economy

1. BALANŢA DE PLĂŢI

2. Caracteritstici:
 Evidenţiază toate tranzacţiile care au loc
derulată, la un moment dat între rezidenţii unei
ţări şi restul lumii.
 Înregistratrea operaţiunilor în balanţa de plăţi are
la bază principiul înregistrării în partidă dublă;
 Se înregistrează două grupe mari de tranzacţii:
 cu bunuri şi servicii (CONTUL CURENT);
 cu active (CONTUL DE CAPITAL SI FINANCIAR).
 Evindeţiază fluxurile financiare aferente relaţiilor
internaţionale ale unei economii cu restul lumii.

3. CONTUL CURENT (1)
 Reflectă tranzacţiile cu bunuri şi
servicii ale unei economii cu restul
lumii, la acestea adăugându-se
veniturile şi trasferurile curente
generate de operaţiunile aferente
celui de-al doilea cont al balanţei de
plăţi

4. CONTUL CURENT (2)
Structura Contului Curent:
Bunuri şi servicii (Balanţa
comercială);
Venituri (Balanţa veniturilor);
Transferuri curente (Balanţa
transferurilor curente)

5. Tranzacţiile cu bunuri şi servicii
 Reflecta BALANŢA COMERCIALĂ A UNEI
ŢĂRI
 Tranzacţiile cu bunuri = COMERŢUL
VIZIBIL
 Tranzacţiile cu servicii = COMERŢUL
INVIZIBIL

6. TRANZACŢIILE CU BUNURI
 Reprezentate de exporturi (CREDIT) şi
importuri (DEBIT)
 Până nu demult, multe dintre ţări
înregistrau în BP importurile la preţurile
CIF, iar exporturile la preţurile FOB → la
nivelul economiei mondiale TOTAL
IMPORTURI ≠ TOTAL EXPORTURI
 Armonizarea la nivel mondial →
înregistrarea tranzacţiilor la preţul FOB

7. Contul curent România
2008
2008
Credit Debit Net
1. CONTUL CURENT 53582 69739 -16157
Bunuri şi servicii 42479 60929 -18450
- Bunuri 33725 52834 -19109
- Servicii 8754 8095 659
Venituri 2268 5951 -3683
Transferuri curente 8835 2859 5976

8. Balanţa comercială
 Soldul ( - ) al balanţei ieşirile de valută din
România > intrările de valută
Ponderea exportului în PIB 24,6%
Ponderea importurilor în PIB 38,6%
Ponderea soldului balanţei comerciale
în PIB
-14,0%
Gradul de acoperire a importurilor prin
importuri
63,8%
Gradul de deschidere a economiei
(I+E)/PIB
63,3%

9. Balanţa serviciilor (1)
 Componente:
 transporturile
 turism- călătorii
 alte servicii:
 servicii de comunicaţii
 servicii între filiale
 servicii informatice
 servicii juridice, consultanţă contabilă, managerială
 servicii financiare
 servicii de publicitate, marketing şi sondaje publice
 servicii în construcţii
 servicii de arhitectură, inginerie şi alte servicii tehnice

10. Balanţa serviciilor (2)
 Sumele înregistrate pe CREDIT reflectă
încasările României din serviciile realizate în
plan extern, în timp de sumele înregistrate pe
DEBIT reflectă plăţile efectuate de România
către exterior.
 Spre exemplu, dacă avem în vedere un student
al ASE plecat cu mobilitate erasmus, cheltuielile
efectuate de acesta la nivelul ţării unde a obţinut
mobilitatea se înregistrează pe DEBITUL
Balanţei SERVICIILOR

11. Balanţa veniturilor
 Cuprinde:
 venituri din muncă
 venituri din investiţii directe (profit)
 venituri din investiţii de portofoliu (dividende)
 venituri din alte investiţii de capital (dobânzi)
 Creditul = ÎNCASĂRI ALE REZIDENŢILOR
ROMÂNI DIN STRĂINĂTATE
 Debitul = ÎNCASĂRI ALE NEREZIDENŢILOR ÎN
ROMÂNIA (sau, altfel spus, plăţi ale României
către străinătate)

12. BALANŢA TRANSFERURILOR CURENTE
 TRANSFERURI ALE ADMINISTRAŢIEI
PUBLICE
 Sunt reprezentate, în cazul României, de:
 CREDIT: Fondurile europene primite de la Bugetul UE
 Fonduri de preaderare
 Fonduri structurale
 Fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală
 DEBIT: plăţi ale României către UE (contribuţia acesteia –
spre exemplu)
 TRANSFERURI PRIVATE
 Cea mai mare parte: transferurile celor care lucrează
în străinătate

13. 2. CONTUL DE CAPITAL ŞI
FINANCIAR
 Reflectă toate tranzacţiile
internaţionale ale economiei vizate (în
cazul nostru România) cu active
financiare;
 Evidenţiază modificarea activelor
financiare şi a datoriei ţării vizate faţă
de exterior.

14. CONTUL DE CAPITAL ŞI
FINANCIAR (2)
 Contul de capital: include transferuri de
capital ce nu au la bază, de regulă, o
contraprestaţie (transferuri de drepturi de
proprietate)
 Contul financiar: include cele mai
importante componente:
 Investiţiile
 Împrumuturile
 Activele de rezervă

15. Contul financiar
 La rândul lor, componentele contului financiar
sunt:
 ACTIVE: reflectă modificările apărute în:
 investiţiile rezidenţilor în străinătate,
 achiziţionarea de titluri de valoare externe,
 derivate financiare,
 plasamente în depozite la băncile din străinătate,
 împrumuturi şi rezerve oficiale.
 PASIVE: reflectă:
 investiţiile nerezidenţilor în România,
 depozitele nerezidenţilor,
 derivatele financiare,
 creditele şi împrumuturile atrase
 Credit → creştere a investiţiilor realizate de nerezindeţi în România
(spre exmplu) → (+) resurse în România
 Debit → diminuare a activelor financiare deţinute de nerezidenţi în
România (o repatriere a resurselor financiare ale nerezindeţilor) →(-)
resurse

16. CONTUL DE CAPITAL ŞI
FINANCIAR
 Întrările de capital → aport de capital din exterior
(creştere a datoriilor către exterior) → se
înregistrează pe CREDIT
 Ieşirile de capital → scădere a datoriilor către
export → se înregistrează pe DEBIT
 Soldul final: Credit –Debit → şi reflectă:
 (+) intrări de capital (creşterea datoriilor faţă de
exterior)
 (-) ieşiri de capital (scădere a datoriilor faţă de
exterior

17. INVESTIŢII STRĂINE
 Componentă importantă a contului
financiar şi de capital.
 Potrivit reglementărilor în vigoare,
investiţiile străine se impart în:
 Investiţii directe
 Investiţii de portofoliu

18. Investiţia străină directă
 Reflectă o relaţie investiională de durată,
între o entitate rezidentă şi o entitate
nerezidentă;
 de regulă, implică exercitarea de către
investitor a unei influenţe manageriale
semnificative în întreprinderea în care a
investit.

19. Investiţii străine directe
 În funcţie de natura capitalului:
 Capital social vărsat şi rezervele ce revin unui
investitor nerezident ce deţine cel puţin 10%
din capitalul social subscris al unei societăţi
rezidente;
 Creditele dintre investitorul străin nerezident
şi societatea rezidentă;
 Profitul reinvestit.

20. Investiţii străine directe
 Participaţii la capital: 30,7%
 Profit reinvestit: 19,4%
 Alte capitaluri (credite intra-grup): 49,9%
profit reinvestit
participatii la
capital
alte capitaluri

21. Investiţii străine directe
După contribuţia fluxului de
participaţii străine la capital:
 Greenfield
 Fuziuni şi achiziţii
 Dezvoltare de firme

22. Structura ISD (2008):
5,264 mld EUR (flux).
Dezvoltare de firme Fuziuni şi achiziţii Greenfield
66,8% 32% 1,2%
Fuziuni si
achizitii
Dezvoltare
firme
Greenfield

23. ISD in România faţă de CEEC
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
P
olonia
R
om
ania
C
ehia
B
ulgaria
U
ngaria
S
lovacia
S
lovenia
mil Euro
Polonia 11150
Romania 9024
Cehia 7356
Bulgaria 6163
Ungaria 500
Slovacia 1600
Slovenia 1235

24. ISD pe ţări de provenienţă
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
O
l
a
n
d
a
A
u
s
t
r
i
a
G
e
r
m
a
n
i
a
F
r
a
n
t
a
C
i
p
r
u
I
t
a
l
i
a
S
U
A
S
p
a
n
i
a
M
a
r
e
a
B
r
i
t
a
n
i
e
G
r
e
c
i
a
Numar societati comerciale

25. ISD – flux 2008 (mil Euro)
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
O
landa
Austria
G
erm
ania
Franta
C
ipru
Italia
SU
A
Spania
M
area
Britanie
G
recia
Capital social (milioane Euro)
Olanda
Austria
Germania
Franta
Cipru
Italia
SUA
Spania
Marea
Britanie
Grecia

26. B. Investițiile de portofoliu
Reprezintă toate tranzacţiile
internaționale de active
financiare: acțiuni, obligațiuni,
certificate de depozit sau alte
instrumente ale pieței
monetare.

27. Activele de rezervă
 Evidenţiază fluxul aferent rezervelor
valutare ale băncii centrale:
 semnul (–) reflectă o creştere a
rezervelor
 Rol:
 garantarea plăţilor externe ale unei ţări
 Intervenţii pe piaţa valutară pentru
susţinerea cursului de schimb

28. Acoperirea deficitului de cont
curent
 Resursele furnizate de componentele
contului financiar şi de capital:
 DEFICITUL (2008): 16 157 MIL Euro
61,4% acoperit din investiţii directe şi
transferuri curente de capital;
38,6% acoperit din alte investiţii de
capital (credite primite pe termen
mediu şi lung)

29. Conturile naţionale şi balanţa de
plăţi
 Structura utilizării venitului (PIB) la nivel
macroeconomic, pe componente de
consum, este:
 Y = C + G + I + (E- X)
 La rândul său, venitul total după
impozitare, are ca destinaţie: consumul şi
economisirea. Ca urmare:
 Y –T = C + S

30.  T + C + S = C + G + I + (E- X)
 Altfel spus:
 (E- X) = (T - G) + (S – I)
 E - X < 0 (deficit de cont curent) este dat de:
 deficitul bugetar
 şi de preferinţa pentru investiţii în defavoarea
procesului de economisire.