1. Proiect realizat de Cighir Alex
Clasa a IX-a S
21.05.2015
Scoala: Liceul Marin Preda
Profesor: Ghita Apostol
2. Radiația (razele) X sau radiația (razele)
Röntgen sunt radiații electromagnetice ionizante, cu
lungimi de undă mici, cuprinse între 0,1 și 100 A.
3. Razele X se pot obține în tuburi electronice vidate, în care electronii emiși
de un catod incandescent sunt accelerați de câmpul electric dintre catod si
anod (anticatod). Electronii cu viteză mare ciocnesc anticatodul care emite
radiații X. Electronii rapizi care ciocnesc anticatodul interacționează cu
atomii acestuia în două moduri:
Electronii, având viteză mare, trec prin învelișul de electroni al atomilor
anticatodului și se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, îi deviază de la
direcția lor inițială. Când electronii se îndepartează de nucleu, ei sunt frânați
de câmpul electric al nucleului; în acest proces se emit radiații X.
La trecerea prin învelișul de electroni al atomilor anticatodului, electronii
rapizi pot ciocni electronii atomilor acestuia. În urma ciocnirii, un electron
de pe un strat interior (de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul
rămas vacant este ocupat de un electron aflat pe straturile următoare (de
exemplu de pe straturile L, M sau N). Rearanjarea electronilor atomilor
anticatodului este însoțită de emisia radiațiilor X.
4. Ele prezintă următoarele proprietăți:
în vid ele se propagă cu viteza luminii;
impresionează plăcile fotografice;
nu sunt deviate de câmpuri electrice și magnetice;
produc fluorescența unor substanțe (emisie de lumină); Exemple de substanțe
fluorescente: silicat de zinc, sulfurǎ de cadmiu, sulfurǎ de zinc, care emit lumina
galben-verzuie.
sunt invizibile, adică spre deosebire de lumină, nu impresionează ochiul omului;
pătrund cu ușurință prin unele substanțe opace pentru lumină, de exemplu prin
corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mică, hârtie, lemn, sticlă ș.a., dar sunt
absorbite de metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de
pătrundere depinde de masa atomică și grosimea substanței prin care trec.
ionizeazǎ gazele prin care trec. Numǎrul de ioni produși indica intensitatea
radiațiilor. Pe această proprietate se bazeazǎ funcționarea detectoarelor de radiații.
au acțiune fiziologicǎ, distrugând celulele organice, fiind, în general, nocive pentru
om. Pe această proprietate se bazeazǎ folosirea lor în tratamentul tumorilor
canceroase, pentru distrugerea țesuturilor bolnave.
5.
6. Razele X au fost descoperite de Wilhelm Rontgen in
1895. Prima fotografie cu razele X infatiseaza mana
sotie sale. In radiografie sunt sunt reprezentate oasele
si verigheta. In aceea perioada, descoperirea lui
Roentgen a creat senzatie. Oamenii foloseau razele X
mai mult in scopuri artistice, decat medicale. Pentru
descoperirea sa, Wilhelm Roentgen a primit premiul
Nobel in anul 1901. De la descoperirea lor, razelel X au
devenit un aliat de nadejde al medicilor are le folosesc
ca instrument de diagnosticare.
7. Tehnologia cu raze X este folosita pentru a examina anumite parti ale corpului.
Razele X sunt folosite in special pentru radiografiera oaselor si dintilor.
Fracturile, infectiile sau cariile se vad foarte clar in radiografiile cu raze X.
Radiografiera incheieturilor poate arata si prezenta artritei, iar unele tipuri de
raze X pot masura densitatea oaselor. De asemenea, razele X pot arata tumorile
canceroase de la nivelul oaselor.
Investigatiile cu raze X sunt folosite si pentru a detecta infectiile plamanilor.
Afectiuni precum pneumonia, tuberculoza sau cancerul se pot vedea cu
ajutorul unei radiografii. Mamografia este o investigatie speciala cu raze X care
examineaza tesutul mamar. Afectiuni cardiace, precum marirea volumului
inimii, pot fi detectate cu ajutorul investigatiilor cu raze X. Si afectiuni ale
tractului digestiv pot fi detectate cu ajutorul razelor X.
8. Razele X sunt din ce in ce mai folosite in medicina pentru diverse
investigatii. In doze mari insa, aceste investigatii pot avea efecte nocive
asupra organismului uman. Este indicat ca investigatiile cu raze X sa fie
facute cat mai rar si doar atunci cand au fost epuizate celelalte tipuri de
investigatie.
Tinta preferata a razelor X este ADN-ul. Efectele pot apara in intervale
diferite, de la cateva ore, pana la zile, saptamani sau chiar ani.
Organismul uman suporta dozele mici de raze X, insa cantitatile mari
produc grave deficiente celulare. Razele X produc radiatii care afecteaza
pielea, ochii, sangele sau organele reproducatoare. Aceste raze pot
produce mutatii genetice si favorizeaza aparitia cancerului. Cancerul
apare de obicei in urma expunerii la cantitati mari de raze X.
Expunerea la cantitati mari de raze X poate duce la tulburari de
pigmentare, atrofie, scleroza cutanata, conjunctivita, cataracta,
pierderea parului si diverse forme de cancer. Razele X au un efect
negativ asupra femeilor insarcinate. Pot aparea deformari ale corpului
fatului sau afectiuni grave care pot periclita viata copilului.
9. Radiografiile, tomografiile computerizate, mamografiile,
urografiile sau fluoroscopiile sunt investigatii medicale
care utilizeaza raze X. Radiografia este investigatia cea mai
putin iradianta. Unitatea de masura pentru dozele de
radiatii care ajung in organism este millisievert (mSv).
Doza maxima admisa de radiatii acumulate pe durata unui
an nu trebuie sa depaseasca 20 mSv. Cantitatea de radiatii
emise de o radiografie pulmonara este de 0,1-0,6 mSv. O
radiografie dentara are o doza de radiatii de 0,02 mSv.
Radioscopia echivaleaza cu zece radiografii pulmonare. In
cazul mamografiei, doza de radiatii este de 1-2 mSv, iar in
cazul unei densitometrii osoase doza este de 0,01-0,05 mSv.
