4. Paronimele sunt cuvintele cu formă apropiată şi
cu înţeles diferit.
Cuvântul românesc paronim este împrumutat din
limba franceză „paronyme” care la rândul său, este
împrumutat din greaca veche „paronumos”, format
din elementele de compunere grecești: para –alături
și onoma – nume.
(oral - prin grai viu / orar - program pe
ore).Majoritatea paronimelor sunt neologisme, ele
se găsesc în limbile originale tot cu statut de
paronime.
5. Sunt considerate paronime următoarele perechi de cuvinte:
⁂ cuvintele care sunt alcătuite din același număr de foneme, dar
care sunt deosebite prin metateza a cel mult două dintre
ele: aerometrie-areometrie, antinomie-antonimie, barbiton-
barbotin, cardan-cadran, manej-menaj;
⁂ cuvintele care prezintă
foneme vocalice sau consonantice corelative: abuz-obuz,
adapta-adopta, eminent-iminent, fard-fart, oral-orar;
⁂ cuvintele care prezintă un fonem în plus la unul dintre
membrii perechii: abac-abacă, calmar-calemar, simula-
stimula, spic-aspic.
6. De cele mai multe ori aceste cuvinte sunt
confundate între ele de către vorbitori şi sunt
folosite necorespunzător. Asta se întâmplă mai ales
dacă litera de diferenţiere se află la începutul sau la
sfârşitul cuvintelor şi mai rar dacă litera respectivă
se află în interiorul cuvintelor.
7. Confuzia paronimică este o greşeală de limbă care se
realizează:
Ori prin substituire reciprocă între cele două cuvinte, ori •
prin cunoaşterea doar a unui cuvânt. Exemple de paronime:
adapta – adopta, amputaţie – imputaţie, apoziţie – opoziţie,
apropria – apropia, arbitral – arbitrar, atlas – atlaz, carbonier –
carbonifer, cazon – gazon, companie – campanie,
comunitate – comuniune, concilia – consilia, deferenţă –
diferenţă, dependenţă – dependinţă, depoziţie –
dispoziţie,degusta – dezgusta, echitate – echitaţie, emigrant –
imigrant, eminent – iminent, emite-omite, eroare – oroare,
evoca-invoca, familial-familiar, ferigă-verigă, flagrant-fragrant,
floral-florar, glacial-glaciar, investi-învesti,
libret-livret, literar-literal, maestru-maistru, mortal-mortar,
monah-monarh, numerar-numeral, ordinal-ordinar, original-
originar, temporal-temporar, orgie-urgie, permisie-permisiune,
petrolier-petrolifer, solidar-solitar, stalactite-stalagmite, stoc-
stog, etc.
8. în funcţie de numărul fonemelor divergente:
- un fonem: a evolua/a evalua, anual/anuar,
aliniat/alineat, a emigra/a imigra;
- mai multe foneme divergente: concesie/concesiune,
fortuit/forţat, voială/învoire;
în funcţie de sufixe: familiar/familial,
aventurist/aventuros, staţie/staţiune.
Cele mai multe paronime sunt neologice şi de
aceea unii vorbitorii le confundă, punând termenul mai
cunoscut în locul celui mai puţin cunoscut. Acest
fenomen poartă numele de atracţie paronimică. Pentru
a elimina acest inconvenient se recomandă folosirea
dicţionarelor
9. cazul eminent – iminent
Cuvântul „eminent” trebuie folosit cu sensul de excepţional, superior,
remarcabil sau excelent, pe când „iminent” trebuie folosit cu sensul de
„care este gata să se producă”, inevitabil sau de neocolit.
Exemplu: În cazul tornadei din America, vorbim despre un pericol
iminent.
Acesta este într-adevăr un artist eminent.
⁂ cazul prenume – pronume
Cuvântul „prenume” se referă la numele de botez, iar cuvântul
„pronume” se referă la partea de vorbire care ține locul unui substantiv
(nume de ființă, de lucru, de acțiune etc.).
Exemplu: Colega mea are două prenume: Irina și Ștefania.
Azi la școală am învățat despre pronume.
10. ⁂ cazul familial – familiar
Cuvântul „familial” se referă la ceva care aparține familiei, iar cuvântul
„familiar” se referă la ceva care este bine cunoscut, obișnuit cuiva.
Exemplu: S-au acordat peste 3000 de lei drept ajutor familial de stat
mamelor singure și mamelor cu mulți copii.
Acest loc mi se pare foarte familiar.
⁂ cazul original – originar
Cuvântul „original” se referă la ceva care are, prin autenticitate, o valoare
reală, de necontestat, iar „originar” înseamnă „care este de loc din”, de
origine, inițial.
Exemplu: Viziunea regizorală a acestui spectacol este una originală.
Bărbatul este originar din Canada.
11. Vorbitorul foloseşte cuvântul uzual, cel mai auzit și familiar pentru el
în locul celui mai puţin cunoscut, evidenţiind în felul acesta gradul
său de incultură. Atracţia paronimică este fenomenul prin care un
paronim folosit mai frecvent în limbă, deci mai familiar vorbitorului,
îl „atrage” pe cel care este mai puţin cunoscut, substituindu-se
acestuia din urmă (vezi a gira – a gera). Din păcate această confuzie
a devenit sursa unor greşeli de limbă!!!
Conform DEX, atracţia paronimică este un aspect al etimologiei
populare, fenomen care constă în modificarea formei unui cuvânt
(recent intrat în limbă sau mai puţin cunoscut) sub influenţa unui
cuvânt mai cunoscut care prezintă asemănări de formă şi uneori de
sens. Aşa, de exemplu, în descântecul „Melc, melc, /Codobelc, /Scoate
coarne boiereşti”, cuvântul „boiereşti” a înlocuit termenul
„boureşti”, adică „mândre”, „falnice”, ca ale bourului de odinioară.
Tot astfel, „firoscos” este o etimologie populară pentru „filozof” sau
„lăcrămaţie”, pentru „reclamaţie”.
14. Nu sunt incluse în seria paronimelor perechi de
cuvinte de tipul:
Nas-naş; chelie-chilie, vacă-vată; deputat-derutat, casă-
masă, puroi –purcoi , întrucât, sunt termeni foarte
cunoscuţi şi nu se confundă niciodată!
Aceste perechi de cuvinte se mai numesc
pseudoparonime!
Conform criteriului funcţionalităţii, există concepţia
conform căreia termenii profesionali, de strictă
specialitate, nu sunt paronime: nefrotomie/deschidere
chirurgicală a rinichiului –nevrotomie/ secţionare a
unui nerv periferic; antrocoză/ boală de plîmâni
cauzată de pătrunderea prafului de cărbune -
antrocnoză/boală provocată de o ciupercă parazită ş.a.
15. Majoritatea cercetătorilor consideră paronomaza o figură de
stil (P. Dupré, O. Ducrot, J. Marouzeau, J. Dubois, J. Colin,
N. Corlăteanu, I. Manole, V. Marin). Unii savanţi pun
accentul pe distincţia semantică a cuvintelor ce
constituie paronomaza (P. Dupré, O. Ducrot), alţii pe
asemănarea formală. Unii lexicologi consideră că prin
întrebuinţarea paronimelor în scopuri expresive, adică prin
asocierea lor intenţionată într-o frază, autorii obţin figura de
stil cu numele de paronomază, iar pentru alţi cercetători este
vorba despre orice apropiere fonetică, fie ea şi întâmplătoare:
apropierea cuvintelor chat şi rat în proverbul A bon chat bon
rat constituie ceea ce retorica veche numeşte paronomază, a
nu se confunda cu paronimele [1, p. 424].
16. Datorită trăsăturilor sale pertinente (valoarea emfatică, ritmul sonorităţilor,
repetarea silabelor identice, caracterul lapidar, funcţia
mnemonică), paronomaza este deseori utilizată în epigrame, comedii, poezii,
poveşti etc. Deseori paronimele sunt utilizate din nevoia unei coincidenţe fonice
la sfârşitul unei unităţi ritmice. Pentru a argumenta acest punct de vedere, cităm
următoarele exemple:
„Zici că ai lăsat fumatul,
Dar se miră întreg satul
Că deşi l-ai lepădat
Vii la lucru afumat”
(Gr. Drăgan, Între patru ochi, p. 14).
„Cât de strâmb vrei să şezi,
dar vorba dulce s-o aşezi”
(E. Tarlapan, Buturuga mică, p. 41
„Judecata e oloagă când lipseşte în cap o doagă”
(E. Tarlapan, Buturuga mică, p. 45).
17. Bate vântul dintr-o parte
Iarna-i ici, vara-i departe. (M. Eminescu – Ce te legeni?)
Opiniunea publică – Gura lumii – e imanentă și emanentă de Public. (M. Eminescu –
Contrapagină)
Încăperile gândirii mai nu pot să le încapă. (M. Eminescu – Călin)
Munții căptușiți cu dale,
Ți se scutură în cale.
De la dale pân’ la dalii,
Printre creștere și falii. (M. Sorescu)
Umbra mea de altădată umblă-n miezul umbrei mele. (Ion Pillat)
Val, pal, stâncile ars,
albastrul sat într-un inel de var.
(…) Seara bate semne din far. (Ion Vinea)
Deasupra mea
ce flori de nori, ce zori, ce sori. (L. Blaga – Porumba)
Spre-mplinire peste fire
vrajă pusă, vorbă spusă. (L. Blaga – Descântec)
…ducându-te foarte departe
prin negura care desparte. (L. Blaga – Epitaf pentru Euridike)
Ca și cum, la urma urmei,
Cin’ să ieie urma turmei?
Care turmă, când se curmă,
Șade să mai lase urmă? (M. Sorescu – Cărămizi)
Mioriță laie
Laie – bucălaie. (Miorița)
Umblă turcii d’aiurea
D’aiurea prin plaiurea. (Badiul)
