1. București, 6 iunie 2016: În perioada 16-26 mai 2016, a fost implementată o
cercetare sociologică iVOX online, având ca subiect principal educația
financiară - “Ce înseamnă o educație financiară echilibrată?”. Studiul a fost
realizat la comanda companiei de management al creanțelor, KRUK România,
pe un eșantion de aproximativ 1.900 de persoane.
Din acest eșantion, un procent de 27,4% este reprezentat de studenți. Astfel, rezultatele
sondajului ne prezintă universul educației financiare și care sunt principalele puncte cheie
pentru a putea crea o viziune asupra acestui domeniu, dar și două perspective subiective –
perspectiva studentului, cât și perspectiva adultului cu responsabilități.
Rezultatele studiului arată că rolul părinților de a-i învăța pe copii rostul banilor în viață se
manifestă într-o proporție semnificativă (88%), dar având în vedere răspunsurile date
privind importanța informațiilor financiare în adoptarea unui comportament responsabil
față de situația lor financiară, putem presupune că informațiile date de părinți nu au fost
sistematice, având mai degrabă un caracter superficial. Acest lucru se pune în corelație cu
faptul că respondenții consideră că accesul la informațiile pe teme financiare, primite prin
diferite mijloace, îi sensibilizează pentru a aborda mai rațional și a gândi mai profund
bugetul lunar de care dispun, într-o proporție mult mai mică (59%/57%). Însă, într-o
proporție mare (75%), respondenții cred că raportul între cheltuieli și venituri, dar și
posibilitatea unor evenimente neprevăzute cu care s-ar confrunta, i-ar face să-și
administreze bugetul lunar mai responsabil, pentru că au suficiente cunoștințe financiare.
Statutul de posesor de cont de economii sau păstrarea unor bani puși deoparte pentru
situații de urgență sau pur și simplu economii pentru viitor, nu este o practică foarte
răspândită, doar 58% dintre respondenți se comportă astfel. Strategia de planificare nu
este foarte valorizată pentru a fi folosită (doar 49% dintre respondenți o au) în mod
constant, ci mai degrabă aleatoriu, iar proiecția siguranței în viitor este modest exprimată
ca atitudine de viață (58%). Acest lucru corelează cu planificarea bugetului din când în când
și nu ca o deprindere solidă. Rezultatele arată că deși respondenții din eșantionul studiului
au componenta cognitivă, rațională prezentă în atitudinea lor față de bani, această
atitudine nu se răsfrânge în comportamentul lor, evidența cheltuielilor făcute este prezentă
la puțin peste 50% dintre respondenți.
„Ce înseamnă o educație financiară echilibrată? – deși ne place să credem că suntem
cunoscători în ale numerelor și finanțelor, este foarte important ca noi, ca individizi să ne
interesăm și să acționăm și mai mult pe acest palier și trebuie să încercăm să fim mai
conștienți de situațiile prin care trecem. Realitatea financiară și problematica ei într-o lume
din ce în ce mai complexă vor contribui, însă, la schimbarea atitudinii față de statutul
economic și la adoptarea unor comportamente mai stabile și raționale și, probabil, apelul la
specialiști ai acestui domeniu. Pe măsură ce informațiile și cunoștințele financiare ale
indivizilor vor progresa, ele vor favoriza schimbări comportamentale” a declarat Aurora
Liiceanu, doctor în psihologie şi cercetător.
Există diferențe între răspunsurile date de persoanele din eșantionul general și cele din
sub-eșantionul format din studenți, determinate în principal de diferența de vârstă. Una
dintre aceste diferențe se exprimă prin preferința mai mare a tinerilor, în general, pentru
familie și prieteni când sunt în dificultăți financiare (48,4%). O altă diferență se referă la
modalitățile de a obține bani dincolo de ajutorul părinților: studenții sunt mai înclinați spre
a avea un job part time (20,3% față de 12.7% - tinerii în general). În schimb, ceilalți
respondenți, în jumătate dintre cazuri au ocupații cu normă întreagă (50.7%); iar un
procent semnificativ de respondenți care nu sunt studenți, nu au deloc alte surse de venit
(20.6%).
“Este foarte important pentru noi, pentru compania KRUK să știm că putem să îi ajutăm pe
clienții noștri, dar și că putem să contribuim la formarea unor cunoștințe de bază pentru a
avea o educație financiară echilibrată. Acestă cercetare ne ajută să vedem care este nivelul
de cunoștințe actual și cum anume putem acționa pentru a-i ajuta pe studenți, dar și pe
clienți șă contureze aceste informații într-un manual mental pe care îl vor putea consulta pe
viitor, pentru luarea unor decizii financiare”, a spus Tomasz Ignaczak, Directorul General al
KRUK Romania.
Există și asemănări între răspunsurile date de cei din eșantionul general și studenți. O
asemănare interesantă este faptul că a apela la un consultant în situații de dificultate
financiară este o decizie rară (1% pentru studenți și 5% pentru eșantionul general). Aceast
lucru înseamnă că relația individ-bani rămâne în categoria acelor relații care sunt specifice
unei atitudini profane față de problemele vieții, neglijându-se sau neținând seama de
apelul la specialiști, indiferent de natura problemei.
Sondajul realizat este reprezentativ pentru populația cu vârste între 18 – 35 ani, cu acces la
internet și reproduce din punct de vedere al principalelor caracteristici, structura socio-
demografică a utilizatorilor de internet din România.
