SlideShare a Scribd company logo
1 of 3
Student: CIUBUCĂ ANDREEA-BIANCA, GRUPA 2
UNIVERSITATEA BABEȘ – BOLYAI - FACULTATEA DE ISTORIE ȘI
FILOSOFIE
STUDII DE SECURITATE
STRATEGIA NAȚIONALĂ DE APĂRARE A ȚĂRII PENTRU PERIOADA
2015-2019
- O Românie puternică în Europa și în lume –
- Concluzii și recomandări –
I. Concluzii
Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 are în vedere
definirea interesului strategic al României pentru perioada 2015-2019 și explicarea modului în
care instituțiilor statului asigură securitatea propriilor cetățeni. Strategia propune consolidarea
credibilității strategice a României ca membră a NATO și a Uniunii Europene, dar și
menținerea parteneriatului cu Statele Unite ale Americii. Interesele de securitate se conturează
pe apărarea frontierelor și garantarea suveranității, pe respectarea drepturilor fundamentale ale
cetățenilor, pe valorificarea resurselor geostrategice și reconstrucția sistemelor publice.
Emergența terorismului, creșterea tensiunilor în Orientul Mijlociu și Africa de Nord,
dar și accentuarea migrației amenință securitatea României ca membră UE și NATO. Fluxul
de migranți din zonele afectate de război și de o situație economică instabilă poate duce la
imposibilitatea României de a gestiona integrarea acestora în comunitatea românească, dar și
securitatea frontierelor. Având în vedere deciziile Ungariei cu privire la migranți, România s-
ar putea confrunta cu o dificultate în gestionarea fluxului de imigranți și cu apărarea propriilor
frontiere.
În plan regional, strategia propune ca România să acorde atenție conflictelor din
Balcanii de Vest care pot amenința direct securitatea țării, menținerea echilibrului strategic la
Marea Neagră, cooperarea regională pe considerente energetice și menținerea stabilității
regionale în contextul în care Federația Rusă dorește să-și consolideze statutul de mare putere
regională.
România este nevoită să investească în plan militar pentru apărarea frontierelor,
menținerea stabilității regionale și promovarea valorilor democratice europene în Europa de
Est. În perioada 2015-2019, s-a încercat creșterii fondului alocat apărării, în 2019, România
alocă 2,4% din PIB pentru apărare. De asemenea, investițiile în industria apărării au crescut de
la 17,3 milioane de lei în 2015 la 69 milioane lei în 20181
.
1
„Statul investeşte enorm în industria de apărare. Fabricile de armament au primit în primele luni din 2018 de
3,5 ori mai mulţi bani decât tot anul trecut”, adevarul.ro,
Student: CIUBUCĂ ANDREEA-BIANCA, GRUPA 2
România trebuie să-și concentreze forțele pe atragerea și direcționarea investițiilor
străine, pe utilizarea eficientă a fondurilor europene care să-i confere stabilitate economică și
dezvoltare sustenabilă. De altfel, trebuie să se implice în economia Pieței Unice Europene prin
intermediul căreia să-și dezvolte economia într-un mediu competitiv. Acest lucru presupune ca
sectoarele militar, educațional, de sănătătate și de transporturi să nu fie neglijate.
II. RECOMANDĂRI
România trebuie să-și concentreze forțele pe înlăturarea vulnerabilităților care ar putea
pune în pericol stabilitatea statului. În primul rând, trebuie redactate programe și politici de
combatere a corupției, care, nu numai că destabilizează economia, afectează potențialul de
dezvoltare al țării, dar scade și credibilitatea oamenilor în justiție și în ceea ce înseamnă statul
de drept.
Trebuie să se redacteze strategii și politici concrete de folosire a fondurilor europene în
investiții. Ar fi necesar și controlul și monitorizarea gestiunii acestor fonduri atât în domeniul
privat, cât și în cel public.
O altă problemă care pune în pericol stabilitatea economică este migrația forței de
muncă, așa – numitul “brain drain”. Statul trebuie să redacteze politici prin care să combată
această migrație, în special a intelectualilor și a tinerilor. Investirea în tehnologie, cercetare
științifică și infrastructură ar putea combate această vulnerabilitate.
Scăderea birocrației ar fi putea favoriza dezvoltarea economică întrucât s-ar încuraja
investițiile și s-ar crea un cadru propice desfășurării activitățiilor publice. În primul rând, lipsa
de cooperare între instituții, transmiterea neclară a informațiilor și supraîncărcarea
departamentelor cu funcționari publici2
, nu numai că duc la pierderea unor resurse financiare
și de timp, dar și la superficialitate.
România, ca membră a Uniunii Europene trebuie să-și asigure credibilitatea în cadrul
organizației prin eficientizarea fondurilor, dar și prin cooperarea economică cu țările membre.
În cadrul NATO, România trebuie să-și asigure credibilitatea strategică în cadrul organizației,
ca fiind un stat ce trebuie să stabilizeze situația de la Marea Neagră, să promoveze valorile
democratice în regiune, să colaboreze cu statele vecine în parteneriate regionale.
https://adevarul.ro/news/eveniment/statuinvesteste-enorm-industria-aparare-fabricile-armament-primit-
primele-luni-2018-35-mai-bani-decat-anul-trecut-1_5b66fe84df52022f750a9208/index.html, data accesării 24
noiembrie 2019.
2
„743_ro.pdf”, http://store.ectap.ro/articole/743_ro.pdf, data accesării 24 noiembrie 2019.
Student: CIUBUCĂ ANDREEA-BIANCA, GRUPA 2
BIBLIOGRAFIE
PREZIDEN, IA, „STRATEGIA NAŢIONALĂ DE APĂRARE A ŢĂRII PENTRU
PERIOADA 2015 ‐ 2019”, p. 23.
„743_ro.pdf”, http://store.ectap.ro/articole/743_ro.pdf, data accesării 5 decembrie 2019.
„Statul investeşte enorm în industria de apărare. Fabricile de armament au primit în primele
luni din 2018 de 3,5 ori mai mulţi bani decât tot anul trecut”, adevarul.ro,
https://adevarul.ro/news/eveniment/statul-investeste-enorm-industria-aparare-
fabricile-armament-primit-primele-luni-2018-35-mai-bani-decat-anul-trecut-
1_5b66fe84df52022f750a9208/index.html, data accesării 5 decembrie 2019.

More Related Content

More from AndreeaBiancaCiubuc

ADERAREA ROMÂNIEI LA SPAȚIUL SCHENGEN ȘI ZONA EURO.pptx
ADERAREA ROMÂNIEI LA SPAȚIUL SCHENGEN ȘI ZONA EURO.pptxADERAREA ROMÂNIEI LA SPAȚIUL SCHENGEN ȘI ZONA EURO.pptx
ADERAREA ROMÂNIEI LA SPAȚIUL SCHENGEN ȘI ZONA EURO.pptxAndreeaBiancaCiubuc
 
Aderarea Românie la Spațiul Schengen și Zona Euro.pptx
Aderarea Românie la Spațiul Schengen și Zona Euro.pptxAderarea Românie la Spațiul Schengen și Zona Euro.pptx
Aderarea Românie la Spațiul Schengen și Zona Euro.pptxAndreeaBiancaCiubuc
 
Terorismul și studiile de securitate.docx
Terorismul și studiile de securitate.docxTerorismul și studiile de securitate.docx
Terorismul și studiile de securitate.docxAndreeaBiancaCiubuc
 
Rolul comunicării și al argumentării în organizații
Rolul comunicării și al argumentării în organizațiiRolul comunicării și al argumentării în organizații
Rolul comunicării și al argumentării în organizațiiAndreeaBiancaCiubuc
 
SI de la Westphalia - anii 1940.pdf
SI de la Westphalia - anii 1940.pdfSI de la Westphalia - anii 1940.pdf
SI de la Westphalia - anii 1940.pdfAndreeaBiancaCiubuc
 
SI de la Westphalia pana in secolul XXI.pptx
SI de la Westphalia pana in secolul XXI.pptxSI de la Westphalia pana in secolul XXI.pptx
SI de la Westphalia pana in secolul XXI.pptxAndreeaBiancaCiubuc
 
Rolul comunicării și al argumentării ONU.pptx
Rolul comunicării și al argumentării ONU.pptxRolul comunicării și al argumentării ONU.pptx
Rolul comunicării și al argumentării ONU.pptxAndreeaBiancaCiubuc
 
Absenteismul european la alegerile pentru PE.pptx
Absenteismul european la alegerile pentru PE.pptxAbsenteismul european la alegerile pentru PE.pptx
Absenteismul european la alegerile pentru PE.pptxAndreeaBiancaCiubuc
 
Problemele integrării europene.pptx
Problemele integrării europene.pptxProblemele integrării europene.pptx
Problemele integrării europene.pptxAndreeaBiancaCiubuc
 
Poster academic Ciubucă Andreea.pptx
Poster academic Ciubucă Andreea.pptxPoster academic Ciubucă Andreea.pptx
Poster academic Ciubucă Andreea.pptxAndreeaBiancaCiubuc
 
Politica externa a Germaniei 1871-1914.pptx
Politica externa a Germaniei 1871-1914.pptxPolitica externa a Germaniei 1871-1914.pptx
Politica externa a Germaniei 1871-1914.pptxAndreeaBiancaCiubuc
 

More from AndreeaBiancaCiubuc (18)

Diplomacy.pptx
Diplomacy.pptxDiplomacy.pptx
Diplomacy.pptx
 
ADERAREA ROMÂNIEI LA SPAȚIUL SCHENGEN ȘI ZONA EURO.pptx
ADERAREA ROMÂNIEI LA SPAȚIUL SCHENGEN ȘI ZONA EURO.pptxADERAREA ROMÂNIEI LA SPAȚIUL SCHENGEN ȘI ZONA EURO.pptx
ADERAREA ROMÂNIEI LA SPAȚIUL SCHENGEN ȘI ZONA EURO.pptx
 
Aderarea Românie la Spațiul Schengen și Zona Euro.pptx
Aderarea Românie la Spațiul Schengen și Zona Euro.pptxAderarea Românie la Spațiul Schengen și Zona Euro.pptx
Aderarea Românie la Spațiul Schengen și Zona Euro.pptx
 
Terorismul și studiile de securitate.docx
Terorismul și studiile de securitate.docxTerorismul și studiile de securitate.docx
Terorismul și studiile de securitate.docx
 
Lobby in Lituania.pdf
Lobby in Lituania.pdfLobby in Lituania.pdf
Lobby in Lituania.pdf
 
Agenda de securitate UE.pdf
Agenda de securitate UE.pdfAgenda de securitate UE.pdf
Agenda de securitate UE.pdf
 
Lobby in Franta.pdf
Lobby in Franta.pdfLobby in Franta.pdf
Lobby in Franta.pdf
 
Rolul comunicării și al argumentării în organizații
Rolul comunicării și al argumentării în organizațiiRolul comunicării și al argumentării în organizații
Rolul comunicării și al argumentării în organizații
 
SI de la Westphalia - anii 1940.pdf
SI de la Westphalia - anii 1940.pdfSI de la Westphalia - anii 1940.pdf
SI de la Westphalia - anii 1940.pdf
 
SI de la Westphalia pana in secolul XXI.pptx
SI de la Westphalia pana in secolul XXI.pptxSI de la Westphalia pana in secolul XXI.pptx
SI de la Westphalia pana in secolul XXI.pptx
 
Rolul comunicării și al argumentării ONU.pptx
Rolul comunicării și al argumentării ONU.pptxRolul comunicării și al argumentării ONU.pptx
Rolul comunicării și al argumentării ONU.pptx
 
Carrefour.pptx
Carrefour.pptxCarrefour.pptx
Carrefour.pptx
 
Absenteismul european la alegerile pentru PE.pptx
Absenteismul european la alegerile pentru PE.pptxAbsenteismul european la alegerile pentru PE.pptx
Absenteismul european la alegerile pentru PE.pptx
 
Problemele integrării europene.pptx
Problemele integrării europene.pptxProblemele integrării europene.pptx
Problemele integrării europene.pptx
 
Social media.pptx
Social media.pptxSocial media.pptx
Social media.pptx
 
Poster academic Ciubucă Andreea.pptx
Poster academic Ciubucă Andreea.pptxPoster academic Ciubucă Andreea.pptx
Poster academic Ciubucă Andreea.pptx
 
UE - Coreea de Sud.pptx
UE - Coreea de Sud.pptxUE - Coreea de Sud.pptx
UE - Coreea de Sud.pptx
 
Politica externa a Germaniei 1871-1914.pptx
Politica externa a Germaniei 1871-1914.pptxPolitica externa a Germaniei 1871-1914.pptx
Politica externa a Germaniei 1871-1914.pptx
 

Policy Paper - Strategia Națională de Apărare a țării pentru perioada 2015-2019

  • 1. Student: CIUBUCĂ ANDREEA-BIANCA, GRUPA 2 UNIVERSITATEA BABEȘ – BOLYAI - FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE STUDII DE SECURITATE STRATEGIA NAȚIONALĂ DE APĂRARE A ȚĂRII PENTRU PERIOADA 2015-2019 - O Românie puternică în Europa și în lume – - Concluzii și recomandări – I. Concluzii Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 are în vedere definirea interesului strategic al României pentru perioada 2015-2019 și explicarea modului în care instituțiilor statului asigură securitatea propriilor cetățeni. Strategia propune consolidarea credibilității strategice a României ca membră a NATO și a Uniunii Europene, dar și menținerea parteneriatului cu Statele Unite ale Americii. Interesele de securitate se conturează pe apărarea frontierelor și garantarea suveranității, pe respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, pe valorificarea resurselor geostrategice și reconstrucția sistemelor publice. Emergența terorismului, creșterea tensiunilor în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, dar și accentuarea migrației amenință securitatea României ca membră UE și NATO. Fluxul de migranți din zonele afectate de război și de o situație economică instabilă poate duce la imposibilitatea României de a gestiona integrarea acestora în comunitatea românească, dar și securitatea frontierelor. Având în vedere deciziile Ungariei cu privire la migranți, România s- ar putea confrunta cu o dificultate în gestionarea fluxului de imigranți și cu apărarea propriilor frontiere. În plan regional, strategia propune ca România să acorde atenție conflictelor din Balcanii de Vest care pot amenința direct securitatea țării, menținerea echilibrului strategic la Marea Neagră, cooperarea regională pe considerente energetice și menținerea stabilității regionale în contextul în care Federația Rusă dorește să-și consolideze statutul de mare putere regională. România este nevoită să investească în plan militar pentru apărarea frontierelor, menținerea stabilității regionale și promovarea valorilor democratice europene în Europa de Est. În perioada 2015-2019, s-a încercat creșterii fondului alocat apărării, în 2019, România alocă 2,4% din PIB pentru apărare. De asemenea, investițiile în industria apărării au crescut de la 17,3 milioane de lei în 2015 la 69 milioane lei în 20181 . 1 „Statul investeşte enorm în industria de apărare. Fabricile de armament au primit în primele luni din 2018 de 3,5 ori mai mulţi bani decât tot anul trecut”, adevarul.ro,
  • 2. Student: CIUBUCĂ ANDREEA-BIANCA, GRUPA 2 România trebuie să-și concentreze forțele pe atragerea și direcționarea investițiilor străine, pe utilizarea eficientă a fondurilor europene care să-i confere stabilitate economică și dezvoltare sustenabilă. De altfel, trebuie să se implice în economia Pieței Unice Europene prin intermediul căreia să-și dezvolte economia într-un mediu competitiv. Acest lucru presupune ca sectoarele militar, educațional, de sănătătate și de transporturi să nu fie neglijate. II. RECOMANDĂRI România trebuie să-și concentreze forțele pe înlăturarea vulnerabilităților care ar putea pune în pericol stabilitatea statului. În primul rând, trebuie redactate programe și politici de combatere a corupției, care, nu numai că destabilizează economia, afectează potențialul de dezvoltare al țării, dar scade și credibilitatea oamenilor în justiție și în ceea ce înseamnă statul de drept. Trebuie să se redacteze strategii și politici concrete de folosire a fondurilor europene în investiții. Ar fi necesar și controlul și monitorizarea gestiunii acestor fonduri atât în domeniul privat, cât și în cel public. O altă problemă care pune în pericol stabilitatea economică este migrația forței de muncă, așa – numitul “brain drain”. Statul trebuie să redacteze politici prin care să combată această migrație, în special a intelectualilor și a tinerilor. Investirea în tehnologie, cercetare științifică și infrastructură ar putea combate această vulnerabilitate. Scăderea birocrației ar fi putea favoriza dezvoltarea economică întrucât s-ar încuraja investițiile și s-ar crea un cadru propice desfășurării activitățiilor publice. În primul rând, lipsa de cooperare între instituții, transmiterea neclară a informațiilor și supraîncărcarea departamentelor cu funcționari publici2 , nu numai că duc la pierderea unor resurse financiare și de timp, dar și la superficialitate. România, ca membră a Uniunii Europene trebuie să-și asigure credibilitatea în cadrul organizației prin eficientizarea fondurilor, dar și prin cooperarea economică cu țările membre. În cadrul NATO, România trebuie să-și asigure credibilitatea strategică în cadrul organizației, ca fiind un stat ce trebuie să stabilizeze situația de la Marea Neagră, să promoveze valorile democratice în regiune, să colaboreze cu statele vecine în parteneriate regionale. https://adevarul.ro/news/eveniment/statuinvesteste-enorm-industria-aparare-fabricile-armament-primit- primele-luni-2018-35-mai-bani-decat-anul-trecut-1_5b66fe84df52022f750a9208/index.html, data accesării 24 noiembrie 2019. 2 „743_ro.pdf”, http://store.ectap.ro/articole/743_ro.pdf, data accesării 24 noiembrie 2019.
  • 3. Student: CIUBUCĂ ANDREEA-BIANCA, GRUPA 2 BIBLIOGRAFIE PREZIDEN, IA, „STRATEGIA NAŢIONALĂ DE APĂRARE A ŢĂRII PENTRU PERIOADA 2015 ‐ 2019”, p. 23. „743_ro.pdf”, http://store.ectap.ro/articole/743_ro.pdf, data accesării 5 decembrie 2019. „Statul investeşte enorm în industria de apărare. Fabricile de armament au primit în primele luni din 2018 de 3,5 ori mai mulţi bani decât tot anul trecut”, adevarul.ro, https://adevarul.ro/news/eveniment/statul-investeste-enorm-industria-aparare- fabricile-armament-primit-primele-luni-2018-35-mai-bani-decat-anul-trecut- 1_5b66fe84df52022f750a9208/index.html, data accesării 5 decembrie 2019.