1
TRANSFORMAREA REGISTRULUI DE TRANSPARENȚĂ AL
UNIUNII EUROPENE DINTR-UNUL VOLUNTAR ÎN UNUL
OBLIGATORIU
Studiu de caz: Activitatea de lobby în Lituania
Andreea – Bianca CIUBUCĂ
Modul de reglementare al activității de lobby în Lituania
Lituania are unele dintre cele mai stricte reglementări de lobby din UE.1
Introdusă
pentru prima dată în 2000, legea privind activitățile de lobby a fost dezbătută de atunci. Cele
mai recente modificări au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021.2
Această lege introduce
obligații nu numai pentru lobbyiști, ci și pentru sectorul public întrucât stabilește raportarea
activităților desfășurate de politicieni și funcționari publici în timpul întrevederilor acestora cu
lobbyiștii.3
Activitatea de lobby în Lituania este reglementată de Lobbying Act din 2001, codul de
conduită este asigurat de Lobbyist’s Code of Ethics, iar registrul de transparență este
obligatoriu.4
Lobbyiștii înregistrați pot participa la elaborarea, modificarea și consultarea în
privința legislației. Deținerea unui certificat de lobby oferă și titularului său acces la clădirile
autorităților publice și le dă dreptul de a participa la ședințe.5
Principala țintă de lobbyiștilor în Lituania este Seimas sau Parlamentul. Guvernul
întocmește proiectele de lege, dar în timpul procesului de vot, Seimas introduce de obicei
modificări semnificative. Acesta este motivul pentru care lobby-ului se realizează asupra
grupurilor politice ale parlamentului sau chiar asupra parlamentarilor înșiși. Comitetele
1
„Rules and Regulations”, Lobby Europe, https://lobbyeurope.org/rules-and-regulations/, data accesării 2 iulie
2022.
2
„Lobbying regulation – endless discussion and questionable outcomes”, Meta Advisory,
https://metaadvisory.lt/lobbying-regulation-endless-discussion-and-questionable-outcomes/, data accesării 1
iulie 2022.
3
Ibidem.
4
Elisabeth Bauer et al., Transparency of lobbying in Member States - Comparative analysis, European
Parliamentary Research Service, Bruxelles, 2019.
5
Ibidem.

2
Seimas (Comitetele parlamentare) în pregătirea proiectului de lege organizează de obicei
discuții în care sunt prezente diverse grupuri de interese ce își susțin și argumentează poziția
și interesele.6
Lituania a adoptat o serie de legi care se ocupă de transparența luării deciziilor, iar
actele juridice garantează egalitatea între diferitele grupuri de interese. Cu toate acestea,
aceste eforturi legislative nu au produs un rezultat satisfăcător.7
Legea cu privire la lobby s-a
dovedit a fi ineficientă deoarece nu reglementează activitățile ONG-urilor și asociațiilor care
doresc să influențeze legislația și luarea deciziilor. Astfel, activităţile reprezentanţilor
diferitelor organizații nu sunt supuse legii, iar cerințele de transparență pentru acestea nu pot
fi aplicate.8
Mai mult decât atât, legea nu delimitează clar activitea de lobby legală și ilegală.
Acest aspect creează incapacitatea de a urmări activitatea ilegală de lobby, cu excepția
corupţiei evidente.9
Conform legii cu privire la lobby, doar cei care sunt înregistrați oficial și incluși în
lista lobbyiștilor sunt recunoscuți ca lobbyiști și au dreptul de a desfășura activități de lobby.10
Lista este publicată pe pagina web a Comisiei oficiale de etică, o instituţie publică
independentă care se ocupă de controlul şi supravegherea aderării la standardele de etică în
domeniul activităților de lobby.11
La înregistrare, lobbyiștii trebuie să plătească o taxă și sunt
obligați în activitățile lor să se conformeze cu cerințe de transparență, cum ar fi raportarea
activităților lor de lobby. Asociațiile și ONG-urile nu sunt înregistrate ca lobby, deși au
dreptul de a-și reprezenta interesele și de a influența luarea deciziilor.12
Opinia publică cu privire la activitatea de lobby
Comunitatea de lobby din Lituania este subdezvoltată, coruptă și percepută negativ de
societate.13
Percepția negativă a societății cu privire la activitatea de lobby împiedică
dezvoltarea unei comunități eficiente de lobbyiști. Grupurile de interese lituaniene nu folosesc
practici sofisticate de lobby, iar accesul se bazează în mare parte pe conexiuni personale și
6
Alberto Bitonti, Phil Harris, Lobbying in Europe: Public Affairs and the Lobbying Industry in 28 EU Countries, 1st
ed. 2017 edition, Palgrave Macmillan, London, United Kingdom, 2017, pp. 230–231.
7
Ibidem.
8
Ibidem.
9
Ibidem.
10
Alberto Bitonti, Phil Harris, op.cit,2017, pp. 228–230.
11
„Lobistinė veikla”, https://ligoniukasa.lrv.lt/lt/korupcijos-prevencija/lobistine-veikla, data accesării 5 iulie
2022.
12
Alberto Bitonti, Phil Harris, op.cit, 2017, pp.228-230.
13
Elisabeth Bauer et al., Transparency of lobbying in Member States - Comparative analysis.

3
practici corupte.14
Aceste atitudini publice pesimiste sunt amplificate de faptul că legea
lituaniană privind lobby-ul prezintă obstacole semnificative în calea formării grupurilor de
interese și a implementării activităților de lobby. Prevalența corupției și a legăturilor personale
de lungă durată sunt tactici majore de lobby și au ca rezultat o dihotomie în mintea publicului
în diferențierea între interesele private și cele publice. De asemenea, legea actuală nu reușește
să elucideze o transparență și legitimitate sporite a activităților de lobby.15
Corupția este larg răspândită în Lituania și afectează sistemul grupurilor de interese
deoarece inflențează modul în care oamenii fac „lobby”, inclusiv darea de mită oficialilor
publici, transmiterea de contracte prietenilor etc. Corupția din sistem contribuie direct la
viziunea negativă a grupurilor de interese și a lobby-ului din partea publicului. Metodele
corupte de lobby (mită și gratuități) nu sunt acceptate ca fiind etice, ci identificate ca fiind
cele mai eficiente și practicate metode de lobby care pot fi utilizate pentru ca grupul de
interese să obțină rezultatele dorite. 16
Legea lobby-ului nu are succes în Lituania, deoarece este prea restrictivă.17
În timp ce
mulți indivizi se angajează în activități de lobby legale, opiniile negative din partea publicului
și a funcționarilor publici, împreună cu un proces de înregistrare dificil și o taxă de
înregistrare costisitoare, descurajează majoritatea persoanelor implicate în activități de lobby
să se înregistreze. Consensul general este că legea de lobby nu este fezabilă, este ineficientă și
probabil că nu este aplicabilă unei democrații în curs de dezvoltare cu un sistem de grupuri de
interese în curs de dezvoltare precum Lituania.18
Deoarece există foarte puțini lobbyști înregistrați, majoritatea activităților de lobby
sunt efectuate prin mijloace nereglementate și mai puțin transparente. Legea lituaniană
privind lobby-ul este asociată cu activitatea de corupție și percepțiile negative, înregistrarea
este un dezavantaj major pentru cei care se înregistrează legal ca lobbyști plătiți.19
În sistemul lituanian cel mai dificil aspect de schimbat este legat de idealurile și
credințele societății civice și atitudinile populației și elitelor lituaniene. Democrația lituaniană
14
„LOBBYING LANDSCAPE IN LITHUANIA | Association of Accredited Public Policy Advocates to the European
Union”, http://www.aalep.eu/lobbying-landscape-lithuania, data accesării 1 iulie 2022.
15
Ibidem.
16
, „LOBBYING LANDSCAPE IN LITHUANIA | Association of Accredited Public Policy Advocates to the European
Union”.
17
Ibdem.
18
Ibidem.
19
Ibidem.

4
are aproape două decenii și grupurile de interese și sistemul de lobby sunt o piatră de temelie
puternic construită. Lipsa cunoștințelor cetățenilor despre o societate civilă și independentă
din punct de vedere politic indică faptul că cerința de bază a unui sistem de lobby transparent
a fost greșită de la început.20
Societatea lituaniană prezintă multe atitudini care împiedică dezvoltarea unui sistem
de grupuri de interese similar cu cel care funcționează în multe democrații occidentale.
Suspiciunea puternică față de grupurile de interese, activitatea grupurilor de interese,
lobbyiștii și lobby-ul din partea publicului au împiedicat dezvoltarea unui sistem organizat de
grupuri de interese și au dus la o populație nesofisticată și subpopulată a grupurilor de
interese. Aceste atitudini negative ale publicului sunt sporite de atitudinile comuniste și de
legea lituaniană privind lobby-ul care prezintă obstacole semnificative în calea formării
grupurilor de interese și a implementării activităților de lobby.21
Într-unul dintre sondajele de opinie realizate de institutul național de statistică a
Lituaniei,22
85% dintre intervievați au deținut opinii pozitive despre grupurile de interese și
lobby, iar 91% dintre respondenți au fost de acord cu acest interes grupurile sunt esențiale
pentru succesul și consolidarea unei democraţii liberale în Lituania. 79% dintre respondenți au
considerat că Lituania a beneficiat din rolul grupurilor de interese şi al lobby-ului. Cu toate
acestea, grupurile de interese și lobbyiștii, în special cei înregistrați ca atare, sunt țintele
suspiciunii din partea publicului și a funcționarilor publici deopotrivă.23
Transformarea registrului de lobby dintr-unul voluntar, în obligatoriu
Legea privind activitățile de lobby a intrat în vigoare în 2001 și a fost modificată în
2017. Acoperă acte legislative, indiferent de ramură sau nivel de guvernare. Legea cere
tuturor lobbyiștilor să se înregistreze într-o listă disponibilă public online. Pe 1 octombrie
2019, lista conținea 102 lobbyiști înregistrați. Odată înregistrată, o persoană poate desfășura
activități de lobby permanent. De asemenea, un lobbyist trebuie să prezinte electronic un
raport de lobby pentru fiecare act juridic vizat în termen de șapte zile de la începerea
activităților de lobby. Acest raport trebuie să includă date de identificare precum numele și
20
Ibidem.
21
Ronald Hrebenar, Courtney McBeth, Bryson Morgan, „Interests and Lobbying in Lithuania: A Spectrum of
Development”, Journal of Public Affairs, vol. 8, 1 februarie 2008, p. 55.
22
„Statistika”, http://www.std.lt/, data accesării 5 iulie 2022.
23
Ronald Hrebenar, Courtney McBeth, Bryson Morgan, „Interests and Lobbying in Lithuania”, pp. 59–60.

5
prenumele persoanei care desfășoară activitatea de lobby și numărul certificatului acestuia;
numele clientului și numărul lor de înregistrare. Dacă lobby-ul se desfășoară în numele unor
terțe părți, lobbyiștii trebuie să dezvăluie persoana fizică sau juridică relevantă; o scurtă
descriere a subiectului specific; numele departamentelor sau agențiilor contactate; Aceste
rapoarte sunt publice.24
La 1 ianuarie 2022, după o întârziere de 2 ani, a fost activată prima parte a registrului
de transparență lituanian. Inițial, companiile lituaniene care au ca acționari doar persoane
fizice pot și trebuie să își înregistreze proprietarii la registrul de transparență a lobby-ului.25
Toate entitățile juridice stabilite în Lituania, ai căror beneficiari sunt persoane fizice
trebuie nu numai să obțină, să actualizeze și să stocheze informații exacte despre beneficiarii
lor efectivi, ci și să le transmită Registrului de transparență. Informațiile colectate despre
beneficiarii trebuie să fie stocate în companie și raportate. Nerespectarea acestor obligații va
avea ca rezultat o amendă de la 500 EUR la 1.800 EUR pentru persoanele responsabile și de
la 2.000 EUR la 3.500 EUR pentru șefii persoanelor juridice.26
Parlamentul lituanian decide tranformarea registrului de lobby dintr-unul voluntar într-
unul obligatoriu pentru a asigura transparența, având în vedere percepția negativă a populației
cu privire la activitatea de lobby. În 2020, mai mulți politicieni din Uniunea Fermierilor și a
Verzilor (LVŽS), cel de-al doilea cel mai mare partid din Lituania au fost acuzați de fapte de
corupție27
asociate activității de lobby.Având presiunea opiniei publice, dar și a domeniului de
bussiness, Parlamentul decide modificarea legislației pentru asigurarea transparenței în
domeniul activității de lobby. Trecerea la obligativitatea înscrierii în registrul de lobby oferă
posibilitatea de a verifica activitatea lobbyiștilor și astfel asigurarea transparenței.28
24
Elisabeth Bauer et al., Transparency of lobbying in Member States - Comparative analysis, p. 8.
25
„UBO Update: Lithuanian transparency register starts work after a two-year delay. What needs to be
known?”, bnt attorneys in CEE, https://bnt.eu/legal-news/ubo-update-lithuanian-transparency-register-starts-
work-after-a-two-year-delay-what-needs-to-be-known/, data accesării 1 iulie 2022.
26
Ibidem.
27
„Lobbying in Lithuania - conservative MP suspected of taking bribe for revoking alcohol ad ban”, en.15min.lt,
https://www.15min.lt/en/article/politics/lobbying-in-lithuania-conservative-mp-suspected-of-taking-bribe-for-
revoking-alcohol-ad-ban-526-242803, data accesării 2 iulie 2022.
28
„In wake of scandals, Lithuania adopts new lobbying law”, lrt.lt, https://www.lrt.lt/en/news-in-
english/19/1192034/in-wake-of-scandals-lithuania-adopts-new-lobbying-law, data accesării 2 iulie 2022.

6
Pe de altă parte, Uniunea Patriei – Creștin Democrați Lituanieni, cel mai mare partid din
Lituania este conservator cu privire la susținerea activității de lobby, însă susține tranformarea
registrului de lobby dintr-unul voluntar într-unul obligatoriu. 29
Concluzii
Lituania a introdus pentru prima dată reglementări în ceea ce privește domeniul de lobby în
anul 2001. Începând de atunci, activitatea de lobby este controversată deoarece este asimilată
cu faptele de corupție și cu trecutul comunist al statului. Codul de conduită al lobby-ului din
Lituania este asigurat de Lobbyist’s Code of Ethics, iar înscrierea în registrul european de
lobby este obligatorie începând cu 2020. Cu toate că, Parlamentul din Lituania a votat legea
de trecere a activității de lobby în registru din voluntar în obligatoriu, există multe critici cu
privire la eficiența acesteia: această lege nu reglementează activitățile de lobby ale ONG-
urilor și ale altor asociații, nu delimitează clar practicile legale și ilegale de lobby și creează o
imagine negativă a activității de lobby în rândul cetățenilor. Legea de modificare a registrului
de lobby din voluntar în obligatoriu a fost decisă de Parlament și a fost susținută de Uniunea
Fermierilor și a Verzilor, al cărei politicieni au care fost implicați în mai multe scandaluri cu
privire la fapte de corupție și lobbiyști, aceștia dorind să-și îmbunătățească imaginea publică.
Partidul conservator a privit cu suspiciune activitatea de lobby, însă au susținut trecerea de la
registru volunar la cel obligatoriu în încercarea de a oferi cât mai multă trasparență activității
de lobby.
29
Ieva Dunčikaitė, Sergejus Muravjovas, Ieva Gailiūnaitė, LOBBYING TRANSPARENCY IN LITHUANIA OR PUBLISH
WHOM YOU MEET An overview of meetings with interest groups held by Lithuanian MPs in 2017-2020,
Transparency International Lithuanian Chapter, Vilnius, 2020.

7
BIBLIOGRAFIE
BAUER, ELISABETH; THIEL, MARIE; LAURENCIN, EVA; HOLZAPFEL, VERENA, Transparency of
lobbying in Member States - Comparative analysis, European Parliamentary Research
Service, Bruxelles, 2019.
BITONTI, ALBERTO; HARRIS, PHIL, Lobbying in Europe: Public Affairs and the Lobbying
Industry in 28 EU Countries, 1st ed. 2017 edition, Palgrave Macmillan, London,
United Kingdom, 2017.
COEN, DAVID; RICHARDSON, JEREMY, Lobbying the European Union: Institutions, Actors, and
Issues, OUP Oxford, 2009.
DUNČIKAITĖ, IEVA; MURAVJOVAS, SERGEJUS; GAILIŪNAITĖ, IEVA, LOBBYING
TRANSPARENCY IN LITHUANIA OR PUBLISH WHOM YOU MEET An overview of
meetings with interest groups held by Lithuanian MPs in 2017-2020, Transparency
International Lithuanian Chapter, Vilnius, 2020.
GROSEK, KRISTINA; CLAROS, EULALIA, „EPRS | European Parliamentary Research Service”,
p. 2.
HREBENAR, RONALD; MCBETH, COURTNEY; MORGAN, BRYSON, „Interests and Lobbying in
Lithuania: A Spectrum of Development”, Journal of Public Affairs, vol. 8, 1 februarie
2008, pp. 51–65.
SPURGA, SAULIUS, „Lithuania”, în Alberto Bitonti, Phil Harris (ed.), Lobbying in Europe:
Public Affairs and the Lobbying Industry in 28 EU Countries, Palgrave Macmillan
UK, London, 2017, pp. 227–235, https://doi.org/10.1057/978-1-137-55256-3_20, data
accesării 7 iulie 2022.
„EU Transparency Register | Think Tank | European Parliament”,
https://www.europarl.europa.eu/thinktank/en/document/EPRS_BRI(2016)581950,
data accesării 2 iulie 2022.
„In wake of scandals, Lithuania adopts new lobbying law”, lrt.lt, https://www.lrt.lt/en/news-
in-english/19/1192034/in-wake-of-scandals-lithuania-adopts-new-lobbying-law, data
accesării 2 iulie 2022.
„Lobbying in Lithuania - conservative MP suspected of taking bribe for revoking alcohol ad
ban”, en.15min.lt, https://www.15min.lt/en/article/politics/lobbying-in-lithuania-
conservative-mp-suspected-of-taking-bribe-for-revoking-alcohol-ad-ban-526-242803,
data accesării 2 iulie 2022.
„LOBBYING LANDSCAPE IN LITHUANIA | Association of Accredited Public Policy
Advocates to the European Union”, http://www.aalep.eu/lobbying-landscape-lithuania,
data accesării 1 iulie 2022.
„Lobbying regulation – endless discussion and questionable outcomes”, Meta Advisory,
https://metaadvisory.lt/lobbying-regulation-endless-discussion-and-questionable-
outcomes/, data accesării 1 iulie 2022.
„Lobistinė veikla”, https://ligoniukasa.lrv.lt/lt/korupcijos-prevencija/lobistine-veikla, data
accesării 5 iulie 2022.
„Parliament adopts new law on lobbying activities introducing cross-declaration”, DELFI,
https://www.delfi.lt/a/84625371, data accesării 2 iulie 2022.
„Rules and Regulations”, Lobby Europe, https://lobbyeurope.org/rules-and-regulations/, data
accesării 2 iulie 2022.
„Statistical organisations - IAOS”, https://www.iaos-isi.org/index.php/2016-01-30-18-28-
03/2016-01-30-18-29-01, data accesării 5 iulie 2022.
„Statistika”, http://www.std.lt/, data accesării 5 iulie 2022.
„Transparency International Lietuvos skyrius”, https://www.transparency.lt/, data accesării 1
iulie 2022.

8
„UBO Update: Lithuanian transparency register starts work after a two-year delay. What
needs to be known?”, bnt attorneys in CEE, https://bnt.eu/legal-news/ubo-update-
lithuanian-transparency-register-starts-work-after-a-two-year-delay-what-needs-to-be-
known/, data accesării 1 iulie 2022.