1. Facultatea de FilosofieşiŞtiinţe Social-Politice Claudia
Horobeț SpecializareaComunicareSocialăşiRelaţiiPublice CRP, An II, Grupa IV
Folosireaprincipiiloretice
(suportteoretic: Clifford G. Christians, Mark Fackler, Kim B. Rotzoll, Kathy B. McKee –
“Etica Mass-Media”, Studii de caz)
Valorile constituie cadrul de referință în care teoriile, deciziile și situațiile
capătă sens. Fiecare este capabil să aprecieze blândețea și compasiunea atât de
mult, încât atitudinile și limbajul ajung să se îmbine cu o etică sistematică a
pacifismului.
Valorile motivează acțiunea umană, reprezintă o marcă a speciei umane, iar
tendința fiecăruia este să apere și să explice propriile valori abia atunci când
reușește să le încalce.
În instituții, valorile reprezintă un amestec complicat de idei care adesea
trebuie verificate sau corectate.
Fiecare caz din această carte, este conceput în așa manieră încât să
prezinte întâi detaliile cele mai importante cu privire la caz, și mai apoi
comentariile, pentru a fi mai ușor de clarificat primele două pătrate din
diagrama lui Potter. Cazurile și mai ales comentariile, explică valorile
personajelor principale în procesul luării deciziei. De obicei, valorile importante
ale unei persoane sunt ușor de identificat în discursul, conversația sau
argumentele acesteia.
Acesta este motivul pentru care specialiștii în etică analizează cu mare atenție
retorica, pentru a decide ce este relevant pentru cel de-al doilea cvadrant -
valorile.
Managerul unei agenții de publicitate poate aprecia doar inovația, o companie
de film doar eficiența, astfel încât doar valorile subordonate fiecăruia în parte
pot supraviețui. De exemplu, în Documentele Pentagonului (cazul 12), New
York Times decide să publice știrea, conformându-se privilegiilor stipulate în
Primul Amendament, astfel încât orice alt considerent își pierdea importanța.
Însă, conform diagramei lui Potter, rezultă că nici o concluzie nu poate fi

2. Facultatea de FilosofieşiŞtiinţe Social-Politice Claudia
Horobeț SpecializareaComunicareSocialăşiRelaţiiPublice CRP, An II, Grupa IV
justificată moral în lipsa unei confirmări clare că decizia finală a fost modelată
de un principiu etic.
Astfel că, cele două cvadrante din partea stângă, care includ valorile, explică ce
se întâmplă defapt, iar cele două din partea dreaptă, care includ principiile
etice, explică ceea ce ar trebui să se întâmple. Jumătatea stângă a cutiei este
descriptivă, cea dreaptă este normativă.
Cu alte cuvinte, sistemul de valori caracterizează condiția noastră umană, în
calitate de ființe morale; el se exprimă automat în viața de zi cu zi. Valorile sunt
prezente în toate dimensiunile experienței umane, chiar și în experimentele cu
caracter științific. Pe de altă parte, etica pune accentul pe abilitatea de a
raționa și pe justificarea adecvată.
În continuarea voi prezenta primele trei principii etice, Calea de mijloc
aristotelică, Imperativul categoric al lui Kant și Principiul utilității al lui Mill.
1. Calea de mijloc aristotelică:,,Virtutea morală este situarea corespunzătoare
între două extreme.”
Acest principiu a apărut încă de la începuturile filosofiei occidentale în
Grecia, secolul al IV-lea Î.Hr. Aristotel caracteriza virtutea morală drept o
cale de mijloc între două extreme, una implicând excesul, iar cealaltă lipsa.
Când și-a conceput etica, Aristotel a pus accentul pe moderație, pe
cumpătare, considerând că moderația însemna să trăiești chibzuit.
În viziunea aristotelică, se pune accent mai mult pe caracter decât pe
comportament,comportamentul exterior fiind cel care reflectă dispoziția
interioară a unei persoane.
O cale de a opera cu acest principiu este prin identificarea extremelor - să
nu faci nimic versus să expui totul, de exemplu, cand trebuie relatat un
eveniment.
Un exemplu potrivit, pentru a înțelege acest principiu etic, este cel cu
privire la Comisia Federală pentru Comerț, care atunci când trebuia să
decidă între interzicerea tutunului și acceptarea publicității
nereglementare, a ales calea de mijloc - a interzis reclamele la țigări la

3. Facultatea de FilosofieşiŞtiinţe Social-Politice Claudia
Horobeț SpecializareaComunicareSocialăşiRelaţiiPublice CRP, An II, Grupa IV
televiziune și a hotărât atașarea etichetelor de avertisment pe pachetele de
țigări.
Calea de mijloc nu înseamnă numai cantitatea potrivită, ci și momentul
potrivit, publicul potrivit, motivul potrivit și modalitatea potrivită.
2. Imperativul categoric al lui Kant: ,,Acționează conform acelei maxime care
vrei să capete valoare de lege universală.”
Imperativulcategoriceste un concept întâlnitînfilozofiamorală a lui
Immanuel Kant. Desemnează o acțiunecafiindnecesarăîn chip necondiționat
(de exemplu „Nu aivoiesăucizi!").
Sistemul etic kantian, se bazeazăpeconvingerea,
cărațiuneaesteceamaiînaltăinstanță a moralei. Semnuldistinctiv al
unuiastfel de imperativesteprezențalui “trebuie”. Kant
argumenteazăcămoralitateapoate fi exprimatănumaiprin imperative
categorice.
Condițiasupremă a moralitățiiestelegeamorală, care se
impunenecondiționattuturorființelorraționale.
De exemplu, cinevaîșiîncalcă o promisiune, pentrucăacestlucrui se pare a fi
înpropriulinteres; dardacăfiecaredintrenoiși-arîncălcapromisiunileoricândi-
arconveni, promisiunile nu armaiaveasensșisocietățileardecădeaînteroare.
Prinurmare, anumiteacțiunisuntmereugreșite: înșelăciunea,
furtulșinecinstea,
iarbunaintențieșirespectulpentruadevărsuntvalabileîntotdeaunașiîn mod
universal.
Contribuțialui Kant estenumităeticădeontologică(de la
grecesculdeon,,datorie”). Eticakantianăesteîn mare parte sinonimă cu
respectulpentrudatorie.
Imperativulsăucategoricîncurajeazăobediențașiactivitatealoială.
3. Principiulutilității al lui Mill: ,,Cautăceamai mare
fericirepentruceimaimulți.”
Pentru Mill utilitatea estefundamentul moralei. Conform
acestuiprincipiuacțiunilesuntcorecteproporțional cu tendințalor de a
promova fericirea șisuntincorecteînmăsuraîn care

4. Facultatea de FilosofieşiŞtiinţe Social-Politice Claudia
Horobeț SpecializareaComunicareSocialăşiRelaţiiPublice CRP, An II, Grupa IV
tindsăproducăinversulfericirii. Prinnoțiunea de fericire Mill
înțelegeprezențaplăceriișiabsențadurerii, dartermenul de
plăceretrebuieînțelesîntr-o accepțiunegenerală care nu
înseamnădoarplăcerefizică ci și „plăcereafrumosului, a decorativului, a
delectării”.Mill argumenta căfericireaestesingurulscop al
acțiuniiumaneșitestulprin care trebuiejudecatoricecomportament.
Utilitarismulestedefinitcapromotor al celuimai mare bine
pentruceimaimulțioameni.
Înurmaacestorclarificăridistingemdouătipuri de utilități:
utilitarismulacțiuniișiutilitarismulregulilor.
Utilitarismulacțiuniiimplicăurmătoareaîntrebarefundamentală: dacă o
anumităacțiuneîntr-o
situațieconcretăvaaveadreptrezultattriumfulbineluiasuprarăului?
Utilitariștiiregulilorconstruiescreguli morale pentrupromovareaceluimai
mare bine general. Problemaesteceregulăgeneralăpoate produce ceamai
mare utilitate.
Înexemplulclasic al lui Robin Hood, care
atacăbogațiipentruaîmpărțibunurilefuratesăracilor,
utilitarismulacțiuniiîiiartăcomportamentul, considerându-l justificat moral.