea si controlul
răspândirii bolilor in comunităţi;
6
7. SARCINILE
MICROBIOLOGIEI
MEDICALE
• constau din studierea agenţilor
patogeni ai bolilor infecţioase şi a
florei normale a omului, a patogeniei
bolilor cauzate de ei, elaborarea şi
perfecţionarea metodelor de
diagnostic, precum şi a preparatelor
biologice utilizate pentru
diagnosticul şi tratamentul bolilor
infecţioase.
7
11. TAXONOMIA
• TAXONOMIA se ocupă cu studiul
clasificării, nomenclaturii și identificării
organismelor vii.
• CARL VON LINNE, un botanist suedez, a
fost cel care si-a dat seama de importanța
existentei unui sistem de recunoaștere și
definire a proprietaț ilor organismelor,
stabilind reguli fundamentale pentru
categoriile taxonomice sau taxoni.
11
12. • CLASIFICAREA este aranjarea
ordonată a organismelor în grupe,
preferabil într-un sistem bazat pe
relații evolutive.
• NOMENCLATURA este procesul
de desemnare a numelor pentru
diferitele ranguri taxonomice ale
fiecărei specii de microorganisme.
• IDENTIFICAREA este procesul
de descoperire si înregistrare a
trăsaturilor organismelor, astfel
încât ele sa poată fi introduse
într-o schema taxonomica globală.12
21. . STRUCTURILE OBLIGATORII
ALE CELULEI BACTERIENE
• Obligatorii (prezente la toate speciile
bacteriene) si sunt reprezentate de:
ANVELOPA cu cele trei straturi:
• STRAT MUCOZITAR
• PERETE CELULAR
• MEMBRANA CITOPLASMATICA
CITOPLASMA,
NUCLEOID (echivalent nuclear);
PLAZMIDE
RIBOZOMI
21
23. ANVELOPA celulei constă din cele trei
straturi:
• 1. Strat
mucozitar
• Strat extern
• Rol de protecție
• Generează capsula
în condiții
nefavorabile
23
25. BACTERII GRAM
POZITIVE (+)
•Bacteriile Gram-pozitive au
un perete gros, alcătuit, din
strat rigid de peptidoglicani,
acid teichoic, lipidoproteide.
•Conferă bacteriilor Gram-
pozitive sensibilitate la
lizozim şi la penicilină.
•Se colorează în albastru
violet.
25
26. BACTERII GRAM NEGATIVE (-)
• Bacteriile Gram-negative
au un perete subţire ;
• peptidoglicani (până la
20%)
• Lipsite de acid teichoic.
• Lipidoproteide 25 %
• Exterior un strat complex
numit membrană externă.
• Membrana externă
conţine antigenul O
• Se colorează în roz, roșu
26
29. MEMBRANA
CITOPLASMATICĂ
• Reprezintă bariera dintre interiorul şi
exteriorul celulei.
• Permeabilitate selectivă.
• Sistemul de transport electronic.
• Sediul respiraţiei bacteriene.
• Sediul permeazelor.
• Generează mezozomii.
29
30. MEZOZOMII
Sunt invaginări
complexe ale
membranei
citoplasmatice.
Pot avea formă
veziculară,
tubulară sau
lamelară.
Participă în
diviziunea
nucleoidului
30
31. CITOPLASMA
• Citoplasma este un
sistem coloidal dens,
omogen ce conţine
proteine, enzime, lipide,
săruri minerale,
pigmenţi, glucide,
vitamine.
• Citoplasmă celulei
tinere are un aspect
omogen, iar a celulei
bătrâne are un aspect
vacuolar.
31
32. RIBOZOMI
Sunt structuri
complexe compuse
din ARN şi
proteine.
Au un diametru
de aproximativ 20
nm.
Funcţia
ribozomilor este
de sinteză a
proteinelor.
32
33. NUCLEOID
ADN-ul dublu
catenar , circular
este concentrat în
citoplasmă sub
forma unui
NUCLEOID.
Diametru de 20Å
şi o lungime de l
mm, numit
cromozom haploid.
33
ADN-ul -
păstrează și
transmite
informația
genetic ereditară.
35. STRUCTURILE FACULTATIVE ALE
CELULEI BACTERIENE
• Spori
• Capsula,
• Flagelii, cili
• pilii , fimbrii
• sunt structuri
ce se găsesc în
afara învelişului
bacterian
35
36. SPORUL (spoara)
•Conținut scăzut de apă liberă, (până la
10%) de calciu.
•Rezistent la temperaturi şi pH
extreme.
•În condiții favorabile sporul
germinează, dezvoltându-se forma
vegetativă.
•Forma sporului (sferică, ovală) şi
poziția în celulă (centrală, sub terminală,
terminală) sunt caractere utile în
identificarea bacteriilor.
•Colorația Aujeskhi (Ojeșco)
36
• Inactiv metabolic.
37. CAPSULA
•Este o
structură
accesorie, cu o
consistență
gelatinoasă,
vascoasă, care
acoperă complet
celula bacteriană.
37
macrocapsula, o
structură omogenă,
aderentă de celulă, mai
groasă de 0,2 mm,
microcapsula, material
polizaharidic, în jurul
peretelui celular (până
la 0,2 mm grosime).
39. FLAGELI, CILI
• Reprezintă un organ
de locomoție.
• Lungimea lor depăşeşte
lungimea celulei
bacteriene.
• Flagelii pornesc de la
corpusculul bazali spre
suprafață.
• Flagelul compus de
proteină, numită
flagelină fiind o proteină
contractilă, antigenică.
• Diferă după numărul și
amplasarea flagelilor. 39
42. • Sunt fibre proteice ce
acoperă complet suprafaţa
bacteriilor Gram - negative.
• Pilii sunt de două feluri:
comuni şi sexuali.
• Pilii comuni numiți fimbrii,
rol de aderență, intervin în
patogenitate.
• Pili sexuali implicați în
conjugarea materialului
genetic, mecanismele de
variabilitate genetica. 42
PILI sau FIMBRII
