Interviu acordat de Dana GRUIA DUFAUT, Managing Partner, GRUIA DUFAUT LAW OFFICE, revistei BIZ pentru suplimentul consacrat Frantei

1. 5352
Biz Franța
Avocatul Dana Gruia Dufaut și-a creat un
business din reprezentarea juridică a com-
paniilor franceze care investesc în România.
Cabinetul de avocatură pe care îl conduce
la București numără astăzi 12 avocați care,
prin know how-ul şi experiența lor, con-
tribuie la dezvoltarea acestor investiții.
Cum s-a născut ideea de a fonda o so-
cietate de avocați specializată în
consultanța şi asistanța investitorilor
francezi în România?
În urmă cu 25 ani, am fost solicitată de
o mare firmă franceză să ofer asistenţă
juridică pentru a se instala în România,
dar nu-mi trecea prin cap că voi ajunge să
pun bazele unui cabinet de avocatură aici.
După ce mi-am îndeplinit cu succes această
primă misiune în România, au venit şi alte
orientată cu precădere spre dreptul penal, dreptul familiei şi
aproape deloc spre dreptul comercial.
Cu ce provocări se confruntă investitorii străini care aleg țara
noastră?
Modificările frecvente ale legislației fiscale reprezintă una dintre
principalele provocări. Acestea induc un sentiment de nesiguranță
şi incertitudine în rândul investitorilor, având în vedere că orice
proiect de dezvoltare presupune un plan de investiții realizat pe
următoriicâțivaani.Oaltăprovocaremajorăeste„scandalulpolitic“,
care afectează în mod negativ imaginea ţării, sporește neîncrederea
în evoluțiile economice şi alimentează scepticismul investitorilor.
Corupția are același efect devastator. Nu doar că afectează imaginea
ţării, dar atunci când investitorii își pierd încrederea, economia şi
afacerile au de suferit. Lipsa
de transparentă, birocrația sau
lipsa infrastructurii jenează
activitatea investițională până
la punctul în care competiția
poate fi pierdută de România, în
favoarea altor ţări din regiune.
Care este impactul investito-
rilor francezi asupra econo-
miei românești?
Franța se menține în Top 4 in-
vestitori străini în România,
în funcție de cifrele de afa­
ceri generate şi de numărul
de locuri de muncă create.
Investițiile franceze au vizat
sectoare de vârf ale economiei,
nu doar domenii în care mâna
de lucru este cunoscută ca fiind
avantajoasă în raport cu restul Europei. Ultima mare investiție cu
capital francez în România – uzina Airbus, de la Ghimbav–Brașov,
reprezintă un argument cât se poate de solid pentru susținerea
acestei afirmații. Vorbim de o investiție de mai multe zeci de mi­
lioane de euro şi generatoare de locuri de muncă.
Cumaevoluatînultimii25deaniimagineaRomânieicadestinație
pentru investitorii străini?
Ceea ce avem acum este suma pașilor făcuți de această ţară, inclu-
siv a celor mici sau ignorați. Vorbim despre un proces evolutiv, care
i-a permis creșterea în atractivitate şi plasarea ei pe harta investi-
torilor strategici în regiune. Acceptarea în UE şi în NATO, care a
fost însoțită de schimbări profunde în plan intern la nivel social,
politic şi economic, i-a adus României un plus de credibilitate în
ochii investitorilor şi i-a oferit accesul la diverse resurse financiare.
Privind strict evoluția cifrelor, avem motive suficiente să fim
optimiști. După căderea dramatică a investițiilor, din anii 2009
– 2014, ca urmare a crizei mondiale, volumul lor a crescut de la
an la an: 2,42 miliarde euro în 2014, 3,46 miliarde euro în 2015 şi
3,93 miliarde euro în 2016. Avem încă de așteptat ca să atingem
nivelul investițiilor din 2008, respectiv 9,4 miliarde de euro, dar
suntem pe drumul cel bun.
Cum credeți că vor evolua în anii următori relațiile economice
româno – franceze ?
Există condiții foarte bune pentru ca relațiile economice româno-
franceze să se dezvolte. De altfel, în ul-
timii ani, s-au identificat noi direcții de
acțiune comune. Aş evoca aici doar dome-
niul cercetării de vârf, respectiv proiectul
laserului de la Măgurele, sau sectorul
construcției aeronautice, sectorul energe­
tic. Există în continuare suficiente resurse
pentru ca aceste relații să se consolideze în
sectoare precum: IT-ul, tehnologiile de vârf,
infrastructura sau agricultura. România
poate pro­fita, astfel, de know-how-ul din
economia franceză, după cum companiile
franceze pot găsi în România o piață de
proximitate importantă.
Care este contribuția echipei dumnea­
voastră la succesul unei investiții franceze
în România?
Faptul că avem această dimensiune româno-
franceză ne permite să înțelegem mai bine
nevoile clientului şi să îi oferim soluțiile pe
care le dorește, care sunt nu doar corecte din
punct de vedere legal, ci şi profitabile pen-
tru business-ul său. Cunoscând realitățile
din sistemele judiciare român şi francez
și, mai ales, comportamentul în afaceri al
unei firme românești sau franceze, putem
construi cele mai bune strategii. Faptul că
serviciile noastre sunt oferite, nemijlocit, în
limba maternă a investitorului, ne ajută să
ne diferențiem în piață.
Care sunt satisfacțiile dumneavoastră
profesionale și care este semnificația
distincției „Legiunea de Onoare“ care v-a
fost oferită anul trecut?
Satisfacțiile mele profesionale şi-au avut
rădăcina în pasiunea pentru fiecare proiect
realizat, dar şi în faptul că am refuzat mereu
compromisurile. Am fost învăţată că dacă
ceea ce faci este corect și succesul tău are o
fundație solidă, atunci câștigi cu adevărat.
Una dintre principalele satisfacții este
chiar înființarea cabinetului Gruia Dufaut.
Alte repere sunt cele legate de cooptarea
unor oameni valoroși, în echipa mea, cum
sunt Loredana Van de Waart şi Cristina
Bojică, alături de care am construit acest
cabinet. Proiectele pe care l-am dus la bun
sfârșit pentru clienți sunt tot atâtea repere
care mi-au jalonat activitatea.
Legiunea de Onoare ce mi-a fost oferită în
2016 de statul francez este o recunoaștere
la care nu m-am așteptat, dar care mă
onorează şi care mă obligă să continui ceea
ce am început.
Nu pot să prevăd viitorul, dar viața mi-a
arătat că resursele noastre de a persevera, în
ciuda greutăților de pe parcurs, sunt procu-
rate doar de pasiunea pentru ceea ce faci.
„Franța se menține
în Top 4 investitori
străini în România.
Investițiile franceze
au vizat sectoare de
vârf ale economiei,
nu doar domenii în
care mâna de lucru
este cunoscută ca
fiind avantajoasă
în raport cu restul
Europei.“
Avocatul
investitorilor
francezi
Navigarea prin apele deseori
tulburi ale legislației
românești este o mare
provocare pentru investitorii
străini. De aceea, călăuza
pe care și-o aleg este extrem
de importantă.
de Doriana Matei
cereri. A început să-mi placă tot mai mult ce făceam. Vizitele în
România s-au înmulțit, iar proiectele în care am fost cooptată au
devenit tot mai provocatoare. Deodată, am rea­lizat că începusem
să-mi construiesc propria afacere aici, pentru că firmele pe care
le ajutasem să se instaleze îmi cereau asistenţă juridică pentru
activitatea lor de zi cu zi. Cabinetul și-a extins constant ariile
de expertiză, pe măsură ce nevoile clienţilor au devenit tot mai
complexe.
Ce v-a determinat să pariați pe această nișă în anul 1991? Ați
prevăzut atunci că Franța va deveni una dintre principalele surse
de investitori pentru România?
Înainte de a ajunge în România lucram deja ca avocat de afaceri
în Baroul Paris. Știam foarte bine care sunt nevoile companiilor în
economia liberală, pentru care România optase după 89. Nu mi-a
fost greu să înțeleg că rolul avocatului de afaceri urma să cunoască
schimbări substanţiale, după modelul vestic. Atunci numărai
pe degete avocații din România capabili să ofere asistență com-
paniilor, mai ales că sistemul comunist îi împinsese într-o zonă
Dana Gruia Dufaut,
avocat

2. 5352
Biz Franța
Avocatul Dana Gruia Dufaut și-a creat un
business din reprezentarea juridică a com-
paniilor franceze care investesc în România.
Cabinetul de avocatură pe care îl conduce
la București numără astăzi 12 avocați care,
prin know how-ul şi experiența lor, con-
tribuie la dezvoltarea acestor investiții.
Cum s-a născut ideea de a fonda o so-
cietate de avocați specializată în
consultanța şi asistanța investitorilor
francezi în România?
În urmă cu 25 ani, am fost solicitată de
o mare firmă franceză să ofer asistenţă
juridică pentru a se instala în România,
dar nu-mi trecea prin cap că voi ajunge să
pun bazele unui cabinet de avocatură aici.
După ce mi-am îndeplinit cu succes această
primă misiune în România, au venit şi alte
orientată cu precădere spre dreptul penal, dreptul familiei şi
aproape deloc spre dreptul comercial.
Cu ce provocări se confruntă investitorii străini care aleg țara
noastră?
Modificările frecvente ale legislației fiscale reprezintă una dintre
principalele provocări. Acestea induc un sentiment de nesiguranță
şi incertitudine în rândul investitorilor, având în vedere că orice
proiect de dezvoltare presupune un plan de investiții realizat pe
următoriicâțivaani.Oaltăprovocaremajorăeste„scandalulpolitic“,
care afectează în mod negativ imaginea ţării, sporește neîncrederea
în evoluțiile economice şi alimentează scepticismul investitorilor.
Corupția are același efect devastator. Nu doar că afectează imaginea
ţării, dar atunci când investitorii își pierd încrederea, economia şi
afacerile au de suferit. Lipsa
de transparentă, birocrația sau
lipsa infrastructurii jenează
activitatea investițională până
la punctul în care competiția
poate fi pierdută de România, în
favoarea altor ţări din regiune.
Care este impactul investito-
rilor francezi asupra econo-
miei românești?
Franța se menține în Top 4 in-
vestitori străini în România,
în funcție de cifrele de afa­
ceri generate şi de numărul
de locuri de muncă create.
Investițiile franceze au vizat
sectoare de vârf ale economiei,
nu doar domenii în care mâna
de lucru este cunoscută ca fiind
avantajoasă în raport cu restul Europei. Ultima mare investiție cu
capital francez în România – uzina Airbus, de la Ghimbav–Brașov,
reprezintă un argument cât se poate de solid pentru susținerea
acestei afirmații. Vorbim de o investiție de mai multe zeci de mi­
lioane de euro şi generatoare de locuri de muncă.
Cumaevoluatînultimii25deaniimagineaRomânieicadestinație
pentru investitorii străini?
Ceea ce avem acum este suma pașilor făcuți de această ţară, inclu-
siv a celor mici sau ignorați. Vorbim despre un proces evolutiv, care
i-a permis creșterea în atractivitate şi plasarea ei pe harta investi-
torilor strategici în regiune. Acceptarea în UE şi în NATO, care a
fost însoțită de schimbări profunde în plan intern la nivel social,
politic şi economic, i-a adus României un plus de credibilitate în
ochii investitorilor şi i-a oferit accesul la diverse resurse financiare.
Privind strict evoluția cifrelor, avem motive suficiente să fim
optimiști. După căderea dramatică a investițiilor, din anii 2009
– 2014, ca urmare a crizei mondiale, volumul lor a crescut de la
an la an: 2,42 miliarde euro în 2014, 3,46 miliarde euro în 2015 şi
3,93 miliarde euro în 2016. Avem încă de așteptat ca să atingem
nivelul investițiilor din 2008, respectiv 9,4 miliarde de euro, dar
suntem pe drumul cel bun.
Cum credeți că vor evolua în anii următori relațiile economice
româno – franceze ?
Există condiții foarte bune pentru ca relațiile economice româno-
franceze să se dezvolte. De altfel, în ul-
timii ani, s-au identificat noi direcții de
acțiune comune. Aş evoca aici doar dome-
niul cercetării de vârf, respectiv proiectul
laserului de la Măgurele, sau sectorul
construcției aeronautice, sectorul energe­
tic. Există în continuare suficiente resurse
pentru ca aceste relații să se consolideze în
sectoare precum: IT-ul, tehnologiile de vârf,
infrastructura sau agricultura. România
poate pro­fita, astfel, de know-how-ul din
economia franceză, după cum companiile
franceze pot găsi în România o piață de
proximitate importantă.
Care este contribuția echipei dumnea­
voastră la succesul unei investiții franceze
în România?
Faptul că avem această dimensiune româno-
franceză ne permite să înțelegem mai bine
nevoile clientului şi să îi oferim soluțiile pe
care le dorește, care sunt nu doar corecte din
punct de vedere legal, ci şi profitabile pen-
tru business-ul său. Cunoscând realitățile
din sistemele judiciare român şi francez
și, mai ales, comportamentul în afaceri al
unei firme românești sau franceze, putem
construi cele mai bune strategii. Faptul că
serviciile noastre sunt oferite, nemijlocit, în
limba maternă a investitorului, ne ajută să
ne diferențiem în piață.
Care sunt satisfacțiile dumneavoastră
profesionale și care este semnificația
distincției „Legiunea de Onoare“ care v-a
fost oferită anul trecut?
Satisfacțiile mele profesionale şi-au avut
rădăcina în pasiunea pentru fiecare proiect
realizat, dar şi în faptul că am refuzat mereu
compromisurile. Am fost învăţată că dacă
ceea ce faci este corect și succesul tău are o
fundație solidă, atunci câștigi cu adevărat.
Una dintre principalele satisfacții este
chiar înființarea cabinetului Gruia Dufaut.
Alte repere sunt cele legate de cooptarea
unor oameni valoroși, în echipa mea, cum
sunt Loredana Van de Waart şi Cristina
Bojică, alături de care am construit acest
cabinet. Proiectele pe care l-am dus la bun
sfârșit pentru clienți sunt tot atâtea repere
care mi-au jalonat activitatea.
Legiunea de Onoare ce mi-a fost oferită în
2016 de statul francez este o recunoaștere
la care nu m-am așteptat, dar care mă
onorează şi care mă obligă să continui ceea
ce am început.
Nu pot să prevăd viitorul, dar viața mi-a
arătat că resursele noastre de a persevera, în
ciuda greutăților de pe parcurs, sunt procu-
rate doar de pasiunea pentru ceea ce faci.
„Franța se menține
în Top 4 investitori
străini în România.
Investițiile franceze
au vizat sectoare de
vârf ale economiei,
nu doar domenii în
care mâna de lucru
este cunoscută ca
fiind avantajoasă
în raport cu restul
Europei.“
Avocatul
investitorilor
francezi
Navigarea prin apele deseori
tulburi ale legislației
românești este o mare
provocare pentru investitorii
străini. De aceea, călăuza
pe care și-o aleg este extrem
de importantă.
de Doriana Matei
cereri. A început să-mi placă tot mai mult ce făceam. Vizitele în
România s-au înmulțit, iar proiectele în care am fost cooptată au
devenit tot mai provocatoare. Deodată, am rea­lizat că începusem
să-mi construiesc propria afacere aici, pentru că firmele pe care
le ajutasem să se instaleze îmi cereau asistenţă juridică pentru
activitatea lor de zi cu zi. Cabinetul și-a extins constant ariile
de expertiză, pe măsură ce nevoile clienţilor au devenit tot mai
complexe.
Ce v-a determinat să pariați pe această nișă în anul 1991? Ați
prevăzut atunci că Franța va deveni una dintre principalele surse
de investitori pentru România?
Înainte de a ajunge în România lucram deja ca avocat de afaceri
în Baroul Paris. Știam foarte bine care sunt nevoile companiilor în
economia liberală, pentru care România optase după 89. Nu mi-a
fost greu să înțeleg că rolul avocatului de afaceri urma să cunoască
schimbări substanţiale, după modelul vestic. Atunci numărai
pe degete avocații din România capabili să ofere asistență com-
paniilor, mai ales că sistemul comunist îi împinsese într-o zonă
Dana Gruia Dufaut,
avocat